Radio România Internațional

Tag: minoritati nationale

  • Parlamentul ucrainean a revizuit legi care privesc drepturile minorităţilor

    Parlamentul ucrainean a revizuit legi care privesc drepturile minorităţilor

    Protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale este importantă pentru un stat ucrainean incluziv, a afirmat, vineri, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, în cadrul unei declaraţii comune cu viceprim-ministrul pentru integrare europeană şi euroatlantică al Ucrainei, Olga Stefanişina.



    Şefa diplomaţiei române a vorbit în contextul în care Parlamentul ucrainean a adoptat vineri un act normativ prin care sunt revizuite mai multe legi care privesc drepturile minorităţilor naţionale.



    Proiectul de lege propus de autorităţile de la Kiev pentru amendarea legislaţiei relevante constituie un pas pozitiv înainte şi un demers salutar, a arătat Odobescu. Ea a adăugat că partea română va continua să aibă o abordare transparentă şi constructivă pe această temă. Protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale este în egală măsură importantă pentru un stat ucrainean incluziv, democratic şi european şi salutăm eforturile guvernului ucrainean în acest sens, a evidenţiat aceasta.



    La rândul său, Olga Stefanişina a spus că legislaţia privind minorităţile naţionale este foarte importantă. A fost redactată pentru a cuprinde un dialog incluziv cu minorităţile naţionale. Le suntem recunoscători minorităţii române care s-a implicat în întregul proces şi colegilor din Guvernul român care au împărtăşit cu noi legislaţia şi bunele practici de aici. (…) În Ucraina avem mii de copii care beneficiază de educaţia în limba română. Acum acest grup va fi mai mare. Ucraina a aplicat decizia de a recunoaşte limba română ca limbă a Republicii Moldova. Trebuie să facem eforturi pentru implementarea legislaţiei în acest nou cadru educaţional, să folosim diverse instrumente pentru susţinerea minorităţilor naţionale. Avem mult până acolo, dar în fine am încheiat faza care priveşte legislaţia care este clară şi abordează toate bunele practici, inclusiv recomandările Comisiei de la Veneţia, a punctat oficialul din Ucraina.



    Noul act normativ recent adoptat ţine cont de recomandările Comisiei de la Veneţia şi de criteriile Comisiei Europene pentru lansarea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, relatează agenţia Reuters şi publicaţia ucraineană European Pravda.



    Potrivit unui comunicat al Parlamentului ucrainean, actul normativ asupra amendamentelor aduse unor legi ale Ucrainei pentru luarea în considerare a evaluării experţilor Consiliului Europei şi organismelor sale privind drepturile minorităţilor (comunităţilor) naţionale în unele zone revizuieşte şapte legi: legea asupra autoguvernării locale în Ucraina, legea asupra educaţiei superioare, legea educaţiei, legea privind asigurarea folosirii limbii ucrainene ca limbă de stat, legea asupra educaţiei secundare generale cuprinzătoare, legea asupra minorităţilor (comunităţilor) naţionale şi legea presei. Aceste legi conţin prevederi legate de unele aspecte ale respectării drepturilor minorităţilor naţionale în sferele educaţiei şi folosirii limbilor minorităţilor.



    În urma amendamentelor adoptate prin acest act normativ, instituţiile de învăţământ superior private vor avea dreptul să-şi aleagă liber limba de studiu dacă aceasta este una din limbile oficiale ale Uniunii Europene, dar vor trebui să asigure că persoanele înscrise în aceste instituţii studiază şi limba de stat a Ucrainei, ca disciplină academică separată.



    De asemenea, în clasele (grupele) care studiază în limbi ale minorităţilor naţionale care sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene, dreptul de a folosi respectiva limbă a minorităţii naţionale în procesul de învăţământ va fi garantat împreună cu limba de stat a Ucrainei.



    Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale ale căror limbi sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene şi care şi-au început ciclul de învăţământ secundar înainte de 1 septembrie 2018 în limba respectivei minorităţi naţionale vor avea dreptul să-şi continue procesul educaţional până la încheierea ciclului lor de învăţământ secundar conform regulilor aplicate înaintea intrării în vigoare a legii privind protejarea funcţionării limbii ucrainene ca limbă de stat.



    Niciuna din noile prevederi nu se va aplica limbii ruse, întrucât aceasta este limba statului agresor.

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 08.01 – 14.01.2023

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 08.01 – 14.01.2023

    COVID, arăţimiși ixiki di yitrii tru România


    Sistemul sanitar românescu lipseaşti s’ţănă keptu, tru aestă perioadă, a multiloru infectări cu arăţim isezonieră și COVID, ama și a unei nauă lumaki di coronavirus cari alănci tru aestă stămână și tru România. Specialiştilli estimeadză că kipita a dalăllei di arăţimi va s’ahibă agiumtă tru săptămânile yinitoare, iara ună scădire a numirului di lăndzidzări va s’hib tăş tru a daua giumitati a meslui ţi yini. Ună contribuție importantă la creașterea a numirului di pacienți, spun specialiștii, va u aibă și șculiili cari ș-dişcllisiră, di luni, porțăli ti un nău modul, tru mplină catandisi di alertă epidimiologică. Lăndzidzărli tru numiru mare u creaşti criza diterminată di ixikea a niscăntoru yitrii e lipsa unor yitrii ditu farmacii, maxusu a aţiloru pediatriţi pi thimellilu di paracetamol, ibuprofen I niscănti antibiotice. După un şingiru di andamasi cu producători și distribuitori di yitrii, cum și cu reprezentanți ali industrie farmaceutică, ministrul Sănătatillei, Alexandru Rafila, diadi asigurări că tru România nu easti criză di yitrii antiinflamatoare şi antitermice.


    Alexandru Rafila:“Tru România nu ari criză ni di ibuprofen, ni di paracetamol, andicra di alti văsilii ditu Europa, cari au tru momentul di tora discontinuităţi tru furnizarea di paracetamol. Tru România nu avem aastă problemă di itia a fabricilor di yitrii cari produc aoa, tru văsilia a noastră, aesti substanţe şi ari ahât variantili ti adulţă, ama şi variantele di ufiliseari pediatrică”.


    Tu arada a loru, producătorii di yitrii cundilleară că va s’asiguripsească, ma largu, aprovizionarea cu aesti produse. Situația easti mult mai ndilicată tru cazul a yitriilor ti yitripsearea a lăndzitsloru di harkinu. Prezidentulu ali Federaţillei Asociaţiilor lăndzitsloru di harkinu, Cezar Irimia, declară că pacienţii reclamară nica ditu ahurita-a anlui că nu ari şapti yitrii oncologice. Ministrul a Sănătatillei spuni, alliumtrea că nu ari maş trei yitrii, ditu cari dauă suntu tru depozite.



    Misuri economiţi și deficit comercial record


    Banca Naţională a României u criscu rata dobânzii di politică monetară la 7% pe an, cu scupolu tra s’ayălisească inflaţia şi creastirea a păhadzloru. Specialiştii BNR estimeazdă că, pritu aestă misură, rata anuală a inflaţiei va să scadă lişoru tru aestu trimestru şi ma accentuat cama deapoa, asi că ditu vaară indicatorul s’nu mata s’năstreacă 10 procente. Neise, naua majorare a dobândăllei-clleaie va s’determina, nai ma probabil, şi creastiri a dobândzălor practicate di bănţăli comerciale, maxus tru cazlu a mpărmuturlorur, ama scădearea anticipată a inflaţiei, spun specialiștii, poate s’reprezinta un semnu că procesul di majorare a dobândzălor s’aproaki di bitisită. Analistul economic Dragoş Cabat lugurseaşti că eara important să ducă ninti tendinţa di creştere a dobândăllei-clleaie tra s’nă asiguripsimu că inflaţia va s’agiungă pi unu plafon şi va s’intra deapoa pi ună traiectorie di scădeari.


    Dragoş Cabat: “Importantu easti că s-dusi inti cu aestă tendinţă di creaştere a dobândăllei di politică monetară, tra s’avem cât ma ntrăoară ună ayăliseari a creastirillei inflaţiillei. Aestu easti lucrul nai ma important tora ti conomia românească, mai important dicât creastirea economică şi dicât creditele pe cari le au cata 600.000 di români, cari, sigura, suntu afectaţi di aestă majorare di dobândă”.


    După doi ani s’cama di pandemie și cu polimu la sinuri, niţii deficitul balanțăllei comerciale a României nu easti tru ună situație ma bună. Institutul Național di Statistică dimăndă un record di 31 di miliardi di euro tru proţlli 11 di meşi ditu 2022, cu aproape 10 miliardi di euro ma mare andicra di diferenţa anamisa di importuri şi exporturi tru idyea perioadă a anlui anterior.


    Analistul economic Constantin Rudniţchi: “Avem un record unic tru istoria României. Parţial, poati s’hibă exighisitu pritu atea că şi pe plan european, şi plan global, traversăm ună perioadă inflaţionistă. Dimi, avem ună creastire valorică importantă tru materie di importuri, aesta easti fără s’hibă pi dauă. Ama anaparti di aeastă explicaţie a inflaţiei, cadealihea, ari ună zonă nevralgică a României, dimi că importurile sunt, ma largu multu mări, tru kirolu anda producţia internă şi exporturile nu potu s’ţănă keptu la anănghiserli ali economie naţională”.


    Tru aestu kiro, Guvernul di la București caftă surse diverse di împrumut, ahât di pe piaţa internă, cât şi externă, tră deficitul bugetar di nai puțăn 160 di miliardi di lei (circa 32 di miliardi di euro) estimat tră aestu an şi datoria veaclle ţi lipseaşti s’hibă diznău refinanţată.



    Muabeţ bilaterale


    Continuă muabeţle tră soluţionarea problemelor semnalate di partea română tu ligătură cu Nomlu mutrinda minorităţile naţionale ditu Ucraina, document adoptat şi promulgat, tora ma ninti, la Kiev. Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a discutat telefonic, miercuri, cu omologul Dmitro Kuleba, convenind lansarea di consultări cuprinzătoare mutrinda aesti probleme, cari s’includă muabeţ la nivel di experţi şi ună andamasi, tru perioada yinitoare, a atiloru doi miniştri. Legea a generat preocuparea autorităţilor di la Bucureşti trăcă reprezentanţii comunităţii româneşti ditu Ucraina nu au fost consultaţi tru procesul di elaborare a documentului, cari a fost adoptat tru lipsa unui aviz al Comisiei di la Veneţia. Mai mult, trucă di la sfârşitul anului trecut, partea română a transmis o listă cu prevedirile ditu lege pe cari le considiră că au un efect negativ asupra românilor ditu statul vecin.


    Tut tru aestă stămână, Bogdan Aurescu zbură pi tilefunu și cu omologlu a lui suedez, Tobias Billström, aesta arada ti aderarea României la Schengen. România s’hărseasti di agiutorlu ali Suediei tră aderarea la spaţiul di liberă circulaţie, confirmă oficialul suediz, cari adăvgă că țara a lui, cari u ţăni tru prota giumitati a anlui preşedenţia Consiliului UE, tăeaşti s’cilăstăsească şi s’ndrupască gaereţli ali României tru direcţia finalizarillei aderarea. Tu arada a lui, Bogdan Aurescu cundille importanţa coordonării di către preşedenţia suediză a dialogului cu tuţ partenerii europeni implicaţi tru aestu dosar. Cilăstăsearea ti aestu subiect fu spusă și cu ucazea a evenimentului di lansare la Bucureşti a prezidenţiillei suedeze a Consiliului UE, cari s’ţănu tut aestă stămână.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • ‘Săptămâna Haferland’ şi contribuţia minorităţilor

    ‘Săptămâna Haferland’ şi contribuţia minorităţilor

    Deputatul PNL Alexandru Muraru, Reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei, a reafirmat sprijinul deplin al Executivului pentru promovarea politicilor memoriei şi pentru ca evenimentele care recunosc şi promovează contribuţia minorităţilor noastre etnice sau religioase la devenirea noastră ca naţiune să fie cât mai bine susţinute şi mai vizibile.



    El a participat la Săptămâna Haferland, un prilej de rememorare nu doar a contribuţiei şi civilizaţiei pe care saşii au avut-o la istoria României, ci şi a destinului lor. Începând cu 2012, acest festival a devenit un reper internaţional care a adus şi aduce mii de oameni aproape unii de alţii punând în valoare patrimoniul, cultura, educaţia, credinţa, meşteşugurile, gastronomia, adică inestimabila moştenire pe care au creat-o şi lăsat-o aici saşii, a spus Muraru.



    Haferland ne aminteşte tuturor rolul şi destinul saşilor care au reuşit, în câteva sute de ani, să civilizeze o bună parte din Transilvania medievală, construind comunităţi, oraşe, şcoli, biserici. Prin ceea ce face, Haferland este o mărturie contemporană despre unitatea şi identitatea noastră, dar şi o lecţie despre cum România este mai demnă, mai europeană şi mai puternică cu cât vom adăuga mai multă valoare şi susţinere alterităţii şi minorităţilor noastre etnice sau religioase.



    Cu sute de mii de saşi aici, cu familiile şi visele lor împlinite lângă noi, România ar fi progresat altfel în ultimele decenii. Dar consecinţele dictaturilor şi tragediile secolului XX nu au ocolit minoritatea germană. De aceea, păstrarea vie a tradiţiilor şi moştenirii unei minorităţi de aproape 900 de ani pe aceste meleaguri trebuie să fie astăzi un proiect îmbrăţişat constant de stat şi instituţii, mai afirmă deputautl Alexandru Muraru.

  • Pregătiri pentru alegeri

    Pregătiri pentru alegeri

    În
    timp ce în Parlamentul de la București este dezbătută propunerea de amânare
    pentru luna martie a alegerilor legislative, toate formațiunile politice se
    pregătesc pentru eventualitatea ca scrutinul să se țină, totuși, la termen, pe
    6 decembrie. Printre argumentele premierului liberal Ludovic Orban figurează
    inclusiv acela că şi în alte state europene afectate de pandemie au avut loc
    alegeri.


    PMP și USR susţin punctul de vedere al Guvernului. Ar dori, în schimb,
    amânarea legislativelor social-democrații din opoziție, precum și
    reprezentanţii PRO România şi ALDE. Cum, cel puțin pentru moment, părerea
    Puterii pare să prevaleze, toate formaţiunile politice trebuie să îşi
    definitiveze listele de candidaţi. Data-limită până la care trebuie depuse este
    29 octombrie! Liberalii au depus, deja, la Biroul Electoral Central peste
    700.000 de semnături de susţinere.


    Premierul Orban deschide lista candidaţilor
    în Bucureşti pentru Camera Deputaţilor, iar la Senat primul pe listă este
    ministrul Finanţelor, Florin Cîţu. De altfel, majoritatea miniştrilor
    candidează pentru un loc în Parlament. Ludovic Orban: În 6 decembrie,
    românii trebuie să vină la vot cu încredere şi să voteze Partidul Naţional
    Liberal, care este singura forţă politică care are capacitatea de a învinge
    PSD, de a guverna România. Intrăm în campanie sub sloganul simplu:
    Dezvoltăm România. Acesta este ţelul nostru, să asigurăm o
    dezvoltare accelerată a României, utilizând resursele de inteligenţă şi de
    hărnicie ale românilor.


    Social-democrații, care critică vehement modul în
    care PNL gestionează țara pe timp de pandemie, promit mulţi specialişti. Pe
    listele PSD se vor regăsi, între alții, profesorul Alexandru Rafila,
    reprezentantul României la OMS, şi profesorul Adrian Streinu-Cercel, managerul
    Institutului Matei Balş din București, implicaţi
    în lupta cu noul coronavirus. Prim-vicepreşedintele PSD, Sorin Grindeanu: Noi am continuat, aşa cum am promis, să aducem specialişti pe listele
    noastre, oameni integri, competenţi, cunoscuţi publicului pentru realizările
    lor profesionale, oameni care ştiu despre ce vorbesc şi care au soluţiile
    necesare pentru problemele actuale ale societăţii, oameni care şi-au dovedit
    experienţa în domeniile în care activează, dincolo de vechimea în partid.


    Din partea minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, Biroul Electoral
    Central a constatat rămânerea definitivă a 52 de candidaturi. Pentru diaspora,
    unde alegerile parlamentare ar urma să aibă loc două zile – pe 5 şi 6 decembrie
    – sunt definitive candidaturile din partea a 8 formaţiuni politice și a doi
    independenţi. Românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate se mai pot
    înregistra ca alegători prin corespondenţă, preferabilă în această perioadă de
    pandemie, până pe 22 octombrie. Până miercuri dimineață fuseseră depuse circa
    32.000 de cereri.

  • Jurnal românesc – 05.06.2020

    Jurnal românesc – 05.06.2020

    ***Ministrul
    Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, şi omologul ucrainean, Dmytro Kuleba, au
    avut o convorbire telefonică în cadrul căreia au abordat, printre altele,
    situaţia minorităţilor naţionale din Ucraina. Potrivit MAE, cei doi oficiali au
    vorbit despre dreptul la educaţie în limba maternă al persoanelor aparţinând
    minorităţii române, dar au discutat şi alte teme de interes legate de
    protejarea drepturilor românilor din statul vecin. Aurescu şi Kuleba au
    convenit reluarea, în perioada imediat următoare, a lucrărilor Comisiei
    interguvernamentale mixte româno-ucrainene privind protecţia persoanelor
    aparţinând minorităţilor naţionale.

    Totodată, şeful diplomaţiei române a
    menţionat că autorităţile de la Bucureşti pregătesc un ajutor medical
    concret pentru Ucraina cu scopul de a sprijini Kiev-ul în
    gestionarea efectelor pandemiei de COVID-19. Bogdan Aurescu a subliniat, de
    asemenea, importanţa solidarităţii internaţionale în contextul crizei sanitare
    şi a exprimat disponibilitatea părţii române de a acorda în continuare sprijin
    cetăţenilor ucraineni, în condiţiile în care, de la începutul crizei, peste 600
    au tranzitat în siguranţă România. MAE precizează că Bogdan Aurescu şi Dmytro
    Kuleba au discutat şi despre vizita în România a ministrului de Externe
    ucrainean, care urmează să fie organizată în viitorul apropiat.




    ***Cei cinci
    marinari români, care lucrează pe nava de croazieră Disney Wonder, aflată în
    portul San Diego din Statele Unite ale Americii, nu prezintă simptome de infecţie
    cu noul coronavirus, transmite Ministerul Afacerilor Externe. Instituţia
    precizează că, iniţial, şase cetăţeni români se aflau pe vas, dar unul dintre
    ei a părăsit teritoriul american, la 30 mai, cu o cursă aeriană ca urmare
    demersurilor oficiului consular la Los Angeles şi ale companiei angajatoare.
    Potrivit Disney, peste 200 de membri ai echipajului au fost repatriaţi până la
    acest moment, iar la bord se mai află 58 de cetăţeni ai unor state membre ale
    UE, 38 dintre aceştia făcând parte din personalul esenţial pentru manevrarea
    navei. Patru din cei cinci români rămaşi la bord sunt şi ei personal esenţial
    şi vor rămâne în continuare pe vas. Reprezentanţii compeniei au informat că
    starea de sănătate a conaţionalilor este bună şi că toţi cei care urmează să fie
    repatriaţi sunt testaţi şi li se eliberează documente medicale. MAE precizează
    că menţine legătura atât cu autorităţile locale, cât şi cu reprezentanţii
    companiei, şi acordă asistenţă consulară în limita competenţelor legale şi cu
    stricta respectare a măsurilor adoptate în contextul pandemiei de COVID-19.




    ***192 de
    români au fost aduşi în ţară din Germania şi Austria cu două curse aeriene
    speciale operate de compania Tarom, transmite Ministerul Afacerilor Externe.
    Printre cei 176 de conaţionali repatriaţi din Germania s-au regăsit persoane
    aflate în tranzit pe teritoriul acestei ţări, revenite din Statele Unite ale
    Americii, Canada şi Marea Britanie, precum şi un caz medical. Cele două zboruri
    Munchen – Frankfurt – Bucureşti şi Viena – Bucureşti au permis revenirea în
    ţară şi a nouă cetăţeni străini rezidenţi în România. MAE informează că
    repatrierile fac parte din demersurile întreprinse pentru facilitarea revenirii
    în ţară a românilor blocaţi în străinătate ca urmare a măsurilor de restrângere
    a transportului aerian adoptate în contextul gestionării pandemiei de COVID-19.
    Instituţia subliniază importanţa verificării cu atenţie, anterior oricăror
    deplasări, a informaţiilor postate pe pagina sa de internet www.mae.ro,
    respectiv pe paginile de internet ale misiunilor diplomatice şi ale oficiilor
    consulare ale României.




    ***Zece
    scriitori români își împărtășesc viziunea despre lumea de după criza sanitară,
    în cadrul unui proiect organizat de reprezentanţa la New York a Institutului
    Cultural Român. Începând din 2 iunie şi până pe 4 august, aceştia îşi citesc
    online creațiile și traducerile pentru a ajunge la un public cât mai larg şi
    pentru a susține ideea de solidaritate a oamenilor în fața încercărilor vieții,
    precizează ICR New York. Seria a fost deschisă de poetul și publicistul Ioan
    Es. Pop şi va continua, pe 9 iunie, cu scriitoarea Andreea Răsuceanu. La
    proiect mai participă autorii Robert Șerban, Ioana Nicolaie, T.O. Bobe, Simona
    Popescu, Carmen Firan, Gabriela Adameșteanu şi Ioana Ieronim. Intervenţiile
    acestora sunt transmise online pe platformele de Youtube, Facebook, Instagram
    și Twitter ale ICR New York şi ale partenerilor. Programul complet poate fi
    consultat pe site-ul www.rciusa.info.

  • Festivalul intercultural ProEtnica 2019

    Festivalul intercultural ProEtnica 2019

    Cetatea medievală Sighișoara, protejată de UNESCO traiește la timpul prezent deschizându-și larg porțile pentru mai mult de 700 de artiști cântăreți și dansatori din rândul minorităților naționale din România veniți aici, la cel mai mare festival de acest gen din Europa, Proetnica, 21-25 august 2019.





  • Vizită de lucru în Bulgaria

    Vizită de lucru în Bulgaria

    Între 13-14 martie 2019, o delegaţie a Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor, a efectuat o vizită de lucru în Bulgaria, având întâlniri cu reprezentanţi ai etnicilor români din Vidin, dar şi cu omologi de la Sofia. Delegaţia de la Bucureşti a fost formată din preşedintele Comisiei, Constantin Codreanu, vicepreşedintele Nicolae-Daniel POPESCU şi secretarul Dumitru Lupescu, însoţită de Excelenţa Sa Ion Galea, Ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Bulgaria.

    Programul vizitei a inclus întrevederi cu lideri ai mediului asociativ românesc, respectiv reprezentanţii Asociaţiei Vlahilor din Bulgaria/AVB, preşedinte doamna Plamka Liubomirova Radoslavova, ai Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria/UERB, preşedinte domnul Ivo Gheorghiev, ai asociaţiilor aromânilor din Bulgaria, cât şi cu ofliciali din Parlamentul bulgar, doamna Gema Grozdanova, preşedintele Comisiei pentru politică externă din Adunarea Naţională a Republicii Bulgaria, şi domnul Anton Doncev, preşedintele Comisiei pentru bulgarii din afara graniţelor din Adunarea Naţională a Republicii Bulgaria.

    La întâlnirile cu reprezentanţii minorităţii române au fost semnalate probleme referitoare la educaţia în limba română şi la studiul limbii române, acum predată doar ca limbă străină. În plus, s-a adus în discuţie faptul că nu există spaţii în proprietatea sau, măcar, în accesibiltatea minorităţii româneşti, unde să se poată desfăşura activităţi educativ-culturale. Este important de menţionat că, în ciuda acestor condiţii, comunităţile de etnici români din Bulgaria continuă să îşi păstreze nealterate limba şi cultura. Parlamentarii s-au angajat să identifice soluţii pentru derularea cursurilor curriculare şi ne-curriculare de limba română cu sprijinul executivului român, în imobile din aria de reşedinţă a membrilor comunităţii româneşti.

    Pe de altă parte, în discuţiile cu omologii bulgari, delegaţia română a subliniat importanţa respectării de către Bulgaria a principiului reciprocităţii, dat fiind că România este un exemplu la nivel european în materie de protecţie a minorităţilor naţionale. Procesul educaţional în limba română reprezintă un factor principal de păstrare a identităţii comunităţii româneşti din Bulgaria. Oficialii români şi-au exprimat speranţa ca aceasta să se bucure de aceleaşi libertăţi la exprimarea propriei identităţi lingvistice, educaţionale şi culturale precum bulgarii din România.

    Preşedintele Comisiei, Constantin Codreanu:, Problemele românilor din Bulgaria au fost mereu în atenţia mea, am insistat şi voi insista să le solicităm oficialilor statului bulgar aplicarea principiului reciprocităţii în relaţia lor cu minoritatea noastră din Bulgaria, pe modelul relaţiei care există în România între stat şi minoritatea bulgară. Un demers important în vederea pastrarii identităţii comunităţii româneşti din Bulgaria ar fi inaugurarea unei şcoli româneasti la Vidin, cât şi găsirea unor soluţii în problema cazării elevilor etnici români din provincie la Sofia pentru a frecventa cursurile liceului ‘Mihai Eminescu’. O altă măsură pragmatică ar fi adoptarea unei poziţii comune în contextul implementării articolului 7 al noii Legi a educaţiei din Ucraina, cu efecte negative asupra celor două minorităţi naţionale. Etnicii români din Bulgaria şi cei bulgari din România reprezintă punţi de legătură între ţările noastre. De aceea, este important sprijinul acordat acestora, ca ilustrare a abordării pozitive din partea ambelor state, în susţinerea valorilor europene care ne unesc. Trebuie să continuăm dezvoltarea relaţiilor bilaterale bune actuale, având la bază un trecut, un prezent şi un viitor comun..

    Vicepreşedintele Comisiei, Nicolae-Daniel Popescu a subliniat: Protejarea identităţii etnice, lingvistice şi culturale a românilor din comunităţile istorice trebuie să devină una dintre priorităţile autorităţilor de la Bucureşti. Cu excepţia Republicii Moldova, etnicii români din aceste comunităţi nu beneficiază de educaţie în limba maternă. Altora li se restrânge acest drept. Nu este un lucru normal. Voi continua să aduc în atenţie problemele acestora prin intermediul instrumentelor diplomaţiei parlamentare în regiune. De asemenea, voi continua presiunile asupra Guvernului, care ar trebui să aloce mai multe resurse pentru susţinerea proiectelor culturale şi educaţionale pentru etnicii români din comunităţile istorice.

    Secretarul Comisiei, Dumitru Lupescu: Problemele aduse în discuţie de către etnicii noştri sunt numeroase. Câteva direcţii punctuale pe care trebuie insistat ar fi: 1. pentru strângerea legăturilor între comunităţile noastre şi facilitarea deplasărilor dintr-o parte în alta a frontierelor, autorităţile din România şi Bulgaria, care administrează zona Calafat-Vidin, trebuie să găsească modalităţi atât de asigurare în comun a transportului local cât si de eliminare a taxei de pod pentru persoanele care, în interes de serviciu, tranzitează curent zona de frontieră; 2. autorităţile centrale şi locale din cele două ţări trebuie să identifice, să facă acorduri şi să aplice pentru proiecte europene, care să pună în valoare zona şi activităţile economice transfrontaliere; 3. programa de învăţământ pentru studiul limbii române să fie redactată şi aplicată ca pentru o limbă maternă, nu ca pentru o limbă străină sau opţională; 4. Să se facă un studiu şi să se identifice posibilitatea realizării în zonele cu populaţie majoritar română a unor clase cu predare în limba maternă – româna’.

    Parlamentarii români le-au adresat omologilor bulgari invitaţia de a face o vizită în România şi de a continua dialogul pe tema minorităţilor din cele două state. La rândul lor, oficialii bulgari s-au angajat să organizeze o sedinţă comună a Comisiilor de specialitate din cele două ţări pentru a identifica soluţii unitare la problemele cu care se confruntă atât minoritatea româna cât si cea bulgară din toate statele vecine.

    Ambele părţi şi-au exprimat profunda îngrijorare în legătură cu situaţia minorităţilor naţionale română şi bulgară din Ucraina. În Bulgaria locuiesc circa 350 de mii de vorbitori de limbă română, aceştia formând trei grupuri distincte: Aromânii din zona de Sud-Vest a Bulgariei; Dacoromânii din regiunea de Nord-Vest a ţării şi din zona riverană Duării; Rudarii din zona centrală şi de Nord-Est a ţării.

  • Conviețuiri interetnice în România Mare

    Conviețuiri interetnice în România Mare


    În 1918, noua Românie încorpora 28% de populație minoritară cu care majoritatea va conviețui atât în baza legii, cât și a cutumelor. De-a lungul unei jumătăți de secol, relațiile dintre majoritari și minoritari din România au trecut, din păcate, prin toate posibilitățile date de istoria agitată a secolului 20, și anume de la toleranță la genocid.



    Împreună cu istoricul Ioan Scurtu am trecut în revistă relațiile dintre majoritarii români și minorități în prima jumătate a secolului 20, mai precis până la încheierea celui de-al doilea război mondial. Ele pot fi caracterizate ca fiind bune, în general, cu câteva excepții. Ioan Scurtu a comentat împrejurările în care s-a încheiat pacea după primul război mondial: “La Conferința păcii de la Paris din 1919-1920 s-a pornit de la ideea respectării principiului național, ca statele care se constituiau pe ruinele Imperiului habsburgic și a celui rus să fie state naționale. Dar, în același timp, realitatea a dovedit că niciun stat n-a putut fi pur din punct de vedere etnic. Așa încât și România a avut în structura sa minorități naționale, mai puține de exemplu decât Cehoslovacia, Polonia, Iugsalavia, state vecine, cu un procent substanțial de minorități naționale. Dacă vorbim despre moștenire, atunci trebuie să avem în vedere realitățile și evoluțiile istorice. De-a lungul timpului, pe teritoriul actual al României și al celei din 1918, s-au așezat diverse minorități. În Dobrogea au fost colonizați turci, tătari și bulgari de către Imperiul otoman care a stăpânit acest teritoriu din 1417 până în 1878. În Basarabia, Imperiul rus a colonizat ruși, evrei, ucraineni, bulgari și găgăuzi. Apoi, Transilvania a fost colonizată cu sași și secui, în Bucovina au sosit germani, evrei și ucraineni, așa încât s-a creat o structură națională complexă. Românii au acceptat și găzduit minorități care erau persecutate în statele de origine, este cazul evreilor persecutați și supuși unor adevărate pogromuri în Polonia și Rusia. Exista un mozaic de naționalități, dar niciuna nu avea măcar 10%.”



    Una dintre minoritățile care a fost obiect de dispută a fost cea maghiară. Ioan Scurtu s-a referit la problema optanților din Transilvania.“Optanții sunt acei locuitori ai Transilvaniei care pe baza tratatului de la Trianon au primit dreptul de a opta pentru cetățenia maghiară și care s-au mutat în Ungaria. Ca urmare a faptului că în România s-a legiferat reforma agrară prin exproprierea marilor proprietăți agrare și împărțirea lor țăranilor, evident că au fost expropriați și proprietarii maghiari, după cum cei mai mulți expropriați au fost proprietarii români. Au fost împroprietăriți atât țărani maghiari, cât și țărani români, ucraineni, ruși, bulgari și alții. Optanții s-au socotit nedreptățiți, au dat statul român în judecată, sprijiniți de guvernul de la Budapesta, s-au plâns la Societatea Națiunilor. Totul a fost un mijloc de agitație din partea guvernului ungar pentru a acredita în opinia publică europeană că ar exista o problemă a Transilvaniei care aparâinea României. Prin Convenția de la Haga din 1932, s-a stabilit ca optanții să primească despăgubiri din partea guvernului maghiar din cota pe care acest guvern trebuia s-o plătească României ca despăgubiri de război.”



    O a doua minoritate care a constituit o excepție de la regulă a fost cea bulgară. Ioan Scurtu. “După tratatul de la București din 1913 care încheia cel de-al doilea război balcanic, România a anexat cele două județe numite și Cadrilater, unde locuia o proporție destul de importantă de bulgari. În Cadrilater nu exista o majoritate etnică, nici românii erau majoritari, nici bulgarii, nici turcii, era un mozaic etnic. Bulgarii au pretins nu doar Cadrilaterul ci Dobrogea întreagă, și au folosit țărani bulgari pentru a agita spiritul revendicativ. Aceeași propagandă a desfășurat-o și Partidul Comunist Bulgar prin intermediul Internaționalei a III-a comuniste unde Gheorghi Dimitrov a avut un rol important. Exista o convergență între revizioniștii unguri și cei bulgari, se urmărea destrămarea statului român, ceea ce s-a întâmplat în 1940. Și în cazul ungurilor, ca și în cazul bulgarilor și al altora, statul român a asigurat drepturi și libertăți de manifestare, inclusiv prezență în Parlament.”



    Minoritatea evreiască este cea care a suferit cel mai mult din cauza climatului politic interbelic, mergându-se până la exterminarea ei. Cu toate acestea, Ioan Scurtu crede că până la jumătatea anilor 1930 și relațiile dintre evrei și români au fost normale. “Se pune în prim-plan, exagerat în opinia mea, că ar fi existat conflicte, pogromuri și așa mai departe. Eu nu accept, și din documente nu rezultă, că în perioada interbelică ar fi existat conflicte între evrei și români. E adevărat că după 1934-1935, pe fondul dezvoltării mișcpărilor de extremă dreaptă, mai ales după ce în 1933 Hitler a avenit la putere, curentul naționalist s-a întărit și viza consolidarea națiunii române și eliminarea celorlalte minorități spunându-se că România trebuia să fie a românilor. Ceea ce s-a întâmplat după 1940 deja nu mai este rodul unor evoluții firești în societatea românească. În timpul regimului militaro-legionar al lui Antonescu s-au adoptat, într-adevăr, măsuri împotriva evreilor la nivel de masă. S-a ajuns ca în 1941 să se adopte un șir de acțiuni care vizau distrugerea fizică a evreilor. Sunt actele cele mai condamnabile din guvernarea Antonescu pentru că au fost ridicați evrei din Bucovina și Basarabia și trimiși în Transnistria fără niciun fel de justificare.”



    Relațiile dintre majoritatea română și minoritățile naționale în România interbelică au fost firești, cu derapaje în alte cazuri. Ele pot fi citite atât în cheia tragediilor, cât și a celei cotidiene.


  • Noul Guvern al României a depus jurământul

    Noul Guvern al României a depus jurământul

    Noul Guvern al României a depus jurământul



    Noul Guvern al României, condus de social-democratul Sorin Grindeanu, a depus jurământul de învestitură în funcţie în faţa preşedintelui Klaus Iohannis.



    Președintele a semnat, miercuri, decretul pentru numirea Guvernului, după ce acesta a obţinut votul de învestitură al Parlamentului de la Bucureşti. Decretul privind numirea Guvernului a fost deja publicat în Monitorul Oficial.



    Cine a votat pentru noul Guvern?



    Pentru învestirea Guvernului Grindeanu au fost exprimate 295 voturi, iar împotrivă 133 voturi. Guvernul este compus din miniştri propuşi de PSD şi ALDE şi a obţinut şi voturile UDMR şi ale minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară.



    Ce a urat preşedintele Iohannis noului Guvern



    Aveţi o misiune grea şi de îndeplinit promisiuni complicate. Trebuie să livraţi ceea ce a fost promis în campania electorală. Românii îşi doresc in Guvern de succes, a declarat Klaus Iohannis, care a dăugat că Executivul trebuie să întărească poziţia României în NATO şi UE. Preşedintele a îndemnat Guvernul să sprijine o justiţie independentă în România, ca şi întărirea statului de drept.

  • Ucraina trebuie să menţină nivelul de protecţie a drepturilor minorităţilor naţionale

    Ministerul Afacerilor Externe urmăreşte cu maximă atenţie deciziile noilor autorităţi de la Kiev, în mod deosebit cele privind redefinirea cadrului normativ, prin abrogarea sau revocarea unor legi adoptate în perioada anterioară.



    În contextul abrogării, în cursul zilei de 23 februarie 2014, de către Parlamentul Ucrainei a Legii Ucrainei privind principiile politicii de stat în domeniul lingvistic Ministerul român al Afacerilor Externe exprimă profunda preocupare faţă de o posibilă deteriorare a sistemului de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.



    Ministerul Afacerilor Externe consideră că, pentru a rămâne ancorată în parcursul său european, Ucraina trebuie să menţină nivelul de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, inclusiv a drepturilor lingvistice dobândite ca efect al legii adoptate în 2012 şi revocate ieri, 23 februarie 2014, de autorităţile de la Kiev. Mai mult decât atât, este necesar ca acest sistem să fie consolidat prin măsuri de implementare sistematică şi eficientă, lucru care nu s-a întâmplat în trecut.



    Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte faptul că, la momentul adoptării sale, Legea Ucrainei privind principiile politicii de stat în domeniul lingvistic a făcut obiectul unor serii de observaţii şi sugestii de îmbunătăţire din partea Înaltului Comisar al OSCE pentru Minorităţile Naţionale şi a Comisiei de la Veneţia a Consiliului Europei, care a adoptat două avize cu privire la lege. Reamintim, de asemenea, faptul că, la acel moment, Ministerul român al Afacerilor Externe a criticat textul legii întrucât acesta menţiona, printre limbile minoritare care intră în domeniul său de aplicare, şi aşa-zisa limbă moldovenească”, şi a demonstrat netemeinicia acestei prevederi.


    În acelaşi timp, precizăm că am luat notă de motivaţia care a stat la baza abrogării actului normativ menţionat, şi anume faptul că legea ar fi fost adoptată cu nerespectarea Constituţiei Ucrainei, respectiv a Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare. De asemenea, am luat notă de declaraţiile oficialilor ucraineni conform cărora un nou act normativ în domeniu va fi elaborat, cu consultarea minorităţilor naţionale din Ucraina.


    Ministerul Afacerilor Externe exprimă aşteptarea ca autorităţile de la Kiev să întreprindă cât mai rapid demersuri pentru elaborarea şi adoptarea unei noi reglementări cuprinzătoare în materie care să ţină cont de prevederile convenţiilor internaţionale la care Ucraina este parte, prioritar de dispoziţiile Cartei europene asupra limbilor regionale şi minoritare şi ale Convenţiei cadru privind protecţia minorităţilor naţionale şi care să remedieze deficienţele constatate anterior. Nu trebuie lăsat să se perpetueze un vid legislativ, cu atât mai puţin să existe un regres la o legislaţie anterioară defavorabilă într-un domeniu de importanţă crucială pentru statalitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei precum şi pentru progresul său pe calea pro-europeană.



    Ministerul român al Afacerilor Externe apreciază că doar în acest mod Ucraina va răspunde intereselor şi aşteptărilor minorităţilor de pe teritoriul său, inclusiv ale minorităţii române, precum şi obligaţiilor internaţionale asumate ca parte la convenţiile internaţionale în domeniul protecţiei drepturilor fundamentale, inclusiv ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.



    Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte, în acest context, sprijinul deplin pentru aspiraţiile şi obiectivele europene ale statului nostru vecin Ucraina, ale poporului ucrainean. În acelaşi timp, Ministerul Afacerilor Externe subliniază că acestea pot fi atinse numai în baza respectării criteriilor politice, inclusiv şi foarte important prin asigurarea protecţiei adecvate, pe toate dimensiunile, a drepturilor minorităţilor naţionale. Prezervarea identităţii româneşti în Ucraina face parte din ansamblul acestor responsabilităţi. În acest sens vom continua să urmărim cu cea mai mare atenţie situaţia etnicilor români din Ucraina, precum şi modul în care drepturile acestora sunt respectate şi promovate.