Luminiţa Ţăranu, artist plastic, care trăieşte şi lucrează în Italia de aproximativ 30 de ani, a fost premiată recent la Roma, la Gala 100 pentru Centenar”, organizată de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.
Cea mai cunoscută instalație a sa, Columna mutãtio — LA SPIRALE”, expusă la Mercati di Traiano — Museo dei Fori Imperiali din Roma până în 18 noiembrie 2018, ar putea fi prezentată şi la Bucureşti.
Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a susținut luni, 30 iulie, o declarație de presă în care a făcut public bilanțul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP), aferent primului semestru al anului 2018, și stadiul angajamentelor bugetare din programul de guvernare 2018-2020.
Demnitarul a prezentat principalele linii de acțiune si proiectele proprii derulate de MRP în primele 6 luni ale acestui an, precum și stadiul proiectelor destinate românilor din afara granițelor. Raportul de activitate include, de asemenea, detalii despre finanțările acordate organizațiilor și asociațiilor românilor de pretutindeni, ale căror proiecte au fost aprobate în sesiunile de evaluare din cursul acestui an, precum și despre parteneriatele încheiate de MRP. În bilanțul prezentat, ministrul Natalia-Elena Intotero a făcut referire și la modificările legislative inițiate de MRP și la propunerile de măsuri în vederea stimulării reinserției socio-profesionale a românilor de peste hotare care decid să se întoarcă în România.
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni anunță aprobarea Ordonanței de urgență pentru
modificarea Legii nr. 321/2006 privind regimul acordării finanțărilor nerambursabile.
Patriarhia
Română şi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni au semnat marţi, un nou
protocol de colaborare. Acest document are în vedere o serie de proiecte,
programe şi acţiuni care urmăresc sprijinirea comunităţilor româneşti din afara
graniţelor ţării pentru păstrarea identităţii etnice, culturale şi religioase.
Sunt reglementate, astfel, eforturile comune în beneficiul comunităţilor
românilor de pretutindeni prin construcţia, reparaţia, conservarea şi dotarea
bisericilor, bibliotecilor şi muzeelor, prin renovarea şi întreţinerea caselor
memoriale, a monumentelor istorice şi a cimitirelor. Păstrarea, protejarea şi
revitalizarea tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti vor fi sprijinite prin
organizarea în ţară şi în străinătate a unor manifestări culturale destinate
românilor de pretutindeni, prin proiecte educaţionale, precum şi prin
consolidarea rolului educaţional, spiritual şi identitar al parohiilor şi
mânăstirilor ortodoxe româneşti din afara graniţelor ţării. În cadrul parohiilor
ortodoxe româneşti vor fi organizate evenimente tradiţionale cu ocazia
sărbătorilor, diverse manifestări culturale, tabere pentru copiii şi tinerii
din afara graniţelor ţării, concursuri de limba română, derulate în cadrul
proiectului ‘Şcoala de Duminică’, ore de religie având drept scop
familiarizarea copiilor cu credinţa ortodoxă, cu legătura dintre poporul român
şi creştinism şi cu respectarea libertăţii religioase.
Secretarul de
stat Lilla Debelka a participat la ediția a III-a a proiectului transfrontalier
Școala de vară dunăreană, care a avut ca temă Sărbătorirea Centenarului
Marii Uniri’. Programul, organizat de Asociația Danubiana din Galați, își
propune să faciliteze schimbul de experiență dintre profesorii din Ucraina și
cei din România în vederea consolidării demersurilor de păstrare, perfecţionare şi promovare a limbii române în
comunitățile românești din afara granițelor. Ajutorul dat de Guvern prin
intermediul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni sub forma celor 1.000
de burse destinate elevilor de clasa a-I-a din Ucraina, precum și cele 300
stagii de perfecționare destinate profesorilor pentru predarea limbii române în
teritoriu reflectă atenția pe care o acordăm etnicilor noștri, a spus Lilla Debelka. Totodată, oficialul MRP
i-a invitat pe toți cei prezenți la eveniment să promoveze concursul 100 de
eseuri pentru 100 de ani, o inițiativă destinată copiilor și tinerilor care
participă la taberele ARC, unul dintre cele mai ample proiecte ale ministerului.
Din 13 iulie a intrat în vigoare Ordonanţa de
Urgenţă nr. 63 privind compensarea unor creanţe reciproce între statul român şi
persoanele beneficiare ale legilor din domeniul restituirii proprietăţii. A
fost instituit astfel un mecanism de stingere a datoriilor pe care le au către
A.N.R.P. persoanele care au executat silit instituţia, iar ulterior instanţele
au dispus reîntoarcerea sumelor. Aceste datorii se vor stinge prin compensare
cu sumele pe care aceleaşi persoane le au de primit, prin A.N.R.P., de la
bugetul de stat, în baza legilor restituirii proprietăţii. Persoanele care
doresc să beneficieze de procedura compensării au la dispoziţie 90 de zile de
la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă pentru a depune cereri. În
interesul persoanelor vizate de aceasta OUG, A.N.R.P. a stabilit o procedură
simplificată de depunere şi soluţionare a cererilor. Recomandăm persoanelor
care vor să solicite compensarea creanţelor să se prezinte personal sau prin mandatar
legal şi să deţină asupra lor, după caz, documentele care atestă plata
voluntară sau prin executare silită a unei părţi din suma datorată A.N.R.P.
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) anunță reluarea procesului de selecție a asociațiilor, fundațiilor și a altor organizații nonguvernamentale prin intermediul cărora se vor colecta documentele necesare acordării de burse etnicilor români cu domiciliul în Ucraina.
Prin Legea nr. 122/04 iunie 2018 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2017 pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, precum şi pentru acordarea unor burse de studii etnicilor români cu domiciliul stabil în Ucraina, au fost modificate condițiile de acordare a burselor. Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 471/07 iunie 2018.
În baza Legii nr. 122/4 iunie 2018, Art. I, alin. 3 (1), se aprobă plata de burse sau stimulente financiare în cuantum de 200 lei/lună/bursă sau stimulent financiar, pentru elevii etnici români cu domiciliul în Ucraina, înscrişi în clasa I a anului şcolar 2017-2018, care studiază în şcolile cu predare în limba română sau cu studiul unor materii în limba română ca limbă maternă, din sistemul de învăţământ preuniversitar din Ucraina.
Sunt eligibile pentru a participa la procesul de selecție toate asociațiile, fundațiile sau organizațiile nonguvernamentale care aparțin etnicilor români din Ucraina și au ca obiect de activitate păstrarea, afirmarea și/sau promovarea identității culturale, lingvistice, religioase, etnice a românilor de pretutindeni, cu sediul în regiunile din Ucraina în care trăiesc comunități de români.
Asociațiile, fundațiile sau organizațiile nonguvernamentale care intenționează să participe la procesul de colectare a documentelor necesare acordării de burse etnicilor români cu domiciliul în Ucraina, trebuie să transmită la MRP următoarele documente:
a) Cererea de participare a asociațiilor, fundațiilor sau organizațiilor neguvernamentale pentru identificarea beneficiarilor burselor sau stimulentelor financiare, colectarea documentaţiei necesare pentru plata burselor sau stimulentelor financiare, conform modelului anexat
b) statutul asociațiilor, fundațiilor sau organizațiilor neguvernamentale prin care se demonstrează că aparțin etnicilor români din Ucraina și au ca obiect de activitate păstrarea, afirmarea și/sau promovarea identității culturale, lingvistice, religioase și etnice a românilor de pretutindeni, în copie certificată conform cu originalul de către reprezentantul legal. Obiectul de activitate este cel înscris în statut;
c) dovada că sunt înregistrate din punct de vedere legal și fiscal în Ucraina, în copie certificată conform cu originalul de către reprezentantul legal;
d) copie după actul de identitate al reprezentantului legal, cu mențiunea ”conform cu originalul”;
e) copie după actul de identitate al coordonatorului de proiect, cu mențiunea ”conform cu originalul”;
f) CV-ul reprezentantului legal şi al coordonatorului de proiect;
g) declarația privind apartenența la identitatea culturală română, dată conform Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform modelului anexat.
h) declarația privind evitarea conflictelor de interese, conform modelului anexat
i) extrasul de cont al asociației, fundației sau organizației neguvernamentale, în original.
Asociațiile, fundațiile sau organizațiile nonguvernamentale care au depus dosare complete în urma anunțului precedent din luna martie 2018, vor transmite la MRP doar cererea de participare, conform modelului anexat.
Termenul pentru transmiterea cererilor este 25.06.2018. Modelul cererii și documentele solicitate se regăsesc pe site-ul MRP (www.mprp.gov.ro).
Selecția asociațiilor, fundațiilor sau organizațiilor nonguvernamentale se va face de o comisie constituită la nivelul MRP.
Asociațiile, fundațiile sau organizațiile nonguvernamentale selectate vor avea obligația de a încheia un acord de finanțare cu MRP, în termen de 15 zile lucrătoare de la data la care a fost publicat anunțul privind rezultatul selecției.
Detalii suplimentare pot fi solicitate la adresa secretariat.burse@mprp.gov.ro
Comunicat MRP
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni
(MRP) a organizat, miercuri, la Bruxelles, în premieră, Gala ‘100 pentru
Centenar’, prin care 10 români de succes, adevărate modele de conduită şi
implicare în păstrarea şi promovarea identităţi naţionale peste hotare, din 10
ţări cu comunităţi semnificative de români, au primit distincţii simbolice din
partea Guvernului. Lansarea proiectului a avut loc în prezența ministrului
pentru Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a membrilor misiunii
diplomatice a României de la Bruxelles, a reprezentanţilor mediului asociativ
românesc din teritoriu, dar și a a autorităţilor locale. Acest eveniment este
primul din seria celor aflate pe agenda MRP, urmând a fi replicat şi în Statele
Unite ale Americii (Washington), Portugalia (Lisabona), Franţa (Paris), Italia
(Roma), Spania (Madrid), Grecia (Atena), Germania (Berlin), Marea Britanie
(Londra) şi Israel (Ierusalim).
Un număr de 892 de militari, dintre
care 101 din Germania, Austria, Italia, Republica Moldova şi Bulgaria, au
participat, miercuri, la o paradă militară organizată la Buzău, unde sunt
înhumaţi aproape 10.000 de eroi din opt ţări. Acţiunea a fost iniţiată cu
ocazia Centenarului Marii Uniri de Divizia 2 Infanterie ‘Getica’ şi Primăria
municipiului Buzău. Cimitirul Eroi din Buzău este considerat cel mai mare al
eroilor necunoscuţi din România şi unul dintre cele mai mari din Europa. Autoritățile au declarat că acţiunea este
dedicată Centenarului Marii Uniri, fiind una din cele mai importante, care a
adunat lideri militari şi primari din mai multe ţări europene care au eroi
înhumaţi în acest cimitir. Inaugurarea Cimitirului eroilor din Buzău a avut loc
la 8 octombrie 1931, în prezenţa Regelui Carol al II-lea şi primului ministru
Nicolae Iorga. Aici se află înhumaţi eroi ai Războiului de independenţă de la
1877, din primul şi al doilea război mondial, eroi ai Revoluţiei din decembrie
1989, precum şi trei militari căzuţi la datorie pe teatrele de operaţiuni din
Afganistan.
Implementarea proiectelor de interconectare
energetică Republica Moldova – România şi posibilitatea eliminării tarifelor la
roaming între cele două state, similar cu practica din cadrul UE, au fost două
dintre subiectele discutate, marţi, de premierul moldovean Pavel Filip şi
ministrul român al Economiei, Dănuţ Andruşca, aflat în vizită în Republica
Moldova. O decizie în acest sens urmează să fie discutată în cadrul următoarei
şedinţe comune a Executivelor de la Chişinău şi Bucureşti. Cei doi oficiali au
discutat și despre construcţia unei autostrăzi, precum şi a infrastructurii
feroviare care să facă legătura între Republica Moldova şi România.
Acordurile ce ţin
de politica externă şi angajamentele ţării în raport cu alte state trebuie
aprobate de parlamentul Republicii Moldova şi de către guvern, altfel sunt
nule, a declarat şeful legislativului de la Chișinău, Andrian Candu, după
anunţul făcut de preşedintele pro-rus Igor Dodon, potrivit căruia Republica
Moldova a primit statut de observator pe lângă Uniunea Economică Eurasiatică
(UEE). Andrian Candu a subliniat că nici guvernul şi nici forul legislativ nu
au depus cereri către Uniunea Economică Eurasiatică şi nu au solicitat vreun
statut expres prin lege. Potrivit Constituţiei, atribuţiile de bază ale
parlamentului prevăd aprobarea direcţiilor principale ale politicii interne şi
externe a statului, ratifică, denunţă, suspendă şi anulează acţiunea tratatelor
internaţionale încheiate de Republica Moldova. Experţi în materie de economie
de la Chişinău susţin că acest statut de observator nu va oferi avantaje
economice republicii. UEE funcţionează din 2015 și cuprinde Rusia, Armenia,
Belarus, Kazahstan şi Kârgâzstan.
O delegație condusă de secretarul de stat al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni Lilla Boglarka Debelka efectuează o vizită de lucru în Italia, în provinciile Catania si Ragusa, în perioada 11-13 aprilie.
În cadrul vizitei, demnitarul roman are prevăzute întrevederi cu autoritățile locale italiene. La data de 12 aprilie, secretarul de stat a avut o scurtă întâlnire cu prefectul din Ragusa, pe tema situației românilor din regiune. În continuarea vizitei, demnitarul va avea întâlniri cu membrii comunității românești din Catania.
Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a avut maţi, 10 aprilie, întrevederi cu ambasadori Elveției, Urs Herren, și Italiei, Marco Giungi, la Bucureşti. Ministrul și șefii reprezentanțelor diplomatice au avut pe agendă tematici europene, precum și aspecte legate de comunitățile de români din cele două țări.
România așteaptă decizia autorităților elvețiene cu privire la eventuala prelungire cu un an a clauzei de salvgardare privind libera circulație a cetățenilor din România și Bulgaria. Ministrul Natalia-Elena Intotero a subliniat contribuția pe care comunitatea de români, cu precădere tânără, educată, o aduce în cadrul economiei elvețiene.
“Libera circulație a persoanelor și a forței de muncă reprezintă unul dintre principiile fundamentale ale Pieței Comune. Înțelegem rațiunile politice care au determinat activarea Clauzei de Salvgardare în mai 2017. Suntem în permanentă legătură cu Ministerul Afacerilor Externe privind aspectele legate de acest dosar. Sper că dialogul politic va avea un impact pozitiv asupra situației muncitorilor români”, a declarat Intotero.
În cadrul întâlnirii cu ambasadorul Italiei, ministrul Românilor de Pretudindeni a pledat pentru continuarea discuțiilor pentru înființarea, în provincia Ragusa, a unui Centru interdisciplinar de asistență pentru persoanele vulnerabile la trafic și exploatare prin muncă din sudul Italiei. Cei doi oficiali au discutat și despre campania “Informare acasă, siguranță în lume” derulată de MRP.
“Am solicitat sprijinul Excelenței Sale pentru a ne fi partener în această campanie importantă pe care vrem să o derulăm în toate județele țării. Să nu uităm că cea mai numeroasă comunitate de români este în Italia”, a arătat Natalia-Elena Intotero. Ministrul consideră că sprijinul părții italiene va fi extrem de util pentru o cât mai bună informare a cetățenilor români.
Creştinii ortodocşi şi greco-catolici din întreaga lume, inclusiv din România, sărbătoresc luni a doua zi de Paşti. Cunoscută în popor ca Lunea Albă, pentru că marchează începutul Săptămânii Luminate, aceasta e considerată ziua în care se deschid porţile raiului şi ale iertării, iar orice om care se stinge în această zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu aghiazmă şi să le dai rudelor de băut, iar în unele zone, mai ales în Transilvania, se merge cu udatul. Băieţii stropesc fetele cu apă sau cu parfum, să fie frumoase tot anul, şi ele la rândul lor trebuie să-i cinstească.
Mai mulţi demnitari au transmis mesaje cu ocazia sărbătorilor pascale. Preşedintele Klaus Iohannis a adresat un mesaj pe o reţea de socializare, în care îi îndeamnă pe români la armonie şi înţelegere: “De Sfintele Paşti, sărbătoarea comuniunii şi a solidarităţii, vă doresc să vă bucuraţi împreună cu cei dragi de armonie şi înţelegere! Hristos a Înviat!”. Pe aceeaşi reţea de socializare premierul Viorica Dăncilă a scris: ”Liniştea, speranţa, înţelegerea şi solidaritatea pe care ni le inspiră de fiecare dată Sfintele Paşti să ne călăuzească în tot ceea ce facem”. Spiritul învăţăturilor creştine ne îndeamnă să fim mai buni, să ne preţuim şi iubim aproapele, să dăm întâietate lucrurilor care ne unesc. Putem face din fiecare zi un nou început pentru aceasta, a adăugat şefa Executivului de la Bucureşti. Ministrul de interne, Carmen Dan, afirmă, într-un mesaj de pe pagina sa de socializare, că acesta “este momentul în care nimeni nu ar trebui să fie trist, nimeni nu ar trebui să plângă, căci toate motivele de întristare apar acum fără însemnatate faţă de biruirea morţii”. La rândul său, ministrul Apărării, Mihai Fifor, a trimis un mesaj militarilor români, oriunde ar sluji sub drapel – în ţară sau în diferite colţuri ale lumii -, precum şi veteranilor Armatei României şi familiilor celor căzuţi la datorie. “Sunt momente în care, mai mult ca oricând, nu trebuie să uităm de sacrificiul pe care militarii noştri îl fac zilnic pentru liniştea fiecăruia dintre noi, pentru asigurarea securităţii ţării şi a stabilităţii Alianţei din care facem parte”, a mai precizat oficialul român, potrivit unui comunicat al Ministerul Apărării Naţionale.
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni este în permanentă legătură cu Ministerul Afacerilor Externe şi cu Ambasada României în Regatul Ţărilor de Jos, în vederea monitorizării situaţiei românilor din această ţară. În mass-media olandeze au apărut informaţii despre discuţii ce au loc la nivel local, în unele municipalităţi, privind condiţionarea accesului muncitorilor străini la spaţiile locative. “Românii au adus o contribuiţie importantă pe toate palierele economico-sociale ale ţărilor de adopţie. Ei merită, în egală măsură cu orice alţi cetăţeni, un tratament corect în ţările unde au ales să trăiască, să lucreze sau să studieze. În momentul în care vom avea toate datele, vom putea lua, alături de partenerii noştri, toate măsurile care se impun”, a arătat Natalia-Elena Intotero, ministrul pentru Românii de Pretutindeni.
Joi, 12 aprilie, va avea loc prima şedinţă a Comisiei naţionale pentru trecerea Romaniei la moneda euro. Subiectul central va fi dezbaterea criteriilor de convergenţă pentru adoptarea monedei unice europene. În luna martie, premierul Viorica Dăncilă a anunţat înfiinţarea Comisiei, care va avea rolul de a pregăti calendarul de intrare a României în Mecanismul Unic de aderare la moneda euro, precum şi acţiunile necesare pentru pregătirea economiei şi a societăţii româneşti in acest sens.
Vă reamitim că Institutul ”Euxodiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, aflat în subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Complexul Educaţional Lauder-Reut organizează în Polonia, în perioada 9-13 aprilie, “Marşul supravieţuitorilor Holocaustului – să cunoaştem împreună”. Evenimentul are un caracter educaţional şi contribuie la cunoaşterea unui episod dramatic al istoriei. Tineri din peste 52 de ţări participă la acest proiect. Delegaţia din România e alcătuită din elevi şi profesori de la Şcoala Lauder-Reut din Bucureşti, dar şi din Republica Moldova. Manifestarea face parte din programul IEH “Caravana Identităţii Româneşti”, care cuprinde o serie de acţiuni destinate promovării culturii române şi consolidării identităţii naţionale româneşti şi se înscrie în Programul Strategic ”Spaţiul Cultural Comun Românesc – Centenar Marea Unire 1918 — 2018”.
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni în colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului anunţă deschiderea înscrierilor pentru cea de-a zecea ediţie a Programului de tabere ARC” – program destinat elevilor şi tinerilor români de pretutindeni. În anul 2018 taberele vor fi organizate în Centrele de Agrement din Sulina, jud. Tulcea, în perioada 26 iunie — 28 august, şi Oglinzi, jud. Neamţ, între 25 iunie si 30 iulie, în serii consecutive de câte şapte zile. Taberele ARC de anul acesta vor reuni 2.700 de elevi şi tineri români din ţările aflate în jurul graniţelor şi Balcani, precum şi din diaspora. Activităţile organizate în cadrul Programului se vor axa pe dezvoltarea abilităţilor de comunicare în limba română, stimularea spiritului de colaborare și unitate în rândul tinerilor români de pretutindeni, informarea participanţilor asupra istoriei românilor şi aprofundarea cunoştinţelor de cultură şi civilizaţie românească. În tabere vor fi organizate ateliere de limba română, creație, sport și vor fi organizate excursii la obiectivele turistice și culturale din zonă, iar grupurile se vor constitui cu sprijinul misiunilor diplomatice şi al mediului asociativ, respectând o serie de criterii pe care le puteţi găsi pe site-ul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.
Institutul «Euxodiu Hurmuzachi» pentru românii de pretutindeni, instituție aflată în subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Complexul Educațional Lauder-Reut va organiza Marșul supraviețuitorilor Holocaustului – să cunoaștem împreună”, în perioada 9-13 aprilie, în Polonia. Evenimentul are un caracter educațional și contribuie la cunoașterea unui episod dramatic al istoriei. “Marșul” este un proiect educațional care a început în anul 1988 și la care vor participa tineri din peste 50 de țări. Delegația din România va fi formată din elevi și profesori de la Școala Lauder-Reut din București, dar și din Republica Moldova. Proiectul face parte din programul IEH «Caravana Identității Românești», care cuprinde o serie de acțiuni culturale destinate promovării culturii române și consolidării identității naționale românești și se înscrie în « rogramul Strategic — Spațiul Cultural Comun Românesc — Centenar Marea Unire 1918 — 2018».
Scriitorul, eseistul, poetul şi traducătorul român de limbă spaniolă Darie Novăceanu a murit, la Madrid, la vârsta de 80 de ani, informează ziarul spaniol ABC. Darie Novăceanu a fost membru al Academiei Regale Spaniole şi laureat al Premiului naţional de traducere, în 1982, pentru versiunea în limba română a lucrărilor lui Luis de Góngora y Argote, poet şi dramaturg aparţinând Secolului de aur al literaturii spaniole. Născut în Crasna, judeţul Gorj, pe 8 mai 1937, Darie Novăceanu a publicat mai mult de 70 de cărţi, în Spania, Mexic şi România, multe dintre ele de poezie. În 1993 a primit Premiul de Poezie Luis Rosales pentru cartea sa Estado del tiempo şi de-a lungul carierei literare a călătorit prin America Latină şi Spania, lăsând o moştenire importantă de traduceri şi eseuri istorice şi literare, notează publicaţia spaniolă. După căderea regimului Ceauşescu, Darie Novăceanu a fost trimis ambasador al Romaniei în Spania şi, în timpul mandatului său, a depus o activitate intensă de promovare a valorilor culturale ale României, înlesnind dialogul cu reprezentanţii culturii spaniole.
Cetățenii interesați de problematica UE pot participa la alegerea temelor prioritare ale Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, pe care tara noastra o va exercita incepand cu 1 ianuarie 2019, prin completarea unui chestionar. Opiniile exprimate vor ajuta la creionarea unei imagini a așteptărilor pe care le au cetățenii, din ţară şi din diaspora, cu privire la Președinția Consiliului European exercitată de România, dar și despre rolul pe care-l are țara noastră în cadrul Uniunii Europene, despre beneficiile și oportunitățile pe care le au românii ca urmare a prezenței țării noastre în cadrul Uniunii Europene. Concluziile chestionarului vor fi integrate în procesul de reflecție derulat în vederea fundamentării tematicilor de interes avute în vedere pentru primul semestru din 2019. Sunteţi invitaţi să completați chestionarul accesând: http://www.romania2019.eu/chestionar-ro2019eu/
Proiectul Itinerar Centenar pentru jurnaliştii români din comunităţile istorice a ajuns astăzi la Radio România. 30 de jurnalişti de origine română din comunităţile istorice româneşti din afara graniţelor ţării, din Republica Moldova, Ucraina, Serbia şi Albania, au fost invitaţii postului public, participând la un workshop în cadrul instituţiei.
Georgică Severin, Preşedinte Director General al Radio România, Maria Ţoghină, consilier management şi membru în Consiliul de Administraţie al SRR, Dan Preda, Manager Radio România Actualităţi şi Eugen Cojocariu, Secretar General Radio România Internaţional, au susţinut discuţia cu jurnaliştii prezenţi, pe teme privind situaţia presei din comunităţile româneşti din jurul graniţelor ţării şi a mass-media de expresie românească şi oportunităţi de cooperare între mass-media din aceste state şi din România.
Cei 30 de jurnalişti participanţi la proiectul organizat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni au fost foarte interesaţi de Radio România, la o parte din întrebările lor primind răspuns şi în timpul vizitei prin postul public, vizită desfăşurată la finalul workshop-ului.
30 de reprezentanți ai presei de limba română din Ucraina, Serbia, Albania și Republica Moldova, participanți la programul “Itinerar centenar pentru jurnaliștii români din afara granițelor”, derulat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, au luat parte, la 27 martie, la ședința comună a Parlamentului și au avut discuții cu parlamentari, cu liderii celor două Camere și cu ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero.
Jurnaliștii au asistat la Ședința solemnă comună a Senatului și Camerei Deputaților, în care a fost dezbătută și adoptată “Declarația solemnă a Parlamentului pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Țara Mamă, România, la 27 martie 1918”, prin care se reflectă unitatea poporului și a limbii române.
A urmat o întrevedere cu liderii celor două camere ale Parlamentului, precum și cu membrii comisiilor pentru Românii de Pretutindeni și ai comisiilor de Politică Externă. În context, jurnaliștii din Ucraina au ridicat problema burselor pe care statul român urmează să le finanțeze pentru etnicii români din statul vecin, în baza Hotărârii de Guvern nr. 31/2018.
Ei le-au propus parlamentarilor din comisiile reunite ca beneficiarii celor 1.000 de burse prevăzute să fie elevi de clasa I-a și au arătat că în acest fel copiii românilor din Ucraina ar fi încurajați să studieze în limba maternă din primul an de școală. MRP a luat act de propunere, cu mențiunea că aceasta s-ar putea concretiza doar cu sprijinul parlamentarilor, prin avansarea și susținerea unui amendament la OUG 85/2017, aflată la acest moment pe circuitul legislativ.
Totadă, jurnaliștii au prezentat problemele cu care se confruntă mass-media din țările din care provin și au pledat pentru continuarea sprijinului din partea autorităților române.
“Presa de limba română este una dintre cele mai importante legături pe care diaspora românească le are cu identitatea sa națională. Prin publicațiile și emisiunile în limba maternă, românii au posibilitatea să rămână conectați la valorile lor naționale, iar jurnaliștii din presa de limba română din diaspora sunt printre cei mai apropiați parteneri pe care îi putem avea în demersul de a le promova. Obiectivul nostru, al tuturor, este de a păstra și promova ideea de apartenență la românitate, de a promova imaginea României și de a educa tânăra generație în spiritul respectului față de valorile românești”, a spus ministrul Natalia-Elena Intotero.
Valoarea finanțărilor nerambursabile pe care MRP le-a acordat în 2017 unor publicații de limba română din afara granițelor țării a fost de 1.021.457,00 RON. Dintre cele 21 de proiecte aprobate în cadrul programului mass-media “Mihai Eminescu”, 12 s-au derulat în Republica Moldova, 6 în Ucraina, 2 în Serbia, 1 în Ungaria. În anul 2018 au fost aprobate 11 proiecte (4 în Republica Moldova, 4 în Ucraina, 2 în Serbia și 1 în Bulgaria). Pentru proiectele derulate în anul curent, cererile de finanțare se transmit cel târziu până la data de 1 noiembrie 2018.
Ministrul pentru românii de pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a efectuat în perioada 2-3 martie 2018, în Ucraina, prima vizită de lucru de la preluarea mandatului.
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni acordă o importanţă sporită comunităților istorice, susținerii şi respectării drepturilor etnicilor români din vecinătatea țării. Comunitatea de români din Ucraina este o prioritate pentru minister. În demersurile noastre pentru protejarea și promovarea drepturilor persoanelor care aparțin minorității române, punem accent pe menținerea neafectată a dreptului la educație și informare în limba română”, a declarat ministrul Intotero.
Demnitarul român a solicitat cu prilejul vizitei preluarea în totalitate a recomandărilor formulate în Opinia Comisiei de la Veneția, inclusiv cu privire la modificarea articolului 7 din Legea educației: Comisia de la Veneţia recomandă consultarea efectivă a reprezentanților minorității în adoptarea de acte normative care vizează drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale”. În context, a fost punctată necesitatea de a fi continuate consultările cu reprezentanţii comunităţii româneşti în procesul de reformare a difuziunii publice.
În prima zi a vizitei, ministrul român s-a întâlnit la Cernăuți cu guvernatorul regiunii, cu președintele Consiliului Regional și cu viceprimarul orașului. Natalia Intotero a propus cooperarea cu autoritățile locale și regionale în vederea renovării și amenajării Casei Memoriale Aron Pumnul”. Totodată, ministrul a vizitat școala medie cu predare în limba română din Ostriţa-Mahala, unde a oferit elevilor mărțișoare și ghiozdane cu rechizite şcolare.
În a doua zi a vizitei, demnitarul român s-a deplasat în Transcarpatia, unde a vizitat Muzeul de Istorie și Etnografie al Românilor din regiune și liceul cu predare în limba română Mihai Eminescu” din Solotvino/Slatina. Totodată, Natalia Intotero a avut o întrevedere cu primarul orașului, pentru a discuta despre amenajarea și dotarea în perioada următoare a Centrului de Informare al României din Solotvino. De asemenea, a vizitat școala cu predare în limba română din Apșa de Jos, unde a participat la un festival cultural și la expoziția de mărțișoare realizate de copii din școlile românești din regiune.
Vizita în Transcarpatia s-a încheiat cu o întrevedere cu viceguvernatorul regiunii. Delegația MpRP a oferit ghiozdane cu rechizite școlare, care vor fi predate în zilele următoare unor elevi români din regiunea Transcarpatia, prin Consulatul României la Solotvino.
Cu sprijinul oficiilor consulare ale României au fost organizate și întâlniri ale ministrului pentru românii de pretutindeni cu reprezentanți ai comunităților românești din Cernăuți si Transcarpatia. Oficialul român a prezentat calendarul de activități al MpRP pentru 2018 și pachetul de măsuri adoptat de Guvernul României pentru susținerea drepturilor la educație în limba română a membrilor comunității din Ucraina. Au fost discutate, totodată, modalitățile optime de implementare a acestui pachet, situația actuală a minorității române din Ucraina, precum și oportunități de participare la proiectele MpRP.
Ministerul
pentru Românii de Pretutindeni şi-a exprimat regretul faţă de incidentele
violente din Ragusa în care au fost implicați membri ai comunității românești
din teritoriu. Ministerul informează, într-un comunicat, că are în vedere
urgentarea procedurilor de înfiinţare a unui centru de asistenţă, unde
persoanele din sudul Italiei, vulnerabile la trafic şi exploatare prin muncă, să
poată beneficia de servicii juridice, informare şi consiliere. Anunţul MRP vine
după ce un român angajat la o fermă din provincia siciliană Ragusa a fost bătut
de patronul său, pentru că a furat o butelie de gaz pentru a se încălzi. Victima
a suferit diferite fracturi şi leziuni. Potrivit corespondentului Radio
România, proprietarul fermei, consilier municipal din partea Partidului
Democrat, formaţiune aflată la guvernare în peninsulă, se află, în prezent, în
arest la domiciliu, cu acuzaţia de sechestrare de persoană, vătămare corporală
gravă şi uz ilegal de armă. Ferma sa era deja cunoscută de autorităţi, deoarece
a fost subiectul unor controale împotriva exploatării forţei de muncă. Vittoria
este teritoriul cunoscut şi pentru zecile de românce violate şi exploatate,
zonă în care în ultimii doi ani partea română s-a deplasat de nenumărate ori
pentru a sta de vorbă cu autorităţile şi responsabilii din provincia Ragusa.
Cu prilejul
Zilei Internaționale a Limbii Materne, sărbătorită peste tot în lume, în
fiecare an, pe 21 februarie, ministrul pentru românii de pretutindeni,
Natalia-Elena Intotero, a multumit românilor de peste hotare pentru eforturile
de a păstra și promova limba română indiferent de țara de rezidență și a dat
asigurări că va face tot ce ii stă în puțintă pentru a le fi aproape. Totodată,
i-a invitat pe aceştia să depună proiecte cu finanțare nerambusabilă la minister,
subliniind că există linii de finanțare dedicate educației și mass-media, care
îi așteaptă. Ziua Internaţională a Limbii Materne a fost marcată şi în
comunitatea românească din Transcarpatia. La şcoala din Apşa de Mijloc -
unitate de învăţământ care în acest an aniversează 240 de ani de învăţământ în
limba română – au avut loc concursuri şi un spectacol muzical – artistic şi s-a
lansat noul număr al revistei şcolii, ”Vatra strămoşească”.
O localitate din
România a semnat în premieră o Declaraţie de Unire cu Moldova. Comuna Parva,
judeţul Bistriţa-Năsăud, este prima unitate administrativ-teritorială din
România care a votat o astfel de declaraţie cu Republica Moldova ca răspuns la
un document similar adoptat de 34 de primării din statul vecin. Documentul a
fost adoptat în şedinţa de Consiliu Local şi urmează să fie transmis marţi
tuturor factorilor de decizie.
Avalanşă de
cereri pentru redobândirea cetăţeniei române după intrarea în vigoare, din
2018, a unei noi legi în acest sens. Moldovenii şi ucrainenii care au
redobândit cetăţenia română au dreptul şi obligaţia de a-şi transcrie
certificatele de stare civilă în registrele de stare civilă româneşti. O pot
face la ambasadele sau consulatele ţărilor de provenienţă, iar din acest an şi
la primăriile municipiilor reşedinţă de judeţ şi cele de sector. Cele mai
solicitate sunt judeţele vecine cu cele două state, printre care şi Botoşani.
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni își exprimă regretul față de incidentele violente din Ragusa în care sunt implicați membri ai comunității românești din teritoriu.
Apărarea drepturilor, libertăților și demnității românilor de pretutindeni este o prioritate pe agenda mea și a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. În acest sens, instituția pe care o reprezint împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul oficiului consular român din Catania, a inițiat demersurile necesare sprijinirii conaționalilor noștri. Totodată, împreună cu echipa de la Ministerul Afacerilor Externe lucrăm intens la proiectul de deschidere a unui centru special dedicat situațiilor dificile în care se pot găsi cetățenii români aflați în regiunea Sicilia, a subliniat Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero.
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni este în plin proces de identificare a soluțiilor juridice, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin care să se poată realiza deschiderea unui Centru interdisciplinar de asistență pentru persoanele vulnerabile la trafic și exploatare prin muncă din sudul Italiei.
La începutul săptămânii viitoare, din dispoziția Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, vor fi convocate în cadrul Comitetului Interministerial, toate instituțiile care au competență în domeniu, în vederea accelerării procedurilor de operaționalizare ale centrului. Obiectivul principal al acestuia va fi deservirea intereselor cetățenilor români prin servicii de asistență juridică, informare și consiliere pentru persoanele aflate în situații vulnerabile și nu numai.
Comunicat MpRP