Tag: Mihai Sebe

  • Acordul de investiții UE-China suspendat

    Acordul de investiții UE-China suspendat

    Vicepreşedintele Comisiei Europene
    Valdis Dombrovskis a anunțat că mediul politic între UE şi China nu este
    propice pentru ratificarea acordului asupra investiţiilor încheiat la sfârşitul
    lui 2020.

    Am suspendat pentru moment anumite eforturi de sensibilizare
    politică din partea Comisiei întrucât este clar că în situaţia actuală, cu
    sancţiuni ale UE împotriva Chinei şi contra-sancţiuni chineze, inclusiv
    împotriva membrilor Parlamentului European, mediul nu este propice pentru
    ratificarea acordului
    , a declarat oficialul european.



    Uniunea Europeană şi China ajunseseră
    pe 30 decembrie 2020 la un acord de principiu privind investiţiile. Înțelegerea
    a fost criticată în presa occidentală, dar Bruxellesul a considerat că China se
    angaja să facă mai multe eforturi pentru aprobarea convenţiilor Organizaţiei
    Internaţionale a Muncii asupra muncii forţate. Totuși, în luna ianuarie 2021
    Parlamentul European adopta cu o largă majoritate o rezoluţie în care aprecia
    că acordul UE-China asupra investiţiilor punea în pericol credibilitatea
    Uniunii cu privire la apărarea drepturilor omului.

    L-am întrebat pe expertul în
    chestiuni europene Mihai Sebe dacă suspendarea acordului era previzibilă.

    Suspendarea acordului a fost de
    la bun început pe agendă cu atât mai mult cu cât acordul convenit în decembrie
    2020 a fost un acord contestat puternic, atât de mass media, cât și de mediile
    politice occidentale. Acest acord a fost unul născut din păcate sub auspicii
    nefavorabile ca urmare a sporirii tensiunilor politice dintre Uniunea Europeană
    și China. Iar în situația actuală, în contextul în care avem sacțiuni ale
    Uniunii Europene împotriva Chinei dar și contra-sancțiuni chineze inclusiv
    împotriva membrilor Parlamentului European, orice discuție privind aprobarea
    acordului de către statele membre era o discuție pusă sub semnul întrebării
    dacă nu chiar contraproductivă.


    L-am
    întrebat pe Mihai Sebe dacă dreptul la liberă exprimare, dreptul la condiții de
    muncă umane și drepturile minorității uigure care au fost pe agenda Uniunii
    Europene în relația cu China a dus la suspendarea acordului. Mihai Sebe crede
    că mai există un motiv.

    Alături
    de motivele menționate aș menționa în actualul context dorința Uniunii Europene
    de reluare la un nivel ridicat al relațiilor transatlantice. Nu trebuie să
    uităm disputele comerciale și nu numai dintre China și Statele Unite. O
    continuare a acordului și a avansării procesului de adoptare a acestuia ar fi
    pus Uniunea Europeană cel mai probabil într-o postură dificilă în relația cu
    Statele Unite existând riscul unei opțiuni categorice între relația cu Statele
    Unite respectiv relația cu China. Astfel că suspendarea adoptării acordului reprezintă
    și o măsură de precauție la nivel european în speranța unor vremuri mai bune
    pentru relațiile bilaterale între Europa și China.


  • Suveranitatea digitală a Europei

    Suveranitatea digitală a Europei

    La ultimul summit al Consiliului European, liderii celor
    27 de state membre ale Uniunii au adoptat o declarație în care au subliniat
    importanța unei piețe unice puternice, rezistente și funcționale. Astfel, liderii
    europeni au cerut Parlamentului european și Consiliului Uniunii să adopte acte
    legislative privind serviciile digitale, piețele digitale și guvernanța
    datelor. Transformarea digitală este vitală pentru redresarea europeană şi
    pentru bunăstarea cetățenilor iar suveranitatea digitală a Europei a devenit un
    obiectiv principal. Busola digitală 2030 este calea pe care dezvoltarea
    Europei trebuie să meargă în următorii zece ani. În paralel cu dezvoltarea
    economică, strategia trebuie să includă o mai bună utilizare a potențialului
    datelor și tehnologiilor digitale, crearea de spații comune de date, acces la
    interoperabilitatea datelor, dezvoltarea inteligenței artificiale.



    În 2020, Comisia Europeană a propus o
    reformă ambițioasă a spațiului digital și un set cuprinzător de norme noi
    pentru toate tipurile de servicii digitale. Platformele de comunicare socială,
    piețele online și alte platforme online care operează în Uniunea Europeană sunt
    vizate de măsurile legislative propuse.

    Mihai Sebe, expert în politici
    europene, a sumarizat conținutul strategiei suveranitatea digitală a Europei:

    În martie 2021, pe 9 martie,
    Comisia Europeană prezenta viziunea sa pentru transformarea digitală a Europei
    până în 2030. Este vorba despre așa-numita busolă digitală care urmărește
    dezoltarea digitală a Europei în următorul deceniu pe baza unor anumite
    repere-cheie cum ar fi abilități, politici de guvernare, infrastructuri și
    mediu de afaceri. Se dorește astfel sporirea competențelor cetățenilor
    europeni, se dorește crearea unor infrastructuri digitale sigure și durabile
    precum și digitalizarea serviciilor publice și transformarea digitală a
    întreprinderilor.

    Pe scurt, ideea este ca Europa să aibă capacitatea de a
    acționa într-o manieră independentă în lumea digitală fără de a depinde de
    diverse entități, publice sau private. Totodată, această competență digitală
    trebuie înțeleasă atât în termenul de mecanisme de protecție, dar și ca unelte
    pozitive care să ducă la dezvoltarea mediului digital, inclusiv a inovației în
    domeniu. În urma pandemiei a reieșit importanța digitalizării, fie că vorbim de
    telemuncă, comunicații sau de alte aspecte. A reieșit nevoia unui cadru unitar
    la nivel european pentru a promova aceste aspecte.




  • Noi sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei

    Noi sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei

    Mult-dezbătutul
    caz al tratamentului de care beneficiază opozantul rus Alexei Navalnâi este cel
    mai recent episod al disputei în serial dintre Uniunea Europeană și Rusia. Din
    2014, de la anexarea Crimeii de către Rusia, act condamnat de comunitatea
    inernațională, sancțiunile economice au fost metoda de răspuns a blocului
    european la provocările ruse. Recent, șeful diplomaţiei europene Josep Borrell a recomandat adoptarea de noi sancţiuni împotriva Kremlinului, după eșecul care l-a înregistrat vizita sa la Moscova la începutul lunii februarie.

    Sunt foarte îngrijorat de
    perspectivele alegerilor geostrategice ale autorităților ruse și de
    implicațiile pe care acțiunile lor le vor avea pentru noi și pentru societatea
    rusă
    , a afirmat Borell.



    Declarația șefului diplomației
    europene a fost urmată de un acord politic la care au ajuns miniștrii de
    externe ai țărilor membre cu privire la măsurile anunțate. Sancțiunile vor viza
    mai ales interdicția unor persoane de a intra pe teritoriul european și blocări
    de conturi bancare. Uniunea Europeană a gândit mai multe categorii de
    infracțiuni pentru care poate impune sancțiuni: încălcări ale drepturilor
    omului, utilizări de arme chimice, atacuri cibernetice și terorism. L-am
    întrebat pe expertul Mihai Sebe în ce constă noutatea sancțiunilor pe care
    blocul european le aplică acum Rusiei.

    Noutatea actualelor sancțiuni constă în folosirea pentru prima dată a
    regimului mondial al UE în materie de drepturi ale omului. Acesta a fost
    adoptat în anul 2020, la sfârșitul anului, și prevede constituirea unui regim
    de mondial de sancțiuni în materie de drepturi ale omului, inclusiv detaliind o
    serie de infracțiuni asupra cărora se pot aplica aceste sancțiuni, respectiv
    tipuri de măsuri care pot fi luate. Acestea merg de la interdicția de călătorie
    până la înghețarea fondurilor, aplicabil atât persoanelor fizice, cât și
    persoanelor juridice.

    În plus, cu prilejul recentei reuniuni a Consiliului
    Afacerilor Externe s-a convenit că gestionarea relației cu Rusia va trebui să
    se concentreze, printre altele, pe riposta la încălcarea dreptului
    internațional și a drepturilor omului, pe îngrădirea dezinformării și
    atacurilor cibernetice dar și pe implicarea în chestiuni de interes pentru UE.

    Totodată s-a reiterat nevoia de a spori sprijinul tuturor celor implicați în
    apărarea libertăților și politicilor civile din Rusia. În linii mari, este o
    reiterare a vechilor sancțiuni din trecut, de data aceasta pe o notă mai
    apăsată, cu atât mai mult cu cât în luna martie 2021 va avea loc un Consiliu
    European unde vor fi dezbătute din nou aceste problematici.


    La finele anului 2020, Uniunea
    Europeană a creat o nouă bază juridică pentru sancțiuni economice, cea a
    drepturilor omului. Astfel, blocul european s-a dotat cu un regulament de
    instituire a unui regim mondial de sancționare a tuturor entităților, persoane
    fizice și juridice, care încalcă drepturile și libertățile fundamentale ale
    omului.


  • Președinția portugheză a Consiliului UE și digitalizarea

    Președinția portugheză a Consiliului UE și digitalizarea

    Preşedinţia portugheză a Consiliului Uniunii Europene a
    început pe 1 ianuarie 2021 și se va desfăşura având ca motto Vremea
    rezultatelor: o redresare echitabilă, verde şi digitală. Asemenea celorlalte
    președinții deținute pe rând de statele membre, și cea a Portugaliei va avea în
    vedere cele cinci mari domenii tematice: Europa rezilientă, Europa socială,
    Europa verde, Europa digitală, Europa globală, cu accent pe Europa socială. Cu
    toate acestea, domeniul Europei digitale va avea prioritate pe agenda politică
    europeană.


    Istoria Europei digitale începe cu câțiva ani în urmă și în timpul
    președinției Estoniei din iulie-decembrie 2017, liderii europeni s-au reunit la
    Tallinn pentru a discuta despre ambițiile digitale ale Uniunii. Acum,
    obiectivul președinției portugheze este de a accelera transformarea digitală
    în beneficiul cetățenilor și al companiilor. Mergând înainte în sensul celor
    discutate de cîțiva ani încoace, la sfârșitul anului 2020, Comisia Europeană
    propunea o reformă a spațiului digital și un set de norme noi pentru toate
    tipurile de servicii digitale. Astfel, reglementarea funcționării platformelor
    de comunicare socială, a piețelor online și a altor platforme online care
    operează în Uniunea Europeană se vor găsi în Actul legislativ privind
    serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale.


    Expert
    în chestiuni europene, Mihai Sebe spune că reglementarea digitală este o
    încercare care trebuie analizată cu multă atenție înainte de a trece la
    legiferări.

    Reglementarea
    platformelor digitale reprezintă o provocare la care, în opinia mea, nu am
    ajuns încă la un răspuns foarte clar și la niște soluții coerente. În ce sens?
    A reglementa aspectele digitale înseamnă a privi la natura lor. Marile
    platforme digitale sunt oare operatori privați supuși regulilor pieței sau, din
    contra, ar trebui considerați utilități publice și, ca atare, reglementate.
    Aceste inițiative de acte sunt menite a spori coerența la nivelul european și a
    asigura o protecție importantă consumatorilor europeni în domeniul digital.

    Din
    păcate, dezbaterea cu privire la statutul marilor platforme digitale este o
    dezbatere care nu poate să aibă doar o soluție strict legislativă. Ea implică
    de asemenea, în primul rând, o abordare a situațiilor de natură filozofică și
    la nivel de principii: ce anume așteptăm de la aceste platforme digitale și în
    ce măsură suntem sau nu dispuși să deschidem cutia Pandorei printr-o
    reglementare strictă a comunicării în mediul digital.


    Comisarul
    european pentru piață internă Thierry Breton, folosindu-se de manifestațiile de
    la Capitoliul SUA, a afirmat că acest tip de evenimente expun democrațiile la
    pericole din cauza lipsei de reglementare a activității companiilor tech.
    Oficialii europeni speră ca relansarea parteneriatului transtlantic dintre
    Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană să cuprindă și discutarea
    acestui tip de reglementări.




  • Plan economic și de investiții pentru Balcanii de Vest

    Plan economic și de investiții pentru Balcanii de Vest

    Comisia Europeană a adoptat
    un amplu Plan economic și de investiții pentru Balcanii de Vest, prin care
    urmărește să stimuleze redresarea economică pe termen lung a regiunii.
    Este vorba despre zece investiții
    emblematice care vor sprijini conectivitatea durabilă, capitalul uman,
    competitivitatea și creșterea favorabilă.


    Am discutat cu Mihai Sebe, de la Institutul European din
    România, despre acest demers european, despre contextul în care apare acest
    plan și despre așteptările Bruxelles-ului.


    Mihai Sebe: Este
    un plan care a apărut în contextul pandemiei și este menit să stimuleze
    redresarea economică pe termen lung a regiunii, să sprijine tranziția verde și
    digitală, precum și să promoveze integrarea regională și convergența cu Uniunea
    Europeană.

    Acest plan, cu o valoare foarte mare, de până la 9 miliarde de euro,
    este menit de a apropia și mai mult regiunea Balcanilor de Vest de UE și de a
    arăta faptul că cetățenii Balcanilor de Vest contează pentru UE, sunt cetățeni
    europeni, și că există un interes profund din partea Uniunii Europene de a-i
    ajuta să se apropie și mai mult de standardele europene. Acest întreg plan este
    bazat pe niște inițiative europene, niște inițiative emblematice în materie de
    investiții, fie că vorbim de investiții în conexiuni rutiere și feroviare,
    energie din surse regenerabile sau de o tranziție către o energie verde,
    respectiv de renovarea clădirilor publice și private sau de reducerea emisiilor
    de gaze cu efect de seră.

    Toate aceste inițiative includ, de asemenea,
    investiții sporite în sectorul privat, respectiv o garanție pentru tineret.
    Acest plan este menit să arate faptul că Uniunii Europene îi pasă de Balcanii
    de Vest, într-un limbaj un pic mai emoțional, și că nu a uitat regiunea, chiar
    în contextul în care UE se confruntă la rândul ei cu o serie de probleme
    structurale și nu numai, cauzate de pandemia de coronavirus. Cheltuielile din
    acest fond vor fi strict controlate, fiind doar pe bază de proiecte.

    Deseori,
    oficiali europeni au repetat faptul că investițiile anunțate nu sunt niște
    cecuri în alb. Ele vor veni doar pe baza unor proiecte atent selecționate,
    atent scrise și care să permită o monitorizare atentă atât în timpul desfășurării,
    cât și după terminarea proiectului, fiind vorba de un plan menit să sprijine
    transformarea societăților din Balcanii de Vest în ansamblul lor și nu doar o
    simplă investiție pasageră, pe modelul altor state.


    Acest plan de investiţii pentru Balcanii de Vest reprezintă o temelie
    solidă prin care ne putem realiza obiectivul comun – o regiune stabilă,
    prosperă, care se va apropia mai repede de UE – a declarat comisarul european
    pentru extindere, Olivér Várhelyi, vorbim de un plan care va putea schimba în
    patru-cinci ani peisajul economic al regiunii.


  • Cybersicherheit in der EU: Neue Strategie soll bis Jahresende verabschiedet werden

    Cybersicherheit in der EU: Neue Strategie soll bis Jahresende verabschiedet werden

    Wer hinter Cyberattacken steckt, verfolgt zumeist finanzielle Interessen, und die Täter kommen oft ungestraft davon. Die Folgen solcher Angriffe sind ziemlich schwer zu bemessen — zuweilen aber dramatisch.



    Andrei Bozeanu, ein Experte des Nationalen Zentrums für die Reaktion auf Vorfälle im Bereich der Internetsicherheit, sprach bei Radio Rumänien über einen Fall, der sich im September ereignete — ein Angriff auf ein Krankenhaus in Düsseldorf führte zum Tod einer Frau, die ihre Behandlung nicht rechtzeitig bekommen konnte:



    Leider hatten wir kürzlich in Deutschland das erste menschliche Opfer, das durch einen Lösegeldanschlag ums Leben kam. Im Grunde handelte es sich um ein Computervirus, der in dem Moment, als er die Kontrolle über das Netzwerk des Krankenhauses übernahm, alle Daten verschlüsselte, was sich negativ auf die Behandlung auswirkte, die die Patientin benötigte. Ich glaube, dies sollte Alarmsignale auslösen, da wir in einer Welt leben, in der ein Cyberangriff echte Konsequenzen für das menschliche Leben haben kann, weshalb wir all diese Dinge sehr ernst nehmen müssen.“




    Zu den gefährlichsten Angriffsvektoren gehören im Moment E-Mails. So waren nach Ansicht von Experten in den letzten Monaten mehrere öffentliche und private Einrichtungen in Rumänien stark von einer Reihe von sogenannten EMOTET-Schadsoftware-Angriffen betroffen, die Schwachstellen in Microsoft-Windows-Systemen ausnutzen, indem sie Links oder infizierte Anhänge wie PDFs und Dokumente verwenden. Auf europäischer Ebene gibt es einen Anstieg von Phishing-Angriffen, Spam-Angriffen und Angriffen, die speziell auf soziale Netzwerke abzielen, wie die ENISA-Analyse zeigt.



    Der heutige Kontext des Gesundheitswesens spielte bei all dem eine erschwerende Rolle, da die Pandemie eine massive Zunahme der Nutzung des Internets erzwang. Arbeiten und Lernen von zu Hause aus, mit einer massiven Zunahme von Telekonferenzen, sind einige der Faktoren, die dazu geführt haben. Dieser Trend wird von den Anbietern digitaler Lösungen bestätigt, die angaben, dass die Unternehmen in den Jahren zuvor eher zurückhaltend waren und sich auf andere Prioritäten konzentrierten; aber in letzter Zeit steigt die Zahl der Firmen, die sich auf diesen Bereich konzentrieren. Experten weisen darauf hin, dass Risiken mehrfach zunehmen, sobald sich das Arbeitsverhalten ändert. Es gab eine sehr rasche Übernahme neuer Technologien, ohne ein solides Verständnis dafür zu haben, angefangen bei der Vielzahl von Anwendungen, die wir mehr und mehr zur Kommunikation nutzen.



    Es ist eine Reaktion auf die Bedrohung erforderlich, die sehr stark auf die Nutzeraufklärung ausgerichtet sein sollte, sagt auch Mihai Sebe vom Europäischen Institut in Rumänien:



    Leider laufen Cyberangriffe Gefahr, zur neuen Normalität zu werden, und jedes Vorgehen und jede Investition auf europäischer Ebene müsste dies berücksichtigen. Die Investitionen müssen im Hinblick auf die physische Infrastruktur verstärkt werden, aber, wie ich meine, noch mehr im Hinblick auf die Aufklärung der Nutzer. Ein Informationssystem ist so stark, wie die Benutzer vorbereitet sind. Ein wichtiger Aspekt, auf den der Bericht hinweist, ist auch, dass es eine massive Zunahme von gefälschten Einkaufswebsites gibt, die echte Websites nachahmen und bei den Bürgern gro‎ße Schäden durch Betrug verursachen. Auffallend ist auch die verstärkte Nutzung von Social-Media-Plattformen zur Durchführung von Angriffen, zusätzlich zu den bereits bekannten Problemen der Online-Desinformation und der Verbreitung gefälschter Nachrichten über die Pandemie. Ebenfalls auf dem Vormarsch ist das Cyberbullying, von dem vor allem, aber nicht nur, junge Menschen betroffen sind, sowie alle Arten von digitalen Angriffen. Sie sind meist finanziell motiviert und erpressen erhebliche Geldbeträge von den Opfern. Aber es gibt auch staatliche und nichtstaatliche Akteure, die sie initiieren, die nicht immer finanziell motiviert sind.“




    In diesem Zusammenhang hat die EU beschlossen, Ma‎ßnahmen zur Konsolidierung ihrer Sicherheitskapazitäten zu ergreifen. Ein sehr wichtiges Element sind Investitionen in Humanressourcen und die Entwicklung neuer Anwendungen sowie Ma‎ßnahmen zur Sicherung der Infrastruktur, sagt Mihai Sebe:



    Es geht dabei um politische Ma‎ßnahmen und eine stärkere Beteiligung der Mitgliedsstaaten bei der Bestrafung der Täter. Sehr wichtig ist in diesem Zusammenhang, dass die EU in diesem Sommer im Juli die ersten Anklagen gegen Angreifer veröffentlicht hat, nämlich sechs Personen und drei Einrichtungen, die für Cyberangriffe verantwortlich waren. Zu diesen Sanktionen gehören Reiseverbote und das Einfrieren von Vermögenswerten sowie das Verbot für EU-Bürger, den auf der schwarzen Liste stehenden Personen Gelder zur Verfügung zu stellen. Ich glaube, dass diese politische Komponente neben der erzieherischen Komponente als Abschreckung sehr wichtig ist.“




    Die EU hat entschlossene Ma‎ßnahmen zur Konsolidierung ihrer Sicherheit angekündigt: die Aktualisierung ihrer Gesetzgebung, die für die Cybersicherheit relevant ist, und die Verabschiedung einer neuen Cybersicherheitsstrategie bis Ende dieses Jahres.

  • Uniunea Europeană și ONU

    Uniunea Europeană și ONU

    Pe
    27 septembrie 2020, președintele Consiliului European Charles Michel și liderii
    statelor membre ale Uniunii Europene au transmis un mesaj video de solidaritate
    cu Organizația Națiunilor Unite la 75 de ani de la crearea sa.

    Putem aborda
    problemele globale numai dacă lucrăm împreună și promovăm cooperarea
    internațională. Împreună putem construi societăți mai rezistente și mai
    ecologice. Uniți suntem puternici
    , este mesajul care însoțește videoclipul
    publicat pe contul de Twitter al președintelui Consiliului European, Charles
    Michel.

    Mihai
    Sebe, expert în ceea ce înseamnă Uniunea Europeană și în relații
    internaționale, crede că ONU are deja o tradiție și bazele comune ale sale și ale
    Uniunii Europene le apropie.

    Mesajul
    Uniunii Europene vine să confirme asemănarea structurală dintre cele două
    organizații. Atât Uniunea Europeană, cât și ONU sunt bazate pe multilateralism
    și cooperare între statele membre sub respectarea unui set de principii și
    valori. Astfel că nu ar trebui să fie o surpriză faptul că Uniunea Europeană și
    liderii europeni apreciază Organizația Națiunilor Unite și relevanța ei într-un
    context dinamic și provocator cum este cel actual, în care pandemia afectează
    relațiile internaționale precum și normele sociale și drepturile civile
    stabilite de atâta timp. De altminteri, Uniunea Europeană are o relație de
    colaborare strânsă cu ONU atât datorită principiilor fondatoare, cât și
    datorită faptului că ONU servește ca platformă Uniunii și a statelor membre în
    promovarea principiilor și valorilor comune.


    Cum
    pot fi păstrate fundamentele ONU în viitor și care este
    contribuția europeană?


    Mihai Sebe: În această perioadă de criză
    se deschid două căi înaintea ONU. Prima este calea soldiarității între statele
    membre și a doua este o cale a egoismului național. De ce avem nevoie de
    solidaritate mai mult decât orice? În primul rând, pandemia în care ne aflăm ne
    oferă un prim indiciu: ONU poate și trebuie să joace un rol important în
    distribuirea la nivel global a vaccinului pentru toți. Un vaccin care este
    necesar nu poate fi distribuit doar pe baze strict naționale într-un soi de
    naționalism al vaccinului.

    De asemenea, Organizația Națiunilor Uunite poate
    juca rolul de for prin care se poate realiza un dialog și progresul tehnologic
    poate să fie reglementat în sensul în care nu creăm noi tehnologii doar de
    dragul de a le crea și de a pierde locuri de muncă ci mai degrabă pentru a
    ajuta la păstrarea locurilor de muncă la nivel global. De asemenea, ONU poate
    și trebuie să se doteze cu un cadru etic mai puternic. Uniunea Europeană
    contribuie cu așa-numita alianță pentru multilateralism, o inițiativă
    fraco-germană, platformă de cooperare menită să genereze noi formule pentru
    teme de interes comun.


    ONU
    și Uniunea Europeană au apărut în aceleași condiții tragice ale sfârșitului
    celui de-al doilea război mondial. Și ele nu pot merge înainte decât împreună.


  • Reforma Uniunii Europene între europenism și euroscepticism

    Reforma Uniunii Europene între europenism și euroscepticism

    În ianuarie 2020, Parlamentul
    european a avut inițiativa organizării unei conferințe privind viitorul Europei
    în care cetățenii își vor exprima opiniile asupra reformei Uniunii Europene.
    Timp de doi ani, ideile și propunerile de reformă vor fi adunate și dezbătute
    în vederea unei reforme care să depășească neajunsurile de până acum. Însă
    pandemia de coronavirus a făcut ca evenimentul să fie amânat, dar temele au
    rămas în atenția cetățenilor și instituțiilor blocului comunitar. Noutatea
    adusă de pandemie a fost transformarea ei de către eurosceptici într-o nouă
    critică adusă funcționării instituțiilor europene. Se pare că discuțiile despre
    reforma Uniunii se vor purta între eurooptimism și euroscepticism însă
    centrismul trebuie să fie abordarea cea mai realistă.


    Expertul
    în chestiuni europene Mihai Sebe a schițat un tablou general al reformei
    Uniunii în care cele două părți au argumente valide:

    Euroscepticismul nu își are cauza în pandemie, mai degrabă
    pandemia a acționat ca un revelator al faliilor deja existente. De altminteri,
    Uniunea Europeană a fost criticată, și pe bună dreptate, pe tema unei reacții
    lente la începutul pandemiei. Cel puțin în primele săptămâni ea a dat impresia
    unei debusolări și a unei lipse de coordonare.

    Pe de altă parte, trebuie să
    recunoaștem faptul că Uniunea Europeană nu a fost proiectată pentru a gestiona
    aspecte sanitare și criza medicală, acestea fiind mai degrabă competența
    statelor membre. Astfel că am avut un mix de reacții întârziate ale Uniunii
    Europene. În același timp, am putea spune că există și o tendință a statelor
    membre, a diferitelor partide politice, numai de a da vina, ca de fiecare dată,
    pe Bruxelles, atunci când problemele interne depășesc o anumită doză.


    Criza
    pandemiei, odată trecută, ar putea fi folosită ca exemplu pentru construirea
    unor seturi noi de răspunsuri la problemele cetățenilor europeni.

    Mihai Sebe: Această criză arată faptul că
    Uniunea Europeană are nevoie de reformă instituțională și politică în mai multe
    domenii. De asemenea, este nevoie de o presiune suplimentară la adresa
    instituțiilor europene să devină mai eficiente, mai democratice și totodată mai
    apropiate de nevoile cetățenilor. De multe ori se reproșează Uniunii Europene
    acest deficit democratic și faptul că nu implică cetățeni în exerciții de
    participare și nu ascultă vocile cetățenilor.

    Astfel că o soluție pentru
    reformarea Uniunii ar fi conferința pentru viitorul Europei prin care să reușim
    să atingem acea masă critică de cetățeni, de organizații interesate, de state
    membre care să-și spună punctul de vedere cu privire la viitorul Uniunii
    Europene și în același timp să putem rezolva, la sfârșitul celor doi ani, o soluție
    comună.


    În viitor, Uniunea
    Europeană ar trebui dotată cu instrumente care să rezolve problemele
    cetățenilor, un exemplu de bună reacție fiind rezolvarea condițiilor de muncă
    ale muncitorilor sezonieri. Însă cuvintele-cheie ale reformei viitoare rămân solidaritate,
    coeziune și reprezentativitate.


  • Stadiul negocierilor Uniunea Europeană – Marea Britanie

    Stadiul negocierilor Uniunea Europeană – Marea Britanie

    La sfârșitul lunii aprilie a anului 2020, agențiile de
    știri difuzau informații despre nemulțumirile lui Michel Barnier,
    negociator-șef din partea Uniunii Europene pentru încheierea acordului de
    ieșire din blocul comunitar cu Marea Britanie, despre calendarul riguros impus
    de Albion.

    Marea Britanie a impus un calendar foarte riguros pentru negocieri
    atât de importante
    , exclama oficialul european, vizibil iritat. În afara
    refuzului Londrei de prelungire a perioadei de tranziție, negociatorul-șef al Uniunii
    Europene a deplâns și lipsa de progrese efective în negocierile pentru un nou
    acord bilateral.

    Obiectivul pe care îl aveam, de a avansa pe baza unor
    progrese tangibile, este atins doar în mică măsură. Regatul Unit nu poate să
    refuze prelungirea tranziției și în același timp să nu se miște, să nu facă
    progrese pe anumite subiecte care sunt importante pentru Uniunea Europeană
    , a
    spus Barnier citat de agențiile de presă. Guvernul premierului britanic Boris Johson
    insistă ca negocierile asupra unor teme sensibile cum ar fi cooperarea privind
    securitatea și pescuitul să fie finalizate până la 31 decembrie 2020.


    L-am rugat pe Mihai Sebe, expert în
    chestiuni europene, să comenteze motivul nemulțumirilor negociatorului-șef
    Barnier:

    Principalele
    acuzații ale Uniunii Europene și ale lui Michel Barnier se referă la
    nerespectarea de către partea britanică a principiilor declarației politice
    semnate cu Comisia Europeană. Este acuzat faptul că Marea Britanie încearcă să
    forțeze mâna Uniunii Europene pentru a obține tarife preferențiale și alte
    avantaje economice în detrimentul blocului comunitar. În acest moment, poziția
    Uniunii Europene este una fermă, și anume Barnier susține faptul că Uniunea
    Europeană nu va accepta nicio înțelegere care riscă să pună în pericol
    integritatea și suveranitatea blocului comunitar, respectiv privilegiile
    economice și avantajele comerciale ale Uniunii Europene și insistă încă o dată
    asupra respectării acestei declarații politice.

    Situația este cu atât mai
    complicată în această perioadă cu cât avem criza sanitară provocată de
    coronavirus, lucru care a dus la cvasistoparea negocierilor în sensul în care
    discuțiile au loc online, fapt care face foarte dificilă ajungerea la un acord
    politic, cu atât mai mult cu cât părțile interesate nu se pot retrage separat pentru
    a discuta aspectele spinoase. Totul se desfășoară de la distanță, deseori
    într-un climat intern tensionat cauzat de problemele sociale și economice
    curente.


    Deși mai este puțin timp, situația
    actuală rămâne fluidă și deschisă tuturor opțiunilor. Astfel că perspectiva
    neajungerii la un acord până la sfârșitul anului este una realistă care trebuie
    luată în seamă. Totul depinde însă de voința politică a părților.


  • UE alocă noi fonduri  pentru găsirea unor soluţii inovatoare la criza COVID 19

    UE alocă noi fonduri pentru găsirea unor soluţii inovatoare la criza COVID 19

    Banii vor fi
    puși la dispoziție companiilor nou-înființate și Intreprinderilor Mici si
    Mijlocii prin intermediul instrumentului Accelerator Pilot al Consiliului
    European pentru Inovare (CEI).


    Despre acest instrument ne vorbeşte
    Mihai Sebe, expert serviciul Studii Europene, din cadrul Institutului European
    din România:


    Acest
    instrument a fost lansat în cadrul aşa-numitului Consiliu European pentru
    Inovare, o structură europeană menită să transforme descoperirile ştiinţifice
    în întreprinderi care au acces foarte rapid. Această sumă vine să suplimenteze
    o sumă alocată deja anterior, de 164 de milioane de euro, şi va fi oferită în
    principal, întreprinderilor cu un grad sporit de inovare în domeniul combaterii
    coronavirusului.

    Acest instrument vine în logica sumelor adoptate de Comisia
    Europeană de combatere a pandemiei şi efectelor sale, este menit a stimula cercetarea
    ştiinţifică şi a ajuta la descoperirea de noi soluţii într-o perioadă dificilă
    din punct de vedere al asistării finanţării. Totodată, acest instrument vine în
    logica altor acţiuni comunitare de realizare a unui întreg ecosistem de inovare
    menit a promova capacitatea ştiinţifică a UE şi de a stimula cercetarea pe plan
    comunitar.


    Comisia a mai
    anunţat că va acorda și mărci de excelență speciale pentru aplicații
    relevante în contextul coronavirusului care nu pot fi finanțate, însă, din suma
    suplimentară de 150 de milioane de euro. Cu detalii despre aceste mărci
    de excelenţă, Mihai Sebe, expert serviciul Studii Europene, din cadrul IER:


    Aceste mărci de excelenţă
    speciale care se acordă aplicaţiilor relevante în contextul coronavirusului au
    un rol de a sprijini acordarea de finanţări prin altele surse, fiind un fel de
    simbol al excelenţei, menit a oferi încredere investitorilor. UE , spre
    deoesebire de alte organizaţii regionale şi nu numai, în această perioadă, încearcă
    să se plaseze în avangarda cercetării ştiinţifice şi prin aceste recompense atât
    materiale cât şi simbolice, să genereze la nivel mondial o emulaţie menită a
    obţine un vaccin, căt şi de a găsi tratamente noi în domeniul coronavirusului.

    Pe
    de altă parte, aceste iniţiative ale UE vin să compenseze o reacţie relativ
    întârziată la începutul crizei, Uniunea fiind adesea acuzată că a făcut prea
    puţin şi prea încet pentru a combate pandemia, iar aceste fonduri vin să arate
    faptul că UE a înţeles criticile, se adaptează şi face tot posibilul ca în limita competenţelor sale să
    ajute la combaterea pandemiei.


    Companiile selectate pentru a primi sprijin din partea CEI vor fi
    anunțate la sfârșitul lunii mai. Acest sprijin pentru companiile nou-înființate și IMM-uri face parte
    din răspunsul coordonat la coronavirus al Comisiei Europene. Executivul comunitar
    angajează sute de milioane de euro în acțiuni de cercetare și inovare pentru
    dezvoltarea de vaccinuri, de noi tratamente, teste de diagnostic și sisteme
    medicale menite să prevină răspândirea COVID 19.



  • Coronavirus și remodelarea relațiilor internaționale

    Coronavirus și remodelarea relațiilor internaționale

    Conform celor mai mulți analiști politici, economici și
    societali, pandemia de coronavirus va modifica dinamica relațiilor
    internaționale. Uniunea Europeană este decisă să joace în continuare un rol
    important în lume și să ofere modelul propriu, echilibrat, de a gândi soluții
    la crize. Reacția șefului diplomației europene Josep Borrell la adresa
    provocărilor pe care le lansează pandemia în noua ordine mondială este aceea de
    a afirma răspicat că blocul european își va apăra influența.

    Remodelarea
    relațiilor internaționale înseamnă, în opinia lui Mihai Sebe, o continuare a
    competiției între narațiunile americană, europeană și chineză care există de
    câțiva ani încoace:

    Epidemia
    de coronavirus va afecta în mod semnificativ politica globală. Această ultimă
    intervenție a oficialului european nu reprezintă altceva decât o continuare a
    unei bătălii a narativelor mai veche în condițiile în care asistăm deja în
    ultimii ani la această competiție soft power între Uniunea Europeană, China și
    Statele Unite ale Americii, competiție care afectează profund inclusiv relația
    transatlantică. Coronavirusul nu face altceva decât să accentueze o serie de
    diferențe și divergențe în materie de viziune globală și impactul său va fi
    acela de catalizator al acestor diferențe și de grăbire a unor răspunsuri
    comunitare la criză.


    Așadar,
    confruntarea internațională actuală este una a trei modele, trei tipuri de a
    imagina lumea și societatea. Care vor fi însă urmările?

    Mihai Sebe: Vom avea de-a face din păcate
    cu un sfârșit al globalizării așa cum o cunoaștem în acest moment. Vom asista
    în perioada următoare la o repliere a economiei mondiale, la scurtarea
    lanțurilor de producție și la uin accent mai mare pus pe importanța statului în
    soluționarea problemelor de sănătate. Această pandemie va fi totuși și un lucru
    bun în măsura în care globalizarea de un anumit fel, mă refer la standarde
    globale privind sănătatea, la o cooperare internațională mai bună, va fi
    întărită. Virusurile nu au pașaport iar soluțiile strict naționale nu pot să
    funcționeze decât pe o perioadă limitată.


    În
    viitoarea rearanjare a relațiilor internaționale, ce loc ocupă modelul Uniunii
    Europene?

    Mihai Sebe cu răspunsuri:
    Vom putea vorbi în primul rând de o Uniune Europeană care va descoperi noi
    competențe și atribuții cum ar fi în domeniul medical. Vom putea vorbi de
    asemeni de o Uniune Europeană mai digitală. În ultimele zile, săptămâni,
    asistăm în multe state europene la o revoluție am putea spune dramatică a
    modului în care se desfășoară relațiile de muncă, relațiile dintre autorități
    și cetățeni, un accent sporit pe munca la domiciliu, pe digitalizare. Toate
    aceste experimente digitale și sociale sunt convins că o mare parte vor
    continua și în perioada post-criză.



    Urmările pandemiei de coronavirus
    asupra relațiilor internaționale se încadrează într-o tendință de restrângere
    la cadrele naționale a optimismului de până acum. Coronavirusul nu a făcut
    decât să grăbească așteptări exprimate acum câțiva ani, însă construcția
    europeană este gata să absoarbă șocurile viitorului.




  • Un nou termen pentru Brexit

    Un nou termen pentru Brexit

    Blocul european a mai acordat un nou termen Marii Britanii pentru a finaliza planul de ieșire din Uniune. Următorul termen este 31 ianuarie 2020.

    Brexit este
    cea mai puternică criză din interiorul Uniunii Europene de la fondarea sa și
    cea a cărei rezolvare se lasă așteptată. De la referendumul din 2016, Marea
    Britanie a schimbat doi premieri, pe David Cameron și Theresa May, cel de-al
    treilea, Boris Johnson, încercând să ducă la final ceea ce nu au reușit predecesorii
    săi.

    În 2019, Uniunea Europeană a acordat trei amânări ale Brexitului programat
    să aibă loc, succesiv, pe 31 martie, 1 iunie și 31 octombrie. Ultimul termen
    acordat de blocul european Regatului Unit de a părăsi Uniunea este 31 ianuarie
    2020.

    Expertul Mihai Sebe a expus motivele amânărilor succesive de până acum: Principala provocare în cadrul acestui proces a fost reprezentată de politica internă a
    Marii Britanii. Deciziile luate la Londra au afectat desfășurarea în bune
    condiții a procesului de negociere. Actualul guvern britanic a venit cu o
    platformă foarte radicală de finaliza Brexitul în timpul mandatului său. A fost
    nevoit, la rândul său, să ceară amânarea și în decembrie 2019 vom avea alegeri
    generale în Marea Britanie, alegeri în care, după sondaje, tot actualul guvern
    conservator pare a fi favorit, guvern care, de data aceasta, promite că va
    realiza Brexitul în bune condiții.

    Brexitul a fost pornit inițial ca o temă
    politică internă menită a consolida puterea guvernului condus de David Cameron.
    Ca urmare a rezultatului referendumului pe care totuși puțină lume l-a
    anticipat ca fiind unul favorabil, acest referendum și rezultatul nefavorabil au
    generat o stare de perplexitate în rândul clasei politice britanice care a
    părut să priceapă într-un final compexitatea procesului de negociere.
    Integrarea Marii Britanii în comunitatea europeană și Uniunea Europeană a fost
    un proces de decenii și ca orice proces de ieșire din cadrul Uniunii Europene
    în mod natural ar trebui să aibă o durată relativ apropiată ca timp. Astfel,
    este imposibil din punct de vedere fizic de rezolvat în 2-3 ani toată complexitatea
    acestui proces de divorț. Cel mai recent acord negociat are peste 500 de
    pagini, fapt care arată doar o mică parte din compelxitatea problemelor
    Brexitului.







    Ieșirea Marii Britanii fără un acord
    este temerea cea mai mare a tuturor. Mihai Sebe a arătat de ce nu crede că ea
    se va produce: Provocările
    în cazul unui no deal ar presupune cel puțin în teorie tăierea bruscă a
    relațiilor economice și comerciale și revenirea la legislația britanică și ar
    antrena costuri suplimentare foarte mari pentru toate părțile implicate.
    Adăugăm de asemenea dificultatea tranzitului vamal, problema Irlandei de Nord și
    avem imaginea unei posibile crize economice de amploare care ar putea lovi
    continentul în cazul unui no deal. Din fericire, sunt destul de optimist și
    consider că chiar dacă rezultatul alegerilor din Marea Britanie va da câștig de
    cauză conservatorilor, totuși aceștia vor avea înțelepciunea de a negocia un
    acord aceptabil de ambele părți. No deal nu ar avantaja pe nimeni, nici partea
    britanică, nici Uniunea Europeană, de aceea cred că această situație va fi
    evitată cu orice preț până în ultima clipă.


    Flexibilitatea
    Uniunii Europene în cazul Brexit înseamnă evitarea șocurilor. Din Brexit nu
    câștigă nimeni însă un Brexit controlat ajută pe toată lumea.

  • Tendinţe şi dezbateri pe marginea MCV

    Tendinţe şi dezbateri pe marginea MCV

    Noul
    raport al Comisiei europene privitor la starea statului de drept din România şi
    Bulgaria pe anul 2018, celebrul de-acum mecanism de verificare şi cooperare
    MCV, a fost dat publicităţii pe 22 octombrie 2019. El este critic la adresa
    României şi subliniază progresele înregistrate de Bulgaria. Însă reforma
    Uniunii Europene va aduce şi reforma MCV datorită criticilor pe care acest
    mecanism le-a primit în ultima perioadă.


    Expertul
    Mihai Sebe s-a referit la intenţiile pe care noul executiv european le are.
    Mihai Sebe consideră că planul de acţiune pentru consolidarea statului de drept
    va rămâne principala linie directoare şi în noua arhitectură a MCV:

    Statul de drept, în momentul de
    faţă, devine şi este o valoare europeană şi se doreşte crearea acestui mecanism
    de monitorizare la nivelul Uniunii Europene. În acest context, MCV-ul poate sau
    nu poate să fie un instrument în cadrul acestui proces la nivelul european dar,
    după ultimele evoluţii, se doreşte transformarea lui într-o nouă formulă. În
    momentul de faţă, problema MCV-ului este faptul că el a fost gândit ca un
    sistem tranzitoriu. Era un mecanism de cooperare şi verificare instituit cu
    prilejul aderării României şi Bulgariei în 2007 şi care nu a fost gândit să
    dureze atât de mult. De asemenea, trebuie să luăm în calcul că problemele
    legate de statul de drept, corupţie şi nu numai, sunt şi în alte state membre
    ale Uniunii Europene. Şi a apărut din ce în ce mai pregnant senzaţia unor
    standarde duble în măsura în care România şi Bulgaria aveau MCV-ul iar alte
    state cu probleme similare din Europa Centrală şi de Est nu erau supuse
    niciunei monitorizări.





    Noua
    tendinţă din monitorizarea statului de drept va avea o abordare la nivelul
    întregii Uniuni şi se va concentra mai mult pe standarde cuantificabile. Mihai
    Sebe cu detalii:

    Comisia
    Europeană doreşte să instituie un ciclu de evaluare a statului de drept pentru
    a monitoriza situaţia statului de drept din statele-membre. Astfel, se doreşte
    redactarea unui raport anual privind statul de drept şi se va dezvolta un
    tablou de bord privind justiţia în Uniunea Europeană. Avem de-a face cu un
    mecanism paneuropean, mult mai soft decât MCV-ul actual aplicat celor două
    state. Dar va fi un mecanism care va permite realizarea unei analize
    comparative şi care va duce la eliminarea criticilor privind aşa-numitul dublu
    standard privind tratamentul aplicat României şi Bulgariei comparativ cu alte
    state membre.


    Tendinţele
    reformatoare la nivelul blocului comunitar vor influenţa şi MCV. Dar
    funcţionarea statului de drept nu va fi obiect al revizuirilor.

  • Uniunea Europeană condamnă atacurile Turciei în Siria

    Uniunea Europeană condamnă atacurile Turciei în Siria

    Conflictul
    din Siria a revenit în atenția comunității internaționale prin operațiunile
    militare ale armatei turce împotriva milițiilor din nordul Siriei. Uniunea
    Europeană a condamnat ferm acțiunile Turciei și i-a cerut să înceteze. Deși un
    acord de încetare a focului a fost obținut, stabilitatea este foarte fragilă.


    Mihai
    Sebe este expert la Institutul European din România și a realizat o scurtă
    analiză asupra schimbărilor din zona de conflict și a motivelor care au
    îndemnat blocul european să acționeze împotriva Ankarei:


    Acțiunea Uniunii Europene este determinată de șocul produs
    de invazia Turciei și de amintirea crizei refugiaților din 2015. De altminteri,
    există temerea la nivelul oficialilor și nu numai că Uniunea Europeană va plăti
    în continuare nota de plată pentru criza siriană, așa cum s-a întâmplat în
    2015-2016.

    Recent, președintele Turciei Recep Erdogan a amenințat cu trimiterea
    a peste 3 milioane de refugiați în Uniunea Europeană și a acuzat Uniunea
    Europeană de neîndeplinirea promisiunilor, și anume plata ajutoarelor
    financiare pentru garantarea traiului refugiaților, respectiv alte probleme referitoare
    la atitudinile europene față de Ciprul de Nord și față de procesul de aderare a
    Turciei. Această atitudine vine pe fondul unor mai multe crize cumulate și pe
    fondul temerii că vom asista din nou la o reproducere la scară mare a crizei
    din 2015.


    Ce
    poate face însă concret Uniunea Europeană dincolo de simple declarații? Mihai
    Sebe: A fost condamnată acțiunea militară și s-a pus o interdicție la
    exportul de arme. Dar aceste sancțiuni singure nu sunt suficiente și Uniunea
    Europeană va trebui să adopte o atitudine pe mai multe paliere. În primul rând,
    sancțiunile împotriva
    Turciei trebuie compensate.


    Aceste sancțiuni, chiar dacă
    afectează economia Turciei și economia Uniunii Europene, nu sunt în sine
    suficiente și vor trebui să vină la pachet cu negocieri privind poate o nouă
    uniune vamală, un obiectiv cerut de mult timp de Turcia, precum și cu
    asigurarea unor ajutoare și susțineri financiare și politice pentru
    proeuropenii din Turcia.

    De asemenea, Uniunea Europeană poate să facă mai mult
    pe planul politicii externe prin crearea unei conferințe politice regionale,
    după modelul conferințelor de la Bruxelles, prin care ar trebui să promoveze un
    dialog politic, să sprijine poate federalizarea statelor din regiune pentru a
    oferi kurzilor satisfacții. Va trebui să încerce asigurarea stabilității, dar
    nu neapărat în Siria ci în întreaga regiune a Orientului Mijlociu. De asemenea,
    pe plan intern, Uniunea Europeană poate să regândească politica față de
    primirea refugiaților pentru a elimina din dialogul politic această amenințare
    perpetuă a unui nou val de refugiați, a elimina acest motiv de șantaj al
    Turciei.


    Blocul
    european și Turcia au nevoie unul de celălalt. Aceasta deoarece interesele
    comune nu permit luarea măsurilor radicale care nu aduc nimic bun.