Radio România Internațional

Tag: Ministerul de Externe

  • Jurnal românesc – 22.04.2019

    Jurnal românesc – 22.04.2019

    Ministerul de
    Externe a lansat Ghidul alegătorului român din străinătate, care
    conţine informaţii privind condiţiile în care se vor desfăşura alegerile
    europarlamentare, programate pentru data de 26 mai. Materialul include informaţii
    referitoare la persoanele care au drept de vot, actele în baza cărora se poate
    vota în străinătate şi procedura de vot. De asemenea, ghidul include şi
    informaţii referitoare la atribuţiile Ministerului Afacerilor Externe şi ale
    Autorităţii Electorale Permanente în contextul scrutinului europarlamentar.
    Potrivit legislaţiei în vigoare, pe 26 mai cetăţenii români care sunt înscrişi
    în listele electorale ale altor state membre UE pot să-şi exercite dreptul de
    vot pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European numai
    după ce aceştia dau o declaraţie pe propria răspundere potrivit căreia nu au
    votat la acelaşi scrutin. Pentru a-şi exercita dreptul la vot, cetăţenii români
    trebuie să deţină un act de identitate românesc valabil. Ghidul alegătorului
    român din străinătate este disponibil pe site-ul MAE, www.mae.ro, în
    cadrul secţiunii dedicate alegerilor pentru Parlamentul European, iar ministerul
    de Externe le recomandă românilor din diaspora să se informeze din timp asupra
    procedurii de vot.




    Ministrul
    Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a anunţat că la nivel guvernamental vor
    fi iniţiate negocieri cu toate statele membre pentru a implementa un pachet de
    măsuri care să răspundă nevoii şi dorinţei de revenire acasă a
    românilor plecaţi la muncă în străinătate. La finalul reuniunii ECOFIN de la
    Bucureşti, desfăşurate pe 6 aprilie, ministrul de Finanţe declara că ţările
    europene din care pleacă multă forţă de muncă spre restul Uniunii Europene ar
    trebui să se gândească la un pachet agresiv de măsuri care să aducă o soluţie
    pentru mobilitatea selectivă, care duce la exodul creierelor. Libera
    circulaţie a forţei de muncă a adus mari beneficii economice, a spus
    ministrul. Lucrătorii mobili contribuie la PIB-urile ţărilor de origine
    şi ţărilor-gazdă şi în cele mai multe cazuri au un rol semnificativ în ceea ce
    priveşte câştigurile celor rămaşi în ţara de origine. Totuşi mobilitatea
    muncitorilor poate avea şi efecte negative, ducând la exodul creierelor şi
    stopând creşterea potenţială (…) Poate în timpul Preşedinţiei române voi invita
    ţările care trimit lucrători în străinătate la o discuţie, să vedem ce e de
    făcut, a afirmat Teodorovici. Ministrul de Finanţe a făcut declaraţiile
    la Iaşi, unde s-a întâlnit, în weekend, cu oamenii de afaceri din judeţ, care
    s-au plâns de lipsa forţei de muncă.




    Preşedintele
    Partidului Național Liberal, Ludovic Orban, a declarat, la Chişinău, că
    Basarabia trebuie să intre în Europa, ca Republica Moldova sau ca România. O
    delegaţie a PNL s-a deplasat, la finele săptămânii trecute, în Republica
    Moldova pentru a-şi prezenta candidații la alegerile europarlamentare.
    Sunt unii care-și imaginează că Basarabia poate rămâne o gubernie
    rusească, sunt alții care-și imaginează că poate să fie o mare spălătorie de
    bani negri pentru mafii. Basarabia este în Europa și trebuie să intre în
    Europa, ca Republica Moldova sau ca România, a spus Ludovic Orban.
    Candidații pentru fotoliile de eurodeputaţi ai PNL au promis la Chișinău că vor
    susține în continuare Republica Moldova în forurile europene și vor solicita,
    în viitorul legislativ comunitar, perspectiva de aderare la Uniunea Europeană.
    Totuşi, ei au subliniat că Bruxelles-ul va susține financiar Republica Moldova
    numai atunci când va fi combătută cu adevărat corupția și când va fi respectată
    liberatea presei. Alte formaţiuni din Romnia care şi-au prezentat la Chişinău
    programele și candidații la europarlamentare în speranța că vor putea atrage
    voturile cetățenilor români de dincolo de Prut au fost, până acum, Partidul
    Mișcarea Populară, al fostului președinte al României Traian Băsescu, şi
    Alianța 2020 USR PLUS.

  • Jurnal românesc – 23.11.2018

    Jurnal românesc – 23.11.2018


    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni şi Biroul pentru Relaţii cu Diaspora din cadrul Cancelariei de stat a Republicii Moldova au semnat, la Bucureşti, un Memorandum de Înţelegere. Obiectivul acestui demers este de a integra eforturile administraţiei guvernamentale din cele doua state în misiunea comună de a sprijini problematicile specifice cetăţenilor şi etnicilor români aflaţi peste hotare. Caracterul strategic al relaţiei speciale cu Republica Moldova conferit de comuniunea de limbă, istorie, cultură, tradiţii determină necesitatea unei acţiuni guvernamentale comune în domeniul protejării identităţii cetăţenilor noştri şi vorbitorilor de limba română din afara graniţelor ţării. În acest sens, Memorandumul îşi propune o abordare eficientă a relaţiilor cu membrii Diasporei pentru a le facilita accesul la educaţia în limba română, ca limbă maternă, în statele de reşedinţă, cu precădere în statele membre ale Consiliului Europei. Totodată, documentul are în vedere şi abordarea integrată şi coerentă a politicilor sectoriale şi economice privind cetăţenii plecaţi peste hotare pentru a desfăşura activităţi lucrative sau de studiu. De asemenea, Memorandumul urmăreşte susţinerea parcursului european al Republicii Moldova, care rămâne un obiectiv esenţial al statului român.



    Ministerele de Externe ale României şi Republicii Moldova au semnat un memorandum privind cooperarea în domeniul asistenţei şi protecţiei consulare pentru persoanele cu dublă cetăţenie. Documentul întăreşte cooperarea existentă pe linie consulară, prin instituirea unui mecanism direct de comunicare între cele două ministere precum şi între misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României şi Republicii Moldova, în scopul acordării de asistenţă şi protecţie consulară persoanelor care deţin atât cetăţenia română, cât şi pe cea a Republicii Moldova.



    Preşedintele Klaus Iohannis va face, pe 26 şi 27 noiembrie, o vizită oficială la Paris cu prilejul inaugurării Sezonului cultural România-Franţa, care vizează zece ani de la semnarea Declaraţiei de Parteneriat Strategic, precum şi celebrarea Centenarului Marii Uniri de la 1918. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Iohannis va participa, la Domul Invalizilor, la concertul dedicat comemorării celor căzuţi în Primul Război Mondial şi va vizita o expoziţie ce cuprinde o serie de lucrări consacrate României şi misiunii generalului Berthelot. Lansarea Sezonului România-Franţa va avea loc la Centrul Naţional de Artă şi Cultură “Georges Pompidou”, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis şi a omologului său francez, Emmanuel Macron. Cei doi preşedinţi vor vizita Atelierul Brâncuşi, expoziţia consacrată iei în opera pictorilor Matisse şi Pallady, precum şi expoziţiile Gherasim Luca, Mihail Olos, Andrei Cadere şi Adrian Ghenie. Ulterior,cei doi preşedinţi vor purta convorbiri oficiale care vor viza confirmarea caracterului special al relaţiei bilaterale, aprofundarea Parteneriatului Strategic, consolidarea cooperării economice şi rolului comunităţii româneşti din Franţa. Totodată, va avea loc un schimb de opinii pe temele de actualitate ale agendei UE, inclusiv în contextul pregătirii exercitării preşedinţiei române a Consiliului UE. Preşedintele Klaus Iohannis va avea, la sediul Ambasadei României la Paris, o întâlnire cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Franţa.

  • Burse pentru studii

    Burse pentru studii

    De la început, amintim că lansarea publică a ofertei de burse, precum şi a modului de organizare a concursului naţional pentru bursele de studii acordate cetăţenilor străini este realizată de către Ministerul român al Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, prin Direcţia Relaţii Internaţionale. Rectoratele universităţilor şi potenţialii candidaţi sunt înştiinţaţi de această ofertă de burse atât prin adrese oficiale ale Direcţiei Relaţii Internaţionale către instituţiile de învăţământ superior de stat, cât şi prin publicare pe site-ul Ministerului Educaţiei, care are adresa www.edu.ro.



    Pentru obţinerea de burse ale statului român la studii universitare de licenţă pot candida studenţii cetăţeni străini care au absolvit cel puţin doi ani de studii, în afara anului pregătitor de limba română, într-o universitate de stat din România şi au obţinut media generală în toţi anii de studiu absolviţi în ţara noastră de cel puţin 8,50. Totodată, pentru obţinerea de burse ale statului român la studii de masterat, doctorat sau rezidenţiat pot candida cetăţeni străini care au absolvit o universitate de stat din România şi au obţinut aceeaşi medie generală de cel puţin 8,50.



    Selecţia finală a candidaţilor cetăţeni străini care solicită burse pentru continuarea studiilor universitare, respectiv postuniversitare este realizată de către Ministerul Educaţiei. Să notăm că, începând cu anul universitar 2008 — 2009, elevii şi studenţii primesc burse reprezentând echivalentul în lei al sumei de 65 de euro pe lună, masteranzii, medicii aflaţi la specializare şi cursanţii aflaţi la stagii de specializare / perfecţionare postuniversitară — 75 de euro pe lună, iar doctoranzii – echivalentul în lei al sumei de 85 de euro pe lună. Cheltuielile de cazare a studenţilor străini care beneficiază de bursă sunt asigurate prin bugetul Ministerului Educaţiei.



    Burse pentru studii acordă şi Institutul Cultural Român (ICR). Astfel, se acordă burse românilor care trăiesc în afara ţării şi constau în subvenţia pentru petrecerea a trei luni într-o instituţie din România. Apoi există burse pentru cercetătorii străini care constau în subvenţionarea a trei luni de stagiu într-o instituţie de profil din România, în vederea elaborării unei lucrări care dezbate subiecte ce ţin de diverse sfere ale societăţii româneşti.


    ICR acordă şi burse pentru jurnaliştii străini care sunt reprezentate de subvenţionarea unui stagiu de documentare de o lună în România, pentru a realiza proiecte vizând ţara noastră şi cultura română, în scopul promovării acestora în străinătate. Există şi burse pentru traducători profesionişti şi rezidenţe pentru traducători în formare. Informaţii suplimentare pot fi aflate de pe site-ul Institutului Cultural Român, cu adresa www.icr.ro, site editat în engleză şi română.



    Şi Ministerul român de Externe derulează un program de burse pentru cetăţenii care nu aparţin statelor membre ale Uniunii Europene în care sunt promovate, cu prioritate, solicitările candidaţilor care doresc să studieze ştiinţe politice şi administrative, ştiinţele educaţiei, cultură şi civilizaţie românească, jurnalism, studii tehnice, ştiinţe agricole, medicină veterinară, arhitectură şi arte. Informaţii suplimentare pot fi aflate de pe site-ul www.mae.ro, editat în engleză, franceză şi română.

  • Ministerul de Externe de la Chişinău a lansat Ghidul pentru libera circulaţie în spaţiul european

    Ministerul de Externe de la Chişinău a lansat Ghidul pentru libera circulaţie în spaţiul european

    În contextul intrării în vigoare la 28 aprilie 2014 a deciziei Uniunii Europene cu privire la eliminarea vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene de la chişinău a lansat “Ghidul tău pentru libera circulaţie în spaţiul european”.



    Ghidul conține informații relevante pentru cetățenii R. Moldova care intenționează să călătorească în spaţiul european fără vize şi va fi distribuit (în limbile română și rusă) locuitorilor din toată țara, inclusiv la punctele de trecere a frontierei Republicii Moldova. Ghidul poate fi accesat pe pagina web a Ministerului.