Tag: motiune

  • Jurnal românesc – 21.10.2014

    Jurnal românesc – 21.10.2014

    La alegerile pentru Preşedintele României, din 2 şi, respectiv 16 noiembrie, un act de identitate valabil e o condiţie absolut necesară pentru exercitarea dreptului de vot. Ministerul de Externe de la Bucureşti recomandă cetăţenilor români din străinătate care şi-au pierdut sau cărora le-au expirat actele de identitate să solicite din timp preschimbarea acestora la misiunile diplomatice şi consulare ale României. Ţinând cont de durata necesară emiterii unor noi acte valabile, cetăţenii români sunt sfătuiţi să evite preschimbarea actelor de identitate în apropierea zilei în care se desfăşoară scrutinul sau chiar în ziua respectivă. În vederea unei cât mai bune informări a cetăţenilor români din străinătate cu privire la condiţiile de exercitare a votului, ministerul de Externe a dat publicităţii Ghidul alegătorului român din străinătate – Alegeri pentru Preşedintele României din 2014, material informativ pe care îl recomandă spre consultare.



    Votul pe moţiunea simplă privind românii de pretutindeni a fost amânat, luni, în plenul Camerei Deputaţilor, din lipsă de cvorum. Acesta va avea loc săptămâna viitoare. În documentul inititulat Românii de pretutindeni – victimele unui actor netalentat şi dezinteresat, iniţiatorii, deputaţii PNL şi PDL, îi cer ministrului delegat de resort, social-democratul Bogdan Stanoevici, să iniţieze o procedură de evaluare serioasă şi credibilă a numărului de români care trăiesc în afara graniţelor ţării. Guvernul e acuzat de dispreţ faţă de comunităţile româneşti din străinătate, fiindcă a învestit în această funcţie un om fără o minimă experienţă în domeniu. În replică, ministrul Stanoevici a spus că acuzaţiile din moţiune sunt lipsite de substanţă şi demagogice.



    Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, şi omologul său ungar, Péter Szijjártó, au convenit, luni, în marja unei reuniuni la Luxemburg, abordarea, la întânirile lor viitoare, a dosarelor sensibile aflate pe agenda bilaterală de mai mulţi ani. Potrivit diplomaţiei de la Bucureşti, printre acestea figurează protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ungaria. Cei doi miniştri au decis să reactiveze Comitetul de specialitate româno-ungar de colaborare în domeniul minorităţilor naţionale.



    Şeful Guvernului de la Roma, Matteo Renzi, a promis să favorizeze obţinerea cetăţeniei italiene pentru copiii născuţi în peninsulă din părinţi străini. El a promis ca, până la sfârşitul anului, să obţină aprobarea unor amendamente care să modifice legea privind cetăţenia. Dacă proiectul său va trece, copiii născuţi în Peninsulă din părinţi străini ar putea obţine cetăţenia italiană, cu condiţia ca ei să fi efectuat acolo cel puţin un ciclu şcolar, primar sau secundar. Peste un sfert de milion de străini, majoritatea proveniţi din Europa, trăiesc în legalitate în Italia, dintre care peste 25% sunt tineri de sub 20 de ani.



    Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, pretinde că Transnistria trebuie să aibă drept de autodeterminare, dacă Republica Moldova aderă la NATO sau decide să se unească cu România. Potrivit corespondentului Radio România la Moscova, Lavrov a avertizat Uniunea Europeană în legătură cu consecinţele nefaste ale aplicării aşa-numitului scenariu ucrainean în Republica Moldova.

  • Moţiune de cenzură împotriva guvernului

    Moţiune de cenzură împotriva guvernului

    Instalat la şefia Guvernului de la Bucureşti acum doi ani, premierul social-democrat Victor Ponta se va confrunta, luni, cu votul asupra celei dintâi moţiuni de cenzură depusă contra echipei sale executive.



    Defel neobişnuit pentru viaţa politică românească, iniţiatorii acesteia sunt liberalii, adică partenerii din Guvern ai aceluiaşi Ponta până acum două luni. Sub sigla defunctei Uniuni Social-Liberale, care-şi adjudecase alegerile legislative din iarna lui 2012 cu aproape 70% din voturi, PSD şi PNL au guvernat împreună în numele corectării a ceea ce numeau abuzurile cabinetelor precedente, de coloratură PDL şi teleghidate de preşedintele Traian Băsescu.



    Azi, sub textul moţiunii de cenzură figurează semnăturile a 231 de parlamentari, nu doar din PNL sau PP-DD, ci şi reprezentanţi ai PDL şi independenţi afiliaţi Mişcării Populare, pro-prezidenţiale. Exersate de-a lungul anilor, redesenarea alianţelor, schimbarea taberelor, denunţarea parteneriatelor sunt practici de acum banale în Parlamentul României.



    În moţiune, PNL acuză guvernul că nu şi-a respectat promisiunile referitoare la neimpozitarea profitului reinvestit, la reducerea cu cinci puncte procentuale a contribuţiilor pentru asigurări sociale, la adoptarea legii primei întabulări a terenurilor agricole şi forestiere sau la reformularea Codului Fiscal şi a noului Cod Silvic. Semnatarii documentului îl mai acuză pe premierul Ponta, între altele, şi de faptul că ar încerca să controleze justiţia.



    În replică, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a dat recent asigurări că de la 1 iulie măsura privind reducerea CAS cu 5 procente la angajator va deveni certitudine.



    Analiştii pronostichează că Guvernul Ponta va supravieţui fără emoţii testului din Parlament. Pentru a fi adoptată, moţiunea de cenzură are nevoie de cel puţin 286 de voturi favorabile. Dar PNL, PDL şi PPDD au doar 218 senatori şi deputaţi, în timp ce puterea — reprezentată de PSD şi partenerii săi juniori, UNPR şi PC, precum şi de UDMR – are 322 de parlamentari.



    Însuşi liderul liberal, Crin Antonescu, califică drept reduse şansele ca moţiunea să treacă de Parlament, dar se declară mulţumit că dezbaterea documentului va prilejui radiografierea guvernării.



    De partea cealaltă, Puterea e foarte sigură pe ea şi pare, deja, euforică. Moţiunea va fi dezbătută şi votată exact la o zi după alegerile pentru Parlamentul European, la care, potrivit sondajelor privind intenţiile de vot, lista alianţei de stânga dominată de PSD va colecta, singură, mai multe sufragii decât toate partidele din opoziţie la un loc.