Radio România Internațional

Tag: Moscova

  • Iniţiative unioniste în Rep. Moldova

    Iniţiative unioniste în Rep. Moldova

    După 27 de
    ani de independenţă faţă de Moscova, în Republica Moldova democraţia e la limită, sărăcia e tot mai
    răspândită şi doar unirea cu România va oferi o perspectivă clară de dezvoltare
    statului ex-sovietic, majoritar românofon.     Este declaraţia unuia dintre cei
    peste o sută de aleşi locali din fostul teritoriu românesc, care, în numele
    comunităţilor pe care le reprezintă, inclusiv a celei din care provine
    preşedintele pro-rus Igor Dodon, au semnat o Declaraţie de Unire cu România. La
    invitaţia autorităţilor locale, ei s-au întâlnit, în weekend, la Palatul
    Culturii din Iaşi (estul României), unde au constituit Liga Aleşilor Locali
    Unionişti.

    Ministrul român de externe, Teodor Meleşcanu, spune, că declaraţiile
    cu privire la unirea României cu Republica Moldova sunt expresia unei dorinţe
    de a fi mai aproape, dar ele nu au o valoare juridică. Eu sunt convins că trebuie să ne unim
    eforturile în procesul de apropiere a Republicii Moldova de UE. În condiţiile
    în care Republica Moldova şi România vor face parte de UE, va exista libera
    circulaţie a oamenilor, a capitalului, a bunurilor. Deci nu cred că trebuie să
    ne gândim la schemele clasice de modificare de frontiere sau de altele, fie
    prin operaţiuni militare sau războaie de orice tip.

    Şeful diplomaţiei
    române a făcut această declaraţie în contextul în care, miercuri, conducerea
    Consiliului Judeţean Prahova şi consilierii judeţeni au semnat
    şi ei un document prin care cer parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău să
    adopte o declaraţie comună privind reîntregirea ţării şi a neamului românesc şi
    un pachet de legi în acest sens.

  • Retrospectiva evenimentelor externe 2017

    Retrospectiva evenimentelor externe 2017

    Marile dosare de pe agenda UE


    Autorităţile de la Londra au lansat, în martie, la nouă luni după referendumul care a divizat Regatul, procedura de ieşire din UE. După luni de negocieri dure, Bruxellesul şi Londra ajung, în sfârşit, la un absolut necesar acord de etapă. În decembrie, Consiliul European a constatat că au fost înregistrate suficiente progrese privind negocierile pe cele trei teme principale: drepturile cetăţenilor europeni după Brexit, frontiera dintre Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord şi nota de plată pe care Londra trebuie s-o achite în urma divorţului. Urmează negocierile comerciale, despre care experţii spun că vor fi la fel de anevoioase. Imigraţia a rămas, şi în 2017, o temă de actualitate, chiar dacă numărul refugiaţilor care au luat cu asalt Europa a scăzut. Grecia şi Italia rămân supuse presiunii, iar mai multe state comunitare din Europa Centrală şi de Est, în special Ungaria, continuă să respingă sistemul de cote propus de Comisia Europeană. Afectată doar într-o mică măsură de presiunea refugiaţilor, Spania a trăit, spre finele anului, o tumultoasă atmosferă politico-socială, odată cu organizarea controversatului referendum privind independenţa Cataloniei. Pe 27 octombrie, Parlamentul catalan a proclamat unilateral independenţa regiunii, nerecunoscută de UE. Madridul a plasat Catalonia sub tutelă, a destituit Guvernul, a dizolvat Parlamentul regional şi a convocat noi alegeri regionale, în vreme ce preşedintele destituit Carles Puigdemont a fugit în Belgia. În materie de politică externă, UE a intrat intr-o nouă era a relaţiilor cu SUA, mult mai reci, după instalarea lui Donald Trump, şi a păstrat distanţa faţă de Rusia, mai ales pe fondul prelungirii sancţiunilor economice împotriva acesteia, din cauza implicării Moscovei în conflictul din estul Ucrainei. În schimb, un mare pas înainte este considerată finalizarea acordului comercial cu Japonia, a treia cea mai mare economie a lumii.



    În Europa, extrema dreaptă îşi continuă ascensiunea


    În 2017, alegerile care au avut loc în Franţa, Germania, Olanda şi Austria nu au făcut decât să confirme faptul ca extrema dreaptă câştigă din ce in ce mai mult teren. Anul acesta, partidele de profil au obţinut în lanţ scoruri istorice, chiar dacă nicio victorie naţională. În Franţa, lidera Frontului Naţional, Marine le Pen, a acces în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din aprilie-mai, cu un număr de voturi aproape dublu faţă de cel obţinut de tatăl său, Jean-Marie Le Pen, în urmă cu 15 ani. Scrutinul a fost câştigat, cu 66% din voturi, de pro-europeanul de centru Emmanuel Macron. La conducerea mişcării En Marche!, înfiinţată cu doar un an înainte, el i-a îndepărtat pentru prima oară de la Elysée pe socialişti şi republicani. În Germania, după alegerile federale, Alternativa pentru Germania, formaţiune eurospcetică şi anti-imigraţie, a intrat în premieră în Bundestag, după ce a obţinut peste 12% din voturi. Partidul Libertăţii din Olanda (de extremă dreaptă), al lui Geert Wilders, a devenit, în martie, a doua forţă politică în Parlament, după liberali. Partidul Libertăţii în versiunea austriacă, cel mai vechi din familia naţionalistă europeană, a încheiat legislativele din octombrie cu 26%, un scor apropiat de recordul său. Rezultatul i-a garantat prezenţa în Guvernul condus de conservatorul Sebastian Kurz, care, la 31 de ani, a devenit cel mai tânăr premier din Europa. Deşi nu a fost deplin, succesul partidelor populiste, eurosceptice şi ostile imigraţiei accelerează recompunerea peisajului politic în spaţiul comunitar.



    Primul an al mandatului lui Trump


    Pe 20 ianuarie, miliardarul republican Donald Trump devenea preşedintele SUA, cu sloganul “America mai mai întâi”, însă suspiciunile de complicitate cu Rusia i-au umbrit debutul mandatului. Dovadă a manierei unice în care-şi conturează politica externă, el a destramăt bilanţul predecesorului său democrat Barack Obama, după ce SUA au părăsit sau au ameninţat că părăsesc mai multe acorduri internaţionale. Între acestea, Parteneriatul Trans-Pacific, semnat cu 11 ţări din regiunea Asia-Pacific, între care şi Japonia, Acordul climatic de la Paris şi actul constitutiv al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO). Totuşi, recunoaşterea Ierusalimului drept capitală a statului Israel a fost, poate, cea mai controversată decizie a neconvenţionalului preşedinte. Măsura a fost aproape unanim criticată de partenerii occidentali ai SUA şi a provocat un val de proteste în Orientul Mijlociu. De asemenea, pe tot parcursul anului, Trump a avut un discurs foarte agresiv faţă de ceea ce a numit “regimul brutal de la Phenian”, pe fondul obişnuitelor teste balistice ale Coreei de Nord.



    Atacuri comise în spaţiul occidental


    Sute de persoane şi-au pierdut viaţa în atacurile din 2017, în spaţiul occidental, în principal în SUA şi Marea Britanie, în pofida eforturilor depuse de comunitatea internaţională pentru combaterea terorismului.În mai, în oraşul britanic Manchester, în timpul concertului cântăreţei Ariana Grande, un britanic de cetăţenie libiană a detonat un dispozitiv explozibil improvizat. În urma atentatului, 22 de persoane şi-au piedut viaţa, iar 60 au fost spitalizate. În august, teroriştii au lovit din nou în Europa, de această dată la Barcelona. 14 persoane au fost ucise şi 100 rănite de o furgonetă care a intrat pe o arteră pietonală. Totuşi, cel mai sângeros atac a avut loc în octombrie, în Las Vegas, SUA. 59 de oameni au murit şi peste 500 au fost raniţi, după ce un sexagenar a deschis focul asupra mulţimii adunate la un concert. Carnagiul a inflamat dezbaterile privind accesul cetăţenilor americani la armele de foc.



    Final de carieră pentru mari sportivi


    Cel mai mare sprinter din toate timpurile, super-star al atletismului, sportiv cu o carismă inegalabilă. Jamaicanul Usain Bolt, supranumit Fulgerul, a spus adio sportului de performanţă în august, după Campionatele Mondiale. Cu un palmares extraordinar, care cuprinde opt titluri olimpice şi două recorduri mondiale ce par imposibil de depăşit, el a lăsat în urmă un gol uriaş. La rându-le, iubitorii fotbalului şi-au luat la revedere de la mai mulţi jucători de legendă. Italianul Francesco Totti, germanul Philipp Lahm, spaniolul Xabi Alonso si brazilianul Kaka au agăţat ghetele în cui. ound:white Cel mai mare sprinter din toate timpurile, super-star al atletismului, sportiv cu o carismă inegalabilă. Jamaicanul Usain Bolt, supranumit Fulgerul, a spus adio sportului de performanţă în august, după Campionatele Mondiale. Cu un palmares extraordinar, care cuprinde opt titluri olimpice şi două recorduri mondiale ce par imposibil de depăşit, el a lăsat în urmă un gol uriaş. La rându-le, iubitorii fotbalului şi-au luat la revedere de la mai mulţi jucători de legendă. Italianul Francesco Totti, germanul Philipp Lahm, spaniolul Xabi Alonso si brazilianul Kaka au agăţat ghetele în cui.


  • Jurnal românesc – 19.09.2017

    Jurnal românesc – 19.09.2017

    Indicatorul Robor, în
    funcţie de care se calculează dobânzile la creditele în lei, a ajuns, luni, la
    valoarea de 1%, cel mai înalt nivel al ultimelor 20 de luni. Robor mai mare înseamnă automat dobânzi
    în creştere, respectiv rate mai mari la bănci. Potrivit Băncii Naţionale a
    României (BNR), Robor a urcat, luni,
    la 1%, după ce în şedinţa precedentă a fost de 0,98%. Indicele a avut cea mai
    mică valoare în septembrie 2016 (0,68%), iar de la începutul lui 2017 se situează
    în intervalul 0,81-0,9. În data de 3 mai a înregistrat un boom, având cea mai
    mare valoare atât a acestui an, cât şi a ultimelor 3 trimestre (0,93). Robor este indicatorul principal în
    funcţie de care sunt calculate dobânzile variabile la creditele în lei.
    Dobânzile se află, de câteva luni, pe o traiectorie ascendentă, iar analiştii
    avertizează că acestea vor creşte şi mai mult până la finalul acestui an.



    Avocatul Poporului din România, Victor
    Ciorbea, s-a sesizat din oficiu şi va
    solicita clarificări din partea Ombudsmanului parlamentar din Finlanda, Petri
    Jääskeläinen, în legătură cu situaţia unui cetăţean român căruia i-a fost
    refuzată cazarea într-un hotel din cauza naţionalităţii sale. Totodată,
    Avocatul Poporului va solicita lămuriri legate de eventualele demersuri ce ar
    putea fi efectuate, în virtutea competenţelor legale şi constituţionale ale
    omologului finlandez. Sesizarea din oficiu a Avocatului Poporului vizează
    posibila încălcare a dispoziţiilor Protocolului Adiţional nr. 12 din 4
    noiembrie 2000 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
    fundamentale, a art. 26 din Pactul Internaţional cu privire la drepturile
    civile şi politice, precum şi a art. 16 şi art. 17 din Constituţia României
    privind egalitatea în drepturi şi cetăţenii români în străinătate.Ombudsmanul
    parlamentar este supraveghetorul suprem al respectării drepturilor omului şi
    legalităţii în Finlanda şi este numit de către Parlament.





    Deputatul PMP Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei
    pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a susţinut, marţi, o
    declaraţie politică în plenului Camerei Deputaţilor privind punerea în aplicare
    a Hotărârii de Guvern nr. 492/2004 privind Institutele Culturale Române de la
    Kiev, Cernăuţi, Belgrad, Moscova şi Atena şi înfiinţarea unor noi institute
    culturale româneşti sau filiale în Rep. Moldova, Serbia, Bulgaria şi Albania.
    Hotărârea de Guvern de acum 13 ani prevedea organizarea şi funcţionarea în 19
    state a 22 de Institute Culturale Româneşti sau filiale ale acestora la Atena,
    Beijing, Belgrad, Berlin, Bruxelles, Budapesta, Cernăuţi, Chişinău, Istanbul,
    Kiev, Londra, Lisabona, Madrid, Moscova, New York, Paris, Praga, Viena, Roma,
    Stockholm, Szeged, Tel Aviv, Varşovia şi Veneţia. În prezent, 5 dintre aceste
    Institute Culturale sau filiale nu există decât pe hârtie, iar deputatul român
    solicită deschiderea acestora, în condiţiile în care Ucraina, Federaţia Rusă şi
    Grecia au Institute, Centre sau Fundaţii Culturale în România. Doar în două
    state vecine României, din 5, în care există comunităţi istorice româneşti,
    funcţionează Institute Culturale Române: două în Ungaria, la Budapesta şi
    Szeged, şi doar unul în Rep. Moldova, la Chişinău, a precizat Constantin
    Codreanu. Totodată, el a cerut Guvernului să completeze Hotărârea 492/2004 cu
    prevederi noi despre înfiinţarea ICR Sofia cu filială la Vidin, ICR Tirana cu
    filiale la Saranda şi Corcea, precum şi a unor filiale ale ICR Chişinău la
    Bălţi şi Cahul şi a unei filiale ICR Belgrad la Bor, în Timoc. Aceste decizii
    şi acţiuni ale Guvernului de la Bucureşti vor fi în măsură să contribuie
    substanţial nu doar la promovarea limbii şi culturii române în statele din
    regiune, dar şi să vină în sprijinul importantelor noastre minorităţi istorice
    româneşti din aceste state, a mai spus deputatul român

  • Republica Moldova – 26 de ani de independenţă

    Republica Moldova – 26 de ani de independenţă



    Pe 27 august 1991, după eşecul puciului neo-bolşevic
    de la Moscova, Parlamentul de la Chişinău, pichetat de sute de mii de
    manifestanţi, a votat declaraţia de independenţă faţă de muribunda Uniune
    Sovietică a republicii constituite pe teritorii româneşti răsăritene anexate de
    Stalin în 1940. În aceeaşi zi, România era prima ţară din lume care recunoştea
    statalitatea noului său vecin. Ulterior, Bucureştiul a fost cel mai energic şi
    consecvent susţinător al suveranităţii, integrităţii teritoriale şi integrării
    europene a Republicii Moldova. Şi duminică, ministerul
    de Externe de la Bucureşti a reiterat că România va rămâne
    alături de Republica Moldova şi de toti cetăţenii acesteia, pe drumul spre
    integrarea europeană.

    La rându-i, ambasadorul român la Chişinău, Daniel Ioniţă,
    s-a declarat convins, într-un interviu acordat corepondenţilor Radio România,
    că obiectivul integrării europene poate fi atins.
    Nu este uşor să ajungi în Uniunea Europeană – şi-a avertizat el interlocutorii
    -, dar, în acelaşi timp, drumul în sine reprezintă o excelentă oportunitate
    pentru a parcurge un set concret de reforme. Iar la capătul acestui drum, a mai
    spus diplomatul român, pe lângă stabilitatea, predictibilitatea şi securitatea
    oferite de apartenenţa la un grup select, toţi cetăţenii Republicii Moldova vor
    avea posibilitatea să trăiască mai bine. Deja, după încheierea, în 2014, a acordurilor de
    asociere şi liber-schimb dintre Chişinău şi Bruxelles, cetăţenii moldoveni pot
    circula fără vize în Uniune, iar firmele lor pot exporta pe piaţa comunitară în
    condiţii foarte avantajoase.

    Declarativ pro-occidental, Guvernul de coaliţie
    condus de democratul Pavel Filip rămâne un promotor al apropierii de UE, dar
    preşedinteIe socialist filorus Igor Dodon, virulent românofob şi antioccidental,
    doreşte revenirea republicii pe orbita Moscovei. Fiecare
    dintre ei susţinuţi de circa
    jumătate din electorat, Filip şi
    Dodon sunt reprezentativi pentru ruptura politică, geopolitică şi de valori
    din societate. Cauzele acesteia sunt dureroase şi adânci. În momentul anexiunii staliniste, sute
    de mii de etnici români s-au refugiat în ţara micşorată, alte zeci de mii au
    fost deportaţi în Siberia sau Kazahstan, iar în locul lor ocupanţii au adus
    colonişti recrutaţi din toate ungherele imperiului. De altfel, însuşi ambasadorul
    Chişinăului în România, Mihai Gribincea, avertiza că republica de astăzi, cu mult mai divizată din
    punct de vedere politic, administrativ, etnic, lingvistic, religios, nu mai
    este provincia românească din interbelic. Urmarea cea mai gravă a jumătăţii de
    secol de ocupaţie este că, deşi Republica Moldova a ieşit din Uniunea
    Sovietică, la nivelul mentalităţilor nu a ieşit Uniunea Sovietică din Republica
    Moldova – a conchis ambasadorul.

  • Helmut Kohl Si Europa

    Helmut Kohl Si Europa


    Tru scurtu 1990, Europa ahurhea să s-ndreaga după multili evenimenti dit anlu di ma nainti. Sistemlu comunist s-avea surpata ca piesili a unui agioc di domino, s-avea asparta ntraoara si acutotalui. Tra nai cama multa dit european’i, maxus dit vasiliili ti avea ascapată di dictatura comunistă, nu eara dip limbid ti va s-aduca yinitlu, ti cali va s-acata. Nu eara dip limbid niti ti va s-adara Uniunea Sovietică, nica tru functiune, ama niti comunitatea a vasiliilor dezvoltate ale Europa. Eara una tatonare genearală, canda a multor oamini importanta nu la yinea s-pistipsească ti va sa s-facă.




    Cu tuti aesti, avea vara ti lucra la un plan limbid tra vasilia si populu a lui. Germania eara una vasilie ampartata dit bitisita a doilui polim mondial, cu 45 di an’I napoi. Ampărtarea s-avea fapta după ti avea agiumtă armatili aliate contra al Hitler, Armata Arose, tru Est, american’il’i, englezl’ii si aliatl’I a lor occidentali, tru Vest. Fu una ampartari ideologică si tru spiritlu la atea ti vrea s-yina ma amanat, “polimlu arati” cari s-ncuntra a Estului communistu, controlat di Uniunea Sovietică, si Vestul capitalistu.




    Linia di ampartari a continentului treati prit inima ali Germanie ase că, tru oara tru cari sistemlu communistu cădzu, Germania putea s-aiba nadie la unificare. Cancelarlu ali Germanie, Helmut Kohl, adra ma multu andicra di ti avea nadie, lucra tra unificare. Tru Germania, cancelarlu, ca sef a guvernului federal, ari mai multă puteare si multu ma multe tra adrari andicra di prezidentul a vasiliil’ei, ase că startegia si politica a lui îl’i si cad. A deapoa politica avea numa Ostpolitik si pripunea discl’idearea, nica si dialogul, cu Estul. Tru 1987, Germania di Vestu fu vizitată tra prota oara di eternul lider ali Germanie comunista, Erich Honecker, lucru imposibil fără aprobarea ali Moscova. Ama lider ali Uniunii Sovietica, dit 1985, eara Mihail Gorbaciov, cari lansa una s-una politit di transparentă cu scupolu ti să-lu reformeadza inertul sistem sovietic. Celebrele glasnost si perestroika dusira la evolutii tra nipistipseari, tru sisteme total antagoniti, Comunismul avea cadzuta, tru 1989, ama tanea keptu, nai putan tru principiu, tru Uniunea Sovietică.




    Tru scurtu 1990, cancelarlu german Helmut Kohl dusi fara andirsi tru Uniunea Sovietică tra s-pazarapseasca reunificarea a vasiliil’ei a lui. Dupu 8 mesi, la 3 di sumedru 1990, Germania s-fatea una, ateali 5 landuri dit cari eara formată fosta Ripublică Democrată Germană aderândaluui la Ripublica Federală Germană. Kohl cilastisi si cu Estul ama si cu Vestul tra s-isihaseasca asparizmili isit tru migdani di reunificarea ali Germanie.




    Isapea a atilor 17 di ani tru framtea a guvernului federal german easti una istorica, Germania ti u adra hiindalui un stat vartos, promotor ali irini si colaboraril’ei internationale, membru esential a edificiului european. Kohl fu un politician ti cilastisi tra cauza europeana si irinea tru lume. Deadun cu omologlu a lui francez, François Mittearand, adusi nai cama vartoasi imagini a unei ampacari diznau istorica ama tut deadun featira di cabili Tratatlul di Maastricht care thimil’iusi Uniunea Europeană. Moneda unică europeană avut tru Helmut Kohl un andrupamintu vartos. U alasa putearea si politica tru 1998 si di atumtea, aproapea dauă dekenii, aparitiile a lui fura aretcu si sporadite. Cându muri, tru aestu cirisar, truplu a lui fu bagat tra videari, anvalitu di hlambura europeana, tru hemiciclul di Strasbourg a Parlamentului European. Si aest dit soni evenimentu fu una premieră istorică, nica un gest tra Europa, care yine s-baga accentul di bitisita a unal’ei mira istorica dedicata tra irine si reconcilierii, colaborarea anamisa di natiuni nica si cara anamisa di eali avea eti di nivreari si ampuliseari.




    Autor: Marius Tita


    Armanipsearea: Tascu Lala


  • Helmut Kohl și Europa

    Helmut Kohl și Europa

    În
    februarie 1990, Europa începea să se aranjeze după tumultuosul an anterior.
    Sistemul comunist căzuse ca piesele unui joc de domino, se dezmembrase rapid și
    total. Pentru cei mai mulți dintre europeni, mai ales din țările ce scăpaseră
    de dictatura comunistă, nu era prea clar ce urmează, spre ce se vor îndrepta.
    Nu era foarte clar nici ce va face Uniunea Sovietică, încă în funcțiune, dar
    nici comunitatea țărilor dezvoltate ale Europei. Era o tatonare generală, parcă
    multor oameni importanți nu le venea să creadă ce se întâmpla. Totuși, cineva
    lucra la un plan clar pentru țara și poporul său. Germania era o țară divizată
    de la sfârșitul celui de al doilea război mondial, cu 45 de ani în urmă.
    Împărțirea se făcuse după ce ajunseseră armatele aliate împotriva lui Hitler,
    Armata Roșie, în Est, americanii, englezii și aliațiilor lor occidentali, în
    Vest. A fost o divizare ideologică și în spiritul a ceea ce a urmat, războiul rece care a opus Estul communist,
    controlat de Uniunea Sovietică, și Vestul capitalist.

    Linia de demarcație a
    continentului trece prin inima Germaniei astfel că, în momentul în care
    sistemul communist a căzut, Germania putea spera la unificare. Cancelarul
    Germaniei, Helmut Kohl, făcea mai mult decât spera, lucre deja la unificare. În
    Germania, cancelarul, ca șef al al guvernului federal, are mai multă putere și
    mult mai multe de făcut decât președintele țării, astfel că startegia și
    politica lui îi revin. Iar politica se numea Ostpolitik și propunea
    deschiderea, chiar dialogul, cu Estul. În 1987, Germania de Vest a fost
    vizitată pentru prima data de eternul lider al Germaniei comuniste, Erich
    Honecker, lucru imposibil fără aprobarea Moscovei. Dar lider al Uniunii
    Sovietice, din 1985, era Mihail Gorbaciov, care a lansat imediat politici de
    transparență menite să reformeze inertul sistem sovietic. Celebrele glasnost și perestroika au dus la evoluții incredibile, în sisteme total
    antagonice, Comunismul căzuse, în 1989, dar rezista, cel puțin în principiu, în
    Uniunea Sovietică. În februarie 1990, cancelarul german Helmut Kohl a mers fără
    ezitare în Uniunea Sovietică pentru a negocia reunificarea țării sale. Peste 8
    luni, la 3 octombrie 1990, Germania se reunifica, cele 5 landuri din care era
    formată fosta Republică Democrată Germană aderând la Republica Federală
    Germană. Kohl a avut de luptat și cu Estul dar și cu Vestul pentru a liniști
    temerile iscate de reunificarea Germaniei.

    Bilanțul celor 17 ani în fruntea
    guvernului federal german este unul istoric, Germania pe care a clădit-o fiind
    un stat puternic, promotor al păcii și colaborării internaționale, membru
    esențial al edificiului european. Kohl a fost un politician dedicat cauzei
    europene și păcii în lume. Împreună cu omologul său francez, François
    Mitterand, a oferit cele mai puternice imagini ale unei reconcilieri istorice
    dar tot împreună au făcut posibil Tratatul de la Maastricht care a creat
    Uniunea Europeană. Moneda unică europeană a avut în Helmut Kohl un susținător
    puternic A părăsit puterea și politica
    în 1998 și de atunci, aproape două decenii, aparițiile sale au fost rare și
    sporadice. Când a murit, în acest iunie, trupul său a fost expus, acoperit de
    drapelul european, în hemiciclul din Strasbourg al Parlamentului European. Și
    acest ultim eveniment a fost o premieră istorică, încă un gest pentru Europa,
    care vine să dea accentul final unui destin istoric dedicat păcii și
    reconcilierii, colaborării între națiuni chiar dacă între ele au stat secole de
    ură și confruntare.

  • Jurnal românesc – 16.03.2017

    Jurnal românesc – 16.03.2017

    Ministrul pentru românii de pretutindeni,
    Andreea Păstârnac, îşi continuă
    vizita în sudul Italiei, zonă în care mii de românce
    sunt tratate ca sclave în fermele siciliene. Ea conduce delegaţia Guvernului României
    aflată de miercuri într-o vizită de lucru în Italia, în contextul informaţiilor
    despre existenţa unor cazuri de exploatare a cetăţenilor români aflaţi la muncă
    în Sicilia. Până acum, au avut loc discuţii, atât la nivel de lideri ai
    autorităţilor locale, cât şi la nivel de experţi, cu reprezentanţi ai
    oficialitaţilor din Catania. Accentul s-a pus pe cooperare bilaterală în
    domeniu judiciar, al politicilor sociale şi egalităţii de şansă a cetăţenilor
    europeni şi al informării corecte cu privire la sistemul de drepturi şi
    libertăţi specifice pieţei forţelor de muncă în Italia. Până la 7.500 de femei,
    majoritatea românce, trăiesc în condiţii de sclavie în ferme din sudul Italiei,
    potrivit estimărilor poliţiei italiene. Femeile sunt victime a numeroase abuzuri,
    inclusiv ameninţări şi agresiuni sexuale, lucruri care se petrec într-o
    impunitate aproape totală – arată un reportaj publicat, duminică, de
    săptămânalul britanic The Observer.




    Premierul Sorin
    Grindeanu s-a întâlnit, astăzi, cu ambasadorul Statelor Unite ale Americii la
    Bucureşti, Hans Klemm, pentru o discuţie privind înfiinţarea Muzeului
    Holocaustului în Capitală. La întâlnire a participat şi directorul Programului
    Arhivistic Internaţional din cadrul Centrului pentru Înalte Studii despre
    Holocaust, Radu Ioanid. În timpul
    Holocaustului, în România şi în teritoriile aflate sub controlul său au murit
    între 280.000 şi 380.000 de evrei români şi ucraineni. În Holocaust au pierit
    şi aproximativ 13.000 de evrei români care trăiau în Transilvania de Nord, aflată
    sub ocupaţie maghiară, precum şi 5.000 de evrei români care se aflau atunci în
    alte ţări din Europa.




    Circa 1200 de
    militari din România şi SUA participă, de astăzi până pe 22 martie, la un
    exerciţiu la
    Marea Neagră. Aplicaţia cuprinde acţiuni complexe de apărare a litoralului
    românesc şi a zonelor urbane, cu sprijin naval, terestru şi aerian. Militarii
    au programate acţiuni de debarcare a detaşamentelor de infanterişti şi atacarea
    lor de către nave purtătoare de rachete, acţiuni de desant şi de respingere a
    atacului pe mare şi lansări de rachete, trageri cu obuziere şi cu armamentul de
    infanterie. Obiectivul aplicaţiei este creşterea interoperabilităţii dintre
    trupele române şi americane, precum şi perfecţionarea deprinderilor militarilor
    în conducerea şi executarea unei operaţiuni amfibii.




    Preşedintele
    Republicii Moldova, socialistul filorus Igor Dodon, face, vineri şi sâmbătă, o
    vizită la Moscova, a doua în mai puţin de trei luni de la învestire. El a
    anunţat că va participa la un forum al oamenilor de afaceri din Republica
    Moldova şi Rusia, la care va fi examinat potenţialul investiţional şi
    posibilităţile de parteneriat. Analiştii, citaţi de corespondenţii Radio
    România la Chişinău, spun, însă, că miza vizitei pare exclusiv electorală şi
    vizează asigurarea sprijinului rusesc pentru socialişti la alegerile
    parlamentare de anul viitor. În ianuarie, Dodon declarase la Moscova ca ia în
    calcul denunţarea acordului de asociere cu UE şi aprofundarea relaţiilor cu
    Uniunea Eurasiatică, precum şi federalizarea Republicii Moldova, ca soluţie
    pentru pacificarea regiunii separatiste pro-ruse Transnistria. Noua sa vizita
    are loc la scurt timp dupa ce premierul
    prooccidental, Pavel Filip, şi preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, solicitaseră oficialilor de la Chişinău să nu
    mai meargă la Moscova, din cauza vexaţiunilor la care sunt supuşi cetăţenii
    moldoveni de către autorităţile ruseşti.

  • SUA şi partenerii NATO

    SUA şi partenerii NATO

    Perceput,
    iniţial, drept suspect de îngăduitor cu Moscova şi excesiv de critic la adresa
    Bruxelles-ului, Donald Trump le-a încredinţat principalilor săi colaboratori
    misiunea de a corecta această imagine voalată.

    Săptămâna trecută, noul secretar
    american al Apărarii, James Mattis, s-a întâlnit cu omologii săi din ţările
    aliate la Bruxelles, unde a avertizat că, dacă doreşte reluarea cooperării cu
    Statele Unite şi cu NATO, Rusia trebuie să se ghideze după normele
    internaţionale. Deocamdată, a precizat el, Washingtonul nu e pregătit pentru o
    cooperare militară cu Moscova, ci doar pentru una politică. Pe de altă parte,
    însă, Mattis a reluat apelul preşedintelui său ca membrii europeni ai alianţei
    transatlantice să investească suplimentar în apărare, fiindcă, altfel, şi
    susţinerea americană s-ar putea diminua.

    Luni, a fost rândul noului
    vicepreşedinte al Statelor Unite, Mike Pence, să meargă la Bruxelles, unde a
    declarat că noua administraţie de la Washington este dedicată prezervării
    valorilor Vestului şi susţine unitatea Europei. A fost prima vizită în
    străinătate a lui Mike Pence, iar şeful executivului comunitar, Jean-Claude
    Juncker, a salutat această alegere cu valoare simbolică. Şi preşedintele
    Consiliului European, Donald Tusk, a spus că întâlnirea cu vicepreşedintele
    american era extrem de necesară. Şi, la fiecare apariţie în faţa presei, Pence
    a subliniat, potrivit corespondentei Radio România, că vorbeşte în numele
    preşedintelui Trump. Indiferent de punctele de vedere divergente – a spus
    el -, continentele noastre au aceeaşi moştenire, aceleaşi valori şi, în special,
    au acelaşi scop: să promoveze pacea şi prosperitatea prin libertate, democraţie
    şi stat de drept. Şi rămânem fideli acestor obiective. Mike Pence a
    reiterat şi importanţa schimburilor comerciale transatlantice şi angajamentul
    Statelor Unite pentru continuarea acestora. Prioritare pentru ambele părţi sunt,
    deopotrivă, lupta împotriva terorismului şi apărarea integrităţii teritoriale a
    statelor Uniunii Europene – a fost mesajul repetat de Pence şi după întâlnirea
    cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Cum Rusia încearcă să
    retraseze graniţe cu forţa, vom continua să susţinem prezenţa NATO în ţările
    baltice şi Polonia – a reafirmat numărul doi de la Casa Albă. Pe de altă parte,
    însă, el a avertizat, din nou, că poporul american şi-ar putea pierde răbdarea
    cu membrii NATO dacă aceştia nu participă în mod egal la povara
    apărării, punct de vedere împărtăşit de Stoltenberg. Europenii nu
    pot cere Statelor Unite să fie dedicate apărării Europei, dacă ei înşişi nu fac
    acest lucru – a repetat secretarul general al NATO. El a solicitat, din
    nou, ca toate statele membre să-şi respecte angajamentele financiare asumate,
    reamintind că doar cinci au atins deja ţinta unui buget al apărării de 2% din
    PIB, iar alte trei, între care şi România, au anunţat că sunt foarte aproape de
    acest prag.

  • Jurnal românesc – 19.01.2017

    Jurnal românesc – 19.01.2017


    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a discutat, la Washington, cu preşedintele Comisiei pentru afaceri externe din Camera Reprezentanţilor, Ed Royce, despre relaţiile româno-americane. Potrivit unei postări pe o reţea de socializare, oficialul american a subliniat seriozitatea de care a dat dovadă România în mai multe momente dificile. La rândul său, Liviu Dragnea a reconfirmat ataşamentul Romaniei faţă de parteneriatul strategic cu SUA, precum şi angajamentul Guvernului de la Bucureşti de a dezvolta relaţiile politice şi economice dintre cele două ţări. Liviu Dragnea a susţinut că România va fi, în continuare, un pilon de încredere al relaţiilor transatlantice. Liviu Dragnea se afla în SUA pentru a participa la ceremoniile de învestire a lui Donald Trump în funcţia de preşedinte. Alături de premierul Sorin Grindeanu, el a primit invitaţia din partea unuia dintre cei doi vicepreşedinţi ai Comitetului de învestire a preşedintelui SUA.



    Ministerul Afacerilor Externe a luat notă de declaraţiile preşedintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, lansate cu prilejul vizitei la Moscova, pe care le consideră inadecvate şi care nu corespund realităţilor politice şi relaţiilor speciale dintre România şi Republica Moldova. Potrivit MAE, care a reacţionat la solicitarea agenţiei AGERPRES, continuarea procesului de modernizare şi reformă, precum şi împlinirea aspiraţiilor tuturor cetăţenilor Republicii Moldova necesită acţiuni şi atitudini responsabile. Totodată, consolidarea durabilă a relaţiilor cu Republica Moldova şi susţinerea fermă a efortului de apropiere de Uniunea Europeană, în conformitate cu Parteneriatul Strategic bilateral pentru integrarea europeană, constituie pe mai departe o prioritate de prim-rang a politicii externe a României. Preşedintele rus, Vladimir Putin, i-a dăruit omologului moldovean, Igor Dodon, cu ocazia primei sale vizite la Moscova, o hartă a Moldovei istorice întocmită în secolul al XVIII-lea. Dodon a prezentat-o presei ruse într-o conferinţă de presă, spunându-le jurnaliştilor că jumătate din teritoriul actual al României este moldovenesc. Liderul de la Chişinău a mai declarat şi că nu are intenţia de a pune un gard de fier pe râul Prut şi a subliniat că programele umanitare pe care Republica Moldova le are cu România sunt benefice şi nu ar trebui să li se pună capăt. Potrivit lui Igor Dodon, Chişinăul şi Bucureştiul au o singură problemă: încercările de unire a Republicii Moldova cu România. Atunci când România declară la nivel politic că trebuie lichidată statalitatea Republicii Moldova, vom riposta – a spus Dodon.



    Fiscul român extinde pentru toţi contribuabilii serviciul Spaţiul Privat Virtual (SPV), aplicaţie lansată în septembrie 2014 doar pentru persoane fizice, prin care aceştia îşi pot verifica situaţia fiscală şi pot primi anumite documente la cerere, precum adeverinţa de venit, certificatul de cazier fiscal sau certificatul de atestare fiscală. Anunţul a fost făcut de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, care a precizat că, pe lângă persoanele fizice, şi contribuabilii persoane juridice şi entităţile fără personalitate juridică pot, acum, opta să primească electronic acte administrative fiscale. La rândul lor, pot transmite Fiscului, prin SPV, declaraţiile fiscale, contractele de cedare a folosinţei bunurilor, precum şi diverse cereri sau sesizări.




  • Jurnal românesc – 8.04.2016

    Jurnal românesc – 8.04.2016

    România rămâne stabilă din
    punct de vedere financiar, dar riscurile care ar putea conduce la deteriorarea
    acestei situaţii au crescut faţă de anul precedent, arată un raport asupra stabilităţii
    financiare prezentat de Banca Naţională.
    Instituţia atrage atentia că, pentru prima dată, România se confruntă cu
    un risc sistemic sever şi
    acesta se referă la cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul
    financiar-bancar. Potrivit BNR, în
    ultimele şase luni s-au intensificat iniţiativele legislative care îsi propun
    să reglementeze domeniul financiar-bancar, prin interventia retroactivă în
    contractele încheiate între bănci şi clienti. Alte riscuri semnalate în raport se
    referă la posibila modificare a încrederii investitorilor în pieţele emergente
    şi la criza refugiaţilor.






    România
    nu a renunţat niciodată la recuperarea tezaurului de la Moscova, unde a fost
    trimis în perioada Primului Război Mondial. Afirmaţia a fost făcută în cadrul
    simpozionului de istorie şi civilizaţie bancară Cristian Popişteanu de
    guvernatorul BNR Mugur Isărescu, cel care a amintit că se împlineşte un secol de la trimiterea tezaurului
    la Moscova. El a adăugat că se vor face toate demersurile pentru ca valorile
    înstrăinate să revină acasă. In prezent, rezerva de aur a ţării, aflată în
    administrarea BNR, este de 103,7 tone de aur, cu circa 12 tone mai mare decât
    cantitatea de aur din tezaurul deţinut de BNR în 1916 şi trimis la Moscova.




    România şi
    Bulgaria au semnat, la Sofia, un memorandum de înţelegere interparlamentară
    menit să consolideze cooperarea la acest nivel dintre cele două ţări. Din
    partea României documentul a fost semnat de preşedintele Camerei Deputaţilor,
    Valeriu Zgonea, care a precizat că cele două state vor coopera, astfel, mai
    bine în principalele probleme cu care se confruntă Uniunea Europeană şi NATO,
    cum ar fi crearea de locurilor de muncă sau criza refugiaţilor. Valeriu Zgonea
    a fost primit, la Sofia, de preşedintele Bulgariei, Rosen Plevneliev, şi de
    premierul Boiko Borisov.Pe de
    altă parte, operatorii de gaze din România şi Bulgaria,
    Transgaz România, respectiv Bulgartransgas SA, au semnat cu compania austriacă
    Habau PPS Pipeline Systems SRL un acord pentru construirea tronsonului
    subacvatic pe sub fluviul Dunărea al interconectorului de gaze dintre cele două
    ţări. Valoarea construcţiei este de 8,9 milioane de euro.Termenul
    reglementat pentru executarea contractului este de 119 zile.




    Sesiunea specială a examenului de
    Bacalaureat de anul acesta se va desfăşura, în mai, la Braşov, a anunţat
    Ministerul Educaţiei, într-un comunicat. Ministrul Adrian Curaj a aprobat
    calendarul sesiunii speciale a examenului de Bacalaureat pentru absolvenţii de
    liceu participanţi la loturile naţionale care se pregătesc pentru competiţiile
    internaţionale sportive sau pe discipline, precum şi pentru absolvenţii de
    liceu care susţin admiterea în universităţile din străinătate în aceeaşi
    perioadă cu examenul naţional de Bacalaureat. Înscrierea candidaţilor va avea
    loc în zilele de 14 şi 15 mai. Probele de evaluare a competenţelor se vor
    desfăşura astfel: pe 16 – 17 mai va avea loc evaluarea competenţelor
    lingvistice de comunicare orală în limba română/ limba maternă, pe 18 şi 19 mai
    – Evaluarea competenţelor
    digitale, pe 20 şi 21 mai – Evaluarea
    competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională.

  • Comunicatul Comisiei comune româno-ruse pentru studierea relaţiilor bilaterale

    Comunicatul Comisiei comune româno-ruse pentru studierea relaţiilor bilaterale

    În perioada 25-26 martie 2016 a avut loc, la
    Sinaia (România), cea de-a IV-a sesiune a Comisiei comune româno-ruse pentru
    studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv
    problema Tezaurului României depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial.




    Prezenta reuniune a Comisiei comune este prima
    întâlnire după o pauză de 10 ani, aceasta desfăşurându-se într-o atmosferă
    deschisă şi constructivă, marcând un nou important pas în direcția studierii
    problemelor care intră în competența Comisiei.




    Părțile au continuat schimbul de opinii privind
    diferite aspecte referitoare la Tezaurul României, inclusiv la valorile Băncii
    Naţionale a României depuse la Moscova în timpul Primului Război Mondial,
    precum şi la restituirile din 1935 şi din 1956 de către Uniunea Sovietică a
    unor părți din valorile românești.




    Pentru atingerea obiectivelor stabilite prin
    Declarația comună a miniștrilor Afacerilor Externe, din 2003, părţile au
    convenit dinamizarea activităţii Comisiei comune, aprofundarea activității de
    identificare a documentelor în arhive, inițierea elaborării unor publicații
    comune, precum și înființarea unor grupuri comune de experți pentru cercetarea
    documentelor de arhivă referitoare la tematica activității Comisiei.




    Partea rusă a exprimat mulțumiri Băncii Naționale
    a României pentru sprijinul logistic oferit bunei desfășurări a sesiunii
    Comisiei comune.




    Părțile au convenit ca următoarea sesiune a
    Comisiei comune să aibă loc în Federația Rusă, la Moscova, în a doua parte a anului
    2017.

  • Sportivul sǎptǎmânii – Scrimerul Tiberiu Dolniceanu

    Sportivul sǎptǎmânii – Scrimerul Tiberiu Dolniceanu

    La Moscova au avut loc, sǎptǎmâna trecutǎ, Campionatele Mondiale de scrimǎ. Principalele aşteptǎri ale delegaţiei române s-au îndreptat cǎtre probele feminine de spadǎ şi cele masculine de sabie. La spadǎ individual, sportivele române au dezamǎgit. Loredana Dinu şi Simona Gherman au părăsit întrecerea dupǎ sferturile de finală, în timp ce Ana-Maria Brânză a fost eliminată în turul 2, iar Simona Pop, în primul tur. Fetele şi-au luat revanşa în proba echipelor. In componenţa Ana-Maria Brânză, Simona Gherman, Simona Pop şi Loredana Dinu, formaţia românǎ a câştigat argintul, dupǎ finala pierdutǎ cu 36 la 45 în faţa Chinei. Anterior, România trecuse, în primul tur, de Turcia, apoi, în optimi, de Elveţia. In sferturile de finalǎ, sportivele tricolore s-au impus în faţa Ungariei, iar în semifinale au învins Ucraina.



    La sabie a fost invers. Echipa României, alcătuită din Tiberiu Dolniceanu, Iulian Teodosiu, Alin Badea şi Mădălin Bucur, s-a clasat pe locul 6. La individual însǎ, Tiberiu Dolniceanu câştigase, anterior, medalia de bronz. A fost performanţa individualǎ cea mai bunǎ realizatǎ de un sportiv român la Moscova, motiv pentru care Radio România Internaţional l-a desemnat pe Dolniceanu Sportivul Sǎptǎmânii.



    În vârstă de 27 de ani, Tiberiu Dolniceanu a câştigat cu echipa României, titlul mondial în 2009 la Antalya, în Turcia. A urmat, tot cu echipa, o medalie de bronz la ediţia 2010 de la Paris a Mondialelor, dupǎ care o medalie de argint la Europenele din 2012, desfǎşurate în Italia, la Legnano. A făcut apoi parte din echipa cu care România a câştigat medaliile de argint la Jocurile Olimpice de la Londra. In 2013, la întrecerile continentale de la Zagreb, a câştigat titlul european la individual. La Mondialele din 2013, de la Budapesta, a câştigat argintul cu echipa şi bronzul la individual. Tot cu bronz la individual s-a întors şi anul trecut, de la Kazan, din Rusia.

  • Sportivul sǎptǎmânii – Scrimerul Tiberiu Dolniceanu

    Sportivul sǎptǎmânii – Scrimerul Tiberiu Dolniceanu

    La Moscova au avut loc, sǎptǎmâna trecutǎ, Campionatele Mondiale de scrimǎ. Principalele aşteptǎri ale delegaţiei române s-au îndreptat cǎtre probele feminine de spadǎ şi cele masculine de sabie. La spadǎ individual, sportivele române au dezamǎgit. Loredana Dinu şi Simona Gherman au părăsit întrecerea dupǎ sferturile de finală, în timp ce Ana-Maria Brânză a fost eliminată în turul 2, iar Simona Pop, în primul tur. Fetele şi-au luat revanşa în proba echipelor. In componenţa Ana-Maria Brânză, Simona Gherman, Simona Pop şi Loredana Dinu, formaţia românǎ a câştigat argintul, dupǎ finala pierdutǎ cu 36 la 45 în faţa Chinei. Anterior, România trecuse, în primul tur, de Turcia, apoi, în optimi, de Elveţia. In sferturile de finalǎ, sportivele tricolore s-au impus în faţa Ungariei, iar în semifinale au învins Ucraina.



    La sabie a fost invers. Echipa României, alcătuită din Tiberiu Dolniceanu, Iulian Teodosiu, Alin Badea şi Mădălin Bucur, s-a clasat pe locul 6. La individual însǎ, Tiberiu Dolniceanu câştigase, anterior, medalia de bronz. A fost performanţa individualǎ cea mai bunǎ realizatǎ de un sportiv român la Moscova, motiv pentru care Radio România Internaţional l-a desemnat pe Dolniceanu Sportivul Sǎptǎmânii.



    În vârstă de 27 de ani, Tiberiu Dolniceanu a câştigat cu echipa României, titlul mondial în 2009 la Antalya, în Turcia. A urmat, tot cu echipa, o medalie de bronz la ediţia 2010 de la Paris a Mondialelor, dupǎ care o medalie de argint la Europenele din 2012, desfǎşurate în Italia, la Legnano. A făcut apoi parte din echipa cu care România a câştigat medaliile de argint la Jocurile Olimpice de la Londra. In 2013, la întrecerile continentale de la Zagreb, a câştigat titlul european la individual. La Mondialele din 2013, de la Budapesta, a câştigat argintul cu echipa şi bronzul la individual. Tot cu bronz la individual s-a întors şi anul trecut, de la Kazan, din Rusia.

  • Geopolitica scutului anti-rachetă

    Geopolitica scutului anti-rachetă

    Proiectul scutului antirachetă din Europa, dezvoltat sub umbrela NATO, a suscitat discuţii aprinse încă de la iniţierea sa, iar multele convorbiri pe această temă nu au făcut decât să lase pe poziţii divergente Rusia şi Alianţa Nord-Atlantică. Moscova continuă să critice iniţiativa Washingtonului şi să declare că se simte ameninţată de scutul aflat în construcţie, în timp ce ţările occidentale îşi menţin poziţia potrivit căreia este vorba doar despre un sistem defensiv şi în niciun caz nu are în vizor Rusia.



    Moscova insistă să primească garanţii cu caracter constrângător în plan juridic prin care să se arate că sistemul european nu este îndreptat împotriva sa, în timp ce NATO susţine că a oferit deja asigurări. Kremlinul avertizează că acesta ar putea să “încalce echilibrul strategic şi să submineze stabilitatea internaţională”. Între timp, lucrările de instalare a elementelor scutului continuă în Europa, inclusiv în România. Mai mult, recent NATO a decis înfiinţarea unor centre de comandă şi control în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi România. În cadrul unei întâlniri la Bruxelles, miniştrii Apărării din ţările membre NATO au anunţat, de asemenea, că Forţa de reacţie rapidă a Alianţei va fi dublată şi va include 30 de mii de persoane.



    Reacţia Moscovei a venit cu promptitudine: “Deschiderea unor centre militare suplimentare la graniţele noastre nu este altceva decât o încercare de a exercita presiune asupra Rusiei. Iar răspunsul Moscovei va fi unul adecvat”, a declarat Aleksandr Gruşko, emisarul Moscovei la Alianţa Nord-Atlantică. Potrivit oficialului rus, schimbările serioase din cadrul situaţiei politico-militare de-a lungul frontierei ruseşti vor conduce în mod natural la schimbări în planurile militare ale Rusiei, menite să garanteze securitatea ţării.



    Potrivit emisarului Moscovei, deciziile NATO “creează un risc mare pentru Rusia”, în primul rând în Ţările Baltice, care ar putea deveni o regiune de “confruntare militară”, iar înfiinţarea unui centru de antrenament comun în Georgia, anunţată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va contribui, de asemenea, la intensificarea tensiunilor geopolitice şi la deteriorirea securităţii regionale. “Centrul de antrenament din Georgia reprezintă un pas pe care nu îl putem vedea decât ca pe o provocare. Nu era necesar ca NATO să creeze un astfel de centru”, a declarat Gruşko, apreciind că ţările din regiunea Mării Negre sunt capabile să îşi garanteze singure securitatea.



    Gruşko a adăugat că pentru Moscova, Actul fondator privind relaţiile dintre Rusia şi NATO “rămâne unul dintre acordurile de bază care derivă din înţelegerea faptului că securitatea poate fi obţinută doar prin cooperare”.


  • Priorităţile preşedinţiei letone a UE

    Priorităţile preşedinţiei letone a UE

    La mai bine de 10 ani de la intrarea sa în UE, Letonia, o mică ţară baltică, cu aproape două milioane de locuitori, asigură în primele şase luni din 2015 preşedinţia rotativă a Uniunii. Printre priorităţile anunţate se numără creşterea economică şi crearea de noi locuri de muncă în spaţiul comunitar. Mai multe detalii ne oferă corespondentul Radio România la Bruxelles, Cerasela Rădulescu: “Dosarele comunitare pe care Letonia va trebuie să le gestioneze timp de şase luni conţin o problematică extrem de complexă, căreia diplomaţia letonă va trebui să-i găsească o rezolvare: relaţiile UE cu Rusia, efectele crizei economice din Grecia, problemele legate de securitatea energetică şi, nu în ultimul rând, situaţia economică deloc optimă a UE. Autorităţile de la Riga au anunţat că vor să se implice în susţinerea eforturilor comunitare de combatere a islamismului jihadist, dar şi de eliminare a atitudinilor discriminatorii ale Londrei faţă de cetăţenii est-europeni care vor să muncească liber pe piaţa muncii din Marea Britanie.”



    Letonia preia acest mandat într-un moment de incertitudini economice şi sociale. Previziunile economice recente ale Comisiei europene conduse de Jean-Claude Juncker arată o creştere lentă şi o rată ridicată a şomajului, 25 de milioane de persoane din totalul de 500 fiind fără un loc de muncă.



    În ceea ce priveşte politica externă, anexarea, în martie 2014, a Crimeii de către Rusia şi intervenţia sa în Ucraina rămân preocupări presante pentru Letonia, desprinsă alături de celelalte ţări baltice din URSS. Şi asta, în ciuda asigurărilor NATO, ale cărei membre sunt de zece ani, şi în pofida prezenţei avioanelor de vânătoare occidentale care interceptează aparate ruseşti zburând tot mai aproape de frontierele lor.



    În prezent, relaţiile diplomatice sunt extrem de reci între UE şi Rusia. Diplomaţia letonă a anunţat că abordarea unui dialog cu Moscova se va face pragmatic, fără idei preconcepute pro sau antiruse. Poziţia Letoniei, ţară cu o importantă minoritate rusofonă, în bună parte susţinătoare a Kremlinului, este una simplă: dacă va exista o îmbunătăţire considerabilă a situaţiei din Ucraina, Riga va propune ridicarea sancţiunilor impuse Rusiei. Dacă se va înrăutăţi, sancţiunile se vor înăspri.



    În ceea ce priveşte politica de extindere a UE, Letonia recunoaşte importanţa acestui proces şi va încerca să înregistreze progrese în actualele negocieri cu Serbia, Muntenegru şi Turcia.