Radio România Internațional

Tag: MRP

  • Jurnal românesc – 22.03.2019

    Jurnal românesc – 22.03.2019

    Preşedintele
    Klaus Iohannis a declarat, la Consiliul European de la Bruxelles, că există
    o şansă reală pentru o ieşire ordonată a Marii Britanii din Uniunea
    Europeană şi a subliniat că prima preocupare a părţii române o reprezintă
    conaţionalii care trăiesc în Regatul Unit. În varianta încheierii
    acordului, drepturile lor sunt foarte, foarte bine asigurate, dar noi am purtat
    multe discuţii şi în bilateral. Chiar eu am discutat în repetate rânduri cu
    doamna prim-ministru May pentru a avea siguranţa că şi în cazul unui no deal
    Brexit ajungem la o înţelegere care este foarte bună pentru cetăţenii noştri şi
    de partea cealaltă pentru cetăţenii britanici, a afirmat Iohannis.
    Preşedintele a apreciat faptul că joi seara s-a ajuns la o înţelegere cu
    privire la amânarea Brexit. Este foarte bine că s-a ajuns la o
    înţelegere, care are două variante. În cazul în care în Marea Britanie se
    acceptă acordul, se prelungeşte, pentru a le da posibilitatea să-şi finalizeze
    legislaţia, în cazul în care nu se votează atunci termenul de prelungire este
    doar 12 aprilie, a explicat Iohannis. Acesta a mai spus că propunerea
    UE27 a fost acceptată imediat de partea britanică deoarece oferă o şansă reală
    Regatului Unit să se hotărască definitiv. Aproximativ 2.500 de cetăţeni
    britanici trăiesc în România, în vreme ce 430.000 de români locuiesc în Marea
    Britanie.




    Ambasadorul
    României la Chișinău, Daniel Ioniță, a afirmat că partenerii internaționali ai
    Republicii Moldova sunt într-o perioadă de așteptare strategică după alegerile
    parlamentare din 24 februarie, transmite Radio Chişinău. Diplomatul a subliniat
    că, în raport cu scrutinul legislativ, poziția României rămâne neschimbată:
    susține parcursul european al Republicii Moldova şi consideră că aceasta
    trebuie să avanseze pe drumul său către Uniunea Europeană prin promovarea în
    continuare a reformelor necesare și așteptate de cetățenii săi. Totodată,
    ambasadorul român a apreciat faptul că schimburile comerciale dintre România și
    Republica Moldova au atins, anul trecut, un vârf istoric depășind un miliard de
    dolari. Daniel Ioniță s-a referit şi la construcția gazoductului Ungheni – Chișinău,
    despre care a dat asigurări că România își va respecta pe deplin angajamentele.


    Secretarul de
    stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni Victor Alexeev se află, până
    pe 23 martie, într-o vizită de lucru în Kazahstan, unde a avut întrevederi cu
    reprezentanții Adunării Popoarelor, entitate care are rolul de a permite
    tuturor minorităților naționale de pe teritoriul Republicii să participe
    alături de majoritatea kazahă la constituirea modelului de societate, la
    alegerea politicilor culturale și la constituirea unui stat deschis. Cu acest
    prilej, oficialul român a prezentat obiectivele ministerului şi a accentuat importanța
    acordată păstrării și promovării identității românești în lume.
    Vicepreședintele Adunării Popoarelor din Kazahstan a asigurat partea română că
    va depune toate eforturile pentru sprijinirea demersurilor pe care le vor
    întreprinde MRP și Ambasada României în beneficiul cetăţenilor români. Victor
    Alexeev a participat şi la Festivalul Folcloric Românesc din Karaganda
    Mărțișorul 2019, organizat de Societatea Culturală Românească DACIA
    şi s-a întâlnit cu studenții care învaţă limba română la Universitatea de Stat
    din Karaganda. Secretarul de stat a stat apoi de vorbă cu membrii comunității
    de români cărora le-a prezentat modalitatea de accesare a fondurilor
    nerambursabile oferite de MRP.

  • Jurnal românesc – 15.03.2019

    Jurnal românesc – 15.03.2019

    Cel de-al 8-lea
    Summit european al regiunilor şi oraşelor de la Bucureşti a reunit lideri
    naţionali, locali şi regionali din întreaga Europă şi i-a avut invitaţi pe
    comisarul european pentru dezvoltare regională Corina Creţu şi pe
    negociatorul-şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier. Acesta din urmă a
    declarat că soarta celor 4,5 milioane de cetăţeni care vor fi afectaţi direct
    prin ieşirea Marii Britanii din spaţiul comunitar reprezintă o prioritate
    pentru Bruxelles. Barnier a precizat că sunt 3,5 milioane de cetăţeni europeni
    care lucrează în Regatul Unit, inclusiv numeroşi români, iar restul dintre cei
    afectaţi sunt britanici, care lucrează pe teritoriul altor state membre.
    Oficialul european a apreciat că, prin acord, drepturile lor şi ale familiilor
    acostora trebuie să fie garantate, cel puţin până în 2020, deoarece până la
    acea dată Regatul Unit este contributor net la bugetul european. Ministrul
    afacerilor europene, George Ciamba a afirmat, la rându-i, că o prioritate pentru
    Guvernul României este asigurarea drepturilor românilor din Marea Britanie şi
    ale britanicilor din România, în contextul unui Brexit fără acord.




    Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni a organizat o reuniune cu reprezentanții
    Coaliției Naționale pentru Modernizarea României în cadrul căreia s-a stabilit
    semnarea unui acord de parteneriat în scopul susținerii intereselor românilor
    din afara granițelor. Ministrul Natalia Elena Intotero și președintele
    Coaliţiei, Alexandru Cumpănașu, au evocat nevoia de unire a instituțiilor
    statului și a societății civile în vederea sprijinirii inițiativelor de
    promovare a valorilor României. Discuțiile s-au axat pe identificarea comună a
    unor soluții concrete care să vină în ajutorul conaționalilor noștri, prin
    dezvoltarea de activități și acțiuni care să promoveze păstrarea identității
    culturale, lingvistice și naționale a românilor de pretutindeni.




    Vice-premierul
    croat Marija Pejcinovic Buric s-a întâlnit, la Bucureşti, cu ministrul de
    Externe Teodor Meleşcanu cu care a discutat, printre altele, despre protecţia
    minorităţilor din cele două ţări. Avem şi de o parte şi de alta
    minorităţi, care sunt foarte bine integrate în societate, dar în acelaşi timp
    îşi păstrează specificităţile, a spus oficialul croat. Poate ca o
    particularitate pentru istro-românii din Croaţia, care sunt foarte puţini, dar
    trăiesc aici de 1.000 de ani, ei şi-au păstrat limba ca un aspect foarte
    valoros şi noi vom face tot ce ţine de partea croată, indiferent de cât de
    puţini ar fi, vom face totul ca limba şi cultura lor să se păstreze, a
    declarat Buric. Ea a mulţumit României pentru modul în care i-a protejat pe
    croaţii care trăiesc aici şi care au posibilitatea de a învăţa în limba maternă
    începând de la grădiniţă.




    Facultatea de
    Ştiinţe Sociale a Universităţii Pontificale San Tommaso d’Aquino, în colaborare
    cu Ajuvantes Onlus, va prezenta pe 16 martie, la Roma, rezultatele unei cercetări
    etnografice asupra prejudecăţilor anti-româneşti în capitala italiană.
    Evenimentul, realizat sub patronajul Ambasadei României la Sfântul Scaun şi al
    Accademia di Romania in Roma, se va desfăşura la sediul Universităţii
    Angelicum. Cercetarea, o premieră în mediul academic din Italia, a fost
    realizată de un grup de studenţi români, coordonaţi de profesorul italian de
    antropologie culturală Antonio Riccio. Mărturiile adunate în timpul cercetării
    vor fi împărtăşite în cadrul unui moment artistic intitulat Mândrie şi
    prejudecată. Acesta va reda, prin vocile a şapte actori români şi
    italieni, poveştile de viaţă ale românilor şi romanilor intervievaţi de-a
    lungul cercetării etnografice.




    Președintele
    Klaus Iohannis a semnat un decret prin care dispune decorarea unor instituții
    culturale din Serbia, în semn de apreciere pentru contribuţia importantă pusă
    în slujba promovării culturii, limbii şi spiritualităţii româneşti. Astfel,
    pentru afirmarea identităţii etnice a românilor din ţara vecină, preşedintele a
    conferit Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofiţer, Categoria F
    Promovarea culturii, Revistei de Literatură, Artă şi Cultură
    Transfrontalieră Lumina din Panciova și Ordinul Meritul
    Cultural în grad de Cavaler, Categoria F Promovarea culturii,
    Societăţii Literar-Artistice Tibiscus din Uzdin.

  • Jurnal românesc – 12.03.2019

    Jurnal românesc – 12.03.2019

    Senatul
    României, în calitate de cameră decizională, a adoptat o lege care prevede că,
    de anul viitor, grupa mare de la grădiniţă şi ultimele două clase de liceu
    devin obligatorii, scrie digi24.ro. Până acum învăţământul obligatoriu începea
    la clasa pregătitoare şi se încheia în clasa a 10-a. Din 2023, şi copiii de 4
    ani vor fi înscrişi în mod obligatoriu la grădiniţă, iar până în 2030 va deveni
    obligatorie şi grupa mică. Iniţiatorii modificării legislative, PSD şi UDMR,
    şi-au explicat iniţiativa prin faptul că rata abandonului şcolar este ridicată
    şi că peste un sfert din copiii care trăiesc în mediul rural nu sunt înscrişi
    la grădiniţă, ceea ce le îngreunează asimilarea cunoştinţelor în primii ani de
    şcoală. Opoziţia, care contestă demersul, apreciază că modificarea nu poate fi
    pusă în practică din cauza lipsei de grădiniţe. Social-democraţii au promis
    însă că, până la intrarea în vigoare a legii, vor fi construite 2.500 de
    grădiniţe. În România, rata de părăsire timpurie a şcolii este de 26,6% în
    zonele rurale, 17,4% în oraşe mici şi suburbii şi 6,2% în municipii, potrivit
    datelor furnizate de Organizaţia Salvaţi Copiii. Potrivit Eurostat,
    ţara noastră ocupă locul 3 în UE la abandonul şcolar cu un procent de 18,9%
    dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani care renunţă la studii.
    Doar Spania, cu 20,3%, şi Malta, cu 20,1%, depăşesc România la acest capitol.




    Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni a pus la dispoziția beneficiarilor documentele
    necesare pentru a depune proiecte în vederea obținerii finanțărilor
    nerambursabile oferite în acest an. Ghidul Beneficiarului pentru anul 2019,
    Documentarul și Cererea de finanțare sunt disponibile, în formă finală, pe
    site-ul instituţiei www.mprp.gov.ro, la secţiunea Finanţare. Instituţia
    precizează că documentația s-a aflat în consultare publică timp de 10 zile,
    începând din 8 ianuarie, şi că au fost făcute modificări tehnice în ceea ce
    privește setul de documente necesare atât încheierii acordului de finanțare,
    cât și procesului de decontare a cheltuielilor în sensul simplificării și
    facilitării accesului la finanțare. Spre deosebire de anii precedenți, în 2019
    vor exista doar două sesiuni de finanțare pentru depunerea proiectelor.
    Ministerul anunţă că prima sesiune urmează să fie lansată în cel mai scurt
    timp.


    O altă
    noutate este reprezentată de înlocuirea programului Centenar, din 2018, cu
    programul destinat deținerii de către România a Președinției Consiliul Uniunii
    Europene, linie de finanțare care este disponibilă pentru doar prima sesiune de
    proiecte.




    Numărul
    total de cetăţeni români cu drept de vot înscrişi în Registrul Electoral la
    data de 28 februarie 2019 era de 18.937.258, cu 200 mai mare decât la data de
    31 decembrie 2018, informează Autoritatea Electorală Permanentă. Potrivit
    instituţiei, diferenţa apare ca urmare a operaţiunilor efectuate de primari în
    Registrul Electoral şi a importului de date de la Direcţia pentru Evidenţa
    Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date. Din totalul alegătorilor români
    care figurează în Registrul Electoral, 18.266.936 au domiciliul sau reşedinţa
    în ţară, iar 670.322 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport
    electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români cu drept de vot din afara graniţelor
    ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se află în Republica Moldova – 212.438,
    Germania – 99.211, Statele Unite ale Americii – 59.805, Italia – 56.300, Canada
    – 42.746, Israel – 36.098 şi Spania – 35.881.

  • Jurnal românesc – 20.02.2019

    Jurnal românesc – 20.02.2019

    Reprezentanţii
    Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene şi ai Parlamentului European
    au ajuns la un acord informal cu privire la un regulament care va spori
    securitatea cărţilor de identitate ale cetăţenilor UE. Potrivit acestuia, noile
    cărţi de identitate urmează să aibă forma unui card de credit, vor include o
    zonă de citire optică, o fotografie şi două amprente digitale ale titularului,
    stocate în format electronic pe un cip contactless şi vor respecta standardele
    minime de securitate stabilite de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale.
    De asemenea, cărţile de identitate vor indica codul de ţară al statului membru
    emitent, în interiorul unui steag al UE şi vor avea o perioadă minimă de
    valabilitate între 5 şi 10 ani. Noile norme privind standardele de
    securitate pentru documentele de identitate ne vor permite să depistăm mai uşor
    cazurile de fraudare şi de furt de identitate, îngreunând acţiunile
    teroriştilor şi infractorilor şi facilitând totodată libera circulaţie a
    călătorilor de bună-credinţă,     a transmis ministrul de interne, Carmen
    Dan. Modificările vor fi transmise reprezentanţilor permanenţi ai statelor
    membre la Uniunea Europeană, spre confirmare în numele Consiliului, şi ar urma
    să intre în vigoare la doi ani de la adoptare.




    Ministrul pentru
    Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, s-a întâlnit la sediul
    Ambasadei României din Canberra cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Australia
    și Noua Zeelandă. La recepție, cei mai valoroși români din capitala australiană
    au primit distincții simbolice din partea statului român. Ministrul Intotero și
    ambasadorul Nineta Bărbulescu au prezentat prioritățile președinției României
    la Consiliul UE, iar reprezentanții românilor și-au manifestat interesul față
    de proiectele și programele MRP în domeniul educației. De asemenea, la sediul
    misiunii diplomatice a României a fost vernisată și expoziția de artă @Pacifica
    Romania, în cadrul căreia au fost prezentate lucrări ale artistului român Radu
    Buema, ce prezintă impactul schimbărilor climatice. Ministrul român s-a
    întâlnit şi cu oficiali ai guvernului australian, care au apreciat contribuția
    comunității românești în societatea și economia ţării lor şi au salutat
    implicarea MRP în combaterea traficului de persoane și a sclaviei moderne,
    precum și politicile României privind egalitatea de șanse între femei și
    bărbați. Vizita ministrului Elena Intotero în Australia și Noua Zeelandă se
    desfășoară până pe 25 februarie și include întâlniri cu românii și premierea
    celor mai reprezentativi membri ai comunității românești din Sydney, Brisbane,
    Auckland și Wellington.




    10 studenţi de la
    Politehnica Bucureşti şi 10 de la Universitatea Technion din Tel Aviv vor lucra
    timp de 10 săptămâni pentru a crea soluţii high tech pentru companii care
    activează în România, a declarat ambasadorul Israelului la Bucureşti, David
    Saranga. Diplomatul a afirmat că iniţiativa face parte din ceea ce numeşte
    diplomaţie economică al cărei scop este de a crea parteneriate, iar
    România a fost a doua ţară aleasă să participe în proiect, după Germania.
    De ce România? Răspunsul este foarte simplu. În primul rând, datorită
    relaţiilor noastre bilaterale bune. În al doilea rând, datorită potenţialului
    care există aici în domeniul creşterii economice, al inovării, al high-tech iar
    al treilea motiv este capitalul uman,     a explicat ambasadorul israelian.
    Managerul proiectului Daniel Rosner a explicat că munca tinerilor va fi
    prezentată, în cadrul unei gale, pe 20 mai, la Teatrul Naţional Bucureşti şi în
    septembrie, la Tel Aviv. Ambasadorul Saranga a amintit şi de comunitatea de
    aproximativ 400.000 de cetăţeni israelieni cu origini româneşti. Israelul
    este ceea ce este şi datorită românilor care au imigrat în Israel. Înseamnă şi
    că România are o contribuţie la succesul Israelului    , a mai spus David
    Saranga.

  • Jurnal românesc – 14.02.2019

    Jurnal românesc – 14.02.2019

    Românii au cea mai mare
    încredere în Armată şi în NATO şi cea mai puţină încredere în partidele
    politice şi Parlament, scrie Agerpres care citează un sondaj de opinie realizat
    de INSCOP. 64,1% dintre respondenţi au declarat că au încredere mare şi foarte
    mare în Armata României, 54,5% în Biserică, 43,5% în Jandarmerie şi 41,2% în Poliţie.
    Topul încrederii în instituţiile interne este completat de Direcţia
    Anticorupţie, cu 39,7%, Preşedinţie cu 39,1% şi, la egalitate, Primăria şi
    Banca Naţională, cu 34,7%. Doar 27,7% dintre români declară că au încredere
    multă şi foarte multă în presă. Curtea Constituţională are un grad de încredere
    de 18,4%, Guvernul, de 12,8%, partidele politice, de 11,8 %, iar Parlamentul
    ocupă ultima poziţie cu 9,8% încredere multă şi foarte multă. În topul
    încrederii in instituţiile internaţionale, pe prima poziţie se situează
    Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, cu un procent de încredere multă
    şi foarte multă de 49,9%, urmată de Uniunea Europeană cu 47,8%, de Parlamentul
    European, cu 44,7% şi de Comisia Europeană, cu 43,8%. Sondajul INSCOP Research
    a fost realizat în perioada 21 ianuarie – 5 februarie, pe un eşantion
    reprezentativ de 1.080 de persoane şi are o marjă de eroare de plus/ minus 3%.




    Ministerul pentru Românii de
    Pretutindeni informează că, în perioada următoare, va anunța data începerii
    primei sesiuni de finanțare pentru anul 2019. MRP precizează că, spre deosebire
    de anii precedenți, în 2019 vor exista doar două sesiuni de finanțare pentru
    depunerea proiectelor, iar prima dintre acestea va avea durata de 15 zile.
    Ghidul beneficiarului și metodologia de acordare a finanțărilor nerambursabile
    pentru anul 2019 s-au aflat în consultare publică din 8 ianuarie a.c. iar
    documentele urmează să fie publicate, în forma finală, până la sfârșitul lunii
    februarie. Potrivit Ministerului, spre deosebire de criteriile anului trecut,
    au fost făcute modificări tehnice în ceea ce privește setul de documente
    necesare atât încheierii acordului de finanțare, cât și procesului de decontare
    a cheltuielilor în sensul simplificării și facilitării accesului la finanțarea
    nerambursabilă. O altă noutate este înlocuirea programului CENTENAR din 2018 cu
    programul destinat deținerii de către România a Președinției Consiliul Uniunii
    Europene, linie de finanțare disponibilă doar pentru prima sesiune de proiecte.
    De altfel, aceste modificări le-au fost prezentate potenţialilor beneficiari în
    cadrul unei campanii ample pe care MRP a derulat-o, în ultimele luni, în
    diaspora şi în comunităţile de români din jurul graniţelor ţării.




    Peste 956 de locuri de muncă în
    Spaţiul Economic European sunt puse la dispoziţia românilor prin intermediul
    reţelei Eures, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
    Marea majoritate a job-urilor din afara ţării sunt pentru muncitori
    necalificaţi în agricultură. Astfel, sunt căutate, între altele, câte 200 de
    persoane pentru fermele din Spania şi Portugalia, 170 pentru serele şi
    grădinile din Olanda şi 50 pentru cules de mazăre în Danemarca. Marea Britanie
    căută 50 de îngrijitori persoane la domiciliu, 15 farmacişti şi 10 infirmieri,
    iar Irlanda pune la dispoziţie 55 de locuri de muncă în industria de procesare
    a cărnii. Cei care iubesc pădurile pot fi interesaţi de oferta venită din
    Finlanda, care caută 15 lucrători forestieri. Totodată, Slovacia are nevoie de
    12 artizani sticlari. Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă pot
    viziona online ofertele la adresa www.eures.anofm.ro, sau se pot prezenta la
    sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din zona de domiciliu
    sau reşedinţă, unde pot fi îndrumaţi de consilierul Eures.

  • Jurnal românesc – 31.01.2019

    Jurnal românesc – 31.01.2019

    Comisia Europeană a
    adoptat setul final de măsuri de contingență pentru studenții care participă la
    programul Erasmus+ în cazul în care Marea Britanie iese din blocul comunitar
    fără un acord. Astfel, cei 14.000 de studenţi din 27 de state ale UE veniţi în
    Regatul Unit prin acest program şi cei 7.000 de tineri britanici care studiază
    în ţările blocului comunitar prin Erasmus+ trebuie să-şi poată încheia stagiile
    după 29 martie, ziua în care Marea Britanie ar trebui să iasă din Uniunea
    Europeană.

    În plus, propunerea Bruxelles-ului prevede că autorităţile statelor
    membre ale UE vor continua să ia în considerare la calcularea prestaţiilor de
    asigurări sociale, precum pensiile, perioadele de asigurare, de încadrare în
    muncă sau de rezidenţă în Marea Britanie înainte de retragere. Propunerea este
    ultima dintr-o serie de măsuri pe care Comisia le-a anunţat pentru scenariul
    unui no deal Brexit, caz în care studenţii nu ar putea să îşi
    încheie stagiul Erasmus+ şi posibil să nu mai fie eligibili pentru a beneficia
    de granturi, precizează executivul comunitar. Riscul unei ieşiri dezordonate
    din UE devine tot mai probabil după ce parlamentarii britanici au votat marţi
    un amendament prin care cer renegocierea acordului de Brexit cu Uniunea Europeană,
    în condiţiile în care Bruxelles-ul a transmis că acest lucru nu este posibil.
    Propunerea Comisiei Europene trebuie să treacă acum prin Parlamentul European
    şi Consiliul UE pentru a obţine aprobarea finală. Peste 250.000 de studenţi
    români au accesat programul Erasmus+ în perioada 2007-2017.




    Ministrul pentru
    Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, și ambasadorul Marii Britanii,
    Andrew Noble, au discutat despre comunitatea românească din Regatul Unit,
    demersurile ministerului în vederea informării acesteia cu privire la Brexit,
    precum și despre evenimentele pe care MRP le organizează pe durata deținerii de
    către România a președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene. Ministrul
    a salutat sprijinul acordat de Marea Britanie românilor stabiliți pe teritoriul
    său şi a făcut referire la climatul de nesiguranță din rândul acestora cu
    privire la viitorul post-Brexit.

    Natalia Intotero a declarat că MRP se află în
    dialog permanent cu Ministerul de Externe, cu misiunea diplomatică a României
    la Londra și cu oficiile consulare ale României și a creat adresa de email
    brexit@mprp.gov.ro, unde români din Regatul Unit pot transmite întrebări legate
    de viitorul lor pe teritoriul britanic. Principalele preocupări ale acestora
    țin de teme precum rezidența, studiile, transportul de persoane și mărfuri.
    Oficialul român a amintit şi de faptul că experți ai Ministerului se vor afla
    în Marea Britanie, pe 1 şi 2 februarie la Manchester şi Londra, unde vor derula
    sesiuni de informare pentru scrierea de proiecte în vederea obținerii de
    finanțări nerambursabile. Ambasadorul Andrew Noble și-a exprimat aprecierea
    față de comunitatea românească din Regatul Unit, despre care spune că s-a
    integrat foarte bine și că este valoroasă atât din punct de vedere al contribuției
    economice, cât și al atitudinii față de muncă și față de societatea britanică.
    Ambasadorul a evocat şi posibilitatea unei colaborări în vederea valorificării
    imaginii României moderne și a valorilor sale în rândul britanicilor.




    Operatorii din
    Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei Eures România, 1.790
    locuri de muncă. Cele mai multe job-uri pentru români sunt disponibile în
    Spania – 1.004 posturi, marea lor majoritate în agricultură, la cules de
    căpşuni. Angajatorii din Portugalia au nevoie de 200 de oameni, iar cei din
    Marea Britanie pun la dispoziţie cu 160 de locuri de muncă. Alte state care
    oferă posturi sunt Olanda (121) sau Germania (75). Persoanele interesate pot
    viziona ofertele pe pagina de internet www.eures.anofm.ro sau se pot prezenta
    la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din zona de
    reşedinţă, unde pot fi indrumate de consilierul Eures.




  • Jurnal românesc – 25.01.2019

    Jurnal românesc – 25.01.2019

    Ministerul pentru Românii de
    Pretutindeni afirmă că a luat notă de decizia Comisiei Europene de a deschide
    procedura de infringement împotriva Austriei ca urmare a indexării alocaţiilor
    pentru copiii cetăţenilor europeni care lucrează în această ţară, în funcţie de
    statul de rezidenţă al minorilor. MRP salută faptul că mecanismele şi
    instituţiile Uniunii Europene acţionează în spiritul echităţii şi al
    tratamentului egal, principii pe care se bazează piaţa unică europeană. Ministerul
    îşi exprimă încrederea că procedurile legale prevăzute în asemenea situaţii vor
    duce la o soluţionare a acestui dosar. Prin această decizie, afirmă MRP,
    Comisia Europeană confirmă că legea intrată în vigoare la 1 ianuarie 2019 în
    Austria încalcă normele UE în materie de securitate socială, precum şi
    principiul egalităţii de tratament aplicat lucrătorilor care sunt cetăţeni ai
    unui alt stat membru, în ceea ce priveşte beneficiile sociale şi fiscale.
    Pentru românii aflaţi în Austria şi care au copiii în România, măsura a
    însemnat reducerea cu aproximativ 50% a alocaţiilor primite. MRP informează că
    va continua să trateze cu prioritate situaţia, iar România, din postura de
    mediator conferită de deţinerea Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii
    Europene, va acţiona ca un promotor al dialogului şi al unei soluţii comune în
    acest dosar.




    Delegația Ministerului pentru
    Românii de Pretutindeni, condusă de secretarul de stat Victor Alexeev a ajuns
    în Bulgaria, la Vidin și la Sofia. Oficialii MRP s-au întâlnit cu reprezentanți
    ai autorităților locale din Vidin, ai mediului asociativ românesc, între care
    Asociația Vlahilor din Bulgaria, organizația AVE- Uniunea Etnicilor
    Români din Bulgaria, Asociația Aromânilor din Dupnița și Asociația Aromânilor din
    Sofia. Cei prezenţi au fost informaţi asupra mecanismelor prin care se pot
    obține fonduri nerambursabile în beneficiul menținerii și promovării
    identității românești peste hotare. O altă delegaţie a Ministerului, condusă de
    secretarul de stat Lilla Debelka, a organizat sesiuni de informare privind
    accesarea fondurilor nerambursabile în Germania, Olanda, Danemarca, Norvegia,
    Suedia, Finlanda, Grecia și Cipru. Demnitarul a prezentat în detaliu liniile de
    finanțare pe care ministerul le pune la dispoziție, precum și elementele cele
    mai importante din Ghidul beneficiarului 2019. În perioada următoare,
    secretarul de stat Victor Alexeev se va deplasa în Republica Moldova, la
    Chișinău și Bălți, și în Ucraina, la Odesa și Ismail, iar secretarul de stat
    Lilla Debelka va mai desfășura sesiuni de informare în Austria și Franța.




    Ambasadorul României în Statele
    Unite ale Americii, George Cristian Maior, s-a deplasat la Pittsburgh, în
    statul Pennsylvania, unde s-a întâlnit cu primarul oraşului, Bill Peduto, şi a
    susţinut o prelegere la Universitatea Carnegie Mellon. La Universitatea
    americană, diplomatul a vorbit despre rolul României în plan european şi
    euro-atlantic, în cadrul prelegerii cu titlul Defending the West’s
    Strategic Frontier: the Black Sea and Beyond şi a punctat obiectivele
    ţării noastre la conducerea Consiliului Uniunii Europene. România
    constituie un pilon strategic în regiunea Mării Negre, la frontiera estică a
    Occidentului şi are o contribuţie esenţială pentru securitatea
    euro-atlantică, a declarat George Maior, care a pledat pentru consolidarea
    Alianţei Nord-Atlantice, aflată la cea de-a 70-a aniversare în acest an. La
    întâlnirea cu primarul din Pittsburgh, Bill Peduto, ambasadorul a amintit de
    comunitatea română din oraş şi a evocat aportul profesorilor şi studenţilor
    români la dezvoltarea societăţii pe plan local. În cadrul discuţiei au fost
    explorate şi perspective de cooperare bilaterală în plan local şi regional, cu
    accent pe domeniile economic, academic şi de cercetare. Ambasada României în
    SUA estimează la circa 1 milion numărul de români care trăiesc în Statele Unite
    ale Americii.

  • Jurnal românesc – 23.01.2019

    Jurnal românesc – 23.01.2019

    Delegația Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, condusă de secretarul de stat Victor Alexeev a ajuns în Serbia, la Vârșeț, Zajecar şi Negotin. Oficialii MRP s-au întâlnit cu profesori, reprezentanți ai mediului asociativ, ai mass-media, ai școlilor cu predare în limba română şi cu entități locale, între care Consiliul Național al Minorității Naționale Române din Vârșeț, cu Vicarul Timocului Bojan Aleksandrovici și cu preoții români din Serbia de Răsărit. Secretarul de stat Victor Alexeev le-a prezentat participanţilor Ghidul Beneficiarului 2019, care alături de Documentarul aferent acordării de finanțări nerambursabile, stipulează condițiile în baza cărora se pot elabora proiecte eligibile. Sesiuni de informare s-au derulat și la Bor, Petrovac na Mlavi, precum și la sediul consulatului din Vârșeț. În ultima perioadă, delegația MRP condusă de secretarul de stat Victor Alexeev s-a deplasat în Ucraina, Ungaria, Serbia și Republica Moldova pentru a prezenta Ghidul Beneficiarului 2019. Peste ocean, după întâlnirile avute în Statele Unite, la Washington, New York şi Chicago, o altă delegaţie a Ministerului a ajuns în Canada, la Toronto. Oficialii români le-au adus la cunoştinţă reprezentanţilor mediului asociativ românesc, ai școlilor românești din teritoriu şi ai clerului proiectele MRP pentru anul 2019, liniile principale de activitate și condițiile în care pot beneficia de finanțare nerambursabilă. Vizita de lucru pe continentul nord-american se încheie în Canada, la Montreal.




    Evenimentul de lansare la Berlin a Preşedinţiei române a Consiliului UE prilejuieşte o Gală a culturii române organizate de Ambasada României în Germania, care îi are ca protagonişti pe maestrul Silviu Orazitzan şi pe violoncelistul Valentin Răduţiu, două nume de referinţă din generaţii diferite. Amfitrionul Galei este ambasadorul Emil Hurezeanu. Alături de acesta participă, printre alţii, preşedintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Radu Preda, rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, Marilen Pirtea, ambasadori, reprezentanţi ai mediului diplomatic, personalităţi din mediile instituţionale şi cultural-academice din Berlin, reputaţi membri ai diasporei române şi ai etnicilor germani originari din România. Maestrul Silviu Oravitzan revine în Germania cu expoziţia Lumină şi jertfe, iar violoncelistul Valentin Răduţiu propune o meditaţie muzicală pe partiturile lui Johann Sebastian Bach.



    Guvernul Republicii Moldova a suplimentat cu 25 numărul secţiilor de vot din străinătate pentru alegerile legislative din 24 februarie 2019. Chişinăul a mai anunţat că pentru fiecare secţie din străinătate vor fi distribuite 5.000 de buletine, cu 2.000 mai multe decât la ultimele alegeri. Totodată, numărul secţiilor de vot a fost dublat în Ucraina, Belarus, Cehia, Marea Britanie, Irlanda şi crescut cu 70% în SUA, cu circa 40% în Rusia, cu 25% în Portugalia şi Spania, cu 16% în Franţa şi Italia şi cu 9% în România. În plus a fost extinsă şi aria de exercitare a dreptului la vot. Pentru prima dată vor putea vota cetăţenii moldoveni aflaţi în Croaţia, Georgia, Norvegia şi Emiratele Arabe Unite.



    Ambasada României în Republica Moldova şi Institutul Cultural Român de la Chișinău, organizează pe 25 ianuarie o serie de acțiuni culturale dedicate Zilei Internaționale pentru Comemorarea Victimelor Holocaustului. Manifestările vor avea loc la Centrul Kedem din Chișinău şi au loc în colaborare cu Comitetul Unit Americano-Evreiesc de Distribuire. Programul memorial cuprinde premiera filmului Holocaust în Moldova, vernisajul expozițiilor Beyond Duty și Simone Samuele Spritzman. Un evreu supraviețuitor al Auschwitzului. De la Chișinău la Parma, precum și concertul Quartetului Aud Band din România.



  • Jurnal românesc – 22.01.2019

    Jurnal românesc – 22.01.2019

    Guvernul britanic a lansat o
    aplicaţie mobilă cu ajutorul căreia cei aproximativ 3,5 milioane de cetăţeni
    europeni de pe teritoriul Regatului Unit pot solicita reşedinţă permanentă după
    ieşirea din Uniunea Europeană. Aplicaţia îi îndrumă pe utilizatori să-şi
    scaneze atât paşaportul biometric cât şi chipul cu ajutorul camerei foto/video
    de care dispune dispozitivul mobil pe care este instalată. Software-ul îi
    direcţionează apoi pe un site web unde solicitanţii trebuie să-şi introducă
    adresa şi, dacă sunt de acord, să accepte o verificare în timp real a
    documentelor fiscale pentru a confirma faptul că locuiesc în Marea Britanie.
    Pasul trei este să declare pe proprie răspundere dacă au sau nu condamnări
    penale, existenţa acestora putând duce la o respingere a cererii. Întregul
    proces costă 65 de lire sterline, aproape 74 de euro, preţ ce reprezintă
    valoarea unui paşaport, dar este gratuit pentru cei care au deja reşedinţă
    permanentă în Marea Britanie. Aplicaţia funcţionează, în prezent, doar pe
    dispozitivele cu Android, dar Londra a anunţat că se află în discuţii cu Apple
    pentru a o pune şi la dispoziţia utilizatorilor de IOS. Ministrul pentru
    românii de pretutindeni, Natalia Intotero, a declarat la Radio România că pe
    parcursul celor şase luni, cât va deţine preşedinţia Consiliului Uniunii
    Europene, ţara noastră va susţine dialogul şi cooperarea, pentru apărarea
    intereselor românilor care se află în Marea Britanie, după Brexit. Referitor la
    aplicaţia lansată de autorităţile britanice, oficialul a spus că este
    foarte important ca românii să consulte pagina Ambasadei României şi a
    Consulatului General de la Londra, unde găsesc toate informaţiile
    necesare. Potrivit estimărilor, peste 400.000 de români
    sunt stabiliţi în Marea Britanie.




    Campania de informare privind
    accesarea fondurilor nerambursabile oferite de Ministerul pentru Românii de
    Pretutindeni în 2019 a continuat pe continentul nord-american. După întâlnirea
    avută cu membrii comunității românești din Washington, delegaţia ministerului
    s-a oprit la New York şi apoi la Chicago. La întrevederea din New York au
    participat reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Sf. Maria, ai Camerei de Comerț
    Româno – Americană, Societății Române Creştine Dorul, ai
    Institutului Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă, precum și membri ai
    mediului asociativ românesc şi ai mass-media de limba română. Întâlnirea din
    Chicago a avut loc la sediul Consulatului General și, la fel ca în cazul celei
    de la New York, a atras reprezentanţi ai românilor din teritoriu interesați de
    finanţările MRP. În perioada următoare delegaţia mai are programate întâniri în
    Canada, la Toronto şi Montreal. Pe continentul european, astfel de întâlniri
    vor mai avea loc în Cipru, Austria, Franţa, Italia, Ucraina, Bulgaria,
    Macedonia, Albania şi Republica Moldova. Prin acest demers, MRP dorește să îi încurajeze
    pe românii de pretutindeni să depună într-un număr cât mai mare, proiecte cu
    impact asupra comunității românești, cu accent pe păstrarea identității
    culturale, lingvistice, etnice şi religioase.




    Angajatorii din Spaţiul Economic
    European le pun la dispoziţia lucrătorilor români 1.568 de locuri de muncă,
    prin intermediul reţelei Eures România, informează Agenţia Naţională pentru
    Ocuparea Forţei de Muncă. Cele mai multe posturi sunt disponibile în Spania -
    1.007, în Marea Britanie – 160, Germania – 146 şi Olanda – 121. Mare parte din
    job-uri sunt în domeniul agriculturii. Cei interesaţi pot viziona ofertele online,
    pe pagina www.eures.anofm.ro, sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene
    pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu, unde pot fi îndrumaţi de
    consilierul Eures.

  • Jurnal românesc – 21.01.2019

    Jurnal românesc – 21.01.2019

    Ministrul
    pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Elena Intotero, s-a întâlnit, la
    Bruxelles, cu Johannes Hahn, comisarul european pentru Politici de Vecinătate
    şi Extindere, cu care a discutat despre iniţiativele destinate comunităţilor
    istorice româneşti şi evenimentele organizate de minister în perioada
    Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Johannes Hahn a apreciat că această
    perioadă reprezintă o oportunitate deosebită pentru a pune în practică un număr
    cât mai mare de proiecte. La rândul său, ministrul Intotero a subliniat
    preocuparea MRP pentru cultivarea şi valorificarea identităţii lingvistice,
    spirituale şi culturale a românilor de pretutindeni şi a reafirmat interesul
    României de a contribui la promovarea, în statele din vecinătatea UE, a
    valorilor europene şi a respectării drepturilor omului şi a statului de drept.
    Alte teme abordate au fost migraţia din interiorul Uniunii Europene, dar şi
    dinspre state terţe către bolcul comunitar, precum şi demersurile pentru încurajarea
    reinserţiei socio-profesionale în statele de origine.




    Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni derulează, în comunitățile istorice și în
    diaspora, o campanie de informare privind finanțările nerambursabile oferite de
    instituţie în 2019. După vizita de lucru din Ucraina, la Cernăuţi şi raioanele
    Hliboca şi Herța, secretarul de stat Victor Alexeev s-a deplasat în Maramureşul
    istoric, la Slatina/Solotvino şi la Apșa de Jos, unde s-a întâlnit cu primarii
    localităților cu populație românească din Transcarpatia, cu reprezentanți ai
    mediului asociativ, ai clerului, ai mass-mediei în limba română și cu directori
    de școli și profesori. Victor Alexeev le-a explicat pe larg prevederile și
    mecanismele cuprinse în Ghidul Beneficiarului 2019, documentul cadru care
    stipulează condițiile în baza cărora se pot accesa fonduri nerambursabile de la
    MRP. După vizita în Ucraina, delegaţia românească s-a oprit în Ungaria, la
    Gyula, unde a vizitat Liceul Nicolae Bălcescu, instituţie care
    împlineşte, în 2019, 70 de ani de la înfiinţare. La întâlnirile care au avut
    loc s-a discutat despre finanțările nerambursabile, dar şi despre situaţia
    comunităţii româneşti din Ungaria. În paralel cu vizitele de lucru din
    comunităţile istorice, delegaţii ale Ministerului s-au deplasat la Bruxelles, la
    Washington, şi, cel mai recent, în Italia la Catania. Secretarii generali din
    MRP Alina Hagima și Elena Ilie le-au prezentat românilor din sudul Italiei,
    mijloacele și condițiile prin care aceștia pot accesa fonduri nerambursabile
    precum și pașii pe care trebuie să îi urmeze pentru a depune proiecte
    eligibile. Cei doi oficiali au programate, în perioada următoare, sesiuni de informare
    la Torino și Roma.




    Senatul
    Universităţii de Medicină şi Farmacie Grigore T. Popa Iaşi a
    aprobat metodologia de înscriere la concursul de admitere în anul universitar
    2019/2020 pentru românii din afara graniţelor. Candidaţii vor fi admişi pe baza
    unui concurs de dosare. Potrivit Universităţii, sunt consideraţi români de
    pretutindeni cei care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română,
    persoanele de origine română, cele care aparţin filonului lingvistic şi
    cultural românesc şi care locuiesc în afara frontierelor României, românii
    emigraţi, fie că au păstrat sau nu cetăţenia română, descendenţii acestora,
    precum şi cetăţenii români cu domiciliul stabil sau reşedinţa în străinătate. Anul
    trecut, concurenţa a fost peste aşteptări, de 16/loc, a declarat prof. univ.
    dr. Viorel Scripcariu, rectorul instituţiei de învăţământ. Perioada de
    înscriere este 08 – 14 iulie 2019, evaluarea dosarelor va avea loc pe 15 şi 16
    iulie, iar afişarea rezultatelor, pe 16 iulie. Contestaţiile se pot depune pe
    17 iulie, iar rezultatele finale vor fi afişate pe 19. Dosarul de candidatură
    trebuie expediat sau depus direct la Registratura Universităţii de Medicină şi
    Farmacie din Iaşi, cu menţiunea pe plic Admitere români de
    pretutindeni. Există şi posibilitatea depunerii candidaturii prin email
    la admitere.etnici.romani@umfiasi.ro sau la adresa dosarerompret@edu.gov.ro.
    Oferta locurilor alocate precum şi Metodologia de admitere vor fi publicate pe
    site-ul Universităţii www.umfiasi.ro, la secţiunea Admitere.

  • Întrevederea ministrului Natalia Elena Intotero cu comisarul european Johannes Hahn

    Întrevederea ministrului Natalia Elena Intotero cu comisarul european Johannes Hahn

    Initiativele si proiectele Ministerului pentru
    Românii de Pretutindeni, în special cele destinate comunităților istorice, și
    evenimentele organizate de minister în marja președinției române a Consiliului
    Uniunii Europene au fost temele abordate de ministrul Natalia Elena Intotero în
    cadrul intâlnirii de astăzi, 18 ianuarie, cu comisarul european Johannes Hahn,
    la Bruxelles.


    Comisarul pentru Politici de Vecinătate și
    Extindere a fost interesat de programele pe care MRP le desfășoară în sprijinul
    românilor din afara granițelor țării. Înaltul oficial european a apreciat că
    deținerea președinției este o oportunitate deosebită pentru punerea în practică
    a inițiativelor ministerului.


    Ministrul
    Natalia-Elena Intotero a subliniat preocuparea MRP pentru a cultiva și
    valorifica identitatea lingvistică, spirituală și culturală a românilor de
    pretutindeni. In același timp, a afirmat interesul României de a contribui la
    promovarea, în statele din vecinătatea UE, a valorilor europene și a
    respectării drepturilor omului și a statului de drept. Oferirea de finanțări
    nerambursabile pentru mass-media în limba română, pentru educație, pentru
    societatea civilă sau dezvoltarea unor programe dedicate spațiului
    comunicațional comun pot reprezenta instrumente utile în acest sens.


    Alte teme
    abordate au fost migrația din interiorul UE, dar și dinspre state terțe către
    UE, precum și demersurile pentru încurajarea reinserției socio-profesionale în
    statele de origine.

  • Jurnal românesc – 16.01.2019

    Jurnal românesc – 16.01.2019

    Camera Comunelor
    din Parlamentul britanic a respins acordul de retragere a Regatului Unit din
    Uniunea Europeană.     Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că, după acest vot, guvernul
    Marii Britanii trebuie să îşi clarifice poziţia şi că acordul, care a fost
    îndelung negociat şi aprobat de UE 27, nu va fi renegociat. Referitor la
    efecte, preşedintele le-a transmis românilor din Marea Britanie să stea
    liniştiţi. În cazul în care se aprobă acordul, românii vor avea asigurate
    toate drepturile. Este varianta cea mai bună, însă noi suntem pregătiți și
    pentru alte scenarii. La acest moment, nimeni nu trebuie să își facă probleme
    pentru românii din Marea Britanie. Suntem aici și suntem pregătiți. Vom avea
    soluții,     a spus Iohannis.

    Şi ministrul de externe Teodor Meleşcanu a
    afirmat că, în cazul în care se ajunge la o ieşire dezordonată,
    fără acorduri, atunci România are un plan de rezervă. Noi avem încă un
    instrument pe care îl putem folosi – avem un acord de parteneriat strategic cu
    Marea Britanie, încheiat în 2003, şi chiar dacă se va ajunge la ieşirea din UE,
    cum este foarte probabil, noi avem în vedere să dezvoltăm acest parteneriat
    strategic care să acopere nu doar problemele de securitate şi apărare, ci şi
    economice, sociale, de educaţie, cultură, ştiinţă şi în acest cadru vom putea
    să vedem şi cum să-i apărăm mai bine pe românii din Marea Britanie şi să le
    creăm un regim normal    , a precizat ministrul de externe.




    Ministerul pentru
    Românii de Pretutindeni a semnat un Memorandum de Înţelegere cu cea mai mare
    confederaţie sindicală din Italia INCA-CGIL şi cu asociaţia transnaţională
    ITACA cu scopul de a-i informa şi proteja pe românii care muncesc în Peninsula
    Italiană, dar şi în alte state europene.     MRP transmite că împreună cu aceste
    organizaţii puternice şi bine reprezentate în întreaga Europă îşi propune să
    ajungă la cât mai mulţi români, pentru ca aceştia să îşi cunoască drepturile şi
    modalităţile de a şi le exercita, să ştie de ce facilităţi pot avea parte în
    statele-gazdă, în special în Italia (pensii, alocaţii, asistenţă medicală,
    ajutor de şomaj) şi să nu mai devină victime ale sclaviei moderne şi muncii la
    negru. Totodată, prin memorandumul semnat, ministerul va colabora cu INCA-CGIL
    şi ITACA pentru a le transmite românilor din Marea Britanie informaţii
    referitoare la Brexit.


    Peste 14.500 de
    tineri europeni au fost selectaţi pentru a primi permise de călătorie, în cea
    de-a doua rundă a iniţiativei DiscoverEU, anunţă Comisia Europeană.     Proiectul
    le permite acestora să călătorească gratuit cu trenul pentru a vizita ţările
    Uniunii Europene. 551 de tineri români care împlinesc anul acesta 18 ani se
    află printre cei care vor beneficia – în perioada 15 aprilie – 31 octombrie -
    de posibilitatea de a explora culturile şi tradiţiile Europei. Împreună cu
    permisul de călătorie, ei vor avea posibilitatea de a comunica între ei pe
    platformele de socializare, au reduceri de preţuri la biletele de intrare
    pentru muzee sau obiective culturale şi pot participa la activităţi de învăţare
    sau la evenimente de bun venit organizate de localnici în oraşele pe care le
    vor vizita.

    Comisarul pentru educaţie, cultură, tineret şi sport, Tibor
    Navracsics, a declarat că este minunat să vadă cum tinerii europeni utilizează
    DiscoverEU pentru a-şi cunoaşte continentul şi a precizat că, în timpul celor
    două runde din 2018, în total, aproape 180.000 de tineri din întreaga Europă au
    depus cereri. Potrivit programului, fiecărui stat membru al UE i s-a alocat un
    număr de permise de călătorie, pe baza ponderii populaţiei sale în raport cu
    populaţia totală a Uniunii Europene. DiscoverEU are alocate fonduri de 16
    milioane de euro, în 2019, iar următoarea rundă va fi lansată la vară.

  • MRP a semnat un Memorandum de Înțelegere cu organizațiile italiene INCA-CGIL și ITACA

    MRP a semnat un Memorandum de Înțelegere cu organizațiile italiene INCA-CGIL și ITACA

    Cea mai mare confederație sindicală din Italia și asociația transnațională ITACA au devenit partenerii Ministerului pentru Românii de Pretutindeni în demersurile de informare și protejare a românilor care muncesc în Peninsula Italiană, dar și în alte state europene.

    Baza acestui parteneriat o reprezintă Memorandumul de Înțelegere pe care ministrul Natalia-Elena Intotero l-a semnat astăzi, 15 ianuarie, cu președintele Institutului Național Confederal de Asistență (INCA) CGIL, Morena Piccinini, și președintele ITACA, Andrea Malpassi.

    Cu sprijinul acestor organizații puternice și bine reprezentate în întreaga Europă, MRP își propune să ajungă la cât mai mulți români, pentru ca aceștia să își cunoască drepturile și modalitățile de a și le exercita, să știe de ce facilități pot avea parte în statele-gazdă, în special în Italia (pensii, alocații, asistență medicală, ajutor de șomaj etc.) și să nu mai devină victime ale sclaviei moderne și muncii la negru.

    Totodată, prin memorandumul semnat astăzi, ministerul va colabora cu INCA CGIL și ITACA pentru informarea cetățenilor români din Marea Britanie în ce privește Brexit.

    Partenerii italieni și-au exprimat, cu acest prilej, aprecierea față de faptul că Guvernul României se preocupă de toți cetățenii români, inclusiv de cei aflați în străinătate, prin existența unui minister dedicat românilor de pretutindeni.

    Institutul Național Confederal de Asistență (INCA) din cadrul CGIL are birouri de reprezentare în 26 de state: România, Austria, Belgia, Croația, Danemarca, Franța, Germania, Luxembourg, Marea Britanie, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția.

  • Jurnal românesc – 27.11.2018

    Jurnal românesc – 27.11.2018

    Preşedintele
    Klaus Iohannis a participat, luni, la ambasada României din Franţa, la o
    întâlnire cu reprezentanţi ai diasporei româneşti din Hexagon. Cunosc bine aspiraţiile şi
    dificultăţile pe care le întâmpinaţi. În acest moment special, vă îndemn să
    fiţi mai uniţi decât oricând şi să rămâneţi la fel de implicaţi pentru a
    contribui, fie la Paris, fie chiar în ţară, la modernizarea României, a spus şeful
    statului. Poate că unificatorul, catalizatorul care uneşte ingredientele la
    care am făcut referire este redobândirea încrederii într-un destin: cel al unei
    Românii puternice, europene, care îşi respectă trecutul şi priveşte cu
    încredere spre viitor, a adăugat Klaus Iohannis. El s-a declarat bucuros
    şi emoţionat să se întâlnească cu românii din Franţa în contextul sărbătorii
    Centenarului Marii Uniri şi a afirmat, în acelasi timp, că Franţa a fost un
    partener de nădejde al României în Primul Război Mondial. Klaus Iohannis a
    amintit de misiunea militară condusă de generalul Berthelot şi de faptul că
    graniţele României Mari au fost trasate inclusiv în urma recomandărilor corecte
    ale geografului francez Emmanuel de Martonne. Vizita la Paris a fost prilejuită
    de deschiderea Sezonului Cultural România-Franţa. Până pe 14 iulie anul
    viitor, vor fi organizate peste 400 de evenimente în cele două ţări. Sezonul
    Cultural propune publicului manifestări culturale, precum şi evenimente din
    domeniul educaţiei, inovării şi anteprenoriatului, gastronomiei, turismului şi
    sportului şi cooperării între colectivităţi locale.




    Institutul ‘Eudoxiu Hurmuzachi’ pentru
    românii de pretutindeni, cu sprijinul Comunităţii Românilor din Serbia şi
    Consulatului General al României la Vârşeţ, organizează, pe 28 noiembrie,
    proiectul ‘Ziua Naţională a României în Voievodina’. Evenimentul va avea loc la
    Casa de Cultură din Alibunar. Ziua Naţională va fi sărbătorită în comunitatea
    românească din Voevodina printr-un program artistic tradiţional pus în scenă de
    Ansamblul Casei de Cultură din Alibunar. Seara se va încheia cu un concert de
    muzică populară românească susţinut de Mariana Anghel, cântăreaţă de muzică
    populară, culegătoare şi interpretă de folclor din zona judeţului Hunedoara. La
    eveniment vor fi prezenţi reprezentanţi ai autorităţilor locale, jurnalişti,
    cadre didactice şi elevi. Acţiunea se încadrează în Planul de activităţi pentru
    anul 2018 al Institutului ‘Eudoxiu Hurmuzachi’ pentru românii de pretutindeni.


    În contextul marcării Centenarului
    Marii Uniri, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni demarează acțiunea
    Itinerar Centenar pentru Jurnaliști Români din Diaspora. Aceasta are drept
    scop facilitarea contactelor dintre mass-media românească din afara granițelor
    țării cu cele din România și a dezvoltării unei dimensiuni de abordare
    permanentă a situațiilor din comunitățile românești. Evenimentul va fi
    organizat în perioada 28 noiembrie – 2 decembrie. Programul proiectului va
    cuprinde ateliere de lucru și schimb de bune practici cu instituții mass-media
    din România, dezbateri și acțiuni de networking pe teme privind situația presei
    din Diaspora, a mass-media de expresie românească.

  • Jurnal românesc – 16.11.2018

    Jurnal românesc – 16.11.2018

    Ceremonia oficială de inaugurare
    a Consulatului General al României la Miami a avut loc miercuri, 14 noiembrie, a
    anunţat ambasada României în SUA. La eveniment au luat parte reprezentanţi ai
    autorităţilor locale americane, ai corpului consular, mediului de afaceri şi
    membri ai comunităţii româneşti din statul Florida. În mesajul adresat în
    numele ambasadorului României, George Cristian Maior, participanţilor la
    ceremonie, reprezentantul ambasadei a evocat legăturile strânse pe care
    ambasada şi autorităţile române le-au dezvoltat în mod consecvent cu
    comunitatea românească din Florida, deschiderea noului oficiu consular fiind un
    demers de recunoaştere a importantei prezente româneşti locale. Consulatul
    General al României la Miami îşi exercită jurisdicţia consulară în statele
    Alabama, Florida, Louisiana, Georgia, Mississippi, Texas, insulele şi
    Teritoriile SUA din Oceanul Atlantic şi Marea Caraibilor (Puerto Rico şi
    Insulele Virgine Americane).




    Ministerul pentru Românii de
    Pretutindeni informează toţi românii despre agrearea de către negociatorii
    Uniunii Europene şi ai Marii Britanii a formei finale a textului Acordului de
    retragere, care urmează a fi analizat şi aprobat de către Parlamentul European
    şi ratificat de către Parlamentul Marii Britanii. Potrivit unui comunicat al
    ministerului, acest pas este deosebit de important întrucât Acordul de
    retragere include garanţii privind protejarea drepturilor tuturor cetăţenilor
    români stabiliţi în Marea Britanie înainte de 31 decembrie 2020. Aceştia vor
    putea continua să lucreze, să locuiască şi să studieze în Marea Britanie în
    baza obţinerii unui nou statut special. MRP, alături de alte instituţii
    abilitate, organizează în mod constant diferite sesiuni de informare a
    cetăţenilor români aflaţi in Marea Britanie despre procesul Brexit. De
    asemenea, ministerul le recomandă cetăţenilor românii de pe teritoriul britanic
    să se adreseze autorităţilor competente şi bineînţeles, să ia legătura cu
    Ambasada României la Londra pentru a solicita informaţii şi pentru a semnala
    situaţii dificile, dacă este cazul.




    Academia Română îşi reafirmă
    poziţia că limba vorbită de români – dincolo de numele lor regionale de
    moldoveni, transilvăneni, bănăţeni, olteni, munteni – este limba română.
    Precizarea a fost făcută într-un comunicat al Biroului Prezidiului Academiei
    Române, în contextul respingerii, la 1 noiembrie, de către Parlamentul de la
    Chişinău a denumirii corecte a limbii de stat a Republicii Moldova. Forul
    academic de la Bucureşti susţine că ‘opinia ştiinţifică a specialiştilor
    filologi şi istorici argumentează fără putinţă de tăgadă identitatea lexicală,
    morfologică şi sintactică a limbii vorbite pe teritoriul Republicii Moldova cu
    limba română. De asemenea, Academia Romana semnalează ‘situaţia neconcordantă
    cu adevărul a denumirii în mod diferit a aceleaşi realităţi lingvistice, din
    considerente de altă natură decât ştiinţifică’. ‘Nu este nevoie să se inventeze
    limbi pentru apărarea identităţii’, mai subliniază Academia Română, care
    consideră că, până la urmă, adevărul filologic şi istoric va birui şi în
    Republica Moldova şi că autorităţile vor pune de acord Constituţia ţării cu
    realitatea.