Radio România Internațional

Tag: Moscova

  • Evenimentele externe ale anului 2014

    Evenimentele externe ale anului 2014

    Criza ucraineană şi noul Război Rece



    Pentru numeroşi analişti sau decidenţi politici, 2014 este anul declanşării unui nou Război Rece. Prăbuşirea, în ianuarie, a regimului pro-moscovit de la Kiev, în urma unei revolte sângeroase care l-a alungat de la putere pe preşedintele Viktor Ianukovici şi l-a înlocuit cu o administraţie pro-occidentală, a fost urmată de lovituri dure din partea Rusiei. Remarcabilă prin cinism şi eficienţă, anexarea fără luptă, în martie, a peninsulei Crimeea n-a fost decât începutul. A urmat susţinerea politică, militară şi logistică, de-a lungul verii, a rebeliunii secesioniste pro-ruse din estul Ucrainei, soldată cu peste patru mii de morţi. Între aceştia figurează, ca victime colaterale şi perfect inocente, cei trei sute de pasageri, majoritatea olandezi, ai unui avion civil, doborât, după toate indiciile, de artileria separatiştilor. Totul a obligat comunitatea internaţională să constate, neliniştită, redeşteptarea, sub Vladimir Putin, a lipsei de scrupule şi a apetitului teritorial al Rusiei, într-o manieră asociată până acum exclusiv epocilor ţaristă sau stalinistă. Statele Unite, Uniunea Europeană şi partenerii lor din lumea liberă, din Canada până în Australia, au replicat cu măsuri punitive, deopotrivă politice şi economice. Îngrijorat de evoluţiile din Ucraina, cel mai mare, teritorial şi demografic, dintre vecinii săi, Bucureştiul, avanpost răsăritean al UE şi NATO, a solicitat aliaţilor occidentali o suplimentare a prezenţei militare în regiune. România s-a pronunţat permanent, ferm şi la unison, prin Preşedinţie, Guvern sau ministerul de Externe, pentru respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, cu care împarte sute de kilometri de frontieră comună şi unde trăiesc aproape jumătate de milion de etnici români.




    Victorii electorale ale pro-europenilor la Kiev şi Chişinău



    Atât în Ucraina, cât şi în Republica Moldova (majoritar românofonă), electoratul a dovedit că susţine traseul european al acestor republici ex-sovietice, care-au încheiat acorduri de asociere şi liber schimb cu Bruxellesul. Singurul decisiv în democraţie, verdictul urnelor infirmă retorica rusească despre pretinsele drepturi ale Moscovei asupra fostelor sale colonii. La Kiev, în funcţia de preşedinte a fost ales magnatul pro-occidental Petro Poroşenko, iar în Parlament nostalgicii Uniunii Sovietice sau adepţii lui Ianukovici au devenit minoritari după scrutinul legislativ. Mai mult, pentru prima dată după proclamarea independenţei, în 1991, comuniştii nu mai depăşesc pragul electoral de cinci procente şi nu mai sunt reprezentaţi în Radă. Filoruşii – comunişti, socialişti sau populişti – au pierdut alegerile şi la Chişinău. Asociate, încă din 2009, la guvernare, în aşa-numita Alianţă pentru Integrarea Europeană, partidele Liberal-Democrat, Democrat şi Liberal şi-au adjudecat, din nou, pe 30 noiembrie, majoritatea mandatelor în Parlament şi vor continua să conducă împreună Republica Moldova. Liderii lor speră ca aceasta să obţină statul de candidat la UE în 2017 şi să devină membru al structurilor comunitare în 2020. România, promotor şi susţinător consecvent, în numele comuniunii de limbă, istorie, cultură şi destin, al integrării Chişinăului, a fost prima care a salutat victoria partidelor pro-europene din statul vecin.




    Scrutin europarlamentar



    Alegerile din mai pentru Parlamentul European au confirmat supremaţia familiilor ideologice democratice de pe continent — popularii, socialiştii şi liberalii–, ce şi-au adjudecat circa două treimi din mandate. Dar au provocat şi nelinişte, din cauza resurecţiei, în aproape toate statele membre ale Uniunii, a retoricii discriminatorii şi antiimigraţie. Din Ungaria în Franţa şi din Grecia în Olanda, partidele considerate eurosceptice, când nu de-a dreptul antieuropene, şi-au trimis reprezentanţii în Legislativul comunitar. România nu e reprezentată la Strasbourg şi Bruxelles de niciun eurodeputat populist sau xenofob. Cele 32 de locuri care-i revin Bucureştiului au fost împărţite între formaţiuni afiliate la marile partide continentale şi promotoare ale valorilor europene — la stânga PSD, vioara întâi a guvernării şi parte a socialiştilor europeni, iar la dreapta PNL, care a trecut anul acesta de la Alianţa Liberalilor şi Democraţilor la populari, precum şi PDL, PMP şi UDMR, deja membre ale PPE.




    Schimbări la vârful instituţiilor europene



    Sprijinit de colegii săi socialişti şi de popularii europeni, germanul Martin Schultz a fost reales pentru un mandat de doi ani şi jumătate în funcţia de şef al legislativului comunitar. Potrivit unei întelegeri între cele doua partide, în a doua jumătate a actualei legislaturi conducerea Parlamentului European va reveni unui reprezentant al popularilor. Restul instituţiilor europene şi-au primenit, deja, conducerea în toamna lui 2014. După zece ani, care au însemnat cea mai amplă extindere, spre est şi sud, din istoria Uniunii, portughezul Jose Manuel Barroso a cedat luxemburghezului Jean-Claude Juncker conducerea Comisiei Europene. În locul belgianului Herman van Rompuy, noul preşedinte al Consiliului European este polonezul Donald Tusk, cel dintâi est-european învestit într-o astfel de funcţie. Italianca Federica Mogherini preia şefia diplomaţiei europene de la britanica Catherine Ashton. În noul executiv comunitar, România este reprezentată de fosta eurodeputată social-democrată Corina Creţu, comisar pentru Politica Regională. După aderarea sa la Uniune, în 2007, România a mai deţinut portofoliile Multilingvismului prin Leonard Orban şi Agriculturii, prin Dacian Cioloş, amândoi tehocraţi neafiliaţi politic.




    Dosare fierbinţi pe agenda NATO



    Şi Alianţa Nord–Atlantică şi-a schimbat, toamna aceasta, secretarul general. Danezul Anders Fogh Rasmussen a predat ştafeta altui scandinav, fostul premier norvegian Jens Stoltenberg. Odată cu şefia NATO, acesta preia şi două dosare dintre cele mai dificile. La est – relaţiile glaciale cu Rusia şi întărirea măsurilor de securitate pentru aliaţii din flancul estic, inclusiv România. Iar la sud – instabilitatea endemică din Orientul Mijlociu, devastat de gherila jihadistă căreia guvernele locale – ineficiente, slabe, corupte – nu reuşesc să-i ţină piept. Din vară, vaste teritorii din Siria şi Irak au căzut sub controlul organizaţiei teroriste auto-intitulate Statul Islamic, atât de sângeroasă încât a fost repudiată de înşişi mentorii săi din reţeaua Al-Qaida.

  • Sportivul săptămânii: Jucătoarea de tenis Irina Begu

    Sportivul săptămânii: Jucătoarea de tenis Irina Begu

    Jucătoarea română de tenis Irina Begu a pierdut finala turneului WTA de la Moscova dotat cu premii în valoare de 710.000 de dolari. Ea a cedat în trei seturi, 6-4, 5-7, 6-1, în faţa rusoaicei Anastasia Pavliucenkova, cap de serie numărul 6 la această competiţie de categoria Premier. Câştigătoarea a fost recompensată cu un cec în valoare de 120.000 dolari şi 470 de puncte WTA, în timp ce finalistei i-au revenit 64.000 dolari şi 305 puncte WTA. Irina Begu şi Anastasia Pavliucenkova s-au mai întâlnit o singură dată până în prezent, în 2013, în sferturile de finală ale turneului WTA de la Seul, victoria revenind şi atunci jucătoarei ruse. În drumul său către finală, Irina Begu a reuşit să elimine două jucătoare din Top 20, pe rusoaica Elena Makarova, locul 12, şi pe cehoaica Lucie Safarova, locul 17.



    Este pentru al doilea an consecutiv când o reprezentantă a României a disputat finala turneului de la Moscova. În 2013, Simona Halep a câştigat această competiţie învingând-o în ultimul act pe australianca Samantha Stosur. Intervievată de Radio România, Irina Begu a spus că 2014 a fost un an bun pentru ea.


    ”Sunt foarte fericită că am ajuns în finală şi pentru mine a fost un rezultat deosebit, chiar dacă n-am câştigat. Din păcate, jocul nu mi-a mers atât de bine, nici nu m-am mişcat aşa cum mi-aş fi dorit. Dar se poate întâmpla. Important este că sunt sănătoasă, că am făcut un rezultat foarte bun şi jocul meu este în progres. Acest lucru îmi dă foarte multă încredere şi voi lucra în sezonul de iarnă foarte mult şi sper ca anul viitor să fie un an la fel de bun ca acesta.”



    Irina-Camelia Begu s-a născut la Bucureşti în 1990 şi ocupă locul 42 în ierarhia mondială feminină. A câştigat până în prezent un singur titlu la simplu în circuitul profesionist feminin, în 2012 la Taşkent, Uzbekistan. În iulie 2012 a ocupat locul 35 în clasamentul WTA, cel mai bun de până acum.

  • Noi sancţiuni împotriva Rusiei

    Noi sancţiuni împotriva Rusiei

    Uniunea Europeană a decis punerea în aplicare, de astăzi, a noilor sancţiuni la adresa Federatiei Ruse, sancţiuni care, pentru prima dată, lovesc în sectorul energetic al ţării. Principiul acestor măsuri fusese decis de şefii de stat şi de guvern ai Uniunii Europene la 30 august, după escaladarea violenţelor din estul Ucrainei şi intrarea forţelor ruse pe teritoriul acestei ţări.



    Decizia a fost luată, însă, dupa mai multe runde de consultari, de către cei 28 de ambasadori ai statelor membre şi de liderii Marii Britanii, Franţei, Germaniei şi Italiei care au convenit acest lucru într-o convorbire telefonică cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy.



    Potrivit anunţului oficial al Uniunii Europene, prin noile sancţiuni au fost consolidate restricţiile faţă de Rusia la pieţele de capital europene. Astfel, cetăţenii sau companiile din statele membre ar putea să nu mai acorde împrumuturi pentru cinci mari bănci de stat din Rusia. De asemenea, va fi sistată finanţarea a trei mari companii din domeniul energiei.



    Totodata, s-a decis interzicerea de export spre Rusia a mărfurilor cu dublă utilizare tehnologică, atât civilă, cât şi militară. Pe lista celor cărora Uniunea Europeană le aplică, deja, interdicţii de viză şi îngheţarea averilor au fost adăugate, prin acest nou pachet de sancţiuni, 24 de persoane oficiale din Crimeea şi din regiunea Donbas, dar şi oficiali de la Moscova.



    Până la sfârşitul acestei luni, reprezentanţii statelor Uniunii Europene vor face o analiză privind aplicarea planului de pace în Ucraina. În funcţie de aceasta, Uniunea ar putea lua în discuţie modificarea pachetului de sancţiuni, parţial sau total.



    Şi Statele Unite au anunţat, joi, instituirea de noi sancţiuni. Sunt vizate sectoarele financiar, energetic şi al apărării. Acordul europenilor privind noile sancţiuni la adresa Rusiei a provocat o scădere la Bursa din Moscova şi a adus rubla la un record negativ în faţa dolarului. De asemenea, pentru prima data, gigantul rus Gazprom suferă pierderi majore. Sancţiunile au provocat o fugă masivă de capital şi au adus Rusia în pragul recesiunii.



    Potrivit corespondentului Radio Romania la Moscova, în replică, Moscova afirmă că a pregătit măsuri de retorsiune la adresa ţărilor occidentale. Între acestea, se numără restricţionarea accesului în spaţiul aerian al Rusiei al companiilor aeriene occidentale şi restrictii în domeniile auto şi naval. În acelaşi timp, au fost reduse, cu până la 45 %, livrările de gaze pentru Polonia şi Slovacia.

  • Sancţiuni europene împotriva Rusiei

    Sancţiuni europene împotriva Rusiei

    Uniunea Europeană a aprobat luni o nouă serie de sancţiuni contra Rusiei, în contextul crizei din Ucraina, dar a amânat pentru câteva zile punerea lor în aplicare pentru a da timp Moscovei să îşi continue eforturile de pace, a anunţat preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, după o întâlnire de urgenţă la Bruxelles a ambasadorilor celor 28 de state UE. După cum a arătat preşedintele Consiliului, amânarea oferă timp pentru evaluarea modului în care sunt respectate prevederile acordului privind încetarea focului.



    Acordul, încheiat vineri, la Minsk, între forţele ucrainene şi rebelii proruşi in urma negocierilor dintre reprezentanţii Kievului, separatiştilor, ruşilor şi OSCE, pare a fi unul fragil. Rompuy a precizat că Uniunea este gata să revizuiască sancţiunile parţial sau în totalitate, dacă încetarea focului în estul Ucrainei este “durabilă”. El a explicat că UE a adoptat sancţiuni în mai multe faze, pentru a spori presiunea asupra Moscovei Amintim că UE a decis, în iulie, să treacă la faza a treia a sancţiunilor la adresa Rusiei, dupa ce precedentele, care au vizat sectoare economice fundamentale, nu au avut efectul scontat.



    Măsurile vizau, între altele, limitarea accesului băncilor de stat din Rusia la piaţa europeană de capital şi un embargou asupra livrărilor de echipament militar din UE. Noul pachet de sancţiuni adoptat luni vizează, potrivit surselor europene, restrângerea accesului la pieţele de capital pentru marile companii petroliere ruseşti Rosneft şi Transneft, precum şi activităţile petroliere ale gigantului Gazprom. De asemenea, ele privesc industria de apărare, dar şi bunurile cu dublă utilizare, atât civilă, cât şi militară, din domeniul tehnologiilor sensibile.



    Bruxellesul a extins, totodată, lista persoanelor ruse şi ucrainene sancţionate prin îngheţarea bunurilor şi prin interdicţie de intrare pe teritoriul comunitar. Până în prezent, 100 de oficiali ruşi şi ucraineni şi 20 de entităţi comerciale au fost incluse pe lista de sancţiuni europene care, potrivit Bruxellesului au fost determinate de atitudinea Rusiei, acuzată că a încălcat suveranitatea Ucrainei.



    La rândul său, Moscova a avertizat că va reacţiona în cazul în care UE va impune noi sancţiuni. Premierul Dmitri Medvedev a atras atenţia că restricţiile ar putea declanşa un răspuns asimetric din partea Moscovei, cum ar fi închiderea spaţiului său aerian pentru companiile aeriene occidentale. Moscova a interzis, deja, importurile produselor alimentare din Europa şi SUA, ca răspuns la sancţiunile primite din partea Bruxellesului si Washingtonului.

  • România şi situaţia din Ucraina

    Comunitatea românească din Ucraina — circa jumătate de milion de persoane — e concentrată în partea de vest a ţării, pe teritoriile româneşti pe care fosta Uniune Sovietică le-a anexat în 1940 şi care au revenit, în 1991, Ucrainei, ca stat succesor. Pentru această comunitate, a treia ca mărime după cea a ucrainenilor şi ruşilor, în luna septembrie va fi redeschis punctul românesc de frontieră de la Vicov, închis în 2010.



    Demersul este benefic pentru etnicii români din ţara vecină, deoarece în acest mod traseul dintre localităţile ucraineană Cernăuţi şi românească Putna se va scurta cu 100 de kilometri. Pe lângă vorbe frumoase, e nevoie şi de lucruri mici, dar concrete şi importante — spunea premierul social-democrat Victor Ponta, care, referindu-se la situaţia din ţara vecină, a reafirmat, luni, sprijinul total şi necondiţionat al Bucureştiului pentru suveranitatea şi integritatea ei teritorială.



    Amintind că România a susţinut toate deciziile legate de sancţiunile economice la adresa Rusiei, premierul Ponta a precizat: Important este un singur lucru: că poziţia României, de altfel, poziţia Uniunii Europene şi a Statelor Unite ale Americii, este foarte clară şi neechivoc legată de integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei. România consideră că încetarea imediată a oricărui sprijin pentru separatiştii din estul Ucrainei, sprijin venit din Federaţia Rusă, este obiectivul fundamental şi pe termen scurt.”



    Lansată la Moscova, ipoteza unei eventuale federalizări a Ucrainei nu este bine primită la Bucureşti. Legat de acest subiect, şeful diplomaţiei române, Titus Corlăţean, a punctat: Poate fi o mai mare descentralizare. Pot fi mai multe competenţe acordate autorităţilor locale regionale, dar este atributul forţelor politice interne ale Ucrainei. Nu credem că sugestii sau solicitări din exterior ar ajuta acest proces politic. Nu. Procesul politic ţine de suveranitatea internă a Ucrainei.”



    O veritabilă lansare a procesului politic intern nu se poate, însă, face — reiterează România — decât dacă Rusia îşi opreşte imediat orice formă de sprijin, politic şi militar, pentru separatiştii rusofoni. Între timp, pe teren, în estul Ucrainei, armata ucraineană a făcut progrese semnificative în ultimele săptămâni împotriva rebelilor. La rândul lor, aceştia au anunţat că au declanşat o contraofensivă. Statele Unite au denunţat o intensificare a amestecului militar rus.



    În tot acest context, preşedintele Petro Poroşenko a dizolvat Parlamentul de la Kiev, populat, în parte, de deputaţi care susţin mai mult sau mai puţin pe faţă rebeliunea separatistă, şi a convocat alegeri anticipate pe 26 octombrie. Poroşenko speră ca, până atunci, situaţia din estul ţării să fie suficient de stabilă, astfel încât scrutinul să legitimeze politicile pro-europene şi campania împotriva separatiştilor. În patru luni de conflict, peste 2.200 de oameni au murit, mii au fost răniţi şi sute de mii şi-au părăsit casele din cauza violenţelor.

  • Sportivii sǎptǎmânii – Canoiştii Liviu Dumitrescu şi Victor Mihalachi

    Sportivii sǎptǎmânii – Canoiştii Liviu Dumitrescu şi Victor Mihalachi

    Canoiştii români Liviu Dumitrescu şi Victor Mihalachi sunt din nou campioni ai lumii. La Moscova, în cadrul întrecerilor mondiale de kaiac — canoe, ei s-au impus duminicǎ, în proba de canoe dublu pe distanţa de 1000 de metri. Românii au reuşit o cursǎ extraordinarǎ, pe care au condus-o din start pânǎ la sosire, având în majoritatea timpului cel puţin o barcă avans faţă de echipajul Ungariei, medaliat cu argint. Pe locul 3 s-a situat dublul din Germania. Sâmbatǎ, Dumitrescu şi Mihalachi câştigaserǎ medaliile de argint pe distanţa de 500 de metri.



    În urma acestor rezultate, Radio România Internaţional i-a desemnat pe cei doi Sportivii Sǎptǎmânii. Liviu Dumitrescu s-a născut în comuna prahoveană Ştefeşti. A strălucit la juniori, motiv pentru care a ajuns foarte repede să se pregătească alături de seniori, iar rezultatele de excepţie nu au întârziat să apară.



    Victor Mihalachi vine de dincolo de Prut. S-a născut în comuna Floriţoaia Veche şi a obţinut primele performanţe internaţionale, ca junior, pentru Republica Moldova. In 2007, la Brno, a devenit campion mondial de juniori alături de Hariton Ivanov, la 500 de metri. In 2009, a primit cetăţenia română.



    Cu victoria de la Moscova, Dumitrescu şi Mihalachi au ajuns la 6 medalii la campionatele mondiale, dintre care 4 de aur, 1 de argint şi 1 de bronz. Se adaugǎ 10 medalii la campionatele europene, dintre care 3 de aur, 3 de argint şi 4 de bronz.

  • Fricţiuni Chişinău – Moscova

    Fricţiuni Chişinău – Moscova

    Economia Rep Moldova se reorientează, tot mai mult, către piaţa UE. În primele cinci luni ale acestui an, volumul exporturilor spre piaţa comunitară a crescut cu peste 22%, în timp ce exporturile spre spaţiul CSI s-au redus cu aproape 19%, deşi acesta ramâne principalul beneficiar al exporturilor moldoveneşti.



    După cum declara ministrul adjunct al agriculturii de la Chişinău, Vladimir Loghin, citat de corespondentul Radio România, pentru diminuarea efectelor economice ale embargoului rusesc, recent impus moldovenilor, România oferă sprijin practic şi pregăteşte un program de suţinere a producătorilor şi procesatorilor de fructe şi legume. Bucureştiul a mijlocit misiunii economice din Rep Moldova relaţii directe cu reprezentanţii marilor reţele comerciale, vizitarea unor companii şi centre comerciale de desfacere a producţiei agricole.



    La rândul sau, UE, ca urmare a demersurilor comisarilor pentru agricultură, Dacian Cioloş şi pentru comerţ, Karel de Gucht şi pentru extindere şi politica de vecinătate, Stefan Füle, a decis ca, de la 1 august, să ramburseze Moldovei taxele vamale pentru exportul de mere, prune şi struguri de masă, pentru care cotele au fost, deja, dublate.



    Reamintim că Rusia a impus mai multe interdicţii Rep Moldova în domeniul comerţului direct, astfel că, după ce, în septembrie anul trecut, a interzis importul de vinuri moldoveneşti, recent, autorităţile ruse au refuzat să primească pe piaţă carnea procesată, iar după data de 21 iulie şi fructele şi legumele. Moscova afirmă că semnarea şi intrarea în vigoare a acordului de asociere Rep Moldova-UE produce contradicţii între piaţa comunitară şi cea a CSI.



    UE nu a solicitat, însă, niciodată, Rep Moldova să impună anumite bariere comerciale Rusiei pentru că, de fapt, acordul de asociere şi de liber schimb este total compatibil cu acordul de liber schimb cu CSI, afirmă Pirkka Tapiola, şeful delegaţiei UE la Chişinău.



    Restricţiile comerciale sunt doar una dintre armele Moscovei. Ea a ameninţat Europa cu preţuri mai mari la energie, un alt instrument politic favorit al Kremlinului, menit să submineze solidaritatea UE. Măsurile comerciale de retorsiune luate de Rusia nu se referă doar la Rep Moldova ci afectează şi alte ţări, precum Polonia, Ucraina, Romania şi chiar SUA. Ele survin inclusiv în contextul în care UE şi SUA administrează Moscovei o serie de sancţiuni in urma implicării Rusiei în conflictul armat din estul Ucrainei.



    A treia serie de sancţiuni a fost instituită aproape simultan, de UE şi SUA şi se aşteaptă ca efectul asupra economiei ruse să fie substanţial şi relativ rapid.

  • Cum poate fi sprijintă Rep. Moldova?

    Cum poate fi sprijintă Rep. Moldova?

    Miză majoră în noul Război Rece, Republica Moldova e acum unul dintre poligoanele pe care se confruntă Bruxellesul şi Moscova. Pe de o parte legat de România prin comuniunea de limbă, istorie şi cultură şi împărtăşind aceeaşi vocaţie occidentală, dar pe de alta încă depedent economic de Rusia, micul stat ex-sovietic, majoritar românofon, îşi joacă lunile acestea viitorul pe termen lung.



    Coaliţia guvernamentală tripartită, instalată acum cinci ani, a ales, decis, Vestul şi a ratificat, în iunie, acordurile de asociere şi liber-schimb cu Uniunea Europeană. Bine cotată în sondajele privind intenţiile de vot şi legată ombilical de fosta metropolă, opoziţia comunistă şi socialistă ameninţă că, dacă după alegerile legislative din toamnă va reveni la putere, va readuce Chişinăul pe orbita Rusiei.



    Între timp, Moscova nu-şi economiseşte muniţia pentru a sabota traseul european al fostei sale colonii. Membri ai guvernului federal rus lansează ciclic ameninţări la adresa Chişinăului, într-un cor de insulte contondente al cărui prim-solist e de acum celebrul vicepremier Dmitri Rogozin. Focarele de secesionism pro-rus din Transnistria şi Găgăuzia sunt periodic activate prin telecomandă. Iar în plan economic, devine tot mai limpede strategia de sufocare a exporturior moldoveneşti. După ce, decenii în şir, a fost principalul furnizor de vinuri, fructe şi legume al întregii pieţe sovietice, Republica Moldova a devenit, brusc, incompatibilă cu exigentele normele fitosanitare ale Federaţiei Ruse. Întâi a fost instituit embargoul pe vinuri. Acum au fost interzise importurile de produse agricole şi agro-alimentare, sub pretextul că ar fi contaminate.



    Deşi anticipată de analişti, decizia e, potrivit premierului Iurie Leancă, inexplicabilă. Omologul său român, Victor Ponta, anunţă că va pleda în favoarea ridicării cotelor de export de pe piaţa europeană pentru produsele agroalimentare moldoveneşti.



    Din cele 70 de mii de tone de fructe supuse embargoului, România poate păstra – în depozitele statului sau cu ajutorul firmelor private – în jur de 15 mii de tone. Acestea ar putea fi depozitate până când vor putea fi vândute pe piaţa europeană fără taxe vamale, cel mai probabil din octombrie — spune, după consultările cu comisarul de resort, românul Dacian Cioloş, ministrul Agriculturii de la Bucureşti, Daniel Constantin.



    Produsele respinse de Rusia ar putea, astfel, să ajungă pe pieţele din ţările UE, pe piaţa arabă şi pe cea din Belarus.



    Primul-ministru Ponta a mai anunţat că furnizarea de gaze dinspre România către Republica Moldova, menită să reducă dependenţa Chişinăului de hidrocarburile ruseşti, va începe, conform calendarului stabilit, luna viitoare. Când – detaliu cu valoare simbolică – Republica Moldova va celebra 23 de ani de la proclamarea independenţei faţă de Moscova.

  • Sportivul săptămânii: Scrimerul Tiberiu Dolniceanu

    Sportivul săptămânii: Scrimerul Tiberiu Dolniceanu

    Scrimerul român Tiberiu Dolniceanu a câştigat concursul de Cupă Mondială de sabie de la Moscova, unde a trecut în finală de sud-coreeanul Kim Junghyun cu scorul de 15-10. Parcursul foarte bun al românului a început în primul tur în care l-a depăşit pe japonezul Tomohiro Shimamura cu 15-7. În turul secund, Dolniceanu l-a învins pe italianul Gabriele Foschini cu 15-7, iar în optimi l-a avut ca adversar pe francezul Nicolas Rousset de care a trecut cu 15-10.


    În sferturi, românul a avut în faţă un alt italian, pe Luigi Miracco, pe care l-a depăşit cu 15-12. În semifinale, adversar i-a fost germanul Matyas Szabo pe care l-a învins greu, la limită: 15-14. Pentru Dolniceanu, lider în clasamentul Cupei Mondiale, acesta este al doilea podium în patru etape de Cupă Mondială în 2014, după bronzul cucerit la Madrid.



    Ceilalţi scrimeri români prezenţi la Moscova, Ciprian Gălăţanu, Dragoş Sârbu şi Alin Badea, au ieşit devreme din competiţie, fiind eliminaţi în turul II. Pe echipe, cu Dolniceanu în componenţă, România, campioană europeană şi vicecampioană mondială en titre, a ocupat doar locul 8 după ce a învins în primul tur Marea Britanie cu 45-34 fiind eliminată în turul secund de Italia cu 45-40.



    În vârstă de 25 de ani, Tiberiu Dolniceanu s-a născut la Iaşi, în nord-estul României. La campionatele mondiale de la Budapesta din august 2013, Tiberiu Dolniceanu a câştigat medalia de bronz la proba de individual şi argintul cu echipa României.



    În palmaresul său mai figurează un titlu mondial cu echipa României în 2009 în Antalya (Turcia) şi medalie de bronz la ediţia 2010 de la Paris a Mondialelor, precum şi o medalie de argint la Europenele de la Legnano, din 2012. Cea mai bună performanţă a lui Tiberiu Dolniceanu este titlul de vicecampion olimpic câştigat la Londra în 2012, cu echipa României.


  • Zi de zi, clipă de clipă

    Zi de zi, clipă de clipă

    Cu fiecare clipă care trece, anexarea Crimeii de către Rusia capătă tot mai multă consistenţă. Aceasta nu vine din puterea juridică a vreunui document semnat sau invocat, ci din incredibila forţă a faptului împlinit. În scurt timp, tinerii care debutează în şcoli şi în viaţă ne vor întreba dacă vreodată Crimeea a fost în Ucraina şi vor avea în Putin un fel de model de Superman.



    Scenariul anexării Ucrainei a fost impecabil şi nu a uitat nimic, s-a votat rapid, la referendum, Duma s-a mişcat şi ea, pensiile cresc, vin şi investiţiile masive, odată cu un pod peste marea ce separă peninsula Crimeea de ţărmul rus, cetăţenii de acolo vor primi de la Moscova o oră în plus de somn, dimineaţa, odată cu adoptarea fusului orar rus.



    Momentul cheie al operaţiunii este, fără îndoială, discursul preşedintelui Putin, complex dar eficient, uşor de înţeles şi de utilizat. Nu îi lipseşte, practic nimic, nici raportarea patriotică la istorie, nici compararea cu precedente internaţionale, cu citate din documente ONU, au fost prezentate argumentele ruseşti şi s-a răspuns acuzaţiilor occidentale. Sentimentele naţionale sau doar imperiale au fost şi ele aduse în discurs, pe un ton uman, de discuţie între oameni obişnuiţi, cetăţeni de bunăcredinţă. Şi la fel de prieteneşte li s-au dat asigurări celor din alte zone conflictuale că anexările se vor opri aici.



    În aceeaşi zi, separatiştii din Transnistria, un fel de stat de facto din estul Republicii Moldova, scriau la Moscova că vor şi ei să fie anexaţi la Federaţia Rusă. Transnistria este o fâşie de pământ, de-a lungul Nistrului, strict între Republica Moldova, de care aparţine legal, şi Ucraina. Transnistria şi-a proclamat unilateral independenţa, acum mai bine de două decenii, sprijinindu-se pe ajutorul armatei ruse, foste sovietice, staţionate acolo. Toate aceste aspecte trebuiau să fie cunoscute şi analizate de puterile şi organismele occidentale când îşi clădesc politica de vecinătate cu fostele state sovietice.



    Se împlinesc 5 ani de când funcţionează Parteneriatul estic iar rezultatele sunt ca şi inexistente. Dintre partenerii estici participanţi la Summitul de la Vilnius doar doi, Republica Moldova şi Georgia, au avut curajul să meargă mai departe, spre un acord de asociere cu Uniunea Europeană. Armenia, Azerbaidjan, Belarus şi Ucraina au fost nevoite să procedeze ca la sfârşitul celui de al doilea război mondial, când ţările estice ocupate de sovietici au trebuit să refuze planul Marshall, când s-a pus problema opţiunii între Vest şi Est.



    În timp ce acţiunea organizaţiei europeane este grevată de o birocraţie cel puţin lentă, Moscova promite şi morcovi economici dar şi bastoane secesioniste. Astfel, anexarea Crimeii s-a produs la 48 de ore de la un referendum la fel de rapid organizat şi desfăşurat în timp ce semnarea documentelor de asociere ale Republicii Moldova şi Georgiei la UE cu se va produce nu mai târziu de luna iunie, înainte de plecarea în concediul european din această vară. Dar asta nu înseamnă că procesul este încheiat ci va urma ratificarea acordului de către cei 28 de membri ai UE şi de cele două ţări asociate din estul fost sovietic. Şi astfel se poate aprecia că acordul de asociere a Republicii Moldova şi Georgiei la Uniunea Europeană va intra în vigoare în 2015, nu mai târziu de prima aniversare a anexării Crimeii de către Rusia şi pierderea ei de către Ucraina, care îşi doreşte să fie asociată şi ea proiectului vest şi nu est-european.

  • Uniunea Europeană şi Ucraina

    Uniunea Europeană şi Ucraina

    Reuniţi, joi, la Bruxelles, într-un summit de urgenţă, şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană au decis adoptarea unor sancţiuni politice împotriva Rusiei, suspendând negocierile pe tema acordului privind liberalizarea vizelor pentru ruşii care călătoresc în Europa şi amânând pe termen nedefinit participarea la summitul G8, care urma să aibă loc în staţiunea rusească Soci.



    În plus, ei au avertizat Moscova că, dacă nu va începe rapid dialogul cu autorităţile legitime de la Kiev, vor urma şi sancţiuni economice. Uniunea Europeană califică drept ilegală decizia parlamentului prorus din Crimeea de a cere intrarea acestei republici autonome în componenţa Federaţiei Ruse şi consideră plecarea trupelor ruseşti din peninsulă o măsură esenţială pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.



    Prezent la summit, preşedintele Traian Băsescu a anunţat disponibilitatea României, care împarte cu Ucraina sute de kilometri de frontieră comună, de a participa la medierea crizei. Bucureştiul, afirmă preşedintele, are toate atuurile pentru a fi considerat un partener echilibrat într-un eventual format de negocieri. Pe de o parte, nu este dependent energetic de Moscova şi nu are interese economice majore în relaţia cu aceasta. Pe de alta, a adăugat Traian Băsescu: Avem peste 400.000 de cetăţeni ucraineni vorbitori de limbă română, ceea ce ne situează pe locul doi, după minoritatea rusă, ca interes pentru ceea ce se întâmplă cu minorităţile pe teritoriul Ucrainei. Un al doilea argument pe care îl avem este acela că România este cel mai apropiat stat membru al Uniunii Europene de Crimeea, distanţa e doar 160 de mile marine, ceea ce pentru una din cele 400 de nave ale flotei Federaţiei Ruse de la Sevastopol înseamnă un marş de 10 ore, maxim, până la frontierele României. De asemenea, România este la 100 de km de un alt conflict îngheţat, cel din Transnistria (regiune separatistă pro-rusă din estul Republicii Moldova, majoritar românofonă — n.red.)”



    Şeful statului a anunţat că a aprobat participarea României cu experţi la misiunea OSCE în Ucraina şi că a cerut noii puteri de la Kiev anularea legii referitoare la minorităţi, prin care româna îşi pierdea statutul de limbă regională.



    Situaţia comunităţii româneşti din statul vecin, pentru care Bucureştiul îşi doreşte standardele europene de protecţie, şi, în general, pulsul relaţiilor bilaterale vor putea fi, de altfel, mai exact stabilite luni, când ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, va merge la Kiev.

  • Situaţie explozivă în Ucraina

    Situaţie explozivă în Ucraina

    Protestele împotriva Puterii de la Kiev cuprind, gradual, întreaga Ucraină. Declanşate, în noiembrie, mai curând timid şi, aparent, fără şanse de reuşită, manifestaţiile sancţionau decizia surprinzatoare a guvernului de a nu mai semna acordurile de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană şi de a privilegia, în schimb, relaţiile cu Moscova. Acum, însă, contestarea nu se mai limitează la capitală şi la regiunile din vest, fief tradiţional al opoziţiei pro-occidentale, ci a atins şi oraşele din estul şi sudul mai curând filoruse.



    În plus, după ce câţiva dintre ei au fost ucişi în ciocnirile cu forţele de ordine, manifestanţii s-au radicalizat, iar agenda lor începe să excludă orice formă de compromis cu regimul autoritar al preşedintelui Viktor Ianukovici. Prin invitarea opoziţiei la guvernare, preşedintele ucrainean şi-a pus adversarii într-o poziţie delicată, prezentându-se drept un politician dispus la compromisuri, dar fără să satisfacă, în realitate, cererile forţelor de opoziţie, comentează analiştii, citaţi de media.



    Legitimaţi de mulţimea ieşită pe străzi, liderii Opoziţiei preiau exigenţele acesteia şi resping tentativele de conciliere ale unui preşedinte discreditat tocmai de vărsarea de sânge. Ianukovici le-a propus posturile de premier şi vicepremier şi s-a arătat dispus la o revizuire a Constituţiei, care ar presupune cedarea unora dintre prerogativele sale către guvern. Opoziţia cere, însă, transformarea Ucrainei în republică parlamentară şi organizarea de alegeri prezidenţiale anticipate.



    Neliniştită de escaladarea violenţelor la graniţa sa de est, Uniunea Europeană s-a simţit obligată, luni, să ceară moderaţie atât Puterii, cât şi Opoziţiei. Bruxellesul denunţă deteriorarea situaţiei drepturilor omului, arestările din spitale, cazurile de dispariţie şi tortură şi apreciază că oprirea acestor practici este o condiţie esenţială pentru restabilirea încrederii între guvern şi societate. Pe de altă parte, liderilor Opoziţiei li se cere să se distanţeze de protestatarii violenţi şi să menţină caracterul paşnic al manifestaţiilor.



    Şi România, a cărei frontieră cu Ucraina măsoară sute de kilometri, şi-a exprimat preocuparea profundă faţă de escaladarea violenţei în ţara vecină. Ministerul de Externe de la Bucureşti a făcut apel la utilizarea dialogului, ca unică modalitate de soluţionare a actualei crize.

  • Richard Nixon şi Gerald Ford la Bucureşti

    Richard Nixon şi Gerald Ford la Bucureşti

    După aproape două decenii de răceală între 1945-1947 şi jumătatea anilor 1960, cele două alianţe militare şi cele două sisteme politico-economice rivale conduse de SUA şi URSS încercau să coabiteze. Fiecare parte încerca să schiţeze gesturi diplomatice sau chiar să îndrăznească să facă paşi de apropiere peste “gardul de sârmă ghimpată”. România lui Ceauşescu a căutat să dezgheţe relaţiile cu SUA, vizitele preşedinţilor americani Richard Nixon din 2-3 august 1969 şi cea a lui Gerald Ford de la începutul lunii august 1975 fiind semnale importante.



    Mircea Carp era şeful secţiei române a postului de radio Vocea Americii şi el i-a însoţit pe cei doi preşedinţi americani la Bucureşti. Carp a fost nevoit să fugă din România după instalarea regimului comunist cu ajutorul sovieticilor. El a fost nu doar un simplu martor ocular al vizitei lui Nixon în România, ci a cunoscut percepţia care s-a format în rândul românilor asupra acelei vizite, aşa cum a spus într-un interviu acordat Centrului de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română în 1997.



    “Vizita lui Nixon la începutul lui august 1969 a însemnat prima vizită a unui preşedinte american în Roânia. A însemnat în acelaşi timp un moment de deschidere în relaţiile româno-americane. A însemnat în acelaşi timp însă şi un moment de dezlănţuire a unor speranţe în rândul românilor că această vizită a preşedintelui Nixon va aduce o ameliorare a situaţiei din ţară. Poate că au fost şi unii chiar care s-au gândit la o eliberare a României de sub ocupaţia comunistă. Aş vrea sa precizez ceva, mai ales că ştiu că în două cronici care s-au făcut în legătură cu cartea mea a fost exprimată părerea că Statele Unite au lăsat pe români să creadă că vizita lui Nixon ar însemna ceva, poate chiar o eliberare sau în orice caz o ameliorare simţitoare a situaţiei din ţară. Pot să spun cu toată certitudinea, şi desigur cu tot regretul din acest punct de vedere, că niciodată, nici Nixon, nici Departamentul de Stat, nici Ambasada americană de la Bucureşti nu au lăsat să se întrevadă câtuşi de puţin că vizita lui Nixon va însemna o schimbare a situaţiei din ţară. Ci doar o schimbare a relaţiilor dintre guvernele de la Bucureşti şi de la Washington.”



    Richard Nixon a fost primit cu o simpatie de nedescris în capitala României. A fost un adevărat triumf, pe care Nicolae Ceauşescu l-a considerat ca semn de simpatie al populaţiei pentru sine. Mircea Carp are şi o explicaţie a simpatiei pe care Nixon a avut-o pentru Ceauşescu.



    “Mai ales în lumina acestor speranţe neîntemeiate, Nixon a fost aşteptat în tară cu un entuziasm de nedescris. Mi-a fost confirmată mai târziu la Ministerul de Extene din Bucureşti informaţia că au ieşit pe străzile Bucureştiului aproximativ un milion de oameni. În ceea ce priveşte vizita lui Nixon, a fost un entuziasm extraordinar! Convorbirile care au avut loc între el şi Ceauşescu, convorbiri care au avut la bază o simpatie a lui Nixon faţă de Ceauşescu. Nixon a încercat politic să folosească România ca o trambulină pentru ameliorarea unor relaţii cu Moscova. Personal, cred că preşedintele Statelor Unite de atunci, cu tot respectul, a fost destul de naiv ca să-şi închipuie că Ceauşescu poate să joace un rol atât de important la Moscova! Oricum, ştiu precis că ăsta a fost unul din motivele vizitei sale. De ce îl simpatiza Nixon pe Ceauşescu? După ce eşuase în încercarea de a deveni preşedinte al Statelor Unite în lupta electorală contra lui John F. Kennedy, el devenise mai mult sau mai puţin a nobody din punct de vedere politic. Când a încercat să-şi refacă poziţia politică a făcut trei vizite în Europa de Răsărit : la Varşovia, la Moscova şi la Bucureşti. La Varşovia a fost primit rece, la Moscova i s-a întors spatele. La Bucureşti Ceauşescu, simţind probabil ceva, i-a întins covorul roşu. Lucrul ăsta Nixon nu l-a uitat niciodată. Iar primirea de la Bucureşti pentru el a fost poate unul dintre cele mai glorioase momente de publicitate, nu politice, dar oricum de publicitate, în relaţiile sale cu străinătatea.”



    După 6 ani, succesorul lui Nixon, Gerald Ford, vizita România. Era şi acesta un succes, însă nu atât de mare precum fusese cel din 1969. Mircea Carp.



    Gerald Ford a venit de la Varşovia unde participase, întâi de la Helsinki, unde participase la conferinţa la vârf pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Se oprise la Varşovia, unde fusese primit foarte-foarte frumos, şi pe urmă la Bucureşti, unde primirea a fost la fel, foarte frumoasă, dar mult inferioară celei pe care bucureştenii i-au rezervat-o lui Nixon cu 6 ani de zile mai-nainte. Am avut atunci informaţii că însuşi Ceauşescu şi oamenii din jurul lui, amintindu-şi încă de faptul că atâta lume a ieşit pe străzile capitalei, mult mai multă decât ar fi dorit sau ar fi permis regimul comunist, au ţinut întreaga primire în frâu. Se pare că n-au fost mai mult de vreo 350-400 de mii de persoane, ceea ce, din punct de vedere comunist reprezenta un lucru foarte important, dar nimic extraordinar. Românii de data asta nici nu au fost aşa de entuziaşti, pentru că cei 6 ani care s-au scurs între vizita lui Nixon şi vizita lui Ford au dovedit că Statele Unite nu erau dispuse să se angajeze mai mult decât ar fi cerut interesele lor politice într-o ameliorare a situaţiei din ţară.”



    Cele două vizite ale lui Nixon şi Ford din 1969 şi 1974 în România au fost gesturi de apropiere între două ţări aflate în sisteme politico-militare opuse. Ele nu au dus la rezultate concrete întrucât esenţa regimurilor lor politice era opusă.

  • Retrospectiva săptămânii 7/07-13/07/2013

    Retrospectiva săptămânii 7/07-13/07/2013


    Premierul francez Jean-Marc Ayrault în vizită în România



    Romania doreşte o relansare a parteneriatului cu Franta, a declarat, la Bucureşti, premierul român, Victor Ponta, după întâlnirea cu omologul francez, Jean-Marc Ayrault. Cooperarea economică bilaterală este remarcabilă, a apreciat oficialul francez. El a reafirmat sprijinul ţării sale pentru integrarea României în spaţiul Schengen. Problema minorităţii rome a fost o altă temă importantă pe agenda discuţiilor pe care premierul francez le-a avut cu şeful guvernului de la Bucureşti şi cu preşedintele Traian Băsescu. În timp ce şeful executivului român a apreciat că principala responsabilitate pentru integrarea romilor revine României, Jean-Marc Ayrault a promis sprijin francez şi european Bucureştiului pentru a reuşi să ofere o viaţă decentă comunităţii rome în ţara noastră. Oficialul francez şi omologul său roman au vizitat şi Centrul tehnic Dacia Renault de la Titu (sud). Compania franceză Renault deţine primul loc în rândul investitorilor în România, asigurând 3% din PIB-ul al ţării.



    Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, la Moscova şi Seul



    Marcate de stagnare în ultima perioadă, în lipsa unui dialog politic la nivel înalt, relaţiile bilaterale dintre România şi Rusia par să se îmbunătăţească după vizita ministrului român de Externe, Titus Corlăţean, la Moscova. Aceasta a avut loc la zece ani de la semnarea Tratatului politic româno-rus şi este prima după aderarea României la NATO şi UE. Rusia vede în România un partener important în Sud-Estul Europei, a apreciat ministrul rus de externe Serghei Lavrov, la finalul convorbirilor purtate cu omologul său român. Cei doi au discutat şi despre problema gazului rusesc, România fiind interesată de eliminarea intermediarilor din structura importului acestuia din Rusia, astfel încât preţul plătit de ţara noastră să poată scădea. La Moscova, au fost semnate acorduri de colaborare interguvernamentală în domeniul culturii, ştiinţei, mass-media, educaţiei şi turismului şi pentru înfiinţarea Institutului Cultural Român la Moscova şi a Centrului cultural rus la Bucureşti. Pe de altă parte, Titus Corlăţean a făcut o vizită şi în Coreea de Sud, al cărei obiectiv principal a fost dezvoltarea relaţiillor bilaterale în domeniul politic, economic, cultural. La Seul, el a discutat cu prim-ministrul sud-coreean, Chung Hong-won, în special despre menţinerea dialogului politic şi intensificarea cooperării bilaterale.



    Convorbiri, la Bucuresti, intre premierii moldovean si român



    Premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă, a făcut o vizită-surpriză în România, prima de la preluarea funcţiei. El a discutat cu omologul Victor Ponta despre stadiul relaţiilor bilaterale şi proiectele de interconectare energetică şi de transport. Şeful executivului de la Bucureşti a reiterat sprijinul ferm al României pentru obiectivele europene ale Chisinaului. Republica Moldova si UE au finalizat negocierile unui Acord de Asociere, inclusiv asupra unei Zone de liber-schimb, ce urmează să fie semnat la Vilnius, în noiembrie. Vizita premierului moldovean la Bucuresti precede întâlnirea pe care preşedintele Traian Băsescu o va avea, pe 17 iulie, la Chişinau, cu înalţi oficiali din Republica Moldova.



    A fost adoptată Legea de modificare a Statutului parlamentarilor romani



    Legea de modificare a Statutului parlamentarilor români a intrat în vigoare joi, după ce fusese promulgată, anterior, de preşedintele Traian Băsescu. În principal, a fost înlăturată obligativitatea motivării cererilor Parchetului în cazul reţinerii, arestării preventive şi a percheziţiei unui parlamentar, renunţându-se, astfel, la super-imunitatea care urma să le fie conferită senatorilor şi deputaţilor. Totodată, au fost limitate deplasările în străinătate şi au fost reduse sumele alocate pentru cazare. Noul statut al parlamentarilor prevede şi modificări privind utilizarea şi justificarea cheltuielilor de organizare şi funcţionare a birourilor parlamentare: parlamentarii sunt obligaţii să justifice 50% din suma forfetară, faţă 46% cât era până acum.



    Rezultatele bacalaureatului in România



    În România, procentul de promovabilitate generala la examenul de bacalureat, în acest an, a fost de aproximativ 55%, în creştere faţă de 2012, când s-a ridicat la doar 43%. La examenul din acest an, la care s-au înscris peste 187 de mii de tineri, nu au lipsit incidentele nedorite, la mai multe licee din ţară existând o serie de încercări de fraudare a examenului. “Capul de afiş” l-a tinut liceul “Dimitrie Bolintineanu” din Bucureşti, unde directoarea a fost arestată, iar peste 100 de elevi au fost audiaţi de procurori.



    Rata anuală a inflaţiei în linie cu prognoza BNR



    Rata anuală a inflaţiei a fost de 5,37% în primele şase luni ale acestui an, a anunţat Institutul National de Statistica. Preţurile de consum au rămas relativ stabile în iunie, faţă de mai, în urma ieftinirii alimentelor. Cea mai mare creştere au avut-o în iunie tarifele serviciilor, cu aproape 1%, urmate de preţurile mărfurilor nealimentare, în timp ce alimentele s-au ieftinit cu 0,7%. Potrivit BNR, inflaţia va scădea spre 3,2% la finele lui 2013 şi va atinge un minim de 2,4% în primul trimestru din 2014.



    Campioana României la fotbal, Steaua Bucureşti, a câştigat Supercupa



    Campioana României la fotbal, Steaua Bucureşti, a câştigat Supercupa, a 6-a din palmares, după victoria cu 3-0 în faţa formaţiei Petrolul Ploiesti, deţinătoarea Cupei. În Europa, Steaua va juca în turul doi preliminar al Ligii Campionilor in timp ce o alta echipa românească, Astra Giurgiu, o debutantă în cupele continentale, s-a calificat în turul II preliminar al Europa League. În aceeaşi competiţie, vor mai juca echipele româneşti Pandurii Tg. Jiu şi Petrolul Ploieşti.

  • Cooperarea româno-rusă, examinată la Moscova

    Cooperarea româno-rusă, examinată la Moscova


    România şi Rusia vor să-şi intensifice relaţiile bilaterale, marcate de stagnare în ultima perioadă, în lipsa unui dialog politic la nivel inalt. Aceasta este una dintre concluziile ce pot fi desprinse în urma vizitei pe care şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Titus Corlăţean, a făcut-o, zilele acestea, la Moscova, unde s-a întâlnit cu omologul său Serghei Lavrov.



    Vizita a avut loc la zece ani de la semnarea Tratatului politic româno-rus şi este prima după aderarea României la NATO şi Uniunea Europeană. Aceasta întâlnire între şefii diplomaţiilor de la Bucuresti si Moscova dă undă verde relansării relatiilor bilaterale, aşa cum a apreciat şi ministrul roman Titus Corlăţean: Eu şi colegul meu, Serghei Lavrov, am fost de acord că potenţialul de cooperare la nivelul dialogului româno-rus nu a fost valorificat în totalitate, existând perspective pozitive pentru impulsionarea acestuia. Am exprimat opinia că, prin asigurarea unei constanţe la nivelul dialogului politic, vom reuşi să sprijim mai bine cooperarea economică şi alte domenii de care ambele părţi au nevoie.



    Titus Corlatean a mai spus ca aceasta intalnire era necesară şi din punctul de vedere al fixării unei agende economice solide din care ambele părţi să aibă de câştigat, în condiţiile în care din schimburile comerciale de 4,4 miliarde dolari înregistrate în 2012, exporturile României au fost de numai 1,3 miliarde.



    La rândul său, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a afirmat ca ţara sa consideră România un partener important în sud-estul Europei.



    Concret, cei doi au semnat câteva documente bilaterale importante, printre care cel privind înfiinţarea Institutului Cultural Român, la Moscova, şi a Centrului Ştiinţific şi Cultural Rus, la Bucureşti, si programul interguvernamental privind cooperarea în domeniile culturii, mass-media, sportului şi turismului.



    Pe de altă parte, Titus Corlăţean, a menţionat că a adus in discutie subiectul unor negocieri directe, fără intermediari, cu partenerii ruşi privind exportul de gaze în România, în vederea obţinerii unui tarif mai bun. România şi-a asigurat, anul trecut, aproape un sfert din consumul intern de gaze importand de la Gazprom, dar prin intermediul unor firme agreate de compania rusa, la preţuri de trei ori mai mari faţă de gazele extrase intern.



    In relatia cu Rusia, un subiect controversat il constituie, neindoielnic, soarta tezaurului naţional pe care România l-a trimis la Moscova, în 1917, pentru a fi protejat în timpul Primului Război Mondial, tezaur pe care nu l-a recuperat integral. Tocmai de aceea, seful diplomatiei de la Bucuresti a precizat că partea rusa a acceptat fixarea unei date clare pentru reluarea reluarea lucrărilor comisiei mixte privind problemele istorice, inclusiv cea a tezaurului.