Moţiunea ratată
Guvernul
liberal de la Bucureşti a supravieţuit, luni, fără mari emoţii, încercării PSD
de a-l demite prin moţiune de cenzură. Principalul
partid de opoziţie nu a reuşit să strângă cvorumul de şedinţă, de 233, adică
jumătate plus unu din totalul senatorilor şi deputaţilor. În sală au fost
prezenţi doar 226 de parlamentari. Boicotată, potrivit anunţurilor făcute din
vreme, de PNL, USR şi PMP, şedinţa nu
s-a mai putut organiza după decizia UDMR de a nu participa la asigurarea
cvorumului.
Mai mult, parlamentari social-democraţi şi de la partidele care
susţineau moţiunea, ALDE şi Pro România, au lipsit de la apelul nominal pentru
verificarea prezenţei. Lider PSD şi preşedinte al Camerei Deputaţilor, Marcel
Ciolacu, a decis excluderea din partid a absenţilor nemotivaţi. Premierul
liberal Ludovic Orban a apreciat că moţiunea ratată e un moment extrem de
benefic pentru România, fiindcă guvernul său trebuie să facă faţă unor
provocări presante şi are nevoie de deplină capacitate de exerciţiu.
Campanie cu mască
Între timp, continuă campania electorală pentru alegerile locale
de pe 27 septembrie, în condiţii menite să prevină infectările cu noul coronavirus.
Potrivit ministerului de Interne, este obligatorie purtarea măştii de
protecţie, iar pentru toate persoanele care participă la evenimente sau
întruniri electorale se va efectua triajul observaţional şi dezinfectarea
obligatorie a mâinilor. Regulile de acces şi de protecţie individuală se afişează în locuri vizibile. Se asigură o
distanţă fizică de minimum un metru între participanţi, inclusiv pentru
acţiunile desfăşurate pe stradă sau din uşă în uşă.
La evenimentele şi
întrunirile desfăşurate în spaţiu închis pot participa maximum 50 de persoane,
iar durata va fi limitată la maximum două ore. În cazul evenimentelor şi
întrunirilor desfăşurate în aer liber, organizatorii trebuie să asigure
limitarea numărului participanţilor la maximum o sută.La scrutin vor fi aleşi 41 de preşedinţi de consilii judeţene,
circa 3200 de primari, peste 1300 de consilieri judeţeni şi 40 de mii de
consilieri locali. Acesta era programat în iunie, dar a fost amânat din cauza
pandemiei, iar aleşilor locali li s-au prelungit mandatele cu jumătate de an.
COVID&relaxare
Restaurantele, cafenelele, cinematografele şi teatrele din România
s-au redeschis pe 1 septembrie. La recomandarea Comitetului Naţional pentru
Situaţii de Urgenţă, cluburile şi barurile rămân închise, iar unităţile
redeschise trebuie să asigure măsuri stricte de siguranţă. Sălile de spectacol
şi de teatru, precum şi cinematografele funcţionează doar la jumătate din
capacitate. A crescut şi numărul admis al participanţilor la evenimente
private, cursuri de instruire, workshop-uri pentru adulţi, inclusiv cele pentru
implementarea proiectelor de finanţare din fonduri europene, de la 20 la 50 de
persoane în interior şi de la 50 la 100 în exterior.
La
Bucureşti, despre represiunea de la
Minsk
Senatul
României a adoptat, miercuri, în unanimitate, o Declaraţie de solidaritate cu
poporul belarus, în care solicită stoparea violenţelor împotriva protestelor
paşnice şi pledează pentru ‘o reacţie mai articulată’ din partea comunităţii
internaţionale în eventualitatea în care situaţia nu va cunoaşte o ameliorare
de urgenţă. Senatorii cer autorităţilor de la Minsk să respecte dreptul
cetăţenilor de a participa la adunări publice, să se abţină de la folosirea
ilegală sau excesivă a forţei, să îi elibereze pe cei reţinuţi pe nedrept şi să
iniţieze un dialog politic autentic şi substanţial cu societatea civilă.
Şi ministrul român de Externe, Bogdan
Aurescu, a cerut eliberarea deţinuţilor politici şi a miilor de persoane
arestate după protestele din Belarus. El a subliniat şi nevoia unei politici europene
ferme şi coerente în relaţia cu Federaţia Rusă, care sprijină regimul
longevivului Aleksandr Lukaşenko, la putere din 1994 şi calificat frecvent drept
ultimul dictator din Europa. Anterior, ministrul Aurescu a anunţat că România alocă un ajutor de o
sută de mii de euro pentru societatea civilă şi jurnaliştii independenţi din
Belarusşi cere din nou sancţionarea celor vinovaţi pentru
abuzurile comise în statul ex-sovietic. Demersurile condamnabile ale puterii de
la Minsk nu pot rămâne fără un răspuns adecvat din partea Uniunii Europene – a
conchis şeful diplomaţiei de la Bucureşti.
Ziua limbii române
Manifestări
culturale organizate simultan în România, Republica Moldova, comunităţile
istorice şi cele din diaspora au marcat, pe 31 August, Ziua Limbii Române. Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că ‘limba ne
defineşte identitatea şi cultura, ne modelează şi ne inspiră. El a elogiat
eforturile profesorilor de limba română din afara ţării, care transmit noilor
generaţii rădăcinile moştenite din trecut şi le ajută să se definească cultural
şi spiritual.Instituită, în 2013, de Parlamentul de la Bucureşti,
Ziua Limbii Române se suprapune cu sărbătoarea oficială
din Republica Moldova şi e un omagiu pentru mişcarea de redeşteptare
naţională din statul vecin, majoritar românofon. Pe 31 august 1989, în plin
regim sovietic, Parlamentul de la Chişinău, pichetat de circa 750 de mii de oameni, adică o şesime din populaţia de atunci a
republicii, a decis declararea românei limbă de stat, precum şi trecerea la
grafia latină în locul alfabetului chirilic impus de ocupanţi după anexiunea
din 1940.
