Radio România Internațional

Tag: Mineriadă

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 12.01 – 18.01.2025

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 12.01 – 18.01.2025

    Alidzeri prezidențiali bis
    Protlu tur a alidzeriloru prezidenţiali va s-facâ tu 4 di maiu, iara doilu turu tu 18 di maiu – apufâsi, gioi, Chivernisea di coaliție PSD-PNL-UDMR di București. Româñilli ditu vâsilie va s-voteadzâ tu chirolu ali unâ singurâ Chivernisi, iara ațelli ditu diasporâ va s-aibâ trei dzâli, ama tu ațea ditu soni dzuuâ – dumânicâ, secţiili di vot va s-anclljidâ tu sâhatea 21:00 ali Românie, cum ți s-hibâ fuslu oraru localu. Apofasea fu loatâ ta s-nu poatâ s-facâ niți unâ influenţari a votlui anda elu va s-anclliidâ tu Românie, ama lipsea s-armânâ nica dișcllisu tu xeani, tu secţiili ditu ascâpitata ali vâsilie. Autorităţli bâgarâ și nomuri ma serti ti campania electoralâ, ma multu pi internet, nitiñisearea a loru va s-ducâ la pâltearea di girimé pânâ di 50.000 di lei (vârâ 10 ñilli di ivradz), iara ti mărilor platformi onlini girimelu va s-hibâ pânâ di 5% ditu țifra di emburlâchi. Apofasea ti data a alidzeriloru prezidenţiali fu faptâ public tu Monitorlu Ufițial.
    Reprezentanţâlli a ma multor organizaţii non-guvernamentali dzâsirâ că nu s-poati s-hibâ aprucheatu unu ahtari actu normativ fârâ unâ moabeti publicâ dealihea ș-fârâ unâ analizâ a aspectilor ți asparsirâ scrutinlu di ma ninti cari fu anulat. Aduțemu aminti că, dupâ ți avea vulusitâ protlu turu a alidzeriloru prezidențiali ditu 24 di brumaru, Curtea Constituționalâ ali Românie anulă, tu 6 di andreu, prezidențialili, anda diaspora avea ahurhitâ, chiola, votlu ti doilu turu. CCR lo ahtari apofasi di cara Consiliul Suprem di Apârari ali Vâsilie scoasi tu padi unu raportu ți zbura di unâ minteari xeanâ tu proțeslu electoralu, ama nica nu inșirâ tu migdani ancheti judițiari ți s-dzâcâ ma s-fu dealihea ași, ma nu.
    Dzăț di ñilli di oamiñi ditu tutâ vâsilia inșirâ, dumânicâ, pi geadei, cama mulțâ tu București, ta s-caftâ adrarea diznău a doilui turu ți elli luyursescu că fu anulatu fârâ canâ ândreptu, ama și darea-mpadi di pi scamnu al Klaus Iohannis, ți easti nica prezidentu, a că tu 21 di andreu âlli si avea bitisitâ doilu ș-ațelu ditu soni mandat ti cari avea-ndreptu. 161 di parlamentari ditu opoziție simnarâ ti darea-mpadi di pi scamnu a prezidentului, iara formațiunea AUR câftă ufițial adunarea ali unâ sesiuni ahoryea a Parlamentului tu chirolu 20 – 24 di yinaru, ta sâ-și ahurheascâ proțedura di dari-mpadi di pi scamnu. Ti furnia aesta, easti ananghi di votlu a 234 di parlamentari.

    Apofasi ali BNR
    Banca Naţionalâ ş-ţâni atitudinea apridunatâ ș-apufâsi, stâmâna aesta, s-țânâ nialâxit, la 6,5% tu an, toclu di politicâ monetarâ. Toclu di sturu nu mata fu alâxitu ditu agustu, di cara s-fâțea gaireț ti scâdearea a inflaţillei. Uidisitu cu BNR, aesta criscu tu trimestrul ditu soni ditu 2024 ma multu di cum fu minduit di prota, di itia a pâhadzloru la combustibili și xerea di estâ vearâ. Spețialişțâlli nu cuteadzâ s-dzâcâ că va s-facâ unâ scâdeari estanu a toclui di politicâ monetarâ. Ei minduescu că, maca dupâ alidzerli prezidenţiali nu s-alâxeaști contextul icuonomic internu, poati s-veadâ unâ mari presiuni pi cursul di alâxeari a pârălui naționalu. Di altâ parti, Chivernisea româneascâ lucreadzâ la adrarea a proiectului di buget ditu 2025. Va s-da s-țânâ deficitlu di 7% apufâsitu di Comisia Evropeanâ, ama şi 7% ditu PIB ti investiţii.

    Diznău, di Mineriadâ
    Prezidentul di ma ninti ali Românie, Ion Iliescu, ș-premierlu di ma ninti, Petre Roman, furâ aflaț câbâtli, diznău, stâmâna aesta, tu dosarlu a Mineriadâllei ditu meslu cirișaru 1990 ti adrarea di zñii contra a uminitatillei. Procurorilli lipseaști s-adarâ dipu ditu ahurhitâ ancheta, di cara probili adunati, ma ninti, furâ anulati tu instanţâ. Ei dzâcu că, tu cirișaru 1990, persoani cu thesi ditu apofasili tu Statlu românescu anchisirâ unâ politicâ di represiuni contra a oamiñiloru țivili ditu Capitalâ. Atumțea furâ vâtâmaț 4 oamiñi, arușunati 2 mlleri, agudirâ fizic şi/ică psihic cama di 1.300 di oamiñi și avinarâ i ancllisirâ para nom cama di 1.200. Ahurhindalui ditu meslu aprilu 1990, tu Bucureşti s-feați unâ manifestaţie ți s-teasi pi ma multi stâmâñi, ți avea caracterlu ali unâ opoziţie la putearea ți cât s-avea curdisitâ dupâ Revoluţia anti-comunistâ. Dupâ spusa a procurorilor, tu 13, 14 și 15 di cirișaru, fu bâgatâ tu practico unâ acţiuni di dânâseari a manifestanţâlor, tu cari furâ mintiti, contra a nomlui, forţi a Ministerlui di Interne, ali Apârari, a Servițiului Românescu di Informaţii, cata cumu şi cama di dzăț di ñilli di mineri ş-alţâ lucrâtori ditu ma multi zoni ditu vâsilie. Minerilli aduşi Bucureşti asparsirâ: sediili a partidilor politiți ți cât li avea adratâ dupâ Revoluţie ş-cari eara tu opoziţie, casili a cama măriloru lideri politiț ditu opoziţie, sediili a publicaţiilor di presâ independenti ş-a niscântoru instituţii di anviţâmintu.

    Dzuua a Culturâllei Naționalâ
    Ditu 2011, România yiurtuseaști, cathi anu, tu 15 di yinaru, Dzuua a Culturâllei Naționalâ, dzuua di amintari alu Mihai Eminescu. Estanu, s-ancllidu 175 di añi di anda s-află ațelu ți easti luyursitu cama marli poet român. Dzuua a Culturâllei Naţionalâ easti dzuua a culturâllei, ali artâ ș-a pidimolui academicu românescu și s-yiurtuseaști pritu multi evenimenti, tu tuti isnăhili iu bâneadzâ româñi, nuntru i anaparti di sinurlu ali vâsilie. S-feațirâ, ama, și protesti. Membri ali Federaţie a Sindicatilor ditu Culturâ şi Presâ, CulturMedia vrurâ sâ scoatâ tu migdani că nu âlli si da pâradz a aluștui sector, ama și nindriptățli a tiñiiloru di cathi mesu ți li au arugațlli ditu muzee, biblioteț ş-țentri culturali.

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțearea: Lala Tașcu

  • Mineriada ditu cirişaru, 32 di añi

    Mineriada ditu cirişaru, 32 di añi

    După cama di trei dekenii, România nu poati s’limbidzască nai cama scutidoslu episod ali istorie a llei post-comunistă. Ari trei ani di cându Analta Curte di Casaţie şi Justiţie apufusi turnarea a dosarlui aşi-număsităllei Mineriadi ditu 13-15 cirişaru 1990, ti adrarea diznău a rechizitoriului, pi cari ălu lugursi paranom. Tru 2017, procurorllii militari avea bitisită cercetărli. Elli pitricură tu giudico 14 di persoane. Veditili a pareiillei era fostul prezidentu Ion Iliescu, adză nonagenar, premierlu ditu aţelu kiro, Petre Roman, adjunctul aluştui, Gelu Voican-Voiculescu, şi directorul ditu atelu kiro a SRI, Virgil Măgureanu. Uidisitu cu anchetatorlli, elli s’pari că ndreapsiră şi coordonară directu ataca contra a manifestanţălor ditu Piaţa ali Universitati, ditu misuhorea a Bucureştiului, cari şi spunea iriñeaticu minduerli politiţi, tru contradicţie cu ali majoritati ţi eara putearea politică ditu atelu kiro.



    Tru 20 di mai 1990, dupu ţinţi meşi di la surparea-a dictaturăllei comunistă al Nicolae Ceauşescu, fostul a lui ministru ditu añilli 70, Ion Iliescu, lugursitu ca lideru ali Revoluţie, fu, practic, plebiscitat, amintănda protili alidzeri prezidenţiale elefteri cu aproapea 85% ditu voturi. Partidlu a lui, ună ndziminari eterogenă di revoluţionari autentiţ si comunişti di mâna a daua, avea amintată, tu arada-lli dauă cirecuri ditu locurli a Parlamentului. Piaţa Universitatillei, acăţată nica ditu apriiuru di studenţă şi proclamată “zonă elefteră di neocomunismu”, s’avea gulită, di itia că manifestanţăllii avea aprukeată serta apofasi a urnilor. Aclo iu un kiro avea dzăţ di ñilli di oamiñi hărăcoki si ici cu preşcăville, avea armasă maş ndauă dzăţ di grevişti a foamitillei, canda niaxiziţ tra ş-ducă bana ma largu nafoara a Piaţăllei. Avinarea a lor di cătră Poliţie, tru noaptea di 13 cirişaru, s-feaţi cu ună forţă disproporţionată, ţi adusi aminti di represiunea ditu dzălili a Revoluţiillei. NIţi adză nu easti limbidu desi aţelli cari, a daua dzuuă, reacţionară di dusiră alumti pi geadii cu poliţia şi acăţară sediile a Ministerului di Interne şi Televiziunillei publiţi, avea cadealihea vără ligătură cu Piaţa. Iliescu si oamiñilli a lui ălli spusiră cu numa “legionari” (extrema dreapta interbelică) şi, acă armata avea adusă arada, cllimară populaţia s’ascapă “democraţia ditu piriclliu”.



    Minerllii ditu Valea a Jiului apăndăsiră la căndăseari. Maş dauă dzăli, 14 si 15 cirişaru, stăpuiră aeşţă Capitala, iu să spusiră ca hiinda iţi autoriritati legală. Duri tra s’alasă năpoia a loru 1.300 di pliguiţ, cama di ună ñille di oamiñi ţănuţ ncllişi paranom şi nai ma pţănu şasi morţă. Universitatea profanată, sediile a partidilor di opoziţie şi a jurnaliloru indipendenti asparti s’adavgă la tabloulu a aputrusearillei. Curtea Europeană ti Ndrepturli a Omului emisi ună apofasi cari impunea a Româniillei s’ducă ma largu investigaţiile tru aestu dosar, iar fostul procuror general, Laura Codruţa Koveşi, pricunuştea că ancheta mutrinda mineriada fu “ună ditu nai ma mărli niagiundzeri di tută istoria a Ministerlui Public”.



    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Mineriada din iunie, 32 de ani

    Mineriada din iunie, 32 de ani

    După
    mai bine de trei decenii, România nu reuşeşte să clarifice cel mai negru episod
    al istoriei sale post-comuniste. Sunt
    trei ani de când     Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis returnarea
    dosarului aşa-numitei Mineriade din 13-15 iunie 1990, pentru refacerea
    rechizitoriului, pe care l-a considerat nelegal. În 2017, procurorii militari
    finalizaseră cercetările. Ei au trimis în judecată 14 persoane. Vedetele
    lotului erau fostul preşedinte Ion Iliescu, azi nonagenar, premierul de la acea
    vreme, Petre Roman, adjunctul acestuia, Gelu Voican-Voiculescu, şi directorul
    din epocă al SRI, Virgil Măgureanu. Potrivit anchetatorilor, ei ar fi organizat
    şi coordonat direct atacul împotriva manifestanţilor din Piaţa Universităţii,
    din centrul Bucureştiului, care îşi exprimau un mod paşnic opiniile politice,
    în contradicţie cu ale majorităţii ce forma puterea politică din acel moment.


    Pe 20 mai 1990, la cinci
    luni de la căderea dictaturii comuniste a lui Nicolae Ceauşescu, fostul său
    ministru din anii 70, Ion Iliescu, perceput ca lider al Revoluţiei, fusese,
    practic, plebiscitat, câştigand primele alegeri prezidenţiale libere cu circa
    85% din voturi. Partidul sau, o combinaţie eterogenă de revoluţionari autentici
    si comunişti de mâna a doua, îşi adjudecase, la rându-i, două treimi din locurile
    din Parlament. Piaţa Universităţii, ocupată încă din aprilie de studenţi şi
    proclamată zonă liberă de neocomunism, se golise, deja, fiindcă manifestanţii
    acceptaseră severul verdict al urnelor. Unde odinioară fuseseră zeci de mii de
    oameni exuberanţi si non-violenţi, rămăseseră doar câteva zeci de grevişti ai
    foamei, parcă incapabili să-şi continue viaţa în afara Pieţei. Evacuarea lor de
    către Poliţie, în noaptea de 13 iunie, s-a făcut cu o forţă disproporţionată,
    ce a evocat represiunea din zilele Revoluţiei. Nici azi nu e clar dacă aceia
    care, a doua zi, au reacţionat ducând lupte de strada cu poliţia şi ocupând
    sediile ministerului de Interne şi Televiziunii publice, aveau realmente vreo
    legatură cu Piaţa. Iliescu si oamenii lui i-au calificat drept legionari
    (extrema dreapta interbelică) şi, deşi armata restabilise deja ordinea, au
    chemat populaţia sa salveze democraţia in pericol.


    Minerii din Valea Jiului le-au urmat îndemnul. Doar două zile, 14 si 15 iunie, au stăpânit
    aceştia Capitala, unde s-au substituit oricărei autorităţi legale. Suficient cât să
    lase în urma lor 1.300 de răniţi, peste o mie de oameni reţinuţi abuziv şi cel
    puţin şase morţi. Universitatea profanată, sediile partidelor de opoziţie şi
    ale ziarelor independente devastate completează tabloul invaziei. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis o decizie care impunea
    României să continue investigaţiile în acest dosar,
    iar fostul procuror general, Laura
    Codruţa Koveşi, recunoştea că ancheta privind mineriada a fost una dintre cele
    mai mari neîmpliniri din întreaga istorie a Ministerului Public.


  • Mesaj al premierului Ciucă la 32 de ani de la Mineriadă

    Mesaj al premierului Ciucă la 32 de ani de la Mineriadă

    Premierul Nicolae Ciucă a transmis, luni, un mesaj la împlinirea a 32 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990, în care afirmă că manifestaţia-maraton a societăţii civile împotriva neo-comunismului a fost înăbuşită prin instigarea unor români împotriva altor români”.



    Se împlinesc 32 de ani de la unul dintre cele mai dureroase momente ale istoriei noastre post-decembriste, Mineriada din 13-15 iunie 1990, prin care manifestaţia-maraton a societăţii civile împotriva neo-comunismului, desfăşurată în Piaţa Universităţii, a fost înăbuşită prin instigarea unor români împotriva altor români. România încă îşi căuta calea către adevărata democraţie. Pentru cei născuţi mai târziu, evenimentele din primăvara-vara anului 1990 reprezintă o pagină din istoria recentă, asupra căreia consider că suntem datori să reflectăm şi unii şi alţii, pentru ca societatea românească să nu mai devină vreodată victimă a diversiunilor şi propagandei mincinoase”, a transmis șeful Executivului.



    Premierul mai transmis că trebuie continuată consolidarea valorilor democratice şi integrarea României în arhitectura instituţională” generată alături de partenerii occidentali: Gândurile noastre se îndreaptă, astăzi, către victimele manipulărilor şi represiunilor brutale şi familiile acestora. Suntem datori să continuăm consolidarea valorilor democratice şi integrarea României în arhitectura instituţională generată alături de partenerii noştri occidentali, care oferă, mai ales în astfel de perioade, garanţia securităţii şi bunăstării.”




  • Dosarului Mineriadei – resurse suplimentare

    Dosarului Mineriadei – resurse suplimentare

    Deputatul Alexandru Muraru a adresat o interpelare Ministrului Justiţiei, Stelian Ion, cu privire la dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.



    Conform răspunsului de la Ministerul Justiţiei, dosarul de urmărire penală au fost transmis la data de 4 iunie 2021 Secţiei Parchetelor Militare, şi urmează să se dispune în cel mai scurt timp începerea urmăririi penale cu privire la fapte, după care se va proceda la readministrarea probelor cu privire la săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii.



    În cauză vor fi alocate resursele umane şi logistice necesare pentru soluţionarea cu celeritate a cauzei, urmând ca stadiul cercetărilor şi ritmicitatea actelor de urmărire penală să fie monitorizate de conducerea parchetului şi verificate periodic în cadrul activităţii de control operativ dispuse de către Procurorul General. Prin răspunsul la interpelare, procurorul general m-a asigurat de continuitatea în soluţionarea cauzei cu urgentarea întregii proceduri, ţinând cont de standardele rezultate din hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţate cu privire la această cauză, a declarat Alexandru Muraru, deputat PNL Iaşi.



    Prin rechizitoriul emis la 1 iunie 2017, dosarul Mineriadei a fost trimis în judecată. Mai bine de doi ani a stat în Cameră preliminară la Curtea Supremă, iar în mai 2019, judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au hotărât că ancheta nu este completă şi trebuie retrimisă magistraţilor de la Parchetul General – este vorba de procurorii militari. Judecătorii au constatat atunci nulitatea rechizitoriului şi că dosarul nu este complet.

  • 30 de ani de la mineriada din iunie 1990

    30 de ani de la mineriada din iunie 1990

    Evenimentele violente din 13-15 iunie
    1990 din București, care au culminat cu venirea minerilor și agresarea
    populației civile a Capitalei, au reprezentat un pas înapoi făcut de societatea
    românească la nici o jumătate de an de la recâștigarea libertății în decembrie
    1989. A fost exemplul care dovedește că o societate care iese dintr-un regim
    politic totalitar are de luptat cu demonii trecutului până să se vindece. Mineriada
    din iunie 1990 a fost cea de-a treia venire a minerilor la București pentru a
    susține Frontul Salvării Naționale împotriva partidelor de opoziție. Dar ea a
    fost de fapt o manifestare a urii și intoleranței față de pluralismul democratic
    care reapărea cu greu. Pe fondul protestelor din Piața Universității din
    aprilie 1990 organizate de Opoziție și a alegerilor din 20 mai 1990 câștigate
    de FSN, tensiunea ajunsese la cote maxime. Încercarea instituțiilor statului să
    înlăture manifestația din Piața Universității din data de 13 iunie 1990 a fost
    începutul a trei zile de violență în urma cărora au murit 6 oameni, alți
    aproximativ 750 fiind răniți.


    Evenimentul
    din 13-15 iunie 1990 a fost unul special și l-am întrebat pe istoricul Cristian
    Vasile în ce a constat individualitatea sa. Unii istorici l-au pus în contextul perioadei imediat
    postcomuniste și l-au considerat ultima represiune de natură comunistă
    desfășurată în România. Și eu cred că au dreptate pentru că manifestările de
    atunci, de reprimare a unei părți din populația civilă, au mai multe
    caracteristici care s-au văzut în istoria națională chiar imediat după 1944. Și
    aceasta se explică prin prisma unei continuități de personal politic și de
    practici care au caracterizat perioada de după martie 1945. Practicile de
    acțiuni politice de instigare a unor civili împotriva altor civili s-au văzut
    și în iunie 1990.


    S-a
    spus că mineriada din iunie 1990 a fost cauzată de slăbiciunea statului, a
    forțelor de ordine în lichidarea protestelor de pe 13 iunie. Cristian Vasile. Și eu aș fi tentat să cred în
    teoria slăbiciunii forțelor de ordine incapabile să pună capăt unor dezordini.
    Dacă ne uităm atent la acele desfășurări din zilele de 13-15 iunie, mai ales la
    cele din 13 pentru că e data esențială, vedem într-adevăr o slăbiciune a
    forțelor de ordine dar vedem și anumite elemente care nu-și au explicația.
    Există mai multe înregistrări și ele sunt veridice, intervențiile prin radio
    ale ministrului adjunct de interne, generalul Diamandescu, care îi spune
    interlocutorului său dăm foc autobuzelor, așa cum a fost înțelegerea. Ce să
    înțelegem din aceste vorbe? Apoi există mărturii concordante cum că focul din
    clădirea poliției capitalei nu a fost pus de manifestanți ci ar fi apărut din
    interior. Iarăși e inexplicabil cum sute de polițiști se retrag fără să se
    apere, la fel și la clădirea Ministerului de Interne.


    Consolidarea
    noii puteri reprezentate de Ion Iliescu prin manipularea maselor este văzută de
    cei mai mulți analiști ai mineriadei drept explicație cu sens a evenimentelor
    de atunci. Cristian Vasile. Aceste
    dezordini din zona Universității și Căii Victoriei au fost reprimate la miezul
    nopții de 13 spre 14 la orele 3 dimineața. Forțele de ordine erau stăpâne pe
    situație, arestaseră elemente turbulente. Minerii vin ceva mai târziu și au
    fost întâmpinați de președintele de atunci Ion Iliescu. Iliescu, în loc să
    caute să detensioneze situația, să le explice că armata și poliția aveau sub
    control situația, îi invită să ocupe ei Piața Universității. La ce bun a fost
    acest gest din moment ce cu câteva ore înainte poliția și armata erau stăpâne
    pe situație? Acea invitație absolut nesăbuită a condus la violențele din
    dimineața zilei de 14 iunie și din ziua următoare. Prin urmare, a fost o
    instigare la violență absolut inutilă și demnă de Codul Penal.


    Cristian
    Vasile a arătat că mineriada din iunie 1990 a fost o ultimă zvârcolire a
    gândirii comuniste a societății produsă după căderea regimului în decembrie
    1989. De ce minerii? S-a
    încercat și cu alți muncitori, chiar pe 13-14 iunie. Avem mărturii oficiale că
    erau chemați muncitori din București de la unele fabrici și uzine, de la 23
    august și altele. Multe sindicate au refuzat să intervină pe motiv că era un
    conflict politic și nu ei erau chemați să facă ordine. Or, se pare că minerii
    au fost o categorie mai receptivă la propaganda fesenistă de atunci, a
    regimului Iliescu. Ion Iliescu se apără spunând că nu chemase în mod specific
    minerii ci forțele sociale responsabile. Dar aceasta este o circumstanță
    agravantă din partea unui președinte de țară. Aici este tragedia acestor
    întâmplări, exită și manifestările de bucurie ale unei părți a populației
    bucureștene, de aplaudare a minerilor pentru ce făceau. Și ceea ce făceau era
    zdrobirea în bătaie a unor tineri studenți, a purtătorilor de barbă, a femeilor
    cu fuste scurte. Ceea ce amintea de politicile lui Ceaușescu de acea vânătoare
    a rockerilor din anii ’70.


    România
    a plătit mineriada din 13-15 iunie 1990 prin izolare internațională care a
    însemnat mai ales înghețarea acordul cu FMI și imposibilitatea de a face
    împrumuturi. Politic, mineriada din iunie 1990 a însemnat aderarea țării la
    Consiliul Europei abia în 1993, mult după țări din fostul spațiu sovietic.

  • Klaus Iohannis: Este nevoie de prelungirea stării de alertă

    Klaus Iohannis: Este nevoie de prelungirea stării de alertă

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că este nevoie ca starea de alertă să fie prelungită, pentru ca Guvernul să aibă la îndemână pârghiile necesare în a lua decizii în cazuri speciale

    Din păcate, această pandemie a venit peste noi indiferent că am avut o guvernare sau alta. Eu, sincer, sunt foarte mulţumit că am avut o guvernare liberală, cu care împreună am putut să gestionăm această epidemie şi vreau să resubliniez că Guvernul, autorităţile au făcut tot ce a trebuit şi au luat măsurile corecte şi în timp. Acum, din păcate, nu s-a terminat.

    Cu toţii ne-am fi dorit să scăpăm mai repede de epidemie. Şi astăzi avem peste 200 de noi cazuri, deci nu putem să vorbim despre fosta epidemie. Este încă în comunitate virusul şi pentru ca Guvernul să aibă pârghiile necesare, să ia măsurile atunci când se impun, după părerea mea, este nevoie de prelungirea stării de alertă. (…) Eu nu-mi doresc să se prelungească starea de alertă cu măsurile care acum sunt în vigoare toate.

    Eu vreau o variantă mai simplă, mai suplă, care conţine exact acele lucruri care trebuie să rămână obligatorii, de exemplu portul măştii în interior, distanţarea, măsurile de igienă. Gândiţi-vă că, fără acest instrument al stării de alertă, miniştrii nu mai pot emite ordine care să vină în sprijinul medicilor şi în sprijinul sănătăţii publice. Sunt motive practice care ne fac să credem că trebuie să continuăm, a spus președintele Iohannis.

    Măsurile de relaxare anunţate vor fi luate şi a făcut apel la parlamentari să voteze prelungirea stării de alertă.

    Nu ne gândim să ne întoarcem în timp. Vrem să mergem mai departe, dar trebuie să fim prudenţi şi pentru asta, în continuare, eu fac apel la parlamentari să înţeleagă că aici nu putem să ne târguim pe voturi. Este vorba de sănătatea oamenilor şi de o justă măsură, lucru pe care l-am solicitat şi Guvernului. Dacă şi unii şi alţii vor face ceea ce este bine pentru români, atunci lucrurile vor merge înainte (…)

    Vedeţi că sunt măsuri care probabil vor trebui impuse şi în viitor, nu doar 15 zile. Dacă lucrurile merg bine – şi sper să meargă aşa -, atunci vom avea după două săptămâni încă o fază de relaxare. Ne gândim să mai permitem şi activităţi care chiar acum încă nu sunt posibile. De exemplu, portul măştii, sau distanţarea, sau ordinele comune ale miniştrilor ca să reglementeze anumite domenii, în domeniul medicină, în domeniul învăţământului şi aşa mai departe – acestea sunt necesare în continuare.

    Ele reglementează, nu afectează viaţa oamenilor în sensul că nu permit activităţi. Până la urmă, aproape toate activităţile vor fi posibile, dar fără acest instrument, niciun Guvern nu poate să reacţioneze atunci când apare o problemă. Gândiţi-vă că apare undeva un focar de infecţie, se reaprinde într-o localitate infecţia. Fără un instrument, Guvernul nu poate să facă nimic, nu poate nici să declare carantină, nu poate să ia măsuri care atunci impun o intervenţie, a afirmat Iohannis.

    Șeful statului a depus coroane de flori la Monumentul dedicat Mineriadei din 13-15 iunie 1990 şi la Monumentul Kilometrul zero al democraţiei, cu prilejul marcării a 30 de ani de la Fenomenul Piaţa Universităţii şi de la Mineriada din 1990.

    Iohannis a spus că este o ruşine şi o jignire profundă faţă de întreaga societate faptul că dosarul Mineriadei trenează de 30 de ani şi a făcut apel la cei care se ocupă de acest dosar să facă dreptate.

    Constat iarăşi cu indignare că dosarul Mineriadei trenează de 30 de ani. Vinovaţii pentru pierderile de vieţi omeneşti şi pentru cele peste 1.000 de victime sunt încă necunoscuţi. Consider că este o ruşine şi o jignire profundă faţă de toţi cei care au luptat cu mâinile goale pentru câştigarea libertăţii, faţă de urmaşii acestora şi faţă de întreaga societate. Justiţia are obligaţia de a face lumină după atât de mulţi ani. Dreptatea nu este un moft, ci este în acest caz o urgenţă majoră.

    Fac un apel la toţi cei responsabili de soarta acestui dosar: Faceţi dreptate! Românii au nevoie de acest act de justiţie pentru odihna veşnică a celor ucişi, pentru urmaşi, precum şi pentru reconcilierea cu trecutul şi garantarea unei societăţi sănătoase pentru generaţiile viitoare, a declarat Iohannis, la o întâlnire cu reprezentanţii comunităţii universitare din cadrul Universităţii din Bucureşti, la 30 de ani de la Fenomenul Piaţa Universităţii.

    Avem obligaţia să respingem ferm şi să sancţionăm orice tentativă de ducere în derizoriu a istoriei şi a memoriei tuturor celor care şi-au dat viaţa pentru libertate şi democraţie.

    Sunt unii care continuă să spună că a face dreptate nu mai ajută pe nimeni astăzi. Ei uită însă un lucru fundamental: România democratică şi europeană s-a clădit în toţi aceşti 30 de ani pentru că au existat oameni care au luptat, care au crezut în forţa celor mulţi şi de bună credinţă, de a produce schimbare. Suntem datori să le fim veşnic recunoscători şi să continuăm să apărăm statul de drept şi valorile democratice, a mai spus Iohannis.

    sursa: agerpres

  • 30 di aňi di la Piața-a Universitatillei

    30 di aňi di la Piața-a Universitatillei


    Tu aesti dzâli tru cari adunărli publiţi nu suntu aprukeati di itia-a pandemiillei di coronavirus, vahi româňilli ș’aduc aminti ti fenomenlu “Piața ali Universitati”. Fitrusitu tru capitala București aoa şi 30 di aňi, dupu maşi ndoi meşi di la Revoluția dit 1989, fenomenlu vrea s’alasâ toru ti multu kiro tru suţiitatea românească și s’agiungâ un semnu ti alumta anti-comunistâ. Niakicâsitu dipu ghini tu aţel kiro di unâ suţiitati ţi cât avea işitâ ditu dzâţ di aňi di totalitarismu, fenomenlu adusi unâ ampârţari suţialâ greauâ și easti mutrit, vahi, tu lenu turlii di noimi și dzuua di azâ, acâ pârerli la mulţâ s’alâxirâ.




    Tu 22 di apriiur 1990, ňilli di oamiňi niifharistusiţ ti catastisea politicâ dit vâsilie sadunarâ tru “Piața ali Universitati” — tu misuhorea-a Bucureștiului – și u spusirâ cu numa “protlu locu elefter di neo-comunismu”. Protestili eara ndriptati contra al Ion Iliescu și alântoru foști lideri a Partidlui Comunistu Român, cari u-avea priloatâ cumândusearea-a statlui după Revoluție. Ma amânatu, ndauâ dzăţ di oamiňi au-acâtarâ/ aputrusirâ didipu pâzarea, a deapoa minarea ntrâoarâ s’teasi, dupâ ţi Ion Iliescu lli-aspusi participantâlli cu numa “golaňi”. Ndrupâtâ di forți politiţi di dreapta, minarea debută tru mplinâ campaňie electorală ti protili alidzeri post-comunisti, ţânu 53 di dzâli și fu curmatâ preşcav di minerlli dit un bazinu carbonifer ditu notlu a vâsiliillei. Acțiunea fu spusâ cu numa “Mineriadă” și fu sertu cutugursitâ di Occidentu și unâ parti a suţiitaillei ţivilâ. Ion Iliescu și naua puteari di stânga amintată dit alidzerli ţânuti furâ stipsiţ că lâ grirâ și-lli nţâparâ minerlli contra-a maňifestanțâloru, cari ma largu mutarâ cap tu unâ scarâ cama ňicâ, stepsuri niaprukeati pânâ dzuua di azâ. Emil Constantinescu, ţi ma ninti eara profesor a Universitatillei București cari delimitează unâ dit ârkili a Pâzarillei ali Universitati și ţi ndrupa fenomenlu, zburaşti, azâ, ti aestu ca trâ “unâ sculie a democrațiillei”.




    Agiumtu tru 1996 prezidentu ali Românie, Constantinescu spuni că oamiňilli ti u-avea putearea tu aţel kiro avea asparizma câţe oamiňilli va u kearâ fricâ ditu suflitu, di furteaţa-a averlui şi a pistillei tru idealuri. El agiundzi pi isapea că, după treidzăţ di aňi, evenimentili di atumtea agiumsirâ istorie. Unâ istorie cari nâ adusi tru Uniunea Europeană, tru Suţata Nord-Atlantică şi tru arada-a democraţiilor anvârtuşiti. Nâ ampulisimu cu alti dificultăţ, cu alti provocări şi incertitudiňi, cu multă dezbinari şi cu unâ altâ dalgâ di duşmânille, cari s’mută di pi geadei tru şingirili di suţializari, faţi timbihi aţelu di ma ninti cap a statlui. Sctearea tu migdani diznău a aţiloru momenti di luňină tru kisâ poati s’nâ agiutâ s’anâkisimu nu maşi virusurli cari nâ contamineadză truplu, ama aţeali cari nâ contamineadză conştiinţa şi s’akicâsimu că maşi deadunu putem s’aprâfâtâsimu, cundilleadzâ Emil Constantinescu.




    Ngrâpsearea: Eugen Coroianu


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • 30 de ani de la Piaţa Universităţii

    30 de ani de la Piaţa Universităţii

    În aceste zile în care adunările publice sunt interzise din cauza
    pandemiei de coronavirus, poate că românii își amintesc de fenomenul
    Piață Universității. Produs în capitala București în urmă cu 30 de
    ani, la doar câteva luni după Revoluția din 1989, fenomenul avea să marcheze
    pentru mult timp societatea românească și să devină un punct de reper al luptei
    anti-comuniste. Neînțeles prea bine la vremea respectivă de o societate abia ieşită din zeci de
    ani de totalitarism, fenomenul a provocat o fractură socială acută și este
    privit, probabil, destul de diferit și acum, chiar dacă părerile multora se vor
    fi schimbat.


    Pe 22 aprilie 1990, mii de oameni nemulțumiți de situația politică
    din țară s-au adunat în Piața Universității – din centrul Bucureștiului
    – și au declarat-o prima zona liberă de neo-comunism. Protestele
    erau îndreptate împotriva lui Ion Iliescu și a altor foști demnitari ai Partidului
    Comunist Român, care preluaseră conducerea statului după Revoluție. Ulterior,
    câteva zeci de oameni au blocat complet piața, iar mișcarea a luat rapid
    amploare, după ce Ion Iliescu i-a calificat pe participanți drept
    golani.


    Susținută de forțe politice de dreapta, mişcarea a debutat
    în plină campanie electorală pentru primele alegeri post-comuniste, a durat 53
    de zile și a fost lichidată violent de minerii dintr-un bazin carbonifer din
    sudul țării. Acțiunea a fost numită Mineriadă și a atras critici
    serioase din partea Occidentului și a unei părți a societății civile. Ion
    Iliescu și nouă putere de stânga rezultată din respectivele alegeri au fost
    acuzați că i-au chemat și instigat pe mineri împotriva manifestanților, care au
    continuat să protesteze la o scară mult mai mică, acuzații respinse până în
    ziua de azi.


    Emil Constantinescu, fost profesor al Universității București care
    delimitează una din laturile Pieței Universităţii și susținător al fenomenului,
    vorbește, astăzi, despre acesta ca despre o școală a democrației.
    Devenit în 1996 președinte al României, Constantinescu spune că cei puternici
    de atunci se temeau de dispariţia fricii din sufletele oamenilor, de forţa
    adevărului şi a credinţei în idealuri. El constată că, după treizeci de ani,
    evenimentele de atunci au devenit istorie.


    O istorie care ne-a adus în Uniunea
    Europeană, în Alianţa Nord-Atlantică şi în rândul democraţiilor consolidate. Ne
    confruntăm cu alte dificultăţi, cu alte provocări şi incertitudini, cu multă
    dezbinare şi cu un alt val de ură, care s-a mutat din stradă pe reţelele de
    socializare, atrage atenția fostul șef al statului. Redescoperirea acelor
    momente de ‘lumină în întuneric’ ne poate ajuta să învingem nu numai virusurile
    care ne contaminează corpul, dar şi pe cele care ne contaminează conştiinţa şi
    să înţelegem că ‘numai împreună putem reuşi’,     conchide Emil Constantinescu.

  • Din nou despre mineriada din 13-15 iunie 1990

    Din nou despre mineriada din 13-15 iunie 1990

    Nici după trei decenii, România nu reuşeşte să
    clarifice cel mai negru episod al istoriei sale post-comuniste. Luna trecută,    procurorul general interimar, Bogdan
    Licu, a depus o contestaţie la decizia Instanţei Supreme de a retrimite la
    Parchet dosarul aşa-numitei Mineriade din iunie 1990. Anterior, Înalta Curte de
    Casaţie şi Justiţie a decis returnarea dosarului, pentru refacerea
    rechizitoriului, pe care l-a considerat nelegal. Acum doi ani, procurorii
    militari finalizaseră cercetările în dosarul Mineriadei. Ei au trimis în
    judecată 14 persoane. Vedetele lotului sunt fostul preşedinte Ion Iliescu,
    premierul de la acea vreme, Petre Roman, adjunctul acestuia, Gelu
    Voican-Voiculescu, şi directorul din epocă al SRI, Virgil Măgureanu.


    Potrivit
    anchetatorilor, ei ar fi organizat şi coordonat direct atacul împotriva
    manifestanţilor din Piaţa Universităţii, din centrul Bucureştiului, care îşi
    exprimau un mod paşnic opiniile politice, în contradicţie cu ale majorităţii ce
    forma puterea politică din acel moment. Pe     20 mai 1990, la cinci luni de la căderea dictaturii comuniste
    a lui Nicolae Ceauşescu, fostul său ministru din anii 70, Ion Iliescu, perceput
    ca lider al Revoluţiei, fusese, practic, plebiscitat, câştigand primele alegeri
    prezidenţiale libere cu circa 85% din voturi. Partidul sau, o combinaţie
    eterogenă de revoluţionari autentici si comunişti de mâna a doua, îşi
    adjudecase, la rându-i, doua treimi din locurile din Parlament.


    Piaţa
    Universităţii, ocupată încă din aprilie de studenţi şi proclamată zonă liberă
    de neocomunism, se golise, deja, fiindcă manifestanţii acceptaseră severul
    verdict al urnelor. Unde odinioară fuseseră zeci de mii de oameni exuberanţi si
    non-violenţi, rămăsesera doar câteva zeci de grevişti ai foamei, parcă
    incapabili să-şi continue viaţa în afara Pieţei. Evacuarea lor de către
    Poliţie, în noaptea de 13 iunie, s-a făcut cu o forţă disproporţionată, ce a
    evocat represiunea din zilele Revoluţiei. Nici azi nu e clar dacă aceia care, a
    doua zi, au reacţionat ducând lupte de strada cu poliţia si ocupând sediile
    ministerului de Interne şi Televiziunii, aveau realmente vreo legatură cu
    Piaţa.


    Iliescu si oamenii lui i-au calificat drept legionari (extrema dreapta
    interbelică) şi, deşi armata restabilise deja ordinea, au chemat populaţia sa
    salveze democraţia in pericol. Minerii din Valea Jiului le-au urmat
    îndemnul. Doar două zile, 14 si 15 iunie, au stăpânit aceştia Capitala, unde
    s-au substituit oricărei autorităţi legale. Suficient să lase în urma lor 1.300
    de răniţi, peste o mie de oameni reţinuţi abuziv şi cel puţin şase morţi.
    Universitatea profanată, sediile partidelor de opoziţie şi ale ziarelor
    independente devastate completează tabloul invaziei.


    Acum
    cinci ani,     Curtea Europeană a Drepturilor Omului a
    emis o decizie care impunea României să continue investigaţiile în acest dosar    ,
    iar fostul procuror general,
    Laura Codruţa Koveşi, recunoştea că ancheta privind mineriada a fost una
    dintre cele mai mari neîmpliniri din întrega istorie a Ministerului Public.

  • Personnes accusées dans le dossier de la descente des mineurs sur Bucarest en juin 1990

    Personnes accusées dans le dossier de la descente des mineurs sur Bucarest en juin 1990

    14 personnes ont été déférées à la Justice dans le dossier de la descente des mineurs sur Bucarest du 13 au 15 juin 1990, une série d’évènements violents déroulés six mois après la chute du communisme en Roumanie. Des noms qui avaient dominé la scène politique pendant la première décennie après la dictature comparaîtront devant la Haute Cour de cassation et de justice : l’ancien président de gauche Ion Iliescu, l’ancien premier ministre Petre Roman, l’ancien vice premier ministre Gelu Voican Voiculescu, l’ancien leader syndical des mineurs du bassin carbonifère de la Vallée du Jiu (centre-ouest), transformés en personnage collectif de cette histoire sinistre.

    Les événements ont eu lieu moins d’un mois après les élections qui avaient validé par le vote le régime Ion Iliescu. Parce qu’il n’avait pas réussi à prouver son adhésion à la démocratie, à l’Etat de droit et à l’économie de marché, ses contestataires les plus radicaux sont restés dans la rue même après la manifestation-marathon Place de l’Université, lieu symbolique de la lutte pour la démocratie. Ion Iliescu a invoqué une tentative de putsch d’extrême droite et a demandé à la population de défendre les institutions démocratiques.

    Des milliers de mineurs ont alors investi Bucarest, ont attaqué l’Université, les sièges des partis d’opposition et les rédactions de certains journaux indépendants. Marian Lazăr, procureur militaire: « Ces événements ont fait suite aux actes de diversion et de manipulation de l’opinion publique par les autorités étatiques, représentées par les mis en examen, qui ont été présentés de manière distordue et ont plaidé en faveur de l’idée d’être déterminés par une soi-disant rébellion de type légionnaire. Les manifestants qui exprimaient des opinions politiques ont été présentés comme des personnes ayant des occupations criminelles, des éléments extrémistes, réactionnaires, étant désignés par le président élu de la Roumanie comme étant des « voyous ». Ceux qui ont été trouvés Place de l’Université ainsi que d’autres considérés comme ayant trait aux manifestations ont été emmenés de force dans des casernes du ministère de l’Intérieur, dans des locaux totalement impropres à la détention de personnes, étant privés de liberté de manière illégale. La privation de liberté sans formes légales a duré jusqu’au 21 juin 1990 au plus tard ».

    4 personnes sont mortes, tuées par balle, près de 1400 ont subi des lésions physiques ou psychiques, et 1250 ont été privées de liberté pour des raisons politiques, selon les procureurs. L’enquête a repris début 2015, après que la Cour européenne des droits de l’homme a obligé les autorités roumaines à identifier les responsables. Le dossier initial avait traîné presque deux décennies et il a été fermé en 2009 sans coupables. Tous ceux qui sont maintenant dans le box des accusés – à commencer par l’ancien président Ion Iliescu – ont soutenu, pendant toutes ces années, qu’ils n’étaient pas responsables pour les événements de juin 1990.

  • Retrospectiva săptămânii 18.10 – 24.10.2015

    Retrospectiva săptămânii 18.10 – 24.10.2015

    Experţii FMI se află la
    Bucureşti





    O delegaţie a FMI a avut, la Bucureşti, întâlniri cu
    autorităţi la cel mai înalt nivel. Fondul estimează un deficit bugetar de 3% din PIB în
    2016 şi peste acest nivel în 2017 din cauza reducerilor masive de taxe şi
    impozite şi a majorărilor salariale anunţate. Recomandarea
    instituţiei financiare internaţionale privind deficitul pentru anul viitor este
    ca acesta să se limiteze la 1,5%.După întâlnirea cu
    preşedintele Klaus Iohannis, reprezentanţii Fondului şi-au exprimat rezerve
    referitoare la aprobarea unui nou acord. În faţa senatorilor şi a deputaţilor din comisiile de buget, ei
    au prezentat concluziile discuţiilor cu reprezentanţii guvernului. Singurele
    obiecţii ale misiunii FMI ţin de reformele structurale şi de o eventuală
    depăşire a deficitului bugetar. Premierul Victor Ponta a subliniat că România va respecta
    ţinta de deficit de 1,86% aprobată de Parlament. Ultimul acord cu Fondul, care a expirat în 2015, a avut o
    valoare de două miliarde de euro, însă autorităţile de la Bucureşti nu au
    accesat fonduri.



    Şeful diplomaţiei române a
    făcut o vizită în Palestina şi Israel



    Ministrul de externe,
    Bogdan Aurescu, a făcut luni si marti o vizită oficială în Israel şi Palestina. Luni,
    Aurescu a fost primit, la Ramallah, de preşedintele palestinian Mahmoud Abbas. Ei au discutat
    despre situaţia actuală din Orientul Mijlociu şi despre perspectivele reluării
    negocierilor de pace dintre palestinieni si Israel. La
    Ierusalim,şeful diplomaţiei române a avut o întrevedere cu
    premierul şi
    ministrul de externe israelian, Benjamin Netanyahu. Aurescu asubliniat
    importanţa reconstruirii încrederii, ca premisă necesară pentru reluarea
    negocierilor directe de pace ale Israelului cu partea palestiniană
    şi a reiterat apelul la detensionarea situaţiei. Totodată,
    cei doi au reconfirmat existenţa
    relaţiilor bilaterale privilegiate şi au vorbit despre dezvoltarea cooperării
    în diverse domenii, precum cel militar şi al securităţii cibernetice. Bogdan Aurescu s-a întâlnitşi cu
    membri ai comunităţii cetăţenilor israelieni originari din România.



    Legea votului
    prin corespondenţă este în dezbaterea Parlamentului de la Bucureşti



    Proiectul de lege privind
    votul prin corespondenţă se află în dezbaterea Camerei Deputaţilor de la
    Bucuresti, cu rol decizional. Propunerea legislativă a fost adoptată cu largă
    majoritate de Senat, atât social-democraţii, care domină Guvernul de coaliţie,
    cât şi PNL, cel mai important partid din opoziţie, susţinând proiectul. Această
    modalitate de vot va fi utilizată la alegerile parlamentare, prezidenţiale şi
    europarlamentare doar de către românii cu domiciliul sau reşedinţa în
    străinătate. Cu câteva luni înaintea fiecarui scrutin, alegătorii trebuie să se
    înscrie în Registrul Electoral. Potrivit documentului, elaborat de Autoritatea
    Electorală Permanentă, se înfiinţează câte un birou electoral pentru votul prin
    corespondenţă pentru fiecare 10.000 de alegători. Din cauza disfuncţiilor
    organizatorice, în urmă cu aproape un an, la alegerile prezidenţiale din
    noiembrie 2014, mii de românii
    din diaspora au aşteptat ore în şir la secţiile din străinătate şi nu au reuşit
    să voteze.



    Fostul
    preşedinte Ion Iliescu şi     alţi foşti deminitari sunt cercetaţi penal pentru evenimentele din iunie
    1990



    Fostul
    preşedinte Ion Iliescu este cercetat penal pentru săvârşirea de infracţiuni
    contra umanităţii în dosarul asa-numitei mineriade din 13-15 iunie 1990,
    ce a pus capat unei ample manifestaţii împotriva puterii de stânga instalate
    după căderea dictaturii comuniste. În acelaşi dosar, printre demnitarii din epocă, sunt vizaţi fostul şeful
    SRI, Virgil Măgureanu, fostul premier
    Petre Roman dar şi foştii miniştri Victor Athanasie Stănculescu şi Gelu Voican
    Voiculescu. Pe
    fondul unor incidente violente care au avut loc la Bucureşti, pe care armata
    reuşise, deja, să le înăbuşe, Iliescu a invocat o tentativa de puci de extrema
    dreaptă şi a cerut populaţiei sa apere instituţile democratice. A urmat
    descinderea minerilor din Valea Jiului la Bucureşti, unde au atacat
    Universitatea, sediile partidelor de opoziţie şi redacţiile unor ziare
    independente, care s-a soldat cu patru decese înregistrate oficial, sute de
    raniţi şi peste o mie de persoane arestate abuziv. Anul trecut, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis o decizie care
    impune României să continue investigaţiile în dosarul Mineriadei din
    iunie 1990.



    La
    Bucureşti, Executivul face a doua rectificare bugetară din acest an



    Guvernul român
    a adoptat cea de a doua rectificare bugetară din acest an. Potrivit proiectului
    Ministerului Finanţelor, veniturile şi cheltuielile vor creşte fiecare cu câte
    aproximativ 2,6 miliarde de lei, iar deficitul va rămâne la 1,85% din PIB.
    Ministerul Agriculturii va primi cei mai mulţi bani, circa 770 de milioane de
    lei. Totodată, va fi majorat bugetul Fondului naţional unic de asigurări
    sociale de sănătate pentru susţinerea majorărilor salariale aprobate de la 1
    octombrie. Bani în plus vor mai avea Ministerele Dezvoltării Regionale şi
    Administraţiei Publice, Fondurilor Europene, Educaţiei şi Muncii. Ministerul Transporturilor
    va pierde 1,61 miliarde de lei, dar vor fi alocaţi bani în plus Companiei
    Naţionale de Căi Ferate şi Companiei Metrorex. Liberalii critică faptul că,
    prin rectificarea bugetară, se taie din nou fonduri de la infrastructura
    rutieră.




    Bugetarii care au avut
    salariile reduse în 2010 primesc sumele restante




    Profesorii,
    magistraţii şi funcţionarii publici care au câştigat procese îndreptate
    împotriva fostului Guvern condus de Emil Boc pentru plata unor drepturi
    salariale îşi vor primi anticipat sumele stabilite de instanţă ca titluri
    executorii. Premierul Victor Ponta a anunţat că excedentul bugetar de anul
    acesta permite alocarea în avans a banilor, astfel că bugetarii nu trebuie să
    mai aştepte până în 2016 plata diferenţelor salariale. În 2010, salariile
    acestora au fost reduse cu 25% din cauza crizei.

  • Nuevamente sobre la Mineriada

    Nuevamente sobre la Mineriada


    La Fiscalía General de Bucarest ha continuado estos días la investigación
    en el caso de la llamada Mineriada desarrollada del 13 al 15 de junio de
    1990, y que puso fin a una gran manifestación contra el poder de izquierda
    instalada en Rumanía después de la caída de la dictadura comunista. Los
    fiscales han enjuiciado este miércoles por delitos contra la humanidad al
    exjefe de Estado, Ion Iliescu, y a dos de sus colaboradores de entonces, el
    director del Servicio Rumano de Inteligencia, Virgil
    Măgureanu y al ministro de Defensa, Victor Stănculescu. En la misma
    investigación también están implicadas otras personas conocidas, el ex primer
    ministro, Petre Roman, y su adjunto, Gelu Voican Voiculescu.

    Este jueves, en el
    mismo caso se han visto enjuiciados el exlíder de los mineros de Valle del Jiu,
    Miron Cozma, que se ha declarado inocente y ha afirmado
    que no fue él quien trajo a los mineros a Bucarest en junio de 1990, sino las
    autoridades, siendo él mismo traído a la capital a la fuerza. Junto a Cozma, se
    vieron acusados el exconsejero presidencial Emil Cico Dumitrescu y el
    exvicepresidente del Consejo Provisional de Unión Nacional, Cazimir Ionescu.
    Cabe recordar que, en junio de 1990, tras unos incidentes violentos en la
    capital, que el Ejército ya había conseguido cesar, el expresidente Ion Iliescu
    invocó una tentativa de golpe de Estado de la extrema derecha y pidió a la
    población que defendiera a las instituciones democráticas. La llegada de los
    mineros de Valle del Jiu a Bucarest, donde atacaron la Universidad, las sedes
    de los partidos de la oposición y las redacciones de algunos periódicos
    independentes, causó cuatro muertos registrados oficialmente, cientos de
    heridos y más de mil personas detenidas abusivamente.


    El caso de la Mineriada ha
    vuelto a la mesa de los fiscales rumanos en febrero de 2015, unos meses después
    de que el Tribunal Europeo de Derechos Humanos condenara a las autoridades de
    Bucarest por la manera en la que investigaron la Minerada desarrollada en
    junio de 1990. El 17 de septiembre de 2014, el Tribunal Europeo de Derechos
    Humanos obligó a Rumanía a volver a abrir las investigaciones y a pagar
    indemnizaciones de aproximadamente 60.000 euros a los tres denunciantes que no
    encontraron justicia en los tribunales de su país. En Bucarest, la Mineriada
    se había investigado durante ocho años, y el caso se cerró con la decisión de
    no comenzar la investigación penal.

    En cambio, en Estrasburgo, los jueces del
    Tribunal Europeo de Derechos Humanos constató que se violaron algunos artículos
    de la Convención Europea de Derechos Humanos respecto a la tortura, a los
    tratamientos inhumanos y degradantes o al derecho a la vida. Después de 25
    años, el caso de la Mineriada ha vuelto a abrir en el país apasionantes
    debates y antiguas heridas. Los fiscales esperan restablecer la justicia en el
    acontecimiento más grave desarrollado en Rumanía después de la Revolución
    anticomunista de diciembre de 1989.











  • Din nou despre Mineriade

    Din nou despre Mineriade

    Parchetul
    General de la Bucureşti continuă, în aceste zile,
    audierile în dosarul aşa-numitei mineriade din 13-15 iunie 1990, ce a
    pus capăt unei ample manifestaţii împotriva puterii de stânga instalate în
    România după caderea dictaturii comuniste.

    Procurorii
    i-au pus sub acuzare, miercuri, pentru infracţiuni împotriva umanităţii pe
    fostul şef al statului, Ion Iliescu, şi pe doi dintre colaboratorii săi din
    epocă – directorul Serviciului Român de Informaţii, Virgil Măgureanu, şi
    ministrul Apărării, Victor Stănculescu. In această anchetă mai sunt vizate şi
    alte nume sonore -fostul premier, Petre Roman şi adjunctul său,
    Gelu Voican Voiculescu.

    Joi, au mai fost puşi sub
    acuzare în acelaşi dosar fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron
    Cozma, care s-a declarat nevinovat şi a precizat că nu el a adus minerii în
    Bucureşti în iunie 1990, ci autorităţile, el însuşi fiind adus cu forţa în
    capitala. Alături de Cozma, au fost acuzaţi fostul consilier prezidenţial Emil
    Cico Dumitrescu şi fostul vicepreşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune
    Naţională, Cazimir Ionescu.

    Amintim
    că, în iunie 1990, pe fondul unor incidente violente
    din Capitala, pe care armata reuşise, deja, să le înăbuşe fostul şef al
    statului Ion Iliescu a invocat o tentativă de puci de extrema dreapta şi a
    cerut populaţiei să apere instituţiile democratice. Descinderea minerilor din
    Valea Jiului la Bucureşti, unde au atacat Universitatea, sediile partidelor de
    opoziţie şi redacţiile unor ziare independente, s-a soldat cu patru decese
    înregistrate oficial, sute de răniţi şi peste o mie de persoane arestate
    abuziv.

    Dosarul Mineriadei a revenit pe masa procuroriilor români în februarie
    2015, la câteva luni după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat autorităţile de la Bucureşti pentru
    felul în care au anchetat mineriada din iunie 1990. Pe 17 septembrie 2014, CEDO
    a obligat România să redeschidă investigaţiile şi să plătească despăgubiri de
    circa 60 de mii de euro celor trei reclamanţi care nu şi-au găsit dreptatea la
    instanţele din ţară. La Bucureşti, mineriada fusese anchetată timp de opt ani,
    dar cazul a fost închis cu decizia de neîncepere a urmăririi penale. La
    Strasbourg, în schimb, judecătorii CEDO au constatat încălcarea unor articole
    din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, referitoare la tortură,
    tratamente inumane şi degradante sau la dreptul la viaţă.

    După 25 de ani, dosarul Mineriadei redeschide, în ţară, dezbateri pasionale şi
    răni vechi. Procurorii speră să restabilească dreptatea
    în cel mai grav eveniment petrecut în România după Revoluţia anticomunistă din
    decembrie 1989.

  • Mineriada – en búsqueda de los culpables

    Mineriada – en búsqueda de los culpables



    El 20 de mayo de 1990, cinco meses después de la caída de la dictadura comunista de Nicolae Ceauşescu, el exministro de los años 70, Ion Iliescu, percibido como líder de la Revolución, había sido practicamente plebiscitado, al ganar las primeras elecciones libres con el 85% de los votos. Su partido, una combinación heterogénea de revolucionarios auténticos y comunistas de segundo plano, se habían adjudicado dos tercios de los escaños del Parlamento.



    En Bucarest, la Plaza de la Universidad, ocupada desde el mes de abril por estudiantes y proclamada “zona libre de neocomunismo, estaba vacía ya porque los manifestantes habían aceptado el veredicto rotundo de las urnas. De los decenas de miles de manifestantes muy impetuosos pero no violentos, permanecían en la Plaza solo varias decenas en huelga de hambre, que parecían incapaces de continuar su vida fuera del espacio de protestas.



    La noche del 13 de junio la Policía tomó medidas desproporcionadas para evacuarlos, lo que despertó los temores a la represión de los días de la Revolución. Ni siquiera hoy en día está claro si los que, al día siguiente, reaccionaron con luchas en la calle con la policía, ocupando las sedes del Ministerio de Interior y de la Televisión, eran realmente manifestantes de la Plaza de la Universidad. Iliescu y sus allegados los tacharon de “legionarios (extrema derecha rumana del período de entreguerras), y aunque el ejército había conseguido restablecer el orden, llamaron a la población para salvar “la democracia en peligro. Los mineros de la cuenca minera de Valle del Jiu respondieron a sus llamadas. Durante dos días, el 14 y el 15 de junio los mineros se habían apoderado de la capital, sustituyendo a las autoridades legales. Tiempo suficiente para dejar cientos de heridos, más de mil personas detenidas abusivamente y al menos cuatro muertos. Esta inédita invasión dejó la Universidad profanada y las sedes de los partidos de la oposición y de los periódicos independientes devastadas.



    Para la ex fiscal general de Rumanía, Laura Codruţa Koveşi, actualmente Fiscal Jefe de la Fiscalía Anticorrupción, la instrucción del expediente de la Mineriada es uno de los grandes logros de toda la historia del Ministerio Público. Los comentaristas dicen que es muy probable que el caso habría sido archivado si el Tribunal Europeo de Derechos Humanos no hubiera exigido a Bucarest reanudar las investigaciones.



    Hoy en día Iliescu de 85 años de edad es el presidente de honor del Partido Social Demócrata, principal partido de la coalición en el poder. Es un personaje muy respetado en este partido con los efectivos diezmados por los fiscales anticorrupción, porque el siempre ha sido, según sus propias palabras, “pobre y honesto. El exministro de Defensa, el general Victor Antanasie Stănculescu también octogenario, ha pasado ya un tiempo en la cárcel por su implicación en la represión sangrienta de la Revolución. Otro acusado en el caso “Mineriada es el jefe del Servicio Rumano de Inteligencia de la época, Virgil Măgureanu, actualmente catedrático de la Facultad de Sociología de la Universidad de Bucarest. A los tres, el pasado les perturba la vejez muy tranquila hasta ahora.