Radio România Internațional

Tag: morcovi

  • Ghiveci cu legume de toamnă

    Ghiveci cu legume de toamnă


    În România întâlnim mai multe moduri
    de a pregăti acel fel de mâncare în care sunt puse laolaltă multe dintre
    legumele toamnei şi anume ghiveci. Să precizăm că acest cuvânt, ghiveci, este
    folosit în vorbirea curentă nu doar în sens gastronomic, ci şi pentru a exprima
    o situaţie nedefinită, cu multe elemente disparate sau pentru a spune cuiva că
    a făcut un lucru prost, expresia folosită fiind ai făcut un ghiveci!.


    În mod obişnuit, la ghiveci se pun
    cartofi, ceapă, varză, morcovi, conopidă, ţelină şi ardei gras. Pentru a obţine
    8 -10 porţii, avem nevoie de un kg de cartofi, jumătate de kg de morcovi, o
    varză albă mică sau o conopidă, de vreo jumătate de kg, o ţelină, 5 cepe de
    mărime potrivită, câţiva căţei de usturoi, ulei, bulion sau suc de roşii, sare,
    piper. Tăiem în cubuleţe cartofii şi ţelina, tăiem în rondele morcovii, tăiem
    în felii subţiri ceapa şi mărunţim conopida şi varza. Ceapa trebuie călită uşor
    în ulei, apoi transferată într-o cratiţă cu apă, unde adăugăm, pe rând,
    celelalte legume. Când legumele sunt fierte, adăugăm o lingură de bulion şi
    usturoiul tocat mărunt şi apoi lăsăm compoziţia pentru jumătate de oră în
    cuptor, la foc mic. De menţionat este faptul că nu trebuie să amestecăm
    legumele în vas deoarece, fiind fierte, acestea se pot sfărâma. În final,
    adăugăm sare şi eventual piper după gust. Se consumă imediat, după ce se
    presară frunze proaspete de ţelină şi pătrunjel, tăiate mărunt. La aceste
    legume poate fi adăugată şi carne de pui sau de porc. În acest caz, la început
    punem în vas la fiert carnea, tăiată cubuleţe, pe care o spumăm, după care
    urmăm etapele pe care deja le-am prezentat.


    În Oltenia există un ghiveci de …
    mămăligă, în mod tradiţional făcut în ceaun, la vreme de toamnă. Nu se folosesc
    cartofii, însă în reţetă apar vinetele, dovleceii, roşiile, ciupercile şi fasolea verde, precum
    şi smântâna şi două ouă. Trebuie pregătită o mămăligă, din care luăm ca să
    întindem un strat pe fundul unui ceaun uns cu puţin ulei. Peste acest strat
    punem roşiile, făcute cubuleţe, ciupercile mărunţite şi ardeiul gras, tăiat
    suviţe. Batem cele două ouă, le amestecăm cu smântâna, cu puţin cimbru, cu
    piper negru măcinat şi cu puţină sare şi turnăm o parte peste legumele aflate
    în ceaun. Întindem un nou strat de mămăligă peste care punem vinetele,
    conopida, dovleceii şi varza, toate mărunţite, după care turnăm din nou
    smântână amestecată cu ou. Întindem un nou strat de mămăligă peste care punem fasole
    păstăi, roşii, tăiate cubuleţe şi puţin usturoi, tocat mărunt. Întindem un alt
    strat de mămăligă, ultimul, peste care punem telemea de oaie, dată pe răzătoare
    sau caşcaval peste care se toarnă restul de smântână cu ou. Dacă în loc de
    ceaun am folosit o cratiţă, atunci o putem lăsa în cuptor, la foc mic, pentru
    circa jumătate de oră. Chiar că am făcut nu ghiveci, nu-i aşa?

  • Guiaş ardelenesc

    Guiaş ardelenesc

    Pentru promovarea unei destinaţii turistice sau, pur şi simplu, a unei localităţi, unii întreprinzători recurg la organizarea unor festivaluri cu diferite tematici. Festivalurile cu tematică gastronomică prind la public, datorită faptului că, pe lângă demonstraţiile culinare, există, să spunem şi secţiunea de degustare rezervată nu numai juriului, ci şi vizitatorilor. În special în perioada iernii sunt organizate mai multe festivaluri legate de prepararea tradiţională a produselor din carne de porc, iar un astfel de festival a fost organizat în urmă cu o săptămână la Oradea. Festivalul “D’ale porcului” a avut ca scop promovarea tradiţiilor populare bihorene. Echipe din 23 de comune bihorene, dar şi echipe invitate din Ungaria au participat la concursul de preparare tradiţională a porcului, aducându-şi de acasă ustensilele, cratiţele şi ingredientele necesare, mai puţin carcasa de porc, pusă la dispozitie de organizatori. Pe lângă jumări, caltaboş şi cârnaţi, echipele au pregătit diferite tocăniţe, sarmale, precum şi mâncăruri precum guiaş şi toros. Guiaşul este comparabil cu o tocană, iar toros, pregătită şi de vecinii din Ungaria care îi spun “toros kaposzta” este o mâncare care se obţine punând straturi de varză murată şi de carne de porc, de obicei costiţă.



    Guiaşul se obţine din carne de porc împănată cu grăsime, pe lista ingredientelor adăugându-se ceapă, morcovi, cartofi, o ţelină, ardei iute, usturoi, cimbru, mărar, piper şi sare. Ceapa, tăiată solzişori, se căleşte uşor în ulei, după care adăugăm carnea de porc, tăiată în cubuleţe. După câteva minute, în acelaşi vas se pun morcovii şi ţelina, mărunţite, precum şi câţiva căţei de usturoi, pe care i-am zdrobit. După câteva minute în vas se toarnă apă şi se lasă să fiarbă înăbuşit. După ce carnea este aproape gata, în vas se adaugă cartofii, tăiaţi în cuburi şi se lasă să fiarbă în continuare. Spre final se adaugă mărar, tocat mărunt, cimbru, piper măcinat, iar în cazul în care vrem să obţinem o mncare mai condimentată, un ardei iute, tocat mărunt. Se sărează după gust. Mâncarea se serveşte caldă cu salată de murături şi, de ce nu?, alături de un pahar de vin roşu, demisec.


  • Guiaş ardelenesc

    Guiaş ardelenesc

    Pentru promovarea unei destinaţii turistice sau, pur şi simplu, a unei localităţi, unii întreprinzători recurg la organizarea unor festivaluri cu diferite tematici. Festivalurile cu tematică gastronomică prind la public, datorită faptului că, pe lângă demonstraţiile culinare, există, să spunem şi secţiunea de degustare rezervată nu numai juriului, ci şi vizitatorilor. În special în perioada iernii sunt organizate mai multe festivaluri legate de prepararea tradiţională a produselor din carne de porc, iar un astfel de festival a fost organizat în urmă cu o săptămână la Oradea. Festivalul “D’ale porcului” a avut ca scop promovarea tradiţiilor populare bihorene. Echipe din 23 de comune bihorene, dar şi echipe invitate din Ungaria au participat la concursul de preparare tradiţională a porcului, aducându-şi de acasă ustensilele, cratiţele şi ingredientele necesare, mai puţin carcasa de porc, pusă la dispozitie de organizatori. Pe lângă jumări, caltaboş şi cârnaţi, echipele au pregătit diferite tocăniţe, sarmale, precum şi mâncăruri precum guiaş şi toros. Guiaşul este comparabil cu o tocană, iar toros, pregătită şi de vecinii din Ungaria care îi spun “toros kaposzta” este o mâncare care se obţine punând straturi de varză murată şi de carne de porc, de obicei costiţă.



    Guiaşul se obţine din carne de porc împănată cu grăsime, pe lista ingredientelor adăugându-se ceapă, morcovi, cartofi, o ţelină, ardei iute, usturoi, cimbru, mărar, piper şi sare. Ceapa, tăiată solzişori, se căleşte uşor în ulei, după care adăugăm carnea de porc, tăiată în cubuleţe. După câteva minute, în acelaşi vas se pun morcovii şi ţelina, mărunţite, precum şi câţiva căţei de usturoi, pe care i-am zdrobit. După câteva minute în vas se toarnă apă şi se lasă să fiarbă înăbuşit. După ce carnea este aproape gata, în vas se adaugă cartofii, tăiaţi în cuburi şi se lasă să fiarbă în continuare. Spre final se adaugă mărar, tocat mărunt, cimbru, piper măcinat, iar în cazul în care vrem să obţinem o mncare mai condimentată, un ardei iute, tocat mărunt. Se sărează după gust. Mâncarea se serveşte caldă cu salată de murături şi, de ce nu?, alături de un pahar de vin roşu, demisec.