Radio România Internațional

Tag: modificari

  • Jurnal românesc – 27.01.2014

    Jurnal românesc – 27.01.2014

    În România au intrat în vigoare mai multe modificări aduse Codului Muncii. Potrivit noilor prevederi, concediul medical, de maternitate precum şi cel pentru îngrijirea copilului bolnav vor fi tratate ca zile de muncă şi vor fi luate în considerare la stabilirea vechimii. În schimb, absenţele nemotivate şi concediile fără plată vor fi scăzute din vechime. Excepţie vor face concediile fără plată pentru formare profesională. Noul act normativ introduce şi precizarea conform căreia salariatul va avea dreptul la concediu de odihnă chiar şi în situaţia în care concediul medical se va întinde pe durata unui întreg an calendaristic. În acest caz, angajatorul va fi obligat să acorde concediul de odihnă într-o perioadă de 18 luni, începând cu anul următor celui în care salariatul s-a aflat în concediu medical. Tot Codul muncii stabileşte că sărbatorile legale în care nu se lucrează şi zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual.




    Cardul de sănătate devine obligatoriu de la 1 aprilie, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern lansat în dezbatere publică de Ministerul Sănătăţii. Excepţie vor face doar persoanele care, din motive religioase sau de conştiinţă, refuză primirea acestuia. Asiguratii si furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale vor utiliza cardul de sanatate din 1 februarie, în paralel cu documentele folosite până in prezent pentru dovedirea calitatii de asigurat, timp de două luni. Deşi peste 90% din asiguraţi au intrat deja în posesia lui, foarte mulţi români nu cunosc beneficiile cardului şi nu ştiu la ce foloseşte. Specialiştii dau vina pe lipsa unei campanii de informare susţinute, dar autorităţile se apără, motivând că despre el se vorbeşte încă din 2006. Cardul face dovada calităţii de asigurat şi monitorizează banii care vor intra în sistemul de sănătate.




    În România, persoanele care fac parte din categorii sociale vulnerabile, cum ar fi foştii dependenţi de droguri, oamenii cu dizabilităţi, tinerii din sistemul de protecţie al statului sau rromii vor putea urma, până în luna septembrie, cursurile unui program de calificare în mai multe domenii. Derulat de Agenţia Naţională Antidrog, proiectul în valoare de 2,5 milioane de euro îşi propune să califice 700 de persoane din rândul persoanelor care fac parte din grupurile vulnerabile. Conform coordonatorilor proiectului, există două niveluri de calificare. În primul sunt cursuri de manichiurist/pedichiurist, cofetar, patiser, îngrijitor bătrâni la domiciliu. Pentru nivelul doi există alte trei calificări: operator introducere date, frizer şi zugrav.




    România se află pe cea de-a treia poziţie în regiunea Europei Centrale şi de Est, după Polonia şi Cehia, în ceea ce priveşte piaţa de fuziuni şi achiziţii, conform unei analize a PricewaterhouseCoopers Romania. Potrvit documentului, piaţa autohtonă s-a ridicat la aproximativ 1,2 miliarde de euro în 2014, nivel similar celui din 2013. Sectoarele cele mai dinamice din punct de vedere al numărului de tranzacţii derulate au fost IT&C, sectorul financiar şi cel de retail, iar valoarea medie a unei tranzacţii a fost de 20 de milioane de euro. Cu o cifră de afaceri de zeci de miliarde de dolari, PricewaterhouseCoopers este cea mai mare companie de servicii profesionale, consultanţă şi audit din lume.

  • Prevederi noi ale Codului Muncii

    Prevederi noi ale Codului Muncii

    Românii au, din 25 ianuarie, un nou Cod al Muncii, intrat în vigoare după promulgarea lui de către preşedintele Klaus Iohannis. Potrivit documentului, concediile fără plată şi absenţele nemotivate nu vor mai reprezenta vechime în muncă. Excepţie vor face concediile fără plată pentru pregătire profesională. Cât despre concediile medicale, de maternitate sau pentru îngrijirea copilului bolnav, acestea nu vor mai afecta numărul de zile de concediu de odihnă la care are dreptul un salariat. Secretarul de stat în cadrul Ministerului Muncii, Codrin Scutaru, vine cu precizări:


    “Dacă ai, spre exemplu, 21 de zile de concediu de odihnă, înainte erai penalizat cu trei zile, dacă lipseai două luni în concediu medical. Acum, nu vei mai fi penalizat, vei putea să ai parte de întreaga perioadă de concediu de odihnă.”



    Dacă din motive justificate, salariatul nu poate efectua concediul de odihnă integral sau parţial, atunci, angajatorul este obligat să îi acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioadă de 18 luni, începând cu anul următor, existând, în acest fel, şanse mai mici ca cineva să îşi piardă zilele libere. Nu în ultimul rând, important este că salariul unui angajat temporar nu poate fi mai mic decât al unuia permanent care face aceeaşi muncă.



    Este cât se poate de posibil, însă, ca şi acest Cod al Muncii revizuit să fie, din nou, cât de curând modificat printr-o iniţiativă cetăţenească cu şanse mari – în premieră pentru România – să devină lege. Zilele trecute, iniţiativa a primit avizul Curţii Constituţionale. Liderul BNS, Dumitru Costin, a declarat, pentru Radio România, că propunerile urmăresc să corecteze erori şi să ajute şi tinerii să se angajeze.


    “Am lucrat un nou Cod al Muncii în adevăratul sens al cuvântului, care să vină să aducă echilibru şi respect în relaţiile dintre angajator şi angajat. Această iniţiativă a noastră pune la punct accesul pe piaţa muncii, eliminând o mulţime de abuzuri care există în momentul de faţă în lege şi care fragilizau şi atingeau în principal generaţia tânără. În egală măsură, vine să clarifice relaţii angajat-angajator şi nu în ultimul rând, să ducă la transparenţă şi clarificare pe piaţa muncii din România.”



    Conform prevederilor legale, o iniţiativă cetăţenească trebuie să aparţină unui număr de cel puţin 100.000 de persoane cu drept de vot din cel puţin un sfert din judeţele ţării şi din Bucureşti. Or, proiectul Blocului Naţional Sindical a adunat 150.000 de semnături şi a primit felicitările preşedintelui Curţii Constituţionale a României, Augustin Zegrean. Poporul — a spus acesta — a fost capabil să se organizeze, să adune atât de multe semnături şi să promoveze o iniţiativă legislativă de mare interes.

  • Pensii, indemnizaţii, salarii

    Pensii, indemnizaţii, salarii

    Într-o dezbatere pe tema modificării sistemului pensiilor private obligatorii din România, ministrul român al Muncii, Rovana Plumb, a declarat că guvernul face o analiză a actualului sistem, cu asistenţa Băncii Mondiale. Autorităţile sunt conştiente de problemele de sustenabilitate pe termen lung ale sistemului pensiilor de stat, susţine ministrul Rovana Plumb, care spune că acesta trebuie reformat. Ea mai spune că executivul nu va modifica sistemul pensiilor private obligatorii – pilonul doi de pensii – şi că, în acest moment, în cabinet se lucrează la pilonul patru, cel al pensiilor ocupaţionale.



    La aceeaşi dezbatere, consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu a atras atenţia autorităţilor şi societăţii civile că există o lipsă de educaţie în rândul populaţiei în privinţa beneficiilor pensiilor private. În România ultimilor ani, a adaugat el, efectul investiţiilor din sistemul pensiilor private s-a simţit la nivel macro-economic şi va avea efecte pozitive pe termen lung. Datele oficiale arată că, la sfârşitul acestui an, numărul salariaţilor cu contracte de muncă, aproximativ 5.280.000, va egala numărul pensionarilor. Acest lucru se datorează, pe de o parte, faptului că nu au mai avut loc valuri de pensionări anticipate – legitime în momentele de restructurare economică – şi nu au mai fost făcute restructurări în administraţie – în special în sănătate şi în educaţie.



    Creşte, totodată, vârsta de pensionare care se va egaliza, între bărbaţi şi femei, în 2030, aşa cum s-a obligat România la nivel european. Potrivit unor studii, o pensie decentă ar trebui să constituie, în Romănia, 80 la sută din nivelul salariului mediu pe economie, adică 1500 lei, însă nivelul ei actual este de doar 844 lei. La dezbaterea pe tema pensiilor a fost avansată şi ideea că, în următorii doi ani, salariile bugetarilor ar putea creşte cu până la 30 la sută. Premierul Victor Ponta spune, însă, că pentru guvern prioritatea maximă este mărirea, de la 1 noiembrie, a alocaţiilor de stat pentru copiii din familiile defavorizate şi dublarea alocaţiei de hrană pentru copiii instituţionalizaţi.



    Cu toate aceste perspective, sistemul asigurărilor sociale din România rămâne unul complicat şi variabil. Numai în ultimul deceniu, legea pensiilor a fost modificată de 70 de ori. Specialiştii susţin că schimbările necesare sunt structurale şi depăşesc instrumentele de gestiune propriu-zisă a unui sistem de pensii. Astfel, pentru a asigura un sistem de pensii adecvat, pe termen lung, ar fi nevoie de avansuri în productivitatea muncii, de creşterea ratei de ocupare a populaţiei active şi de politici de imigraţie atractive.

  • Modificări ale legislaţiei rutiere

    Modificări ale legislaţiei rutiere

    Sporirea siguranţei pasagerilor reprezintă principala motivaţie a modificărilor legislaţiei rutiere din România, intrate în vigoare de câteva zile. O primă noutate o reprezintă sancţionarea cu până la 450 de lei (cca. 100 de euro) a şoferului care transportă copii fără respectarea regulilor de siguranţă. Regulile existau şi până acum, anume scaun special pentru copiii în vârstă de până la trei ani sau portul centurii de către copiii în vârstă de până la 12 ani, însă nu exista posibilitatea de a sancţiona direct şoferul autovehiculului. Totodată, şoferii de autovehicule având locuri prevăzute prin construcţie cu centuri de siguranţă trebuie să informeze pasagerii cu privire la obligaţia legală de a le purta în timpul circulaţiei pe drumurile publice. Noutăţi au apărut şi în ceea ce priveşte recoltarea probelor biologice. Astfel, acestea vor putea fi recoltate şi în ambulanţe având echipaj cu medic ori în autospeciale cu această funcţie aparţinând Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD). Au fost modificate şi condiţiile în care studenţii străini pot obţine permisul de conducere pe teritoriul României. Astfel, dacă înainte aceştia trebuiau să facă dovada faptului că urmează să studieze în România pe o perioadă de cel puţin şase luni, acum ei vor trebui să prezinte documente care să ateste că au studiat deja timp de şase luni în ţara noastră.



    În continuare, vă vom prezenta şi alte prevederi ale legislaţiei rutiere din România. Astfel, viteza maximă admisă în localităţi este de 50 de kilometri pe oră. Pe anumite sectoare de drum din interiorul localităţilor pot exista limite de viteză superioare, precizate pe indicatoare, dar nu mai mari de 80 de kilometri pe oră. În afara localităţilor, vitezele maxime admise pentru autoturisme şi motociclete sunt de 130 de km/oră pe autostrăzi, de 100 de km/oră pe şoselele expres şi pe drumurile naţionale europene, iar pe celelalte categorii de drumuri – de 90 de km/oră. Totodată, vitezele maxime admise pentru camioane şi autocare sunt de 110 km/oră pe autostrăzi, de 90 de km/oră pe drumurile expres sau pe cele naţionale europene şi de 80 de km/oră pe celelalte categorii de drumuri. Potrivit Regulamentului circulaţiei rutiere, viteza de deplasare trebuie redusă la trecerea prin intersecţiile cu circulaţia nedirijată, pe poduri, la trecerile la nivel cu calea ferată prevăzute cu bariere sau semibariere, la trecerea prin dreptul staţiilor de tramvai, în pieţele aglomerate şi la trecerile pentru pietoni. Pietonii au, de altfel, prioritate atunci când sunt angajaţi în traversarea străzilor, prin locurile special amenajate. Iar depăşirile sunt interzise în intersecţiile cu circulaţia nedirijată, pe poduri, la trecerile pentru pietoni, la trecerile la nivel cu calea ferată, în dreptul staţiilor de tramvai fără refugiu, când aceste vehicule de transport în comun sunt oprite, precum şi în orice situaţie în care vizibilitatea este mai mică de 50 de metri. În intersecţii, este valabil principiul priorităţii de dreapta, cu excepţia sensurilor giratorii, unde au prioritate vehiculele care vin din stânga. Să menţionăm, în final, că, în afara localităţilor, este obligatorie circulaţia cu faza de întâlnire aprinsă.

  • Modificări la legea educaţiei

    Considerată prioritară, cel puţin la nivel declarativ, alături de Sănătate, de actuala guvernare din România, Educaţia continuă să se afle într-o continuă schimbare. În ultimii 25 de ani, fiecare Executiv a încercat să aducă îmbunătăţiri acestui sistem fără o viziune clară pe termen mediu sau lung şi să ascundă sărăcia lucie care-l caracterizează.



    Recent, legea educaţiei a fost modificată din nou de guvern, printr-o ordonanţă de urgenţă, conform solicitării Curţii Constituţionale,astfel încât examenul de titularizare să poată avea loc pentru peste trei mii de profesori. Premierul Victor Ponta: “Avem o ordonanţă de urgenţă, în baza unei decizii a Curţii Constituţionale, în aşa fel încât 3242 de profesori să poată să dea examenul de titularizare, altfel nu puteau. Putem să le spunem oamenilor că am rezolvat această problema şi ei pot să dea examenele de titularizare.”



    Schimbările, care se aplică imediat, au fost făcute pentru a le permite profesorilor titularizabili din ultimii ani să ocupe un post pe perioadă nedeterminată. Astfel, toate cadrele didactice promovate cu minimum 7 la concursurile de titularizare din învăţământul preuniversitar, în ultimii şase ani şi care sunt angajate deja pe baza unui contract individual de muncă pe perioadă determinată, pot fi repartizate pe perioadă nedeterminată în unităţile de învăţământ unde predau. Decizia se ia în urma unei sedinţe a inspectoratului scolar judeţean şi numai dacă catedra este vacantă.



    Totodată, este definit şi conceptul de “viabilitate a unui post”. Aceasta presupune existenţa postului pe durata unui nivel de învăţământ, respectiv de patru ani. Existenţa şi necesitatea lor se stabileşte de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, în funcţie de planurile-cadru în vigoare şi de alte variabile specifice judeţului sau municipiului din care face parte unitatea, explică Ministerul Educaţiei. Actualele modificări aduse Legii Educaţiei intervin în urma reclamaţiei făcute de un cadru didactic la Curtea Constituţională. Potrivit reclamantului, conţinutul vechiului Articol 253 din Legea educaţiei, referitor la titularizare, permitea titularizarea cadrelor didactice preferenţial, pe baza relaţiilor.



    Deşi autorităţile de la Bucureşti susţin că învăţământul este prioritate naţională, realitatea este alta. România se află pe unul din ultimele locuri între statele UE in privinta alocării resurselor de la buget.



    În 2011 educaţia primea 2,7% din PIB, în 2012 aproape 3%, în timp ce anul trecut a urcat la 3,2%. Pentru comparaţie, în 2011, ţările care au alocat cel mai mare procent din PIB educaţiei au fost Islanda (7,9%), Danemarca (7,8%) şi Cipru (7,2%).

  • Reglementări medicale

    Reglementări medicale

    O serie de proiecte lansate la finalul anului 2013 ar urma să schimbe sistemul sanitar românesc, 2014 fiind gândit de ministerul de resort ca an al reformei în Sănătate. Măsurile avute în vedere urmăresc să facă ordine în sistem, iar între acestea se numără instituirea unui pachet de bază de servicii medicale şi a unui pachet minimal, prevăzute să intre în curând în vigoare.



    Pachetul de bază de servicii medicale se va acorda persoanelor asigurate, în timp ce pachetul minimal doar persoanelor neasigurate — în acesta din urmă fiind cuprinse servicii medicale de urgenţă, de supraveghere şi depistare a anumitor boli, consultaţii de monitorizare a evoluţiei sarcinii şi lăuzei, consultaţii de planificare familială, servicii de prevenţie şi activităţi de suport. Noul sistem se va aplica în condiţiile în care statisticile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate arată că, în România, dintr-un total de 20 de milioane de cetăţeni, doar 2 milioane nu sunt asigurate.



    Chiar şi pentru cei asiguraţi se va limita numărul vizitelor la medic. În plus, aceştia vor trebui să plătească pentru servicii care în prezent sunt gratuite, cum este cazul cezarienei la cerere, sau vor fi înscrişi pe liste de aşteptare pentru tratarea unor afecţiuni care nu sunt considerate o urgenţă. În schimb, vor putea avea parte în mod gratuit de o serie de intervenţii stomatologice. 2014 este şi anul în care, după şase ani, se actualizează lista medicamentelor compensate şi gratuite.



    Ministerul Sănătăţii a lansat spre dezbatere publică până spre sfârşitul lunii martie noua listă de medicamente compensate, care cuprinde în total 1.320 de denumiri comune internaţionale – substanţe active, dintre care 140 sunt molecule noi sau la care recomandarea terapeutică a fost extinsă pentru alte suferinţe. Pentru programele naţionale sunt prevăzute peste 300 de substanţe active, dintre care circa o treime pentru oncologie. Tratarea diabetului, afecţiunilor cardiovasculare, afecţiunilor psihice, hepatitelor cronice şi a bolilor rare sunt, de asemenea, între cele vizate.



    Tot în 2014, românii ar urma să intre în posesia cardului de sănătate, pentru ca mai apoi, cel mai târziu din ianuarie 2015, serviciile medicale să fie decontate de instituţia pe care o reprezintă numai în baza acestui document. Şi o nouă lege a malpraxisului va aduce modificări importante, în sensul simplificării lucrurilor. În prezent, pentru a afla dacă a fost sau nu culpă medicală, o persoană trebuie să aştepte câţiva ani, termenul urmând să se reducă la şase luni odată cu intrarea în vigoare a noii legi.

  • Curtea Constituţională şi modificarea Constituţiei

    Curtea Constituţională şi modificarea Constituţiei

    Timp de trei zile, judecătorii Curţii Constituţionale au analizat, la Bucureşti, proiectul de revizuire a legii fundamentale, descoperind 26 de elemente de neconstituţionalitate. Acum, potrivit legii, Parlamentul este obligat să reexamineze proiectul de revizuire, ţinând cont de recomandările făcute de Curtea Constituţională. Vicepreşedintele comisiei parlamentare pentru revizuirea Constituţiei, Ioan Chelaru, a explicat într-un interviu pentru Radio România:


    Vom face o analiză a textelor care au fost declarate neconstituţionale şi, conform legii, le înlocuim în aşa manieră ca să răspundem cerinţelor Curţii. După ce vom primi şi motivarea, e posibil să mai cizelăm la ele, nu ştim încă. Între timp, vom primi, probabil la mijlocul lunii martie, şi raportul Comisiei de la Veneţia şi, cu proiectele modificate, obligatoriu la cererea CCR şi relativ obligatoriu la indicaţiile Comisiei de la Veneţia, vom intra în plenul parlamentului.”



    Printre cele mai importante prevederi ale Constituţiei revizuite considerate neconstituţionale este cea potrivit căreia, în ceea ce priveşte modalitatea de desemnare a premierului — preşedintele ar trebui să ia doar act de propunerea făcută de majoritatea legislativă. Conform evaluării CCR, este neconstituţional şi articolul referitor la încetarea calitătăţi de deputat sau senator, în cazul în care alesul îşi dă demisia din partidul în care se afla la momentul în care a câştigat mandatul. Şi eliminarea competenţei Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în ceea ce priveşte urmărirea şi trimiterea în judecată a parlamentarilor a fost declarată neconstituţională de către Curte.



    Preşedintele acesteia, Augustin Zegrean, şi-a exprimat speranţa că parlamentul va ţine cont de aceste recomandări: Vom verifica din nou legea după ce trece prin Parlament, dacă se respectă decizia Curţii sau nu. În rest, este alegerea lor să ţină seama sau nu de recomandările făcute.” Zegrean a atras, însă, atenţia că, dacă în Comisia pentru revizuirea Constituţiei, unde se întoarce proiectul de lege, nu se va ţine cont de recomandările formulate de Curtea Constituţională există riscul să rezulte o Constituţie cu defecte, cu texte necorelate între ele.



    Odată adoptat în Parlament, proiectul de revizuire a legii fundamentale ajunge din nou pe masa judecătorilor Curţii care trebuie să se pronunţe din oficiu în termen de cinci zile. Revizuirea Constituţiei este definitivă după aprobarea ei prin referendum.


  • Modificări la Constituţia României

    Modificări la Constituţia României

    Membrii Comisiei parlamentare pentru revizuirea Constituţiei României şi-au dat votul final asupra proiectului de modificare a Legii fundamentale. În plan politic, cea mai importantă schimbare o reprezintă separarea atribuţiilor celor două Camere ale Parlamentului. Astfel, Camera Deputaţilor ar urma să aibă atribuţii majoritar legislative, în timp ce Senatul să răspundă cu precădere de problema controlului şi a numirii în instituţiile publice.



    Atribuţiuni cu greutate, cum ar fi strategia de securitate naţională, vor reveni ambelor Camere reunite în plen. Ioan Chelaru, senator al PSD, din coaliţia la guvernare, explică în detaliu: “Cred că, până la urmă, ceea ce facem noi se vrea o adevărată reformă şi a Parlamentului. Camera Deputaţilor să primească atribuţii aproape în totalitate de cameră legislativă, aproximativ 90% din domeniu, iar Senatul să primească atribuţii 10% de reglementare în calitate de cameră decizională, dar şi de cameră de control şi numiri.”



    În noul proiect de Constituţie apare ideea de moţiune de cenzură constructivă. A fost, însă, eliminat efectul moţiunii simple, în speţă înlocuirea ministrului vizat. Parlamentarii vor fi judecaţi în prima fază nu de către Înalta Curte, ci de instanţe obişnuite. Liberalul Crin Antonescu, preşedintele Comisiei de revizuire: “Acolo unde se judecă şi cu procedurile cu care se judecă oricare dintre cetăţenii României, acolo se judecă şi parlamentarii, pentru că, un lucru subliniat de atâtea ori, suntem egali în faţa legii.”



    În proiectul noii Constituţii, preşedintele ţării sau 250.000 de cetăţeni cu drept de vot nu vor mai avea nevoie de aprobarea Parlamentului pentru a iniţia un referendum. În domeniul justiţiei, noua Lege fundamentală ar putea permite folosirea probelor ilegale, dacă sunt în favoarea acuzatului.



    În egală măsură, membrii Comisiei parlamentare de revizuire au renunţat la un articol care permitea procurorilor să dispună interceptarea comunicaţiilor pentru 48 de ore fără să aibă avizul unui judecător. Nu în ultimul rând, magistraţii vor fi traşi la răspundere material dacă vor lua o decizie cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă.



    Odată finalizat şi adoptat de către Comisia parlamentară, proiectul de revizuire a Constituţiei va ajunge la Guvern, pentru a fi înaintat Curţii Constituţionale, dar transmis, în paralel, şi Comisiei de la Veneţia. Anul trecut, aceasta a făcut Bucureştiului o serie de sugestii, scoţând la iveală slăbiciunile conţinute de un prim proiect, abandonat. În România, toată lumea politică este de acord că Legea fundamentală trebuie modificată, numai că divergenţele privind conţinutul modificărilor avute în vedere continuă să fie motiv de neînţelegeri.

  • Modificarea Constituţiei

    Modificarea Constituţiei

    Comisia de la Veneţia ar fi trebuit să pună la dispoziţia autorităţilor române, în luna octombrie, un punct de vedere asupra proiectului de modificare a Constituţiei României. Aşa s-a convenit în vară, când reprezentanţii Comisiei au venit la Bucureşti, iar partea română a cerut răgaz până la sfârşitul lunii septembrie pentru alte modificări. Forma finală a proiectului de modificare a Constituţiei României va fi trimisă, insă, Comisiei de la Veneţia abia în primăvara anului viitor, a afirmat unul dintre co-preşedinţii Uniunii Social-Liberale, aflate la guvernare, liderul liberal, Crin Antonescu.



    El a subliniat, totuşi, că modificarea Constituţiei rămâne o prioritate a USL, în pofida acuzelor venibne dinspre opoziţie. Crin Antonescu (track): Rămâne o prioritate pentru Uniunea Social-Liberală. Protestez încă o dată împotriva ipocriziei şi a domnului Băsescu şi a altor oameni mai băsişti decât Băsescu şi care acuză Uniunea Social-Liberală că a încălcat sau a neglijat o promisiune făcută, şi anume aceea de a modifica Constituţia. Noi am vorbit despre modificarea Constituţiei în campania electorală şi din prima zi în care am intrat în parlament cu noua majoritate, ne-am apucat de asta şi am şi făcut-o. Este o prioritate, dar care din motive practice este amânată pentru anul următor.”



    Motivul principal al amânării îl constituie decizia Curtii Constituţionale care prevede că organizarea referendumului pentru aprobarea noii legi fundamentale, după modificarea pragului electoral în Parlament, se poate face doar la distanţă de un an.



    PNL consideră că este posibilă organizarea unui referendum pentru revizuirea Constituţiei odată cu primul tur al alegerilor prezidenţiale, anul viitor, în noiembrie. Deputatul PNL, Alina Gorghiu: Cer public şi apăsat Curtii Constituţionale ca pe data de 23 octombrie să se uite peste cele doua articole contestate peste care s-a uitat şi data trecută la sesizarea PDL-ului şi să-şi dea seama că nu are altceva de făcut decât să o respingă ca nefondată şi s-o trimită cu celeritate preşedintelui, care şi el va constata, spre nefericirea domniei sale, că nu va avea ce face decât s-o transmită spre promulgare, într-un termen, care nu-i va conveni, de 10 zile.”



    Potrivit premierului social-democrat Victor Ponta, proiectul Comisiei de revizuire a Constituţiei reprezintă o reformă a sistemului politic şi constituţional de care era nevoie. Iar după ce Bucureştiul va primi toate punctele de vedere de la partenerii internaţionali, anul viitor se va organiza referendum pentru modficarea Constituţiei.