Comprimarea numărului de locuri de muncă în întreaga Uniune Europeană, ca efect direct al crizei economice, încă le provoacă migrene liderilor de pe continent. Deşi, de ani buni, este o temă omniprezentă pe agenda marilor reuniuni europene, combaterea şomajului ridică probleme care merg de la strategiile ce finalmente s-au dovedit neinspirate, mai ales la nivel comunitar, până la fondurile insuficiente alocate prin politicile promovate la nivel naţional.
Despre şomaj, între consecinţe şi măsuri pragmatice menite să-i reducă din anvergură, s-a discutat şi la conferinţa privind ocuparea forţei de muncă în Europa, organizată la Milano, de preşedinţia italiană a Consiliului UE. Condica întâlnirii a fost semnată, între alţii, de cancelarul german, Angela Merkel, de preşedintele francez, François Hollande, de premierul spaniol, Mariano Rajoi, şi de cel al ţării-gazdă, Matteo Renzi. Cel din urmă a reamintit că, din 2008 până în 2013, în UE s-au pierdut circa 7,6 milioane de locuri de muncă, astfel încât şomajul a ajuns, ca medie, la aproape 12%, cu circa 5 procente mai mult ca în imediata perioadă ante-criză. Că statistica oglindeşte o realitate nu doar îngrijoratoare, ci de-a dreptul sumbră, o demonstrează şi măsurile propuse la reuniune. Între acestea, alocarea, la nivel european, a circa 20 de miliarde de euro şi simplificarea procedurilor prin care aceşti bani vor fi folosiţi în lupta contra şomajului, devenit, în multe ţări europene, cum sunt Spania ori Grecia, un adevărat flagel social.
Prezentă, şi ea, la Milano, ministrul român al muncii, Rovana Plumb, a vorbit despre măsurile concrete pe care Guvernul de la Bucureşti le-a luat împotriva şomajului, care, totuşi, în România, tradiţional, nu atinge cote de speriat. Rovana Plumb: ”În primul rând, creşterea salariului minim pe economie, netaxarea profitului reinvestit şi, de asemenea, reducerea contribuţiei de asigurări sociale începând cu noiembrie, care va avea efecte benefice în ceea ce priveşte ocuparea.”.
Ea a precizat că aproape 190 de mii de tineri din România au beneficiat de măsuri active prin programul “Garanţia pentru tineri”. Conceptul urmăreşte ca tinerii cu vârsta mai mică de 25 de ani, care şi-au pierdut locul de muncă sau care nu au reuşit să se angajeze după terminarea studiilor, să primească, în decurs de 4 luni de la înregistrarea la agenţiile pentru ocuparea fortei de muncă, o ofertă bună de angajare, de continuare a educaţiei ori de intrare în ucenicie.
