Radio România Internațional

Tag: Ministerul de Externe

  • MAE: Număr record de candidaturi pentru bursele oferite de Guvernul României cetăţenilor din afara UE

    MAE: Număr record de candidaturi pentru bursele oferite de Guvernul României cetăţenilor din afara UE

    Perioada depunerii candidaturilor (29 ianuarie – 12 martie a.c.) pentru programul de burse oferite de Guvernul României, prin intermediul MAE, cetățenilor din afara spațiului Uniunii Europene și care nu sunt etnici români, în baza Hotărârii Guvernului României nr. 288/1993 privind școlarizarea în România a cetățenilor din alte țări, s-a încheiat, informează Ministerul român al afacerilor Externe (MAE).

    86.204 candidaturi din peste 150 de țări au răspuns în număr record apelului lansat de MAE, confirmând atractivitatea și relevanța acestui program educațional. Se observă o creștere față de anii academici precedenți, când dosarele de candidatură primite au fost în număr de 959 pentru anul universitar 2020-2021, 4.593 (pentru 2021-2022), 44.733 (pentru 2022-2023), 50.858 (pentru 2023-2024) și 81.914 (pentru 2024-2025).

    Urmează procesul de selecție, iar rezultatele finale vor fi anunțate în jurul datei de 30 iunie. Candidații selectați vor beneficia de sprijin financiar pe durata studiilor, având posibilitatea de a urma programe de licență, masterat sau doctorat în centre universitare de prestigiu din România și se vor pregăti într-o gamă largă de domenii.

    În scopul promovării limbii și culturii române, pentru candidații care nu cunosc limba română, se acordă un an pregătitor pentru studiul limbii române, anterior studiilor universitare propriu-zise, excepție făcând bursierii doctoranzi care au optat pentru forma de învățământ într-o limbă străină fixată de școala doctorală.

    „România a devenit o destinație tot mai atractivă pe harta educațională globală, datorită nu doar calității învățământului superior, ci și oportunităților de dezvoltare personală și profesională pe care le oferă. Educația românească, cu un sistem academic diversificat, este în continuă aliniere cu standardele internaționale, creând un mediu propice pentru inovare și cercetare științifică. Diplomația educațională a României joacă un rol cheie în consolidarea legăturilor culturale și științifice între țara noastră și restul lumii. Prin inițiativele de mobilitate academică și programele de burse destinate studenților din afara Uniunii Europene, România își promovează valorile educaționale, culturale și științifice. În plus, prin susținerea colaborărilor internaționale în domeniul cercetării și inovării, țara noastră își afirmă poziția ca un hub educațional și științific de referință, deschis la dialog și cooperare globală”, a declarat secretarul de stat pentru relaţii interinstituţionale şi cooperare pentru dezvoltare, Janina Sitaru.

    Programul anual de burse oferite de guvernul României, prin MAE, se adresează cetăţenilor care provin din statele din afara spaţiului UE şi se derulează în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi cu sprijinul Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI) din cadrul Ministerului Educaţiei, care a dezvoltat şi care gestionează platforma informatică StudyinRomania.

  • Jurnal românesc – 14.03.2025

    Jurnal românesc – 14.03.2025

    Ministerul de Externe de la București anunţă încheierea perioadei de depunere a candidaturilor pentru programul de burse oferite de Guvernul României cetăţenilor din afara spaţiului Uniunii Europene care nu sunt etnici români. Potrivit sursei, sunt 86.204 candidaţi din peste 150 de ţări, un număr record, care confirmă atractivitatea şi relevanţa acestui program educaţional. În perioada următoare va avea loc procesul de selecţie, iar rezultatele finale vor fi anunţate în jurul datei de 30 iunie. Candidaţii selectaţi vor beneficia de sprijin financiar pe durata studiilor, având posibilitatea de a urma programe de licenţă, masterat sau doctorat în centre universitare de prestigiu din România, şi se vor pregăti într-o gamă largă de domenii. În scopul promovării limbii şi culturii române, pentru candidaţii care nu cunosc limba română se acordă un an pregătitor pentru studiul acesteia.

    16 companii vor participa în Pavilionul României şi Republicii Moldova la târgul de transport logistic 2025, care se va desfăşura în perioada 2-5 iunie la Munchen – informează Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România). Conform sursei citate, acesta este cel mai mare târg internaţional dedicat industriei de transport, logisticii, mobilităţii, IT-ului şi managementului lanţului de aprovizionare. Pentru companiile româneşti participante este o oportunitate de a se prezenta la nivel internaţional, de a stabili relaţii de afaceri durabile şi, totodată, de a promova România ca nod de conectivitate în reţelele internaţionale, precum şi ca hub strategic în domeniul transportului şi logisticii, în inima Europei – afirmă un comunicat al Camerei de Comerț.

    Președinta Republicii Moldova, pro-occidentala Maia Sandu, l-a primit pe noul ambasador al Ucrainei la Chișinău, Păun Rohovei, în cadrul unei ceremonii oficiale de prezentare a scrisorilor de acreditare. Șefa statului a reafirmat angajamentul ferm al Republicii Moldova de a sprijini eforturile pentru o pace justă și durabilă în Ucraina invadată de trupele ruse, care să contribuie la stabilitatea și securitatea regiunii și a întregului continent european. Anterior acreditării la Chișinău, Păun Rohovei a deținut funcția de ambasador cu misiuni speciale la ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei și a mai lucrat la ambasadele din România și Republica Moldova. Vorbește fluent limba română. S-a născut în 1970, în Voloca, regiunea Cernăuți, nordul Bucovinei, sat în care peste 97% dintre locuitori sunt etnici români.

    Institutul Cultural Român participă, prin ICR Bruxelles şi Centrul Naţional al Cărţii, la cea de-a 54-a ediţie a Târgului Internaţional de Carte de la Bruxelles, desfăşurată în perioada 13-16 martie, la Centrul de expoziţii Tour et Taxis, din capitala Belgiei. Joi, pe scena Kiosque a Târgului, s-a desfăşurat evenimentul literar intitulat „La Poesie d’aujourd’hui et ses territoires dans le monde: La Roumanie et la Republique de Moldavie” / „Poezia de astăzi şi teritoriile sale în lume: România şi Republica Moldova”, încadrat de organizatorii Târgului în secţiunea Label Edition şi în seria de iniţiative dedicate traducerilor literare. Dezbaterea a fost moderată de Juliette Dehout, reprezentantă a asociaţiei culturale Maison de la poesie d’Amay – una dintre cele mai cunoscute asociaţii belgiene de profil, care oferă rezidenţe literare, organizează numeroase ateliere creative şi deţine editura L’Arbre a paroles.

    Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc marchează împlinirea a 89 de ani de la naşterea lui Bujor Nedelcovici, prozator, dramaturg, eseist, critic cinematografic, publicist, unul dintre oamenii de cultură români plecaţi în exil, care, prin donaţia făcută muzeului, au contribuit la recuperarea patrimoniului cultural românesc. Bujor Nedelcovici s-a născut pe 16 martie 1936 la Bârlad. A absolvit Facultatea de Drept din Bucureşti şi a profesat un an ca avocat în Baroul din Ploieşti, de unde a fost radiat din motive politice, după arestarea tatălui său, fiind ulterior nevoit să muncească timp de 12 ani pe diverse şantiere şi uzine din ţară – Bicaz, Braşov, Bucureşti. În 1987, a plecat în Franţa, unde a obţinut azil politic, iar în 1992 a primit cetăţenia franceză. Tot în 1987, şi-a început activitatea ca redactor la revista ‘Esprit’, unde a publicat cronici literare, articole şi eseuri. În anul 1989, Bujor Nedelcovici, împreună cu Dumitru Ţepeneag şi Sorin Alexandrescu, a pus bazele unei Societăţi a Scriitorilor Români din exil, cu sediul la Paris. A fost distins cu Ordinul Naţional pentru merit în grad de Comandor și i-a fost acordat Premiul pentru promovarea culturii româneşti în străinătate din partea ministerului Culturii. Bujor Nedelcovici s-a stins din viaţă pe 18 noiembrie 2023, la Paris.

     

  • MAE a publicat Ghidul destinat românilor din diaspora care vor să voteze pentru Parlamentul European

    MAE a publicat Ghidul destinat românilor din diaspora care vor să voteze pentru Parlamentul European

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) au realizat Ghidul alegătorului român la secțiile de votare organizate în străinătate la alegerile pentru Parlamentul European din 9 iunie 2024. Ghidul este publicat pe pagina de internet a ministerului.

    Materialul informativ răspunde celor mai frecvente întrebări cu privire la organizarea și desfășurarea scrutinului din 9 iunie 2024: cine are drept de vot, actele de identitate în baza cărora se poate vota, programul de votare, procedura de votare la secție și modul de funcționare a Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. Ghidul poatze fi consultat accesând link-ul: https://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2024/alegeri_2024/ghidul_alegatorului_roman_din_strainatate_-_parlamentul_european_9_iunie_2024.pdf.

    MAE organizează 915 secții de votare în străinătate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din 9 iunie 2024, mai mult decât dublu față de secțiile organizate la alegerile europarlamentare din 2019.

    Pe pagina de internet: https://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2024/alegeri_2024/lista_sectiilor_de_votare_9_iunie_2024_site_mae.pdf poate fi consultată lista secțiilor de votare din străinătate și adresele sediilor acestora.

    La alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024 românii cu drept de vot care domiciliază, au reședința sau se află temporar în străinătate pot vota la orice secție organizată în străinătate, pe baza unui document de identitate românesc valabil în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

    Votarea începe la ora locală 7.00 și se încheie la ora 22.00. Alegătorii care se află la sediul secţiei de votare la ora 22.00, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să exercite dreptul de vot, până la ora locală 23.59.

  • Reacţia MAE după prăbuşirea unei drone în apropiere de Grindu

    Reacţia MAE după prăbuşirea unei drone în apropiere de Grindu

    Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti (MAE) protestează ferm față de incidentul generat de prăbușirea necontrolată a unei drone utilizate în atacul asupra infrastructurii portuare ucrainene. Drona a căzut în noaptea de 13-14 decembrie a.c., într-un perimetru nelocuit, în apropierea localităţii Grindu. Acesta reprezintă o nouă violare a spațiului aerian al României, contrar dreptului internațional, a transmis MAE.

    În acest context, MAE solicită ferm încetarea atacurilor repetate împotriva populației și a infrastructurii civile ucrainene, precum și a escaladării iresponsabile de către Federația Rusă a situației de securitate inclusiv la frontiera dintre România și Ucraina. MAE reiterează condamnarea fermă a acestor atacuri împotriva obiectivelor civile, care încalcă normele de drept internațional umanitar și sunt considerate crime de război.

    Ca urmare a acestui incident, MAE l-a convocat pe șeful misiunii diplomatice a Federației Ruse.

    Potrivit unui comunicat MApN, În această dimineaţă a fost identificat un crater de 1,5 metri adâncime rezultat ca urmare a prăbuşirii necontrolate a unei drone utilizate în atacul asupra infrastructurii portuare ucrainene, într-un perimetru nelocuit aflat la circa 4 kilometri amonte de localitatea Grindu. Au fost luate măsuri de securizare a zonei şi au fost notificate structurile competente pentru ridicarea probelor şi desfăşurarea investigaţiilor, conform procedurilor, se arată în comunicatul de presă al MApN.

    Ministerul Apărării Naţionale condamnă cu fermitate atacurile executate de Federaţia Rusă împotriva unor obiective şi elemente de infrastructură civilă din porturile ucrainene de la Dunăre. Aceste atacuri sunt nejustificate şi în gravă contradicţie cu regulile dreptului internaţional umanitar, se mai specifică în comunicat.

    Este cea de a cincea dronă ale cărei rămăşiţe au fost descoperite, de la începutul lunii septembrie, pe raza judeţului Tulcea, după cele identificate în comunele Ceatalchioi şi Nufăru, precizesză MApN.

  • Ostatic cu dublă cetăţenie, israeliană şi română, decedat în Gaza

    Ostatic cu dublă cetăţenie, israeliană şi română, decedat în Gaza

    Autorităţile israeliene au informat cu privire la decesul unei persoane cu dublă cetăţenie, israeliană şi română, ostatic în Fâşia Gaza, a transmis, sâmbătă, Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti (MAE).

    În continuarea precizărilor transmise de către Ministerul Afacerilor Externe în contextul situaţiei de securitate din Statul Israel şi Fâşia Gaza, precizăm că autorităţile israeliene au informat cu privire la decesul unei persoane cu dublă cetăţenie, israeliană şi română, ostatic în Fâşia Gaza, informează MAE, care transmite condoleanţe familiei îndoliate.

    În prezent, trei persoane cu dublă cetăţenie, israeliană şi română, se mai află ostatice în Gaza, context în care reiterează necesitatea eliberării tuturor ostaticilor din această zonă.

    Ambasada României la Tel Aviv menţine contactul cu autorităţile israeliene.

  • Alţi 12 cetăţeni români şi membrii de familie ai acestora au fost evacuaţi din Gaza

    Alţi 12 cetăţeni români şi membrii de familie ai acestora au fost evacuaţi din Gaza

    12 cetăţeni români şi membrii de familie ai acestora ua fost evacuaţi, miercuri, din Gaza, în Egipt, prin punctul de frontieră Rafah, informează Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE).

    Au fost preluaţi de reprezentanţii Ambasadei României în Egipt. O echipă mobilă a Celulei de Criză a MAE îi însoţeşte până la Cairo, de unde vor fi îmbarcaţi spre România.

    MAE continuă dialogul cu autorităţile israeliene şi egiptene în vederea facilitării evacuării şi a celorlalţi cetăţeni români şi membri de familie aflaţi în Gaza care au solicitat sprijin în acest sens, în funcţie de evoluţiile din teren şi de acordul părţilor implicate.

    Până în prezent, 249 de cetăţeni români şi membri de familie ai acestora au fost evacuaţi din Fâşia Gaza.

  • Punctul de trecere Rafah a fost redeschis

    Punctul de trecere Rafah a fost redeschis

    Punctul de trecere a frontierei de la Rafah a fost redeschis duminică. 101 cetăţeni români şi membrii de familie ai acestora vor fi evacuaţi duminică, din Fâşia Gaza, informează Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti (MAE).

    Evacuarea lor în R.A. Egipt se va realiza pe parcursul zilei de astăzi, cu respectarea tuturor procedurilor specifice impuse, având în vedere că aceştia au fost informaţi în prealabil de către reprezentanţii Oficiului de Reprezentare al României la Ramallah.

    Oficiul de Reprezentare al României la Ramallah rămâne în contact permanent cu cetăţenii români şi membrii de familie care au solicitat evacuarea din Fâşia Gaza. Trei echipe consulare mobile din cadrul Unităţii de Reacţie Rapidă a Celulei de Criză MAE se află în R.A. Egipt, în vederea sprijinirii demersurilor specifice în teren.

    Celula de Criză Interinstituţională activată la nivelul MAE, prin intermediul misiunilor diplomatice ale României la Cairo şi Tel Aviv şi Oficiul de Reprezentare al României la Ramallah, continuă dialogul cu autorităţile egiptene şi israeliene până la finalizarea operaţiunilor.

    —————–

    41 de cetăţeni români şi membrii ai familiilor acestora au ajuns, sâmbătă, în România, cu un avion C-130 Hercules, al Forţelor Aeriene Române.

    Alte 93 de persoane, au ajuns în siguranţă la Bucureşti săptămâna trecută, după ce au fost evacuaţi din Fâşia Gaza.

  • Alţi 41 de cetățeni români și membrii de familie ai acestora au ieșit din Gaza

    Alţi 41 de cetățeni români și membrii de familie ai acestora au ieșit din Gaza

    Alţi 41 de cetățeni români și membrii de familie ai acestora au ieșit din Gaza prin punctul de frontieră Rafah, urmând să fie repatriaţi. 41 de cetăţeni români şi membrii de familie ai acestora au ieşit din Fâşia Gaza prin punctul de frontieră Rafah (Republica Arabă Egipt) şi se află pe teritoriul egiptean, în drum spre Cairo, a transmis MAE într-un comunicat.


    Cei 41 de cetăţeni români şi familiile acestora au fost preluaţi de către o echipă din cadrul Unităţii de Reacţie Rapidă a Celulei de Criză MAE şi reprezentanţi ai Ambasadei României în Egipt.


    Un alt grup de 93 de cetățeni români a ajuns deja în Româbnia, miercuri, 8 noiembrie.. Diplomația de la București continuă dialogul cu autoritățile israeliene și egiptene în vederea facilitării evacuării celorlalți cetățeni români. Situația de securitate din regiune se menține, însă, complexă, ceea ce implică adaptarea constantă a planurilor de evacuare, pentru ca siguranța oamenilor care sunt scoși din Gaza să nu fie pusă în pericol.

  • Noi evacuări ale unor cetățeni români și membri de familie ai acestora din Sudan

    Noi evacuări ale unor cetățeni români și membri de familie ai acestora din Sudan

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează că, în urma continuării demersurilor task force-ului interinstituțional convocat de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu la data de 16 aprilie 2023, alți doi cetățeni români au părăsit teritoriul Sudanului în cursul zilei de 24 aprilie 2023 cu un zbor de evacuare organizat de către autoritățile suedeze, până în Djibouti. MAE, prin misiunile diplomatice și consulare române implicate, a eliberat documente de călătorie pentru cetățenii români în cauză, care nu mai dețineau documente valabile, și a organizat, în cooperare cu autoritățile suedeze, procedurile de evacuare din Sudan în Djibouti a cetățenilor români.

    De asemenea, MAE informează despre situația unui cetățean român care s-a deplasat pe cont propriu din Sudan în Egipt și a solicitat asistență consulară Ambasadei României la Cairo. Reprezentanții misiunii diplomatice au menținut legătura cu persoana în cauză și au sprijinit facilitarea accesului pe teritoriul egiptean.

    Demersurile de identificare a unor mijloace de transport din Djibouti până la destinația finală pentru cetățenii români și membrii acestora de familie au continuat, inclusiv pe lângă autoritățile altor state membre UE care vor prelua cetățeni UE evacuați, aflați în prezent în Djibouti.

    Astfel, ca urmare a demersurilor ambasadelor României la Atena și la Addis Abeba, opt cetățeni români și un cetățean sudanez, membru de familie, care fuseseră anterior evacuați din Sudan în Djibouti (cu sprijinul autorităților franceze, respectiv suedeze) au părăsit acest stat, la data de 25 aprilie 2023, cu un zbor militar organizat de autoritățile elene cu destinația Atena. MAE acordă sprijinul necesar pentru repatrierea ulterioară în România, prin achiziționarea biletelor de călătorie din Atena spre țară și îndeplinirea tuturor formalităților de tranzit.

    MAE folosește acest prilej pentru a adresa mulțumiri deosebite atât autorităților suedeze și elene, cât și celorlalte autorități străine și române pentru sprijinul oferit pentru evacuarea în siguranță a cetățenilor români și a membrilor acestora de familie din Sudan.

    De asemenea, ambasadele României la Addis Abeba și Cairo mențin în atenție situația altor 14 cetățeni români şi 2 membri de familie, cetățeni sudanezi, și îi sprijină să părăsească pe cale rutieră teritoriul Sudanului și să intre în Republica Arabă Egipt. Misiunile diplomatice române din Addis Abeba și Cairo au menținut și mențin legătura cu cetățenii români menționați pentru eliberarea documentelor de călătorie necesare, facilitarea accesului pe teritoriul egiptean și repatrierea în România.

    La acest moment, potrivit datelor deținute de Ambasada României la Addis Abeba, în Sudan se mai află 11 cetățeni români și 4 membri de familie (cetățeni sudanezi și egipteni), care au solicitat sprijin în vederea evacuării.

    Task force-ul interinstituțional își continuă activitatea în regim 24h/7zile, monitorizează evoluțiile din Sudan și menține legătura cu cetățenii români aflați încă în Sudan, precum și cu celelalte state membre UE și partenere, în vederea evacuării cetățenilor români și a membrilor de familie ai acestora care și-au exprimat dorința de a fi evacuați.

    MAE reamintește că, având în vedere deteriorarea situației de securitate, începând cu data 17 aprilie 2023 a fost ridicată alerta de călătorie pentru Sudan la nivelul 8 din 9 (Manifestați atenție deosebită – www.mae.ro/travel-alerts/2924) și recomandă tuturor cetățenilor români care se mai află pe teritoriul Sudanului să părăsească imediat această țară.

    MAE reiterează recomandarea fermă adresată tuturor cetățenilor români care se află pe teritoriul Sudanului să se adreseze urgent Ambasadei României la Addis Abeba şi să comunice coordonatele proprii, dacă nu au făcut-o deja, pentru a putea fi contactați în caz de necesitate. Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Addis Abeba +251 116 622 675, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români au la dispoziție și numărul de telefon de urgență al misiunii diplomatice +251 935 350 059.

    comunicat MAE

  • Jurnal românesc – 5.04.2023

    Jurnal românesc – 5.04.2023

    Numărul total de
    cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul Electoral la data de 31 martie a
    fost de 18.888.066, cu 266 mai mare decât la 28 februarie, transmite
    Autoritatea Electorală Permanentă.     Din totalul de alegători români care
    figurează în Registrul Electoral, 819.777 aveau domiciliul sau reşedinţa în
    străinătate şi erau deţinători de paşaport electronic. Cei mai mulţi cetăţeni
    români cu drept de vot din afara graniţelor ţării, înscrişi în Registrul
    Electoral, se află în Republica Moldova – 242.426, Germania – 115.423, Italia -
    81.141, Statele Unite ale Americii – 62.985, Spania – 53.851, Canada – 46.060,
    Israel – 45.784 şi Ungaria – 27.162.




    Ministerul
    Afacerilor Externe s-a autosesizat în legătură cu situaţia unui cetăţean român
    a cărui rezervare la o unitate de cazare din oraşul olandez Tilburg ar fi fost
    anulată pe motiv că aceasta nu ar mai primi români, în baza unei înţelegeri cu
    municipalitatea.     MAE arată că, imediat ce cazul a fost semnalat în mass-media,
    Ambasada României la Haga a iniţiat demersuri oficiale pe lângă primăria din
    Tilburg şi pe lângă unitatea de cazare pentru a obţine informaţii suplimentare
    şi clarificări. Purtătorul de cuvânt al Primăriei din Tilburg le-a comunicat
    telefonic reprezentanţilor ambasadei că nu a existat niciodată un acord de
    refuzare a cazării pentru cetăţenii români şi că discriminarea nu este sub
    nicio formă tolerată în Tilburg. De asemenea, reprezentanţii misiunii
    diplomatice au contactat cetăţeanul român în cauză. Acesta a afirmat că a
    identificat un alt loc de cazare, şi-a încheiat sejurul în Olanda şi a depus o
    sesizare la instituţia cu competenţe în combaterea discriminării, fără a adresa
    solicitări de asistenţă din partea ambasadei române. Bucureştiul a indicat că
    speţa este investigată de primăria din Tilburg şi de Organizaţia pentru
    antidiscriminare. MAE român manifestă toleranţă zero şi va acţiona
    permanent prompt şi ferm oricând vor apărea date cu privire la eventuale cazuri
    de discriminare la care ar fi supuşi cetăţeni români, a mai transmis
    instituţia.




    Poliţia din
    Canada a identificat doi români care au decedat în timp ce încercau să intre
    clandestin în Statele Unite ale Americii prin traversarea fluviul Sfântul
    Laurenţiu.     Este vorba despre Florin
    Iordache şi Cristina Zenaida Iordache, ambii în vârstă de 28 de ani. Florin
    Iordache avea asupra sa paşapoartele canadiene a doi copii, în vârstă de un an
    şi, respectiv, doi ani, ambii decedaţi în tentativa de trecere ilegală a graniţei.
    Autorităţile canadiene au anunţat că în continuare caută un bărbat suspectat că
    însoţea grupul de opt persoane format din două familii, una canadiano-română,
    cealaltă indiană, care şi-au pierdut viaţa săptămâna trecută. Forţele de
    Poliţie din Akwesasne, o comunitate autohtonă al cărei teritoriu se împarte
    între provinciile canadiene Quebec şi Ontario şi statul american New York, au
    cerut ajutorul populaţiei pentru a-l găsi pe Casey Oakes, în vârstă de 30 de
    ani. Acesta a fost văzut ultima dată miercurea trecută la bordul unei
    ambarcaţiuni similară cu cea găsită parţial scufundată în fluviul Sfântul
    Laurenţiu, care formează graniţa între SUA şi Canada. Presa canadiană a
    transmis că poliţia din India a identificat la rândul ei cele patru persoane de
    origine indiană decedate.




    Festivalul
    ARTmania participă la unul dintre cele mai importante evenimente ale industriei
    muzicale din Norvegia, Inferno Metal Festival & Music Conference, care se
    desfăşoară între 6 şi 9 aprilie la Rockefeller Music Hall din Oslo.     Sub umbrela
    Punţi Muzicale Prin Antreprenoriat Cultural, proiect derulat de
    Festivalul ARTmania, trupa românească Dordeduh va susţine un concert, pe 7
    aprilie. De asemenea, CEO-ul Festivalului ARTmania, Codruta Vulcu, va participa
    la panelul Open Air Festival Presentation, unde se va discuta despre
    provocările evenimentelor în aer liber şi dezvoltarea publicului amator de
    muzică metal. ARTmania este primul festival românesc care a dezvoltat în ţară
    ideea de îmbinare dintre artă şi divertisment şi reprezintă o platformă
    dedicată tuturor formelor de expresie artistică inspirate din cultura rock.
    Începând din 2006, ARTmania s-a consacrat drept principal promotor regional al
    proiectelor muzicale contemporane.


  • Transnistria, motiv de îngrijorare

    Transnistria, motiv de îngrijorare

    Diplomaţia română condamnă alegaţiile, lipsite de fundament,
    conţinute în comunicatul ministerului rus de Externe privind regiunea
    secesionistă pro-rusă Transnistria, din estul Republicii Moldova (ex-sovietică,
    majoritar românofonă), precum şi retorica ameninţătoare şi provocatoare
    utilizată. Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe de la Bucureşti,
    propagarea intenţionată de informaţii fără corespondenţă în realitatea de pe
    teren reprezintă o abordare extrem de periculoasă, în contextul actual de
    securitate, în care Federaţia Rusă îşi intensifică războiul de agresiune
    împotriva Ucrainei. Este inacceptabilă această încercare de creare artificială
    de tensiuni şi destabilizare – avertizează Bucureştiul, care face apel la
    responsabilitate, la abandonarea retoricii agresive şi provocatoare, precum şi
    la abţinerea de la orice declaraţii şi acte care pot afecta stabilitatea
    regiunii şi a Republicii Moldova.

    În stil caracteristic, Rusia amenințase,
    prin ministerul său de Externe, că va răspunde
    oricărei provocări militare ucrainene în Transnistria. Şi ministerul
    rus al Apărării a emis un comunicat în care susține că are informații
    potrivit cărora ucrainenii pregătesc o provocare în regiune, la care vor
    participa forțele armate ale Kievului, inclusiv regimentul naționalist Azov.
    Ca pretext pentru invazie, ar fi planificată organizarea unei presupuse
    ofensive a trupelor ruse de pe teritoriul Transnistriei. Pentru a face acest
    lucru, ucraineni care participă la acțiune vor fi îmbrăcați în uniforma
    Forțelor Armate ale Federației Ruse     – pretinde ministerul de la Moscova.

    Or, situația din
    zonă este calmă, fără schimbări față de perioada anterioară – anunță
    delegația Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control din Transnistria.
    Și ministerul Apărării de la Chișinău menționează că nu există amenințări
    directe la adresa securității militare a statului. În ajun, autoritățile au
    făcut apel la calm și au invitat publicul să urmărească sursele oficiale și
    credibile ale Republicii Moldova. Instituțiile noastre cooperează cu
    partenerii străini și, în cazul unor pericole (…), vor informa neîntârziat
    opinia publică     – a precizat Guvernul de la Chișinău.

    Transnistria a ieşit, de
    facto, de sub controlul autorităţilor centrale după un conflict armat soldat cu
    sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor Moscovei de partea
    rebelilor secesionişti, în 1992, la nici un an de când Chișinăul își
    proclamase independența. Fostul preşedinte rus, Boris Elţîn, s-a angajat
    să retragă trupele din Transnistria încă de la summitul OSCE de la Istanbul,
    din 1999. Circa 1.500 de militari şi importante arsenale ruseşti s-ar mai afla
    acolo. Potrivit analiştilor, secesiunea Transnistriei a inaugurat scenariul
    pentru separarea
    ulterioară, tot cu sprijin rusesc, a Osetiei de Sud şi Abhaziei de Georgia şi
    a Donbasului de Ucraina.


  • Jurnal românesc – 01.03.2022

    Jurnal românesc – 01.03.2022

    Ministerul de Externe le
    recomandă insistent românilor să evite călătoriile neesenţiale în
    Rusia, iar celor care se află temporar în această ţară să ia în considerare să
    plece cât mai curând folosind zborurile comerciale încă disponibile.     Potrivit
    MAE, cetăţenii români care doresc să părăsească teritoriul Rusiei au, la acest
    moment, rute alternative de deplasare prin intermediul curselor aeriene
    regulate, cu escală la Istanbul şi Dubai, sau pe cale rutieră prin Estonia. Totodată,
    Bucureştiul le recomandă românilor care se află pe teritoriul Federaţiei Ruse
    să îşi înregistreze neîntârziat prezenţa prin intermediul platformei
    econsulat.ro. Conaţionalii pot solicita asistenţă consulară la numărul de
    telefon al Ambasadei României la Moscova +7 499 143 04 27, +7 499 143 03 50, al
    Consulatului General al României la Sankt Petersburg +7 812 312 61 41 şi al
    Consulatului General al României la Rostov pe Don +7 863 283 10 15. Pentru
    situaţii de urgenţă există liniile telefonice speciale ale reprezentanţei
    diplomatice +7 916 017 98 82 şi ale oficiilor consulare la Sankt Petersburg +7
    965 777 43 38 şi Rostov pe Don +7 909 437 72 22.




    Peste 700 de cetăţeni
    ucraineni dintre cei care au intrat în România după începerea agresiunii
    militare ruse asupra Ucrainei au solicitat azil în ţara noastră, a declarat
    ministrul de Interne, Lucian Bode    . Presiunea este din ce în ce mai mare
    pe cele 6 centre de azil ale Inspectoratului General pentru Imigrări, a
    spus Bode, care a arătat că, în prezent, gradul de încărcare al acestor centre
    este de aproximativ 70%. Executivul de la Bucureşti estimează că numărul de
    refugiaţi care intră în România, în urma conflictului din Ucraina, va depăşi foarte
    curând 100.000 de persoane dacă acţiunile militare vor continua la actuala
    intensitate. Potrivit guvernului, în situaţia în care războiul se va
    intensifica, România s-ar putea confrunta cu până la 50.000 de refugiaţi pe zi.
    În acest context, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră a înfiinţat un
    centru telefonic integrat unde poliţişti de frontieră români, vorbitori de
    limbă ucraineană, sunt alături de dispecerii care preiau apelurile telefonice,
    non-stop, la numărul unic de informare al Poliţiei de Frontieră, 021.9590.
    Cetăţenii ucraineni care apelează acest număr de telefon primesc informaţii
    utile, în limba ucraineană, privind trecerea frontierei de stat, documentele
    necesare la intrarea în România, despre paşii de urmat în derularea
    formalităţilor pentru acordarea azilului sau orice alte detalii care îi pot
    ajuta să ajungă în siguranţă în România. Şeful Înaltului Comisariat al ONU
    pentru Refugiaţi, Filippo Grandi, a anunţat că peste 500.000 de persoane au
    părăsit Ucraina de la începerea invaziei militare ruse. Principalele ţări spre
    care se îndreaptă ucraineni sunt Polonia, Ungaria, România, Republica Moldova
    şi Slovacia.




    Un chatbot care poate
    informa utilizatorii în caz de pericol a fost lansat în regiunea ucraineană
    Cernăuţi, transmite Agenţia BucPress.
    Aplicaţia conține informații despre deciziile administraţiei regionale
    şi despre situația militară din Ucraina, toate din surse oficiale. De asemenea,
    software-ul dispune de o hartă a adăposturilor din regiunea Cernăuți, numere de
    contact ale principalelor instituţii, adrese utile pentru voluntari şi pentru
    cei care vor să se alăture Forțelor Armate Ucrainene şi contacte utile pentru
    migranți, şi anume cum pot beneficia de ajutor sau de o locuință. Chatbot-ul
    regiunii Cernăuți este disponibil gratuit pe platformele online Viber și
    Telegram. Aproximativ 410.000 de etnici români trăiesc în Ucraina, din care
    peste 180.000 în regiunea Cernăuţi.




    Expoziția Mărțișor:
    patrimoniu cultural românesc – patrimoniu cultural imaterial UNESCO este
    deschisă în perioada 1-7 martie la Centrul Cultural La Ferme Rose din Bruxelles    .
    Manifestarea este realizată de Muzeul Județean Buzău, care deține și
    administrează un bogat patrimoniu tematic legat de tradiția Mărțișorului la
    români. Sunt expuse 12 panouri de mari dimensiuni cu imagini și text în limbile
    română, engleză și franceză despre acest obicei. Expoziția mai conţine vitrine
    cu mărțișoare şi va fi completată cu prezentarea a două filme documentare,
    aflate în patrimoniul Muzeului Județean Buzău, şi cu trei prelegeri în limbile
    engleză și franceză cu tema Mărțișorului la români, susținute de managerul
    muzeului buzoian, doctorul Daniel Costache, şi de muzeografii Mădălina Oprea și
    Raluca Brașoveanu. Mărțișorul a fost inclus în lista reprezentativă UNESCO a
    patrimoniului imaterial al umanității în 2017, în urma depunerii unui dosar
    comun de către România, Republica Moldova, Bulgaria şi Macedonia de Nord.


  • MAE sărbătorește Ziua Națională a României printr-un proiect de diplomație digitală

    MAE sărbătorește Ziua Națională a României printr-un proiect de diplomație digitală

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE), inclusiv prin misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, sărbătorește anul acesta Ziua Națională a României printr-un proiect de diplomație digitală, constituit într-un spațiu de întâlnire și dialog virtual dedicat prietenilor și partenerilor României, comunităților și cetățenilor români din străinătate, într-un format inedit, adaptat la provocările situației sanitare la nivel global.

    Proiectul oferă o imagine sintetică și o fereastră de acces spre multiple zone de creație, de patrimoniu cultural și de expresie artistică contemporană. Prin acestă fereastră virtuală, MAE readuce creația și valorile culturale românești în atenția unui public global.

    Între 28 noiembrie – 1 Decembrie 2020, printr-o secțiune special creată pe www.mae.ro, MAE promovează talentul creator românesc și istoria țării noastre, punând accent pe muzica clasică și contemporană, teatrul și artele scenei, artele vizuale, precum și prin prezentarea unor documente inedite din fondul Arhivelor Diplomatice ale Ministerului de Externe. Această secțiunea include un spațiu destinat acțiunilor derulate online de către misiunile diplomatice și oficiile consulare românești.

  • Jurnal românesc – 04.09.2020

    Jurnal românesc – 04.09.2020

    Autorităţile din Germania au eliminat judeţele Gorj şi Neamţ din
    lista zonelor de risc epidemiologic din România,     transmite
    Ministerul de Externe. Odată cu actualizarea documentului, intrată în vigoare
    din 2 septembrie, alături de municipiul Bucureşti pe listă se mai găsesc 13
    judeţe. Este vorba despre Argeş, Bacău, Bihor, Brăila, Braşov, Buzău,
    Dâmboviţa, Galaţi, Ilfov, Prahova, Vaslui, Vâlcea şi Vrancea.

    MAE precizează că
    persoanele care sosesc în Germania din zonele de risc sunt obligate să
    completeze un formular de debarcare Public Health Passenger Locator
    Form, a cărui variantă în limba română se găseşte pe site-ul Institutului
    Robert Koch, www.rki.de. Totodată, acestea sunt obligate să se
    autoizoleze la domiciliu pentru o perioadă de 14 zile.

    Exceptaţi de la măsura
    izolării sunt cei care prezintă un certificat medical tradus în limbile germană
    sau engleză care să ateste rezultatul negativ al unui test pentru COVID-19
    efectuat cu cel mult 48 de ore anterior intrării în Germania, precum şi
    persoanele care pot să se testeze în cel mult 72 de ore de la sosirea pe
    teritoriul german, cu obligaţia de a respecta strict autoizolarea până la
    comunicarea rezultatului. Testarea se poate efectua gratuit direct la aeroport,
    la medicul de familie sau prin intermediul autorităţilor locale de sănătate.

    Persoanele care prezintă simptome specifice COVID-19 vor fi obligate să se
    autoizoleze chiar dacă prezintă un rezultat negativ. Bucureştiul atrage atenţia
    că, în cazul neîndeplinirii obligaţiilor aferente testării, al nerespectării
    măsurii autoizolării sau a condiţiilor de tranzit, autorităţile germane pot
    aplica sancţiuni de până la 25.000 euro. Românii pot solicita asistenţă
    consulară la Ambasada ţării noastre la Berlin şi la Consulatele Generale de la
    Bonn, Munchen şi Stuttgart. Datele de contact ale acestora se găsesc pe
    paginile berlin.mae.ro, bonn.mae.ro, munchen.mae.ro şi stuttgart.mae.ro.




    51 de români candidează la alegerile locale din Italia, transmite
    Autoritatea Electorală Permanentă.     Instituţia arată că le-a eliberat acestora
    adeverinţe care atestă faptul că nu au nicio interdicție în ceea ce
    privește exercitarea drepturilor electorale și nici nu se află sub incidența
    vreunei hotărâri judecătorești definitive prin care să fi fost condamnați la
    pierderea drepturilor electorale. AEP precizează că, din cei 51 de
    candidaţi, 34 sunt femei şi 17 sunt bărbaţi.




    Dirijorul Cristian Măcelaru a preluat de la 1 septembrie conducerea
    Orchestrei Naţionale a Franţei pentru un mandat de 4 ani.     Românul îl
    înlocuieşte, cu un an mai devreme decât fusese stabilit, pe francezul Emmanuel
    Krivine, în vârstă de 72 de ani. Primul concert al prestigioasei orchestre cu
    Cristian Măcelaru la pupitru este programat pentru 24 septembrie, la sala
    Auditorium a Radio France. Cristian Măcelaru s-a născut la Timişoara în urmă cu
    40 de ani. A devenit cunoscut la nivel internaţional în 2012, atunci când l-a
    înlocuit pe Pierre Boulez în fruntea Orchestrei Simfonice din Chicago. Înainte
    de a prelua conducerea Orchestrei Naţionale a Franţei a fost director muzical
    al Orchestrei Radiodifuziunii din Koln şi a dirijat mai multe concerte în
    Europa. Orchestra Naţională a Franţei a fost fondată în 1934 şi este primul ansamblu
    simfonic permanent creat în Franţa.




    România participă la a 21-a ediție a Bienalei Internaționale de Arte
    de la Cerveira, cel mai vechi eveniment de acest tip din Portugalia.     Cu acest
    prilej, pe 5 septembrie, va fi organizată o zi dedicată țării noastre.
    Programul Zilei României include atelierul Tehnici și materiale pentru
    sculptura în lemn, susținut de sculptorul Mircea Roman, proiecția
    filmului Duhul lăzilor trup al regizorului Francisc Mraz, o
    dezbatere cu Mircea Roman în jurul temei Între sacru și martiriu:
    conexiuni româno-portugheze, inaugurarea lucrării Sfântul
    Sebastian, realizată de Mircea Roman special pentru Bienala de la
    Cerveira, şi recitalul pianistului Nicolae Dumitru. De asemenea, în cadrul
    manifestării expune şi pictorița Florentina Voichi. Bienala de Artă
    Contemporană de la Vila Nova da Cerveira este una dintre cele mai importante
    manifestări internaționale de arte plastice și vizuale contemporane din
    Portugalia, având 42 de ani de funcționare neîntreruptă.




    Pianistul Nicolae Dumitru va susţine, pe 7 septembrie, un recital în Auditoriul
    Rectoratului Universității din Porto.     Evenimentul este organizat de Institutul
    Cultural Român de la Lisabona, în parteneriat cu Universitatea din Porto și cu
    sprijinul pianistului Constantin Sandu, stabilit în Portugalia. Programul
    concertului include piese din creaţia lui George Enescu, Bela Bartok, Claude
    Debussy, António Fragoso, Carol Mikuli şi Ottorino Respighi. Spectacolul va fi
    integrat de parteneri în popularul program Muzică în Oraş, în care
    a fost inclus şi concertul susținut de pianistul Constantin Sandu în luna
    iunie. ICR Lisabona transmite că, pentru a respecta condițiile sanitare impuse
    de autoritățile portugheze, în sală nu vor fi admiși decât maximum 25 de
    spectatori.

  • MAE: Reacţia faţă de declaraţiile prim-ministrului Republicii Moldova la adresa României

    MAE: Reacţia faţă de declaraţiile prim-ministrului Republicii Moldova la adresa României

    Față de declarațiile denigratoare la adresa României postate în cursul zilei de astăzi, 22 mai 2020, pe o platformă de socializare, de către Prim-ministrul Republicii Moldova, domnul Ion Chicu, MAE român consideră că acestea sunt complet inacceptabile și își exprimă dezacordul puternic față de conținutul acestora. Declarațiile Prim-ministrului Ion Chicu sunt cu atât mai inadecvate cu cât, în contextul actual al pandemiei de COVID-19, România a oferit, în mod dezinteresat, un sprijin substanțial Republicii Moldova, demonstrând solidaritate și fiind astfel alături, în mod concret, de cetățenii Republicii Moldova într-un moment foarte dificil. MAE apreciază că aceste declarații denotă o profundă lipsă de respect la adresa României și a relației bilaterale privilegiate de Parteneriat Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, spune MAE.

    În comunicat este subliniat faptul că mplementarea reformelor asumate prin Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană nu reprezintă numai o obligație pentru Republica Moldova, ci și garanția prosperității pentru cetățenii săi. Bunăstarea cetățenilor Republicii Moldova nu poate fi asigurată prin declarații publice care denotă un limbaj rudimentar, ci numai prin eforturi în direcția construirii unui stat de drept solid și cu instituții democratice. Așa cum a demonstrat inclusiv în această perioadă, România va fi și în viitor un pilon de sprijin pentru cetățenii Republicii Moldova.


    Aceste aspecte au fost aduse, în această după-masă, la cunoștința ambasadorului Republicii Moldova la București, care a fost convocat din dispoziția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu la sediul Ministerului Afacerilor Externe, de către secretarul de stat Dan Neculăescu, mai precizează MAE.


    De asemenea, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut o discuție telefonică pe aceeași temă cu omologul său de la Chișinău.


    Reacția Ministerului de Externe de la București vine ca răspuns la afirmația premierului Republicii Moldova, Ion Chicu, care a criticat modul în care a fost gestionată criza SARS-CoV-2 în Suceava și alte județe ale Moldovei, afirmând că România geme de cea mai mare corupție din Europa.

    Stau si mă uit eu la băiețașii ăștea români oploșiți prin structurile europene, care vin cu «patronajul» peste noi… Ratați, nimic în viață și în țară realizat, numai de «adus mingi» buni… Ce-ai făcut june în țara ta, că geme de cea mai mare corupție din Europa? ,

    ”Pentru noi este foarte importantă opinia cetăţenilor noştri despre activitatea Guvernului. Şi doar critica moldovenilor pentru noi contează. Atacurile concertate ale unor personaje, cu pretenţii de avocaţi ai Moldovei, pot să-i impresioneze doar pe patronii lor. Pe mine – deloc”, a scris Chicu, pe pagina sa de Facebook.


    Declarațiile au fost făcute de Ion Chicu după ce europarlamentarul Siegfried Mureşan, preşedintele Delegaţiei Parlamentului European în Comitetul Parlamentar de Asociere UE – Moldova, a scris vineri pe Facebook că Guvernul Republicii Moldova eşuează în gestionarea crizei COVID-19 fiindcă a eşuat şi în implementarea reformelor. îndepărtând statul din stânga Prutului de reformele asumate odată cu asistența financiară primită de la Uniuniea Europeană..