Tag: motiune

  • Retrospectiva săptămânii 09.09 – 15.09.2018

    Retrospectiva săptămânii 09.09 – 15.09.2018

    Moţiune simplă împotriva ministrului
    de Interne


    Scandalul
    generat de modul în care jandarmii au reacţionat la manifestaţia
    antiguvernamentală din 10 august, de la Bucureşti, este departe de a se stinge.
    Deputaţii au respins, în prima parte a acestei săptămâni, moţiunea simplă
    depusă de PNL, de opoziţie, împotriva ministrului de Interne, Carmen Dan. Liberalii
    îi cereau demisia pentru
    modul în care a fost gestionată intervenţia jandarmilor, pe care o consideră
    excesivă, şi pentru imaginea creată României în plan extern. Carmen Dan a
    explicat că mitingul din 10 august a fost tratat ca o manifestaţie cu risc
    asupra ordinii publice, iar intervenţia a fost una legală. Precizările
    ministrului de Interne continuă să fie, însă, departe de a-i convinge pe
    reprezentanţii opoziţiei. De cealaltă parte, PSD, principala formaţiune din
    coaliţia la putere, a cerut instituţiilor statului să investigheze urgent
    informaţiile apărute în spaţiul public cu privire la o posibilă finanţare externă
    a protestelor de stradă şi premeditarea acţiunilor violente din acea zi. Între
    timp, Parchetul Militar continuă ancheta privitoare la intervenţia din 10
    august a forţelor de ordine. Circa 770 de persoane care au avut de suferit au
    depus plângeri penale.



    Vizite la nivel înalt în România


    Săptămâna care se încheie a fost jalonată
    de o serie de vizite, la nivel înalt, la Bucureşti. În perspectiva preluării de
    către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, în primul semestru
    din 2019, premierul Olandei, Mark Rutte, a avut discuţii atât cu omologul Viorica
    Dăncilă, cât şi cu preşedintele ţării, Klaus Iohannis, care a reiterat că
    România doreşte să adere cât mai repede la spaţiul Schengen. Relaţia cu Olanda -
    a mai spus şeful statului – are o importantă componentă economică, dar şi una
    socială, în contextul în care aproximativ 30.000 de români trăiesc în această
    ţară. Klaus Iohannis şi Mark Rutte au convenit, totodată, că, deşi opiniile
    ţărilor lor nu coincid în toate dosarele, ambele lucrează la consolidarea Uniunii
    Europene. Pe de altă parte, în vizită la Bucureşti a fost şi premierul
    Slovaciei, Peter Pellegrini, prilej pentru premierul Viorica Dăncilă să
    declare, între altele, că România va acorda, pe perioada cât va deţine
    preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, o atenţie prioritară avansării
    negocierilor cu privire la viitorul cadru financiar multianual 2021-2027. În
    plan bilateral, a fost semnat un protocol de cooperare în domeniul inspecţiei
    muncii, de care vor beneficia lucrătorii români angajaţi pe piaţa muncii din
    Slovacia, şi un program de cooperare în domeniul educaţiei, prin care este
    extinsă cooperarea deja existentă. În fine, să amintim că, săptămâna aceasta,
    în Capitală s-au reunit, informal, miniştrii de Externe din România, Polonia şi
    Turcia, Teodor Meleşcanu, Jacek Czaputowicz şi Mevlut Cavuşoglu, pentru o
    Trilaterală pe teme de securitate, a cincea în acest format.


    Virusul pestei porcine africane câştigă teren


    Pesta porcină africană evoluează în România.
    Potrivit Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
    Alimentelor, peste 200 de localităţi din 12 judeţe sunt afectate, iar numărul
    focarelor este de aproape 900, inclusiv în exploataţii comerciale. Au fost
    eliminaţi, până acum, peste 232 de mii de porci afectaţi de boală. Premierul
    Viorica Dăncilă a anunţat că Guvernul va adopta o ordonanţă de urgenţă care
    prevede că fiecare angajat din fermele afectate de pesta porcină, care şi-a
    pierdut locul de muncă, va primi o compensaţie financiară timp de maximum şase
    luni. Comisarul europeanpentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil
    Hogan, în vizită la Bucureşti, a precizat că 75% din porcii crescuţi în
    gospodării în Uniunea Europeană sunt în România. El a declarat că la nivelul
    Comisiei se are în vedere acordarea unui sprijin financiar pentru a ajuta pe
    fermierii afectaţi. Serviciul Român de Informaţii a avertizat că în România
    există pericolul unui alt virus care, de data aceasta, ar putea afecta micile
    rumegătoare: ovine şi caprine.



    Un nou an şcolar în România


    Aproape 3
    milioane de elevi din toată România au început, luni, şcoala … cu bune şi cu
    rele. Probleme sunt multe şi vechi: şcoli nerenovate, fără autorizaţie sanitară
    sau de incendiu, manuale cu greşeli şi copii din ce în ce mai puţini. Chiar şi
    aşa, rămâne, ca întotdeauna, bucuria elevilor de a se întoarce din nou în bănci
    după o lungă vacanţă de vară, de a-şi întâlni camarazii şi profesorii, de a-şi
    dezvolta aptitudinile şi completa cunoştinţele. A devenit o tradiţie ca autorităţi
    la cel mai înalt nivel să onoreze cu prezenţa lor elevi şi cadre didactice.
    Preşedintele Klaus Iohannis a ales să fie prezent la Colegiul Naţional Horea,
    Cloşca şi Crişan din Alba Iulia (centru), instituţie de tradiţie care, anul
    viitor, va împlini 100 de ani de activitate. În celălalt capăt al ţării, la
    Constanţa, pe malul Mării Negre, ministrul Apărării, Mihai Fifor, a participat
    la festivitatea organizată cu ocazia reînfiinţării Colegiului Naţional Militar
    Alexandru Ioan Cuza, după o pauză de 20 de ani.



    Referendum în favoarea familiei
    tradiţionale


    Un referendum pentru redefinirea familiei
    în Constituţie urmează să fie organizat pe 7 octombrie, după ce Senatul a
    adoptat, săptămâna aceasta, în calitate de Cameră decizională, un proiect de
    lege în acest sens. Potrivit textului, revizuirea Constituţiei prevede că
    familia se întemeiază pe căsătoria între un bărbat şi o femeie, şi nu între
    soţi, aşa cum este în prezent. Decizia organizării referendumului are la bază o
    iniţiativă cetăţenească prin care au fost strânse trei milioane de semnături din toată ţara. Semnată
    inclusiv de reprezentanţi ai cultelor din România, iniţiativa este similară
    celor din anii trecuţi din Croaţia şi Slovenia. Asociaţia ACCEPT, care apără
    drepturilor minorităţilor sexuale, a reacţionat, afirmând că, votul din Senat
    reprezintă o încălcare a dreptului la viaţă privată şi de familie, unul
    inalienabil ce aparţine tuturor persoanelor, indiferent de gen şi orientare
    sexuală.

  • Atragerea fondurilor europene şi creşterea economică

    Atragerea fondurilor europene şi creşterea economică

    Sărăcită dramatic în aproape jumătate de secol de dictatură comunistă şi prost gestionată în lunga tranziţie post-revoluţionară, România a fost, în cele din urmă, admisă în Uniunea Europeană în 2007. Decalajele de dezvoltare faţă de Occident persistă, însă, mai ales în regiunile paupere din nord-estul şi sudul ţării, unde nivelul de trai nu atinge nici măcar jumătate din media comunitară. Teoretic, mijlocul cel mai la îndemână pentru corectarea decalajelor este absorbţia de fonduri europene. Practic, însă, autorităţile româneşti, deopotrivă centrale şi locale, indiferent de culoarea lor politică, au devenit proverbiale pentru slaba capacitate de a accesa banii de la Bruxelles.



    Aceasta a fost şi tema moţiunii simple “Absorbţia banilor comunitari, o catastrofă marca PSD-ALDE”, introdusă în Senat împotriva ministrului Fondurilor Europene, social-democrata Rovana Plumb, de grupurile PNL şi PMP şi votată, marţi, şi de USR. Semnatarii i-au cerut ministrului să demisioneze, acuzând ceea ce au numit dezastrul din gestionarea fondurilor structurale în România. Din miliardele de euro alocate României s-au cheltuit doar sume derizorii, iar în unele cazuri proiectele nici nu au demarat, afirmă senatorii din opoziţia de dreapta, care au identificat drept motive birocraţia excesivă, schimbările permanente ale legislaţiei şi indiferenţa autorităţilor.



    Senatorul liberal George Stângă: România a pierdut oficial 1,64 de miliarde de euro la sfârşitul anului 2017, bani pe care îi primeam gratis de la UE. Cu aceşti bani am fi putut construi 10 spitale regionale, nu opt, am fi putut construi 160 de km de autostradă, am fi putut construi patru poduri suspendate peste Dunăre. Aţi dovedit că nu sunteţi în stare să aduceţi bani europeni în ţară. Incompetenţa, lipsa de profesionalism vă determină să vă daţi demisia. Daţi-vă demisia înainte ca acest domeniu să fie compromis total.”



    Previzibil, majoritatea guvernamentală de stânga, susţinută de UDMR, a respins moţiunea simplă cu un scor confortabil: 72 de voturi împotriva, o abţinere şi doar 40 de voturi pentru.



    Înainte de vot, ministrul Fondurilor Europene a replicat criticilor şi a acuzat, la rându-i, ceea ce a numit discursul politicianist al dreptei. Rovana Plumb: Nu sunt un om care să se uite către trecut, prefer să construiesc prezentul pentru a asigura rezultatele viitorului. Dar nici nu acceptăm atacurile nefondate ale colegilor din opoziţie, având în vedere că în exerciţiul anterior aceiaşi colegi care azi încearcă să ne dea lecţii au privit dezinteresaţi cum absorbţia fondurilor europene eşua. Confom comunicării CE, rata de absorbţie a fondurilor structurale şi de investiţii este de 16% faţă de media europeană de 18%. România depăşeşte state membre ale UE cu experienţă de zeci de ani în atragerea de fonduri europene nerambursabile.”



    Ministrul a mai spus că, în perioada 2014 — 2023, România are la dispoziţie circa 42 de miliarde de euro de la Bruxelles, din care 10 miliarde au fost accesate deja.

  • Retrospectiva săptămânii 01.04 – 07.04.2018

    Retrospectiva săptămânii 01.04 – 07.04.2018

    Efectele legii
    salarizării unitare din România


    Preşedintele
    român Klaus Iohannis a solicitat, marti, premierului Viorica Dăncilă şi
    ministrului Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, clarificări cu privire la legea
    salarizării unitare, la trei luni de la aplicarea modificărilor.
    Şeful statului a explicat că a recurs la acest demers întrucât există categorii
    de angajaţi nemulţumiţi şi manifestări sindicale. Klaus Iohannisconsideră că Legea salarizării
    bugetarilor se află în contradicţie cu principiile egalităţii şi
    predictibilităţii şi a solicitat prudenţă în abordarea politicilor economice. Şeful
    statului a mai spus că transferul contribuţiilor sociale de la angajator la
    angajat şi reducerea impozitului pe salarii au dus la o creştere modică a
    salariilor nete, iar efectul a fost anulat de inflaţia mai mare. La rândul, lor
    premierul şi ministrul munciil-au
    asigurat pe preşedinte de stabilitatea resurselor financiare necesare aplicării
    Legii salarizării şi a majorărilor asumate până în prezent.Amintim că, în
    ultima perioadă, Guvernul de coaliţie PSD-ALDE de la Bucureşti a fost ţinta
    multor proteste cauzate de noua Lege a salarizării



    Premierul
    român a prezentat in Parlament situaţia economică a ţării


    Premierul român,
    Viorica Dăncilă, a fost invitată în Parlament de opoziţia liberală pentru a da
    explicaţii despre starea economiei.PNL a acuzat coaliţia de guvernare PSD-ALDE că aşa-numita
    reformă fiscală nu a generat majorări salariale pentru bugetari, iar unii
    angajaţi din privat s-au trezit chiar cu salariul diminuat. Liberalii au
    susţinut, totodată, că zeci de mii de români pleacă din România din cauza
    lipsei de oportunităţi la angajare, în timp ce structurile statului sunt pline
    de reprezentanţi ai puterii. In replica, şefa Executivului a vorbit
    despre creşterea economică înregistrată anul trecut şi rezultatele bune care,
    spune ea, au dus la îmbunătăţirea nivelului de trai. Viorica Dăncilă a amintit
    ca salariul mediu brut a crescut cu 14%, iar pensiile cu 18 procente faţă de
    anul precedent. Prim-ministrul a mai precizat Track: Cheltuielile de
    personal sunt cu 19% mai mari. Acest lucru înseamnă că salariile din sistemul
    bugetar s-au majorat cu 19% faţă de 2017, adică 1,2 milioane familii au
    venituri mai mari. Datele statistice oficiale arată că puterea de cumpărare din
    România a crescut în 2017 cu 12,7%, în cazul salariilor şi cu 10, 3% la pensia
    medie. Premierul Viorica Dăncilă a afirmat că viabilitatea
    programului economic al PSD a fost demonstrată de creşterea economică, iar
    scenariile alarmante nu s-au adeverit.



    Moţiune simplă împotriva ministrului
    culturii


    Moţiunea simplă
    iniţiată de PNL împotriva ministrului Culturii, George Ivaşcu, a fost respinsă
    de plenul Camerei Deputaţilor de la Bucuresti, la o zi după ce documentul
    fusese dezbătut in plen. Liberalii acuză neglijenţă în pregătirea evenimentelor
    ce vor fi dedicate împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire şi îşi arată
    îngrijorarea faţă de ceea ce ei numesc incapacitatea Guvernului de a administra
    buna desfăşurare a sărbătorii de la 1 Decembrie. Ei consideră, totodată, necesară
    o dezbatere publică având ca temă găsirea de soluţii pentru reconsiderarea unui
    plan naţional dedicat Centenarului Marii Uniri. În replică, ministrul culturii,
    George Ivaşcu, a dat asigurări că preocuparea sa permanentă rămâne organizarea
    cât mai eficientă a manifestării tuturor românilor.



    Discuţii privind desecretizarea
    protocoalelor SRI cu ÎCCJ şi alte instituţii de informatii


    Consiliul Superior al Magistraturii din România a
    solicitat, miercuri, Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) desecretizare
    hotărârii din 2005 pe care se bazează protocolul Parchet – SRI. CSM a cerut,
    totodată, declasificarea tuturor protocoalelor dintre SRI şi instituţiile din
    sistemul judiciar. Vicepreşedintele CSM, Codruţ Olaru, susţine că
    cererile de desecretizare sunt justificate, pentru ca societatea să ştie că
    procurorii nu au acţionat cu metode la limita legii. Potrivit lui Olaru, Consiliul Superior al
    Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Inspecţia Judiciară au
    încheiat protocoale cu structurile de informaţii din România. Reprezentanţii
    CSM au încheiat un protocol cu Serviciul Român de Informaţii în 2012, care a
    fost denunţat în 2017. Inspecţia Judiciară a încheiat, de asemenea, un protocol
    cu SRI în 2016, la fel Înalta Curte. Aceste precizări vin în contextul scandalului generat de
    publicarea, săptămâna trecută, a unui protocol din 2009 încheiat între SRI şi
    Parchetul General, în baza căruia SRI a acordat asistenţă procurorilor timp de
    şapte ani.



    Cerere de trimitere în judecată a unor
    înalţi foşti demnitari în dosarul Revoluţiei


    Procurorul
    general al României, Augustin Lazăr, a transmis, luni, preşedintelui Klaus
    Iohannis cererea de efectuare a urmăririi penale în Dosarul Revoluţiei, în care
    sunt anchetate evenimentele ce au dus la prabuşirea regimului comunist, în
    decembrie 1989. În dosar, cei mai înalţi demnitari ai Puterii de stânga
    instalate după căderea comunismului – Ion Iliescu, fost preşedinte al ţării,
    Petre Roman, ex-premier, şi Gelu Voican Voiculescu, ex-vicepremier – sunt acuzaţi
    de infracţiuni împotriva umanităţii. Potrivit procurorilor, incidentele armate care au
    avut loc după 22 decembrie într-un număr mare de localităţi din România indică
    faptul că s-a acţionat după un plan prestabilit, ce avea drept obiectiv
    preluarea puterii de către noi lideri şi legitimarea acestora. Amintim că, din cauza întârzierilor din
    Dosarul Revoluţiei, România a fost condamnată de CEDO. Potrivit Curţii,
    importanţa acestui caz pentru societatea românească ar fi trebuit să motiveze
    autorităţile să-l instrumenteze cu celeritate. Potrivit statisticilor oficiale,
    în decembrie ’89, peste 1.100 de persoane şi-au pierdut viaţa şi circa trei mii
    au fost rănite.

  • Retrospectiva săptămânii 18.02 – 24.02.2018

    Retrospectiva săptămânii 18.02 – 24.02.2018

    Ministrul Justiţiei
    cere revocarea procurorului-şef al DNA


    Decizia ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, de
    a cere revocarea procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a generat noi
    proteste, mii de români ieşind în stradă la scurt timp după anunţul declanşării
    acestei proceduri. Joi seara, ministrul de resort a făcut anunţul după ce a prezentat
    sinteza unui raport al activităţii managementului Direcţiei Naţionale
    Anticorupţie, document în care a adus critici şefei DNA. El a vorbit despre
    acte şi fapte de netolerat într-un stat de drept, reproşându-i, între altele,
    încălcarea gravă a atribuţiilor,
    presiune asupra guvernului şi a bunei funcţionări a instituţiilor,
    tergiversarea soluţionării unor cauze, lipsa de reacţie în verificarea unor
    procurori, dar şi anumite declaraţii publice. În acelaşi timp, în opinia
    ministrului, şefa DNA a încălcat separaţia puterilor în stat. Tudorel Toader: DNA nu se identifică cu
    procurorul-şef al acesteia, ale cărei acţiuni, în cursul ultimului an, au
    demonstrat că pot pune în pericol chiar instituţia pe care o conduce, prin
    excesul de autoritate, comportamentul discreţionar, sfidarea autorităţii
    parlamentului, a rolului şi competenţelor guvernului, contestarea deciziilor
    Curţii Constituţionale şi a autorităţii acesteia.
    Odată declanşată
    procedura, revocarea poate fi făcută doar
    de şeful statului, după avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
    Preşedintele Klaus Iohannis îşi menţine, însă, punctul de vedere pozitiv privind activitatea
    DNA şi a conducerii acestei instituţii, se arată într-un comunicat al
    Adminsitraţiei Prezidenţiale, ca primă reacţie la propunerea de revocare. Şeful
    statului consideră lipsită de claritate prezentarea raportului privind
    activitatea conducerii DNA, motiv pentru care documentul va fi analizat în
    detaliu de către departamentele Administraţiei Prezidenţiale. În comunicat se
    mai spune că şeful statului va uza de toate prerogativele constituţionale
    pentru asigurarea funcţionării unei justiţii independente şi pentru
    consolidarea statului de drept. Procurorul-general Augustin Lazăr a apreciat,
    la rândul său, că nu există niciun motiv legal de revocare a procurorului-şef
    al DNA, Laura Codruşa Kovesi. Reacţiile pe scena politică au fost la fel de
    prompte. PSD, aflat la guvernare, a apreciat că solicitarea de revocare este
    întemeiată, bazată pe un raport bine argumentat. În schimb, principalul partid
    de opoziţie, PNL, consideră că este o decizie nejustificată, luată la presiunea
    unor persoane cu dosare penale.


    Vizita
    premierului român la Bruxelles


    Aflată, în
    această săptămână, în prima sa vizită la Bruxelles de la preluarea mandatului
    de premier al României, fostul europarlamentar Viorica Dăncilă a discutat cu
    oficialităţile europene despre viitorul mandat al preşedinţiei române a
    Consiliului UE, în primul semestru din 2019, despre perspectivele financiare,
    precum şi despre aderarea ţării la spaţiul de liberă circulaţie europeană. Preşedintele
    Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a apreciat, cu acest prilej, că, în
    prezent, nu mai există motive pentru care România să nu aparţină spaţiului
    Schengen şi şi-a exprimat, în acelaşi timp, convingerea că guvernul de la
    Bucureşti va face toate eforturile pentru ca sistemul judiciar să funcţioneze.
    În opinia lui Jean-Claude Juncker, Mecanismul de Cooperare şi Verificare cu
    privire la Bulgaria şi la România ar trebui ridicat înainte de sfârşitul
    mandatului acestei Comisii. La Bruxelles, premierul român a mai avut discuţii
    cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi cu preşedintele
    Parlamentului European, Antonio Tajani, care i-a cerut să continue lupta
    împotriva corupţiei şi pentru menţinerea statului de drept. Viorica Dăncilă: Cred că o bună cooperare este
    benefică pentru Europa, este benefică pentru România. Voi veni să vorbesc în
    Parlamentul European despre viitorul Europei, la care România trebuie să fie
    parte activă, parte implicată, având în vedere preşedinţia şi provocările.

    Absorţia întârziată a fondurilor europene a fost un alt subiect, discutat de
    premier cu comisarul european pentru Dezvoltare Regională, Corina Creţu.
    Oficialul european a avertizat încă o dată autorităţile de la Bucureşti că
    trebuie să urgenteze şi să simplifice procedurile pentru folosirea banilor
    europeni.


    Moţiunea
    simplă împotriva ministrului Muncii


    Moţiunea
    simplă împotriva ministrului social-democrat al Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a
    fost respinsă, miercuri, în plenul Camerei Deputaţilor. Semnatarii moţiunii, 60
    de deputaţi liberali, au acuzat coaliţia aflată la guvernare că a bulversat
    sistemul fiscal şi social şi a creat o profundă inechitate între mediul public
    şi cel privat, odată cu trecerea plăţii integrale a contribuţiilor sociale în
    sarcina angajatului, de la 1 ianuarie 2018. În urma acestei măsuri, spun iniţiatorii,
    veniturile a circa doua milioane de români au scăzut. La dezbaterea din Camera
    Deputaţilor, ministrul Olguţa Vasilescu a declarat că salariile nu pot scădea
    dacă angajatorii nu caută doar profitul şi transferă cheltuiala totală pentru
    un salariat în venitul brut.

  • Corecţii la Legea salarizării unitare

    Corecţii la Legea salarizării unitare

    Guvernul de la București a modificat din nou
    Legea salarizării. Motivul a fost acela că existau persoane care primeau sume
    mai mici pentru concediile medicale, inclusiv maternale, faţă de anul trecut
    din cauza transferului asigurărilor sociale de la angajator la angajat. Este vorba de persoanele care beneficiază
    de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, pentru sarcină şi
    lăuzie, pentru îngrijirea copilului bolnav, precum şi pentru risc maternal. Premierul Viorica
    Dăncilă a precizat ca toate aceste concedii vor fi plătite la nivelul celor din
    anul trecut:Persoanele care beneficiază de concediu medical pentru incapacitate
    temporară de muncă şi cele pentru îngrijirea copilului vor beneficia de
    aceleaşi drepturi şi de acelaşi nivel al indemnizaţiei ca cele aflate în plată
    până la 1 ianuarie 2018.

    Ordonanţa prevede ca mamele să primească până
    la 1 octombrie aceleaşi sume pentru concediile medicale, iar pentru celelalte
    persoane, concediile medicale să fie la aceeaşi valoare cu cea din 2017, până
    la 1 iulie 2018. Transferul
    asigurărilor sociale de la angajator la angajat a generat numeroase controverse
    şi chiar proteste în rândul unor categorii de salariaţi care au constatat că
    le-au scăzut veniturile.

    De altfel, principalul partid de opoziţie,
    PNL, a depus o moţiune simplă împotriva ministrului Muncii, Olguţa Vasilescu, motivele
    ţinând, în principal, de domeniul salarizării. Liberalii au criticat transferul
    contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, în vigoare de la începutul
    acestui an, care, în opinia lor, a dat peste cap şi mai mult sistemul de
    salarizare şi fiscalitatea în România. Moțiunea a fost însă respinsă. Potrivit
    Ministerului Muncii, scopul actului normativ a fost echilibrarea sistemului
    bugetar de salarizare, deoarece existau disfuncţionalităţi majore, în sensul
    că, pentru aceleaşi funcţii şi atribuţii, funcţionarii din instituţiile
    statului aveau salarii diferite.

  • Moţiune simplă împotriva ministrului muncii

    Moţiune simplă împotriva ministrului muncii

    Trecerea
    integrală a contribuţiilor sociale în sarcina angajatului începând cu 1
    ianuarie 2018 s-a soldat cu reduceri de venituri pentru o bună parte a salariaţilor
    din România. Conform unor estimări neoficiale, ar fi vorba de circa 2 milioane
    de persoane, din mediul privat, unde statul nu poate impune majorarea
    salariilor astfel încât să fie compensată diferenţa, dar şi din sistemul
    bugetar, unde a intrat în vigoare noua lege a salarizării. Anul trecut, ministrul
    Muncii, social-democrata Lia Olguţa Vasilescu, dădea asigurări că vor fi
    respectate promisiunile din campania electorală, promisiuni care vorbeau de
    salarii mai mari şi care au propulsat PSD pe prima poziţie în opţiunile majorităţii
    celor care s-au prezentat la urne.

    Pentru bugetari, majorarea de 25% s-a
    aplicat, dar efectele sale sunt anulate de suma mai mare care le este reţinută
    pentru contribuţiile sociale, la care, pentru unii, se adaugă eliminarea unor
    sporuri. Pentru o parte dintre cei din mediul privat, lucrurile sunt şi mai
    încurcate, căci o parte dintre patroni au decis să nu majoreze salariile şi să
    beneficieze ei de sumele pentru contribuţii pe care nu le mai plăteşte
    angajatorul. Pe fondul nemulţumirilor, 60 de deputaţi PNL au depus o moţiune
    simplă împotriva ministrului Muncii. Semnatarii documentului susţin că prin
    legile şi ordonanţele pe care le-a promovat, Lia Olguţa Vasilescu a creat haos atât în
    sistemul public cât şi în cel privat. În opinia liberalilor se impune demisia.
    Deputatul Dan Vâlceanu: Aţi fost
    demascată de propria incompetenţă şi aţi continuat cu sfidarea populaţiei.
    Explicaţi-le celor peste 2 milioane de români care au primit mai puţini bani pe
    luna ianuarie cum se face că iniţiativele dumneavoastră au efecte bune pe
    hârtie, dar nu se simt în buzunarul lor.

    Ministrul Muncii a susţinut, însă,
    luni, în Parlament, la dezbaterea moţiunii, că estimările liberalilor nu sunt
    corecte. Ea a admis că legea salarizării nu este perfectă, dar a explicat că
    actul normativ respectă principiul pentru muncă egală, salarii egale : Într-adevăr, asta a presupus ca pentru mai
    puţin de 3% dintre bugetari să fie operate ajustări salariale. Dar nu trebuie
    să uităm că ceilalţi 97% vor avea câştiguri faţă de data apariţiei acestei
    legi.
    În opinia opoziţiei, măsurile promovate de ministrul Muncii provoacă
    neîncredere şi instabilitate în mediul economic. În replică, reprezentanţii
    PSD-ALDE au amintit că iniţiatorii moţiunii sunt cei care, în 2009, pe fondul
    crizei, au girat scăderea cu un sfert a salariilor tuturor bugetarilor.

  • Modificarea Codului fiscal, în dezbatere

    Modificarea Codului fiscal, în dezbatere

    Moţiunea simplă îndreptată împotriva
    ministrului de Finanţe de la Bucureşti, Ionuţ Mişa, a fost respinsă, luni, de Senat. Iniţiată
    de PNL şi susţinută de PMP şi USR, toate în opoziţie, moţiunea incrimina faptul
    că implementarea programului de guvernare cu care PSD a câştigat alegerile a
    creat, deja, dezechilibre economice greu de surmontat, iar creşterea economică
    bazată în totalitate pe consum îşi arată costurile. În plus, semnatarii
    moţiunii au denunţat haosul fiscal generat de Guvernul de coaliţie PSD-ALDE: creşterea cheltuielilor
    structurale cu salariile, micşorarea investiţiilor publice şi scăderea
    încasărilor fiscale.

    Senatorul PNL, Romulus Bulacu: Prin prezentul vot, noi, parlamentarii PNL, PMP şi USR, cerem
    Guvernului Tudose luarea de măsuri pentru readucerea cât mai rapidă a României
    în parametrii asumaţi de deficit bugetar, asigurarea stabilităţii şi
    predictibilităţii fiscale atât de necesare mediului de afaceri, adoptarea de
    măsuri pentru protejarea întreprinderilor şi capitalului românesc, reducerea
    impozitelor pe forţa de muncă, încurajarea investiţiilor directe, reducerea
    cheltuielilor cu salarii şi asistenţă socială, precum şi demisia ministrului Finanţelor.

    Extrem de critic la adresa preconizatelor modificări fiscale avute în vedere de
    social-democraţi este şi şeful statului, Klaus Iohannis, care a apreciat, din
    nou, că se impune o amânare semnificativă a aplicării noilor măsuri, iar
    elaborarea acestora ar trebui realizată în urma unui studiu aprofundat. Criticate
    de foarte multă lume, de la patroni de firme, până la sindicalişti şi o parte a
    societăţii civile, modificările sunt aprig apărate de Executiv, care spune că
    pachetul de măsuri fiscale avut în vedere poate crea premisele necesare pentru
    asigurarea unui ritm sustenabil de creştere economică, în condiţiile în care,
    în acest moment, România este una din cele mai dinamice economii ale Uniunii
    Europene. Potrivit proiectului de Ordonanţă de Urgenţă de modificare a Codului fiscal, se
    intenţionează ca, de la 1 ianuarie anul viitor, între altele, plata integrală a
    contribuţiilor sociale să treacă în sarcina angajatului, impozitul pe venit să
    scadă de la 16 la 10%, iar angajatorii să plătească o taxă cunoscută drept taxă de solidaritate.

    Până acum, şedinţa Guvernului pentru adoptarea
    Ordonanţei a fost amânată de două ori. Pentru puterea politică, atunci când este
    vorba despre un pachet de măsuri atât de importante, rapiditatea nu este
    factorul-cheie. Pentru opozanţii modificărilor PSD-ALDE, în schimb, ar fi vorba
    de o tergiversare generată fie de o insuficientă fundamentare, fie de un pas
    înapoi în faţa numeroaselor critici primite. Au venit inclusiv din partea
    primarului general al Capitalei, Gabriela Firea, membră a PSD, care se teme, de
    pildă, că modificările fiscale avute în vedere ar conduce la o scădere a
    fondurilor destinate investiţiilor în comunităţile locale.

  • Retrospectiva săptămânii 11.06-17.06.2017

    Retrospectiva săptămânii 11.06-17.06.2017

    Criză politică la Bucureşti




    Scena politică românească traversează o nouă criză, a cărei magnitudine
    este fără precedent în aproape trei decenii de democraţie post-comunistă.
    Evenimentele, în ordinea lor cronologică, se prezintă astfel: ambele formaţiuni din coaliţia la guvernare -
    PSD şi ALDE – au decis, miercuri, să retragă sprijinul politic pentru Guvernul
    condus de Sorin Grindeanu, iar miniştrii şi-au prezentat demisiile. Liderul
    social-democrat, Liviu Dragnea, s-a declarat nemulţumit de activitatea unora
    dintre membrii Cabinetului, spunând că 60% din măsurile prevăzute în programul
    de guvernare au fost neîndeplinite. Liviu Dragnea: PSD este pregătit, împreună cu colegii de la ALDE, să formeze un nou
    guvern, care va avea o foaie de parcurs mult mai bine structurată care va
    cuprinde acţiunile şi măsurile necesare pentru a se recupera întârzierea.
    Continuarea guvernării în actuala stare, cu Sorin Grindeanu sau nu
    prim-ministru, risca ca în România, în trei luni de zile, programul de
    guvernare să devină un document aproape imposibil de pus în practică.

    Lovitura de teatru a venit din partea premierului: Nu-mi dau demisia! Şi vă spun şi de ce! Am obligaţia să mă comport
    responsabil faţă de România şi faţă de partidul din care fac parte! Cred că
    toţi trebuie să ne simţim responsabili de acest lucru! Şi eu mă simt!

    Sorin Grindeanu a precizat că va demisiona numai odată cu Liviu Dragnea, pe
    care îl consideră vinovat de actuala criză politică, şi numai după ce
    preşedintele ţării, Klaus Iohannis, în urma viitoarelor consultări cu partidele
    politice, va numi un premier tot din partea PSD, câştigător detaşat al
    legislativelor din luna decembrie. Ca urmare, PSD a anunţat că îl exclude pe
    Sorin Grindeanu din partid şi că, împreună cu ALDE, va depune luni o moţiune de
    cenzură la adresa propriului Guvern – singura soluţie posibilă, în lipsa
    demisiei, de a-l da jos.

    În acest timp, prin purtătoarea sa
    de cuvânt, Mădălina Dobrovolschi, preşedintele Klaus Iohannis le-a cerut celor
    două partide ale coaliţiei de guvernare să rezolve criza internă care a dus la
    retragerea susţinerii pentru Guvernul Grindeanu: Preşedintele
    solicită soluţionarea urgentă a crizei din interiorul coaliţiei de guvernare,
    pentru a se evita instabilitatea politică. Rezolvarea crizei interne a coaliţiei este strict responsabilitatea
    partidelor din care este alcătuită.
    Aflaţi în opoziţie, liberalii au afirmat că vor decide ce reacţie vor
    adopta, după ce se va găsi o soluţie constituţională la criza politică din
    coaliţia guvernamentală, USR a cerut alegeri anticipate,iar
    Partidul Mişcarea Populară a fost de părere că social-democraţii trebuie să îşi
    asume eşecul guvernării.




    Dosarul Mineriadei din iunie 1990


    În parte eclipsat de
    criza politică în derulare, dosarul aşa-numitei Mineriade a reapărut în
    atenţia opiniei publice din România chiar pe 13 iunie, când s-au comemorat 27 ani de la înăbuşirea unei
    ample manifestaţii împotriva puterii de stânga instalate după căderea,în
    decembrie 1989, a dictaturii comuniste. 14 persoane, între care primul preşedinte din istoria
    post-comunistă a României, Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman şi
    ex-directorul SRI, Virgil Măgureanu, au fost trimişi, marţi, în judecată,
    pentru crime împotriva umanităţii. Pe fondul unor incidente violente din
    Bucureşti pe care armata reuşise, deja, să le înăbuşe, pe 13-15 iunie 1990, preşedintele Ion Iliescu a invocat o
    tentativă de puci de extremă-dreapta şi a cerut populaţiei să apere instituţiile democratice. A
    urmat descinderea minerilor din Valea Jiului (centru-vest) în Capitală, unde au
    atacat Universitatea, sediile partidelor de opoziţie şi redacţiile unor ziare
    independente. Bilanţul violenţelor din 13-15 iunie: patru decese înregistrate
    oficial, sute de răniţi şi peste o mie de persoane arestate abuziv. Imaginea
    externă a României a fost, şi ea, grav afectată de acele violenţe. În
    rechizitoriul procurorilor militari care au anchetat cele petrecute la
    Mineriadă se arată că în evenimentele din 13-15 iunie au fost implicate,
    ilegal, forţe ale Ministerului Apărării şi de Interne, ale Serviciului Român de
    Informaţii, peste zece mii de mineri şi alţi muncitori. Între altele, Ion
    Iliescu ar fi ordonat dotarea militarilor cu armament şi muniţie de război
    împotriva civililor.




    Noi creşteri salariale


    În aşteptarea legii salarizării bugetarilor, aflată la promulgare, mai multe categorii de personal
    plătite din banii Statului care nu beneficiaseră, de mult timp, de majorări
    salariale vor primi, în curând, bani mai mulţi. Potrivit unui proiect de lege
    adoptat, marţi, în Camera Deputaţilor de
    la Bucureşti, îşi vor vedea veniturile suplimentate personalul din bibiotecile
    naţionale, salariaţii din ministerele Agriculturii şi Culturii şi o parte a
    personalului medical, cadrele militare în activitate şi personalul civil din
    Ministerul Apărării. Statisticile arată că salariile angajaţilor români au
    crescut, în medie, cu 13,4% în ultimul an, ajungând la 2.366 de lei net în luna
    aprilie, echivalentul a 520 de euro.




    Festivalul internaţional de teatru
    de la Sibiu, spre final


    Duminică se coboară cortina peste Festivalul Internaţional de Teatru de
    la Sibiu, din centrul României. Timp de zece zile, mii de spectatori au fost
    invitaţi să urmărească cele peste 500 de reprezentaţii şi evenimente pregătite
    pentru ei. Tot oraşul, dar şi o parte din judeţ s-au transformat în spaţii de joc în care
    au evoluat circa 3 mii de artişti. Unul dintre invitaţii speciali ai ediţiei de
    anul acesta a fost celebrul dansator de origine rusă Mikhail Baryshnikov, care
    s-a declarat
    impresionat de Festivalul sibian.

  • Premierul Ponta, confruntat cu o moţiune de cenzură

    Premierul Ponta, confruntat cu o moţiune de cenzură

    Cel dintâi prim-ministru al României post-comuniste urmărit penal în timpul mandatului, Victor Ponta a respins atât acuzaţiile procurorilor, cât şi cererile preşedintelui Klaus Iohannis şi opoziţiei liberale de a demisiona. Astfel că acesteia din urmă nu i-a rămas decât recursul la o nouă moţiune de cenzură împotriva Executivului. Semnat de 180 de parlamentari – liberali, independenţi şi din grupul democrat şi popular –, documentul afirmă că Ponta nu mai poate conduce Guvernul, după ce a fost trimis în judecată de DNA pentru fapte de corupţie.



    Fals în înscrisuri sub semnatură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani sunt capetele de acuzare la adresa lui, reţinute de procurori într-un dosar privind încheierea unor contracte de asistenţă juridică la companiile energetice Turceni şi Rovinari (sud). În acelasi dosar, fostul ministru al Transporturilor în cabinetul Ponta, senatorul PSD Dan Şova, e urmărit penal pentru complicitate la abuz în serviciu, fiindcă ar fi încasat sute de mii de euro pentru înţelegeri prin care statul a fost prejudiciat cu peste 16 milioane de euro.



    Parlamentarii de la putere, spun iniţiatorii moţiunii, trebuie să aleagă între interesele cetăţenilor şi cele ale premierului. Liderul grupului PNL din Camera Deputaţilor, Eugen Nicolăescu: Este foarte greu ca un asemenea premier să reprezinte o ţară ca România. Este foarte greu ca un asemenea premier să mai discute, cu vreo posibilitate de a reuşi să facă ceva pentru ţara noastră. Dacă acest premier va mai fi în fruntea României, România poate fi considerată o ţară care ocroteşte corupţia.”



    După ce cabinetele conduse, în ultimii trei ani şi jumătate, de Ponta au trecut cu brio teste similare, liberalii cred că această moţiune de cenzură este prima care are şanse reale să treacă şi, de aceea, în perioada următoare vor negocia cu toate partidele parlamentare, pentru a-şi asigura cele 276 de voturi — jumătate plus unu din totalul aleşilor – de care e nevoie pentru debarcarea Guvernului.



    Dacă, extrem de probabil, deputaţii şi senatorii UDMR (în opoziţie) vor vota documentul, nimic nu-i îndreptăţeşte, încă, pe iniţiatori să conteze pe defecţiuni în arcul guvernamental PSD-UNPR-ALDE. Până acum, coaliţia a funcţionat fără sincope, iar luni, unul câte unul, liderii acesteia şi-au înnnoit angajamentele de loialitate faţă de premier. Cumva reconfortat de declaraţiile lor, Ponta afirmă că: Trebuie să ne continuăm guvernarea, pentru că este o guvernare bună. Nici măcar cei de la PNL nu spun că guvernarea nu este bună, au ei o problemă cu mine, dar toată lumea este de acord că, din punct de vedere economic şi social, ne facem treaba şi mergem mai departe.”



    Până la dezbaterea şi votul asupra moţiunii mai e o săptămână şi doar o lovitură de teatru, spun comentatorii, ar putea fisura majoritatea care-l susţine pe premier. Tot ei notează, însă, că scena politică de la Bucureşti adoră loviturile de teatru.

  • România după moţiunea de cenzură

    România după moţiunea de cenzură

    Opoziţia a dovedit că nu are majoritate parlamentară, iar guvernul trebuie să-şi continue activitatea, a declarat premierul la scurt timp după votul privind moţiunea Victor Ponta – demis pentru exces de putere prin blocarea alegerilor. Dreptul la vot nu este o lozincă!, iniţiată de PNL. Primul-ministru a amintit că în Parlament se lucrează deja la proiectele de lege privind alegerile legislative şi votul prin corespondenţă şi şi-a exprimat încă o dată regretul că, în noiembrie, la secţiile de vot din străinătate, nu toţi românii au putut să voteze în condiţii normale.



    Victor Ponta: Cred că singurul lucru important acum pentru viitor este să asigurăm condiţiile ca orice viitoare alegeri să se desfăşoare în condiţii corespunzătoare. Am susţinut şi susţinem în continuare şi credem că este cea mai bună soluţie ca alegerile peste tot, şi în afara ţării, să fie organizate de către autoritatea electorală permanentă, în aşa fel încât să nu mai existe dispute politice pe această temă.



    Liberalii spun că rezultatul votului din parlament reprezintă o lipsă de respect faţă de cetăţeni şi anunţă o nouă moţiune de cenzură pentru sesiunea din toamnă. Ei au cerut din nou, demisia premierului întrucât, spun ei, legitimitatea acestuia este pusă la îndoială. Copreşedintele PNL, Alina Gorghiu: Nu mai are legitimitate naţională pentru că-i asmute pe unii români împotriva altor români şi, din păcate pentru noi toţi, nu mai are legitimitate morală pentru că a fost învestit de o altă majoritate decât cea din prezent. Nu am crezut niciodată că un om tânăr poate să meargă să desfiinţeze dreptul de vot al românilor.



    Problemele premierului social-democrat nu s-au încheiat însă odată cu votul din Parlament. Împotriva sa continuă urmărirea penală într-un dosar în care este acuzat de fals în înscrisuri sub semnatură privată, complicitate la evaziune fiscală în forma continuată şi spălare de bani, fapte care ar fi fost comise în perioada cand era avocat. În plus, vicepremierul şi lider al UNPR, Gabriel Oprea, avertizează că partidul pe care îl conduce ar putea ieşi de la guvernare.



    Declaraţiile sale, făcute în cadrul unei emisiuni televizate, vin în contextul în care Parlamentul urmează să discute în această săptămână 22 de iniţiative de modificare a Codurilor Penal şi de Procedură Penală. Proiectele includ propuneri controversate, cum ar fi cele referitoare la arestarea preventivă în baza unor dovezi temeinice, nu rezonabile ca până în prezent, dar şi la eliminarea cătuşelor pentru arestaţii preventiv, care nu au comis fapte de violenţă. Gabriel Oprea spune că UNPR susţine consolidarea justiţiei şi a statului român şi nu poate fi de acord cu nici o încercare de distrugere a acestor doi piloni ai democraţiei.

  • Retrospectiva săptămânii 7.06 – 13.06.2015

    Retrospectiva săptămânii 7.06 – 13.06.2015

    Premierul Victor Ponta, la mâna
    Parlamentului



    Acuzat de conflict de
    interese, faptă pe care ar fi comis-o în perioada exercitării mandatului,
    premierul social-democrat Victor Ponta şi-a păstrat imunitatea de care beneficiază
    ca parlamentar. Colegii din Camera Deputaţilor, reuniţi în plen au respins,
    marţi, cererea Direcţiei Naţionale Anticorupţie privind începerea
    urmăririi sale penale, lucru pe care îl făcuse, cu o zi înainte, şi Comisia juridică a aceleiaşi
    Camere. DNA a declanşat, însă, deja, urmărirea penală împotriva lui Victor
    Ponta pentru alte trei infracţiuni care ar fi fost comise în perioada când era
    avocat. Premierul este acuzat de fals în înscrisuri sub semnatură privată,
    complicitate la evaziune fiscală în forma continuată şi spălare de bani într-un
    dosar în care este învinuit fostul său ministru al Transporturilor, senatorul
    PSD, Dan Şova. Victor Ponta devine, astfel, cel dintâi prim-ministru al
    României post-comuniste învinuit penal în timp ce-şi exercită mandatul. Pe fondul situaţiei create, preşedintele
    Klaus Iohannis i-a cerut demisia. Răspunsul a venit pe Facebook – Victor Ponta
    a spus că nu va demisiona, pentru că a fost numit în funcţie de parlamentul
    României şi doar acesta îl poate demite. Mai mult, într-o informare pe care a
    transmis-o partenerilor externi şi presei străine, premierul susţine că dosarul
    întocmit este politic şi menit să dea jos actualul Guvern.



    Guvernul Ponta şi moţiunea de
    cenzură


    Dacă şeful Guvernului nu demisionează, demiterea
    Guvernului prin moţiune de cenzură poate fi o soluţie pentru ca România să iasă
    din situaţia dificilă în care se află – a spus copreşedintele PNL, Alina
    Gorghiu. În consecinţă, formaţiunea de opoziţie a depus în Parlament un
    astfel de document menit să răstoarne actualul Executiv. Aşa cum era previzibil, date fiind elementare
    calcule aritmetice, dar şi manevre politice, vineri, moţiunea de cenzură a fost
    respinsă. Rămân temele
    acesteia: dezastrul organizatoric de la secţiile de vot din străinătate la
    prezidenţialele din noiembrie, când mii de oameni din diaspora,
    majoritar
    şi tradiţional cu opţiuni de dreapta, n-au
    putut vota, precum şi neadoptarea legii privind votul prin corespondenţă,
    graţie căreia puteau fi prevenite situaţii similare
    . Guvernul rămas în funcţie a fost, însă, părăsit de
    ministrul Transporturilor Ioan Rus, care şi-a prezentat demisia, după
    declaraţii jignitoare, într-un interviu televizat, la adresa românilor plecaţi
    din ţară.
    Premierul Victor Ponta a
    precizat că va discuta despre un înlocuitor săptămâna viitoare. Despre demisie la nivel înalt s-a vorbit, la
    finele acestei săptămâni, şi la Chişinău. Premierul Republicii Moldova,
    Chiril
    Gaburici, bănuit de falsificarea diplomei de bacalaureat, a renunţat la funcţie.



    Strategia României de apărare



    ‘O Românie puternică în Europa şi în lume’. Astfel se
    intitulează Strategia Naţională de Apărare a României, pe care Consiliul Suprem
    de Apărare a Ţării a decis să o promoveze către Parlament spre a fi adoptată.
    La finalul şedinţei de marţi, a CSAT, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că
    una din principalele noutăţi ale acestei Strategii o reprezintă conceptul de
    securitate extinsă. Securitatea naţională nu este privită doar prin perspectiva
    apărării, ci prin evaluarea aspectelor care ţin de ordine publică, economie,
    infrastructură, educaţie, sănătate, mediu, cultură, toate având un impact
    asupra securităţii naţionale. În această amplă construcţie, parteneriatul
    strategic cu SUA, apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană sunt reafirmate
    ca piloni ai politicii externe şi de securitate. De altfel, semn al implicării
    sale în construcţia europeană, Bucureştiul doreşte
    ca la Consiliul European de luna aceasta să pledeze pentru iniţierea procesului
    de redactare a unei noi strategii comunitare de securitate. Totodată, la nivel
    naţional, vor continua procesul de restructurare şi modernizare a armatei în
    2015 şi programul de înzestrare până în 2027.



    Vot în sprijinul medicilor



    Senatul României a
    aprobat, săptămâna aceasta, proiectul de lege care permite personalului medical
    din spitalele publice să-şi suplimenteze veniturile prin activitate privată în
    unităţile în care profesează. Documentul urmează să fie discutat în Comisia de Sănătate a Camerei
    Deputaţilor şi supus, apoi, votului decisiv în plen. Ministerul Sănătăţii speră
    să stăvilească exodul medicilor în străinătate, dar şi să amelioreze calitatea
    serviciilor oferite în unităţile spitaliceşti din România. Peste 20.000 de doctori au plecat peste hotare în ultimii
    an din cauza salariilor mici.




    Prognoze economice îmbucurătoare



    Banca Mondială a
    revizuit la 3% estimările privind avansul economiei româneşti în 2015, după ce, în luna
    ianuarie, prognoza ei fusese uşor inferioară. Această creştere economică este
    peste media mondială, prognozată la 2,8%. În plus, în 2016, România ar urma să înregistreze
    o creştere de 3,2%, iar în 2017 aceasta ar putea fi de 3,5%, în scădere, însă, cu 0,4% faţă
    de cât estimase, în iarnă, instituţia financiară internaţională. Performanţele
    economice ale României, alături
    de cele ale Cehiei, au fost confirmate şi de Biroul de statistică al Uniunii
    Europene (Eurostat), cele două ţări având în primul trimestru al acestui an cea
    mai mare creştere economică din Uniunea Europeană – 4,2%.



    Deja secetă în România



    Motor important al
    economiei, agricultura României – considerată, cândva, grânarul Europei – s-ar
    putea confrunta, anul acesta, cu o secetă prelungită. Or, cu o contribuţie
    de 5 până 7% din produsul intern brut, această situaţie ar putea pune probleme
    pentru creşterea economică estimată de specialişti. Nici nu au venit
    lunile caniculare şi pământul este deja crăpat, iar multe culturi s-au uscat pe
    câmp. Au scăzut semnificativ şi unele debite de apă, iar oamenii se tem că nu
    vor avea nici cu ce adăpa animalele. Pentru moment, cele mai afectate regiuni
    sunt nord-estul, estul şi sudul, unde rezervele de apă din sol sunt aproape de
    nivelul de criză. Sistemul de irigaţii construit înainte de 1989 cu greu mai
    poate deservi aproape 10% din suprafaţa arabilă.

  • Rezultatul moţiunii de cenzură

    Rezultatul moţiunii de cenzură

    Coeziunea arcului guvernamental
    PSD-UNPR-PC-PLR a rămas, şi de data aceasta fără fisură. Astfel că doar 194 de
    deputaţi şi senatori au votat moţiunea de cenzură depusă de PNL, în condiţiile
    în care, pentru a fi adoptat, documentul avea nevoie de cel puţin 278 de
    sufragii.

    Grupurile parlamentare liberale însumează numai 173 de aleşi, aşa că, încă din ajun, iniţiatorii înşişi
    nu-şi acordau vreo şansă. Faptul că parlamentari neafiliaţi, dizidenţi
    social-democraţi, populari – nostalgici ai fostului preşedinte Traian Băsescu -
    sau foşti membri ai formaţiunii populiste PP-DD au votat alături de PNL n-a
    însemnat nimic, câtă vreme nici măcar UDMR – ca pondere, a doua forţă din
    opoziţie – nu s-a alăturat integral demersului liberal. În plan politic,
    aşadar, spun analiştii, moţiunea rămâne doar un exerciţiu de imagine, deşi
    temele acesteia sunt dintre cele mai grave.

    Principalele capete de
    acuzare din rechizitoriul întocmit de liberali au fost dezastrul organizatoric de la secţiile de vot din
    străinătate, la prezidenţialele din noiembrie, când mii de oameni n-au putut
    vota, deşi au stat la coadă ore-n şir, precum şi neadoptarea legii privind
    votul prin corespondenţă, graţie căreia ar putea fi prevenite situaţii similare.

    Sub titlul Victor Ponta demis pentru exces de putere prin blocarea
    alegerilor, premierul social-democrat fusese acuzat, în textul moţiunii,
    că a dorit să ajungă preşedinte prin sabotarea deliberată a cetăţenilor români
    din diaspora, majoritar şi tradiţional cu opţiuni de dreapta, şi că acum refuză
    să organizeze scrutinuri parţiale în numeroasele judeţe, oraşe şi comune rămase
    fără edilii aleşi în 2012 şi arestaţi ulterior pentru corupţie.

    Supravieţuind încă unei moţiuni de cenzură – a
    treia de la învestirea sa, în mai 2012 -, premierul a mai câştigat, detaşat, o bătălie. Dar,
    constată comentatorii, nu e defel sigur că va câştiga războiul. În mass-media, în
    opinia publică, în cancelariile străine, imaginea lui Ponta e grav afectată de
    scandalurile politice şi de corupţie în care-s implicaţi fie apropiaţii săi,
    fie premierul însuşi.

    Joi, încă unul dintre greii Cabinetului, Ioan Rus, de la
    Transporturi, a trebuit să demisioneze după nişte declaraţii, de nereprodus, la
    adresa românilor din străinătate, ce par să fi devenit marota unora dintre
    liderii PSD. Iar acum o săptămână, depunerea moţiunii fusese eclipsată de
    anunţul DNA că primul ministru e urmărit penal pentru fapte de corupţie -fals în înscrisuri, complicitate la evaziune
    fiscală, spălare de bani, conflict de interese – pe care Ponta le-ar fi comis
    atât înainte, cât şi după ce-a devenit şef de Guvern. El a devenit, astfel, cel
    dintâi premier al României post-comuniste învinuit penal în timp ce-şi exercită
    mandatul. Condiţie care, speculează presa, ar putea afecta chiar şi
    fidelitatea, până acum ireproşabilă, a partenerilor de coaliţie.

  • Moţiune de cenzură împotriva guvernului Ponta

    Moţiune de cenzură împotriva guvernului Ponta

    Atacat vehement de opoziţie şi mass-media, guvernul de coaliţie de la Bucureşti e, pe de o parte, cu spatele la zid. Dar, pe de alta, judecând după declaraţiile ferme ale liderilor partidelor componente, e mai solid ca niciodată. Vineri, în Parlament se va dezbate şi vota moţiunea de cenzură depusă de opoziţia liberală. Temele acesteia sunt dezastrul organizatoric de la secţiile de vot din străinătate, la prezidenţialele din noiembrie, când mii de oameni n-au putut vota, deşi au stat la coadă ore-n şir, precum şi neadoptarea legii privind votul prin corespondenţă, graţie căreia puteau fi prevenite situaţii similare.



    Sub titlul Victor Ponta demis pentru exces de putere prin blocarea alegerilor, premierul social-democrat e acuzat că a dorit să ajungă preşedinte prin sabotarea deliberată a cetăţenilor români din diaspora, majoritar şi tradiţional cu opţiuni de dreapta, şi că acum refuză să organizeze scrutinuri parţiale în numeroasele judeţe, oraşe şi comune rămase fără edilii aleşi în 2012 şi arestaţi ulterior pentru corupţie. PNL mai susţine că moţiunea de cenzură putea avea şi alte subiecte, tot atâtea capete de acuzare la adresa Cabinetului: proasta guvernare, modificarea hazardată a Codului Fiscal, atacurile contra Justiţiei.



    Dar aritmetica din Senat şi Camea Deputaţilor e nemiloasă cu iniţiatorii moţiunii. Pentru a fi adoptat, documentul are nevoie de cel puţin 278 de voturi pentru, iar grupurile parlamentare ale PNL însumează doar 173 de senatori şi deputaţi. Aportul parlamentarilor din Partidul Mişcarea Populară, nostalgici ai fostului preşedinte Traian Băsescu, al celor plecaţi din PSD cu fostul lider Mircea Geoană sau al rămăşitelor confuze din formaţiunea populistă PP-DD nu e suficient pentru ca Ponta să cadă.



    Toţi parlamentarii PSD au anunţat că sunt alături de liderul lor. Partenerii-juniori din Executiv, UNPR, PC şi PLR, s-au întrecut, la rându-le, în declaraţii de fidelitate faţă de premier şi au acuzat opoziţia că, doar pentru capital de imagine, aruncă ţara într-o criză politică, ce va avea consecinţe economice şi sociale devastatoare. Totul, aşadar, spun analiştii, indică previzibilul eşec al moţiunii. Ar fi a treia oară când echipa executivă condusă de Ponta, instalată la putere în mai 2012, va trece acest test. Dar, pentru premier, nu e decât un scurt respiro.



    Depunerea moţiunii, vineri, a fost eclipsată de uriaşul scandal declanşat, în aceeaşi zi, de anunţul DNA că primul ministru e urmărit penal pentru fapte de corupţie – fals în înscrisuri, complicitate la evaziune fiscală, spălare de bani, conflict de interese – pe care Ponta le-ar fi comis atât înainte, cât şi după ce-a devenit şef de Guvern. El devine, astfel, cel dintâi premier al României post-comuniste învinuit penal în timp ce-şi exercită mandatul, fapt care, avertizează comentatorii, îl decredibilizează grav nu doar pe el, ci şi Guvernul şi ţara întreagă.

  • Premierul Ponta, între moţiune şi justiţie

    Premierul Ponta, între moţiune şi justiţie

    Suspectat de fapte de corupţie, premierul social-democrat Victor
    Ponta se află în centrul unui scandal care a readus România în prim-planul
    presei internaţionale. Acuzat de fals în înscrisuri sub semnatură privată,
    complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani – fapte
    care s-ar fi produs în urmă cu câţiva ani, când era avocat, Victor Ponta a fost
    pus sub urmărire penală de către DNA. Mai mult, procurorii anticorupţie au
    solicitat Camerei Deputaţilor să încuviinţeze începerea urmăririi penale faţă
    de şeful guvernului, deputatul Victor Ponta, pentru posibil conflict de
    interese.

    Infracţiunile ţin de dosarul senatorului PSD Dan Şova, fost ministru
    al Transporturilor, numit în această funcţie de actualul premier, în condiţiile
    în care între firmele de avocatură ale celor doi au fost încheiate contractele
    de care se leagă urmărirea penală deja începută împotriva lui Victor Ponta. Pe
    fondul situaţiei create, preşedintele Klaus Iohannis i-a cerut premierului
    demisia – După părerea mea, este o situaţie imposibilă pentru România ca
    prim ministrul să fie învinuit pentru fapte penale. Pentru România cel mai rău
    lucru care s-ar putea întâmpla acum este o criză politică. Răspunsul
    premierului a venit pe Facebook – nu va demisiona, pentru că, spune el, a fost
    numit în funcţie de parlamentul României şi doar parlamentul poate să îl
    demită.

    Mai mult, într-o informare pe care a transmis-o partenerilor externi şi
    presei străine, şeful guvernului susţine că dosarul întocmit de procurorii DNA
    a fost construit ca unul politic, menit să dea jos actualul guvern. Victor
    Ponta a obţinut, la cerere, şi sprijinul partenerilor la guvernare. Decizia
    premierului de a nu demisiona aruncă în aer credibilitatea ţării, generează cea
    mai gravă criză politică din istoria post-decembristă a României şi subminează
    credibilitatea guvernului de la Bucureşti în faţa structurilor UE, a venit
    replica principalului partid de opoziţie, PNL.

    Copreşedintele liberalilor,
    Alina Gorghiu, le-a transmis tuturor parlamentarilor din coaliţia aflată la
    guvernare că pot să pună punct actualei crize politice prin votarea moţiunii de
    cenzură depusă de PNL la sfârşitul săptămânii trecute împotriva guvernului. În
    moţiune, executivul este acuzat de exces de putere prin blocarea, anul trecut,
    a dreptului constituţional de vot pentru românii din ţară şi diaspora. În
    document se subliniază că Victor Ponta a dorit să ajungă preşedinte prin
    sabotarea deliberată a cetăţenilor români din diaspora, iar acum refuză
    organizarea de alegeri parţiale, locale şi parlamentare, prin care s-ar
    completa locurile din legislativ şi din administraţiile locale rămase vacante
    din diverse motive. Făcând front comun cu partenerii din coaliţia de guvernare,
    PSD consideră că liderul său conduce un guvern legitim şi nu există nici un
    motiv legal şi constituţional care să justifice demisia.

  • Jurnal românesc – 8.06.2015

    Jurnal românesc – 8.06.2015

    Dezastrul organizatoric de la secţiile de vot din străinătate, la
    alegerile prezidenţiale din noiembrie, precum şi neadoptarea legii privind
    votul prin corespondenţă sunt temele moţiunii de cenzură depusă de opoziţia liberală contra
    guvernului de la Bucureşti. Sub titlul Victor Ponta demis pentru exces de
    putere prin blocarea alegerilor, premierul social-democrat e acuzat că a
    dorit să ajungă preşedinte prin sabotarea deliberată a cetăţenilor români din diaspora.
    Pentru a fi adoptat, documentul are nevoie de cel puţin 278 de voturi pentru,
    iar grupurile parlamentare ale PNL însumează doar 173 de senatori şi deputaţi.
    Depunerea moţiunii, vineri, a fost eclipsată de uriaşul scandal politic
    declanşat, în aceeaşi zi, de anunţul DNA că primul ministru e urmărit penal
    pentru fapte de corupţie.




    Ministerul
    Finanţelor Publice a lansat, luni, prin Bursa de Valori Bucureşti, prima
    emisiune de titluri de stat pentru populaţie din ultimii 10 ani. Perioada de
    subscriere se va încheia pe data de 19 iunie. Valoarea nominală a unui titlu de
    stat va fi de 1000 de lei, iar titlurile sunt emise pe o perioadă de doi ani.
    Oferta e intermediată de un consorţiu de bănci, format din BCR, BRD şi
    Raiffeisen, de la care titlurile pot fi cumpărate fără comision. Dobânda
    acestor titluri de stat va fi stablită ulterior perioadei de subscriere,
    respectiv pe 22 iunie, iar prima zi de tranzacţionare la bursă a titlurilor de
    stat pentru populaţie va fi 26 iunie.




    Ministrul
    delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare în Guvernul de la
    Bucureşti, Angel Tîlvăr, a accentuat importanţa accesului la educaţie şi
    mass-media în limba maternă pentru toţi românii din Ucraina. La o întrevedere
    cu ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Teofil Bauer, ministrul a amintit dorinţa
    conaţionalilor de acolo de a-şi păstra identitatea românească şi s-a interesat
    de evoluţia reformei teritorial-administrative din statul vecin şi de
    implementarea acesteia în zonele locuite compact de români. Ambasadorul Bauer a
    recunoscut importanţa comunităţii româneşti ca factor de stabilitate în Ucraina
    şi a mulţumit Bucureştiului pentru sprijinul acordat ţării sale în această
    perioadă.




    Un steag
    tricolor de 300 de metri, desfăşurat pe podul de peste Prut de la Sculeni, a
    unit, duminică, România şi Republica Moldova, în amintirea podurilor de flori
    din anii ’90. Organizatorii manifestării au cerut, cu această ocazie, ridicarea
    interdicţiei de a intra în Republica Moldova pentru preşedintele platformei
    Acţiunea Unioniste 2012, cetăţeanul român George Simion, declarat persona non
    grata de autorităţile de la Chişinău. Peste o lună, tot la Sculeni, se va forma
    un pod uman din români de pe ambele maluri ale Prutului.

    Tot duminică, la Chişinău, peste zece mii de persoane au ieşit în stradă
    la chemarea Platformei Civice
    Demnitate şi Adevăr. Protestatrii au cerut, din nou, demisia
    liderilor coaliţiei de guvernământ, acuzaţi de furtul unui miliard de
    dolari din băncile republicii. Corupţia a zdruncinat încrederea partenerilor
    internaţionali în Republica Moldova şi face imposibilă sprijinirea acesteia din
    străinătate – se afirmă în rezoluţia adoptată după încheierea mitingului.
    Autorii acesteia au cerut demisia procurorului general, a directorului
    Centrului naţional pentru combaterea corupţiei, a directorului Serviciului
    Vamal şi a şefilor Curţii Supreme de Justiţie, a Curţii de Apel din Chişinău şi
    a Consiliului pentru Protecţia Concurenţei, cu toţii suspectaţi de corupţie.
    Mitingul a avut loc cu o săptămâna înaintea alegerilor locale, planificate pe
    14 iunie. Potrivit analiştilor, marea miză a scrutinului sunt Primăria şi
    Consiliul Municipal al Chişinăului. Potrivit sondajelor, primarul în exerciţiu,
    liberalul Dorin Chirtoacă, un promotor decis al identităţii româneşti a
    basarabenilor, îşi va disputa un al doilea tur de scrutin cu fostul premier
    comunist Zinaida Greceanîi, care candideză acum pentru socialiştii pro-ruşi.