Tag: MRP

  • Jurnal românesc – 22.07.2019

    Jurnal românesc – 22.07.2019

    Aproximativ
    8.000 de cetățeni români care trăiesc în Israel au fost recunoscuţi de guvernul
    german drept supraviețuitori ai Holocaustului. Ca urmare a deciziei Berlinului,
    aceştia ar putea să primească o pensie lunară și o despăgubire retroactivă,
    scrie cotidianul Jerusalem Post. Potrivit hotărârii, inițiată de Ministrul
    israelian pentru Egalitate Socială, Gila Gamliel, urmașii legali ai
    imigranților români născuți după 1910 și care au murit după 1 iunie 2002, de
    asemenea vor putea cere o formă de compensație de la guvernul german.
    Recunoașterea va fi acordată celor care vin din 20 de orașe specifice, inclusiv
    Botoșani, Galați și Iași. De asemenea, sunt incluși cei care au fost ținuți în
    ghetouri, cei născuți până în 1928, cei care au imigrat în Israel după 1
    octombrie 1953 și care nu au beneficiat anterior de o alocație lunară de
    supraviețuitor. Populația evreiască din România, care număra aproximativ 750.00
    de oameni înainte de al Doilea Război Mondial, a fost decimată în timpul
    Holocaustului. Agerpres scrie că, potrivit estimărilor, între 380.000 și
    400.000 de evrei români au murit în Holocaust.




    Subsecretarul de
    stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Victor Ionescu, s-a deplasat
    în weekend la Sulina, unde se desfăşoară una dintre taberele ARC la
    care participă copii din Republica Moldova și Ucraina. Oficialul le-a transmis
    participanţilor că taberele ARC, prin toate activitățile derulate, sunt o
    ocazie să descopere România şi să se bucure că sunt români. Taberele ARC
    sunt organizate de MRP în perioada 1 iulie – 27 august 2019, în serii
    consecutive de câte 7 zile în Centrele de Agrement din Sulina, în județul
    Tulcea, Oglinzi, în județul Neamț, Căprioara, în județul Hunedoara, și Săcelu,
    în județul Gorj. La ediția din acest an sunt așteptați să participe peste 3.000
    de copii și tineri români din comunităţile istorice şi din diaspora.








    Universitatea
    din Bucureşti organizează, în perioada 22 iulie – 4 august, o nouă ediţie a
    Cursurilor de vară de limba română, de cultură şi civilizaţie românească. La
    ediţia din acest an vor participa 30 de cursanţi din 14 ţări din cele două
    Americi, Europa şi Asia. Tinerii vor participa la cursuri intensive de limba
    română, la ateliere de lucru şi la conferinţe pe teme de cultură şi civilizaţie
    românească, la evenimente culturale, precum şi la vizitarea unor muzee. Această
    şcoală de vară reprezintă cea mai veche iniţiativă a unei universităţi
    româneşti de a promova limba şi cultura română în lume. Manifestările datează
    din anii ’60, când marele lingvist Alexandru Rosetti a iniţiat acest proiect la
    Sinaia, demers continuat vreme îndelungată de profesorul Boris Cazacu.




    Episcopia
    Ortodoxă Română a Europei de Nord şi Centrul pentru Tineret Sfântul
    Voievod Ștefan cel Mare organizează, în perioada 22 – 27 iulie, o tabără
    de vară în Dobrogea și în Delta Dunării pentru familiile de români stabilite în
    ţinuturile nordice ale Europei. Aceasta va include drumeții montane în
    Parcul Național Munții Măcinului, un pelerinaj la Mănăstirea
    Sfânta Maria din Techirghiol, unde se află mormântul Părintelui
    Arsenie Papacioc și vizitarea portului Constanța cu obiectivele sale turistice,
    culturale și religioase. Punctul culminant al taberei îl constituie croaziera
    de o zi cu vaporul în Delta Dunării, concursul de pescuit și activitățile
    recreative. Peste 30 de copii vor fi prezenţi la tabăra de vară.

  • Anunț înscrieri pentru participarea la Forumul Românilor de Pretutindeni

    Anunț înscrieri pentru participarea la Forumul Românilor de Pretutindeni

    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni lansează invitația către reprezentanții mediului asociativ românesc din afara granițelor și către reprezentanții mass-media de expresie românească de a participa la Forumul Românilor de Pretutindeni, care va avea loc în perioada 4-8 septembrie 2019, în România.

    Obiectivul principal al proiectului este de a crea o platformă de dezbatere a ideilor și propunerilor privind problematica românilor din afara granițelor, în vederea extinderii sprijinului acordat inițiativelor în domeniul cultural, educațional, antreprenorial și mass-media dezvoltate de asociațiile românești din comunitățile istorice și diaspora.

    Evenimentul va cuprinde atât dezbateri generale privind românii de pretutindeni, precum și ateliere de lucru privind afirmarea identității culturale și dreptul la educație, oportunități antreprenoriale, integrarea socială și economică a românilor din afara granițelor. De asemenea, se vor realiza vizite de documentare a unor obiective culturale de importanță privind identitatea românească.

    Detalii despre înscrieri pentru participarea la Forumul Românilor de Pretutindeni aici.

  • 30 de elevi etnici români din Serbia  participă în aceste zile la Școala Internațională de Vară

    30 de elevi etnici români din Serbia participă în aceste zile la Școala Internațională de Vară

    Le spunem Bun venit! celor 30 de elevi etnici români din Serbia care participă în aceste zile la Școala Internațională de Vară Constantin Brâncuși.

    Proiectul este finanțat din anul 2017 de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni și a contribuit, la Universitatea Constantin Brâncuși din Târgu-Jiu, la creșterea numărului studenților proveniți din comunitățile istorice ale României.

    Prezentă la deschiderea școlii de vară, ministrul Intotero Natalia Elena le-a vorbit elevilor despre importanța educației în păstrarea identității culturale și lingvistice și i-a încurajat să vină să studieze în România.

    Știu că legătura cu țara de origine nu poate fi întreruptă de timp sau de distanță. Sper ca întâlnirea voastră cu România și cu limba română să fie așa cum v-ați dorit și nu uitați că vă așteptăm cu drag, de fiecare dată, acasă., le-a spus ministrul.

  • Jurnal românesc – 10.07.2019

    Jurnal românesc – 10.07.2019

    Autoritatea
    Electorală Permanentă lansează o platformă online pe care cetăţenii români din
    diaspora care vor să voteze la alegerile prezidenţiale din acest an se pot
    preînregistra. Site-ul devine activ odată cu promulgarea de către şeful
    statului a noii legi electorale. Votstrainatate.ro este o platformă online care
    oferă românilor din diaspora două variante pentru a participa la alegerile
    prezidenţiale din 10, respectiv 24 noiembrie, astfel încât aceştia să nu mai
    fie nevoiţi să stea ore în şir la cozi şi în final să nu îşi poată exercita
    dreptul constituţional. Ei vor putea să opteze printr-o înregistrare
    prealabilă, fie pentru o anumită secţie de votare, fie pentru votul prin
    corespondenţă. Pe de alta parte, Ambasada României
    în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord invită reprezentanții
    partidelor politice și ai comunității românești la consultări privind
    organizarea și desfășurarea votului la alegerile prezidențiale.
    Evenimentul va avea loc în 11 iulie, începând cu ora
    18:00, la sediul Institutului Cultural Român din Londra.

    Incepând din 9
    iulie, comunitatea de aromâni din Albania are un Centru de Informare al
    României, la Korcea, prin eforturile și demersurile MRP și ale mediului
    asociativ. Acesta a fost inaugurat în prezența ministrului pentru Românii de
    Pretutindeni, Natalia Intotero, a secretarului de stat Victor Alexeev, alături
    de E.S. Mircea Perpelea, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României
    în Republica Albania, reprezentanți ai misiunii diplomatice române și ai
    autorităților locale și centrale din teritoriu. Centrul își propune să fie un
    spațiu deschis în egală măsură profesorilor, cercetătorilor și studenților,
    precum și asociațiilor comunității aromâne, care doresc să deruleze proiecte
    dedicate păstrării identității și să își aprofundeze cunoștiințele despre
    România, despre limba, cultura și civilizația românească.




    Până joi, în staţiunea montană Sinaia, are loc Şcoala de Vară: Franţa -
    centru de greutate al exilului românesc. Aflat la a treia ediţie,
    evenimentul este organizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului
    şi Memoria Exilului Românesc, în parteneriat cu Institutul Cultural Român şi
    Muzeul Naţional Peleş. Ediţia de anul acesta este dedicată exilului
    anticomunist din Franţa. Programul are drept scop cunoaşterea şi înţelegerea
    fenomenului anticomunist postbelic în rândul tinerilor din ţară şi străinătate.
    Şcoala de Vară de la Sinaia se adresează studenţilor, masteranzilor şi
    doctoranzilor din România şi diaspora, care dezvoltă sau intenţionează să
    realizeze proiecte pe tema exilului românesc postbelic sau a aspectelor
    adiacente. Obiectivul acestei ediţii constă în recuperarea istoriei exilului
    anticomunist din Franţa şi a personalităţilor exilului românesc şi aportului
    acestora la viaţa culturală pariziană.

    La Şcoala de Vară de la Sinaia participă
    13 tineri – opt din România şi cinci din alte ţări europene – care au
    demonstrat, în urma unei proceduri de selecţie, că înţeleg importanţa
    cunoaşterii fenomenului exilului românesc şi a experienţelor de viaţă ale
    românilor plecaţi din ţară din motive politice până în 1989. Aceştia participă
    la prelegeri, workshop-uri, proiecţii de film, excursii şi alte activităţi
    menite să le sporească interesul faţă de istoria recentă şi să devină
    multiplicatori ai conştiinţei istorice în rândurile colegilor de
    generaţie.

  • Lansare-eveniment a ediției 2019 a Taberelor ARC

    Lansare-eveniment a ediției 2019 a Taberelor ARC

    Într-o atmosferă plină de voie-bună și energie, ediția 2019 a programului de tabere ARC, organizat de Ministerul pentru românii de pretutindeni în parteneriat cu Ministerul tineretului și sportului, a fost lansată astăzi în toate cele patru centre de agrement care vor primi anul acesta copii din diaspora și din comunitățile istorice.

    Ediția 2019 a venit cu numeroase premiere. Premierul Viorica Dăncilă a luat parte la deschiderea festivă de la tabăra Sulina, alături de ministrul pentru românii de pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, de ministrul tineretului și sportului, Bogdan Matei, de ministrul finanțelor, Eugen Teodorovici, ministrul culturii și identității naționale, Daniel Breaz, alături de senatorul Mihai Fifor, deputatul Mirela Furtună și reprezentanți ai autorităților locale. De asemenea, este pentru prima dată când lansarea are loc simultan în toate cele patru centre – la Sulina, județul Tulcea, la Oglinzi, județul Neamț, la Căprioara, județul Hunedoara și la Săcelu, județul Gorj.

    Lansarea din toate cele patru tabere a fost o ocazie ca tinerii și copiii participanți să își demonstreze talentele artistice, sportive precum și cunoștințele de limba română. Ei au găsit parteneri de activități în miniștrii și oficialii locali care i-au vizitat și care, spre surpriza lor, li s-au alăturat la atelierele de lucru, la fotbal, la volei și chiar la plajă.

    O altă premieră este numărul record de participanți, de peste 3.000 de copii și tineri care, pe parcursul a 8 săptămâni, vor intra în contact cu tot ceea ce înseamnă România, tradiția, cultura și civilizația românească. În același timp, la ediția 2019 participă copii români din state precum SUA, Germania și Emiratele Arabe Unite.

    Premierul Viorica Dăncilă a reiterat importanța respectării drepturilor românilor la identitate etnică, lingvistică şi religioasă și a salutat interesul din ce în ce mai mare pentru activitățile întreprinse de Guvernul României, în vederea păstrării și promovării identității românești.

    De asemenea, ministrul Natalia Elena Intotero a subliniat că prin intermediul programului de tabere ARC, copiii români de pretutindeni își consolidează apartenenţa la identitatea cultural-românească, prin aprofundarea cunoştinţelor de limbă română. De asemenea, taberele ARC facilitează interacţiunea şi dialogul între tinerii din comunităţile istorice, dar şi tinerii din diaspora prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare, care este foarte importantă în promovarea imaginii României. Demnitarul și-a exprimat aprecierea față de toți cei care susțin și se implică în desfășurarea cu succes a acestui proiect, care de la an la an, adună din ce în ce mai mulți tineri și elevi români din toate colțurile lumii.

    Informații suplimentare:

    Taberele ARC vor fi organizate în perioada 1 iulie – 27 august 2019, în serii consecutive de câte 7 zile în Centrele de Agrement din Sulina, județul Tulcea, Oglinzi, județul Neamț, Căprioara, județul Hunedoara, și Săcelu, județul Gorj.

    Anul acesta, la ediția 2019 sunt așteptați în taberele ARC peste 3.000 de copii și tineri români din Albania, Austria, Bulgaria, Canada, Cehia, Emiratele Arabe Unite, Franța, Germania, Grecia, Italia, Macedonia de Nord, Marea Britanie, Olanda, Republica Moldova, Serbia, Spania, Statele Unite ale Americii, Ucraina și Ungaria. ARC este parte a Programului de Guvernare 2018-2020 și face parte din pilonul Educație Nicolae Iorga, înscriindu-se în Planul anual de acțiuni proprii al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.

    http://www.mprp.gov.ro/web/lansare-eveniment-a-editiei-2019-a-taberelor-arc/



  • Jurnal românesc – 04.07.2019

    Jurnal românesc – 04.07.2019

    Camera Deputaţilor a adoptat, în calitate de for decizional,
    modificările la legea electorală privind votul în străinătate la alegerile
    prezidenţiale. Cetăţenii români din afara ţării vor putea să voteze fie prin
    corespondenţă, fie anticipat timp de trei zile. Votul anticipat începe vineri
    în intervalul 12.00 – 21.00 şi continuă sâmbătă şi duminică între orele 07.00
    şi 21.00 ora locală. În ziua de duminică există posibilitatea prelungirii
    votului până la ora 24.00 pentru alegătorii care se află în incinta secţiilor
    de votare sau la cozi în afara acestora. Procedura privind prelungirea timpului de vot se va aplica şi în secţiile
    din ţară.

    Pentru a vota prin corespondenţă, alegătorul cu domiciliul sau
    reşedinţa în străinătate trebuie să se înscrie în listele electorale permanente
    din străinătate prin intermediul unui formular online aflat pe site-ul Autorităţii
    Electorale Permanente, la care va anexa copia scanată sau fotografia actului de
    identitate. Forma finală a legii nu mai conţine amendamentul care interzicea
    publicarea exit-poll-urilor înainte de ora 24.00, în ultima zi de vot. Modificarea codului electoral (…) rezolvă o problemă
    importantă pentru românii din diaspora. (…) aceştia îşi vor putea exercita
    dreptul de vot într-un mod civilizat, organizat, fără niciun fel de
    piedici
    , a declarat şeful Senatului, Călin-Popescu Tăriceanu. Liderul USR, Dan Barna, a apreciat la
    rîndu-i că adoptarea proiectului de lege reprezintă un pas înainte, dar că
    problema nu e definitiv rezolvată. Trebuie mers
    mai departe cu extinderea votului prin corespondenţă şi mai ales trebuie intrat
    în cele trei luni de test pentru votul electronic
    , a spus Barna.




    Guvernul va suplimenta cu 3 milioane de lei fondurile alocate
    programului care dă posibilitatea elevilor etnici români din Ucraina, care
    studiază în şcoli cu predare în limba română, să beneficieze de burse de
    studiu, a anunţat prim-ministrul Viorica Dăncilă. Vom suplimenta cu trei
    milioane de lei fondurile alocate finanţării acestui program, având în vedere
    că numărul elevilor care doresc să studieze în limba română şi să primească o
    bursă a crescut în acest an şcolar cu 60% faţă de precedentul an de
    studiu
    , a afirmat Dăncilă. Ministerul pentru Românii de Pretutindeni,
    ordonator de credite în acest domeniu, a anunţat că prin suplimentarea
    numărului de burse vor putea fi sprijiniți elevii înscriși în clasele a I-a și
    a II-a în anul școlar 2018-2019. Potrivit estimărilor MRP, aproape 3.900 de
    elevi vor putea beneficia de bursele de studiu. Guvernul transmite că programul
    de acordare de burse elevilor etnici români din Ucraina, început de Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni în 2018, reprezintă un proiect strategic pentru
    România, menit să contribuie la păstrarea identității lingvistice.




    Operatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul
    reţelei Eures România, 303 de locuri de muncă. Cele mai multe job-uri pentru
    români sunt disponibile în Olanda – 178, unde sunt căutaţi, cu precădere,
    muncitori în agricultură, grădinărit şi horticultură. Germania pune la
    dispoziţie 55 posturi de bucătar, îngrijitor persoane vârstnice în azil,
    recepţioner, specialist IT, tâmplar sau electrician, Austria 32 de posturi de
    montator de mobilă şi dezvoltator software, iar Norvegia are nevoie de 17 de
    lucrători în sectorul auto. Anunţul mai cuprinde 15 posturi de tehnician
    mecanic și electric în Spania, 12 de sticlar în Slovacia, 10 de montator
    structuri metalice şi sudor în Ungaria şi 10 de instalator de schele în
    Finlanda. Cei interesaţi pot viziona oferta completă pe pagina de internet
    www.eures.anofm.ro sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru
    ocuparea forţei de muncă din zona de reşedinţă, unde pot fi indrumate de
    consilierul Eures.

  • Cum a fost sărbătorită Ziua Românilor de Pretutindeni în comunitățile istorice

    Cum a fost sărbătorită Ziua Românilor de Pretutindeni în comunitățile istorice

    Cum a fost sărbătorită Ziua Românilor de Pretutindeni în comunitățile istorice.


  • Ziua Românilor de Pretutindeni în Voievodina se va desfășura la Satu Nou

    Ziua Românilor de Pretutindeni în Voievodina se va desfășura la Satu Nou

    Institutul
    Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindei,
    instituție aflată în subordinea Ministerului
    pentru Românii de pretutindeni va derula proiectul Ziua Românilor de Pretutindeni
    în Voievodina,
    la Satu Nou, în Serbia, în 25 mai 2019. Proiectul se va implementa în
    parteneriat cu Comunitatea Românilor din Serbia (C.R.S.)și cu sprijinul Consulatul General al
    României la Vârșeț.


    Evenimentul va
    începe la ora 18:00 printr-o conferință
    ce se va desfășura în sala Școlii Generale Zarko Zrenjanindin Satu Nou. Se vor susține prelegeri pe teme care abordează viața românilor din
    Serbia în diferite perioade istorice, plecând de la general la particular – regional,
    până la local. Începând cu ora 20:00 va debuta etapa cultural-artistică al
    evenimentului, și va consta în susținerea unui program variat al trupei
    folclorice din localitatea
    mai sus menționată. De la ora 21.30 este organizat un
    cocktail pentru oaspeți și participanți. La eveniment sunt așteptați reprezentanți ai mediului asociativ, ai
    adminstrației locale, profesori, preoți, oameni preocupați de cultură și
    învățământ.


    Acțiunea își propune să
    contribuie la păstrarea și promovarea identității culturale, etnice și
    lingvistice a românilor din Voievodina.


    Proiectele
    desfășurate cu ocazia Zilei Românilor de Pretutindeni se încadrează
    în Programul de Cultură, Civilizație și Spiritualitate Mihai Eminescu, din Planul de activități al
    Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni pentru anul
    2019, aprobat de Ministerul pentru Românii de
    Pretutindeni.

  • Jurnal românesc – 23.05.2019

    Jurnal românesc – 23.05.2019

    Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni anunță deschiderea procesului de selecție a
    asociațiilor, fundațiilor și ONG-urilor în vederea derulării Programului de
    acordare de burse elevilor români din Ucraina înscriși în școlile cu predare în
    limba română sau cu studiul unor materii în limba română ca limbă maternă.
    Cuantumul bursei acordate de MRP este de 1.000 de lei pentru fiecare elev. În
    prima etapă de implementare a Programului vor fi acordate burse pentru elevii
    etnici români înscriși în clasa I în anul școlar 2018-2019. În cea de a II-a
    etapă, în funcție de resursele financiare disponibile, vor fi acordate burse
    elevilor înscriși în clasa a II-a. Sunt eligibile pentru a participa la
    procesul de selecție toate asociațiile, fundațiile sau organizațiile
    nonguvernamentale care aparțin etnicilor români din Ucraina și au ca obiect de
    activitate păstrarea, afirmarea sau promovarea identității culturale,
    lingvistice, religioase şi etnice a românilor din ţara vecină. Lista completă a
    documentelor necesare depunerii dosarelor poate fi consultată pe site-ul
    Ministerului pentru Românii de Pretutindeni www.mprp.gov.ro, iar termenul
    pentru transmiterea acestora este 31 mai. Peste 1.600 de copii etnici români
    din regiunile Trascarpatia, Cernăuți și Odesa au primit burse din partea MRP în
    anul școlar 2017-2018.




    Institutul
    Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni anunţă că va derula proiecte
    în șapte comunități istorice românești, în perioada 24 mai – 2 iunie, cu
    prilejul Zilei Românilor de Pretutindeni. Manifestările se vor derula după cum
    urmează: pe 24 mai, la Comrat în Republica Moldova, pe 25 mai, la Sân Mihai în
    Voievodina, Serbia, pe 26 mai, la Ismail şi Cernăuţi în Ucraina, la Corcea în
    Albania şi la Negotin pe Valea Timocului în Serbia, pe 1 iunie, la Vidin în
    Bulgaria şi pe 2 iunie, la Bor în Serbia. Evenimentele care se vor desfăşura în
    comunităţile istorice cuprind conferinţe, prelegeri, recitaluri de poezie şi
    spectacole de folclor. Institutul Eudoxiu Hurmuzachi transmite că acţiunile au
    drept scop păstrarea și promovarea identității culturale, etnice și lingvistice
    a românilor din comunitățile istorice şi că proiectele desfășurate cu ocazia
    Zilei Românilor de Pretutindeni se încadrează în Programul de Cultură,
    Civilizație și Spiritualitate Mihai Eminescu, din Planul de
    activități aprobat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.


    A doua ediţie a
    Festivalului Culturii Românilor de Pretutindeni, organizat de Uniunea
    Artiştilor Plastici din România, sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui
    României, se desfăşoară în perioada 23-26 mai la București. Festivalul reuneşte
    artiști români din ţară şi din străinătate, care activează în diverse domenii
    precum pictură, sculptură, design, muzică, literatură, film, dans şi operă.
    Festivalul marchează Ziua Românilor de Pretutindeni, care se serbătoreşte pe 26
    mai, şi propune totodată un Dialog despre Libertate în anul în care
    se împlinesc 30 de decenii de la căderea comunismului. Manifestările includ
    expoziţia Aici-Acolo de la Muzeul Naţional Cotroceni, expoziţia de
    pictură În timp ce vorbim… şi proiecţia filmului A fost sau
    n-a fost, la centrul CreArt, tururi ghidate ale Muzeului Naţional al
    Literaturii Române, expoziţiei centrale Romanian Design Week 2019
    şi Parcului Regele Mihai I, spectacolul de dans Text Shop -
    One Man Show Performance Gigi Căciuleanu, un concert de doine şi
    proiecţia filmelor Maria-inima României şi Descoperă România
    cu Peter Hurley, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român. Festivalul se
    încheie pe 26 mai, la Opera Naţională Bucureşti, cu o defilare de modă a
    studenţilor Universităţii Naţionale de Artă, o prezentare a costumelor de operă
    din piese celebre şi cu spectacolul de gală Nunta lui Figaro.

  • Jurnal românesc – 09.05.2019

    Jurnal românesc – 09.05.2019

    Prima parte a
    campaniei naționale Informare acasă! Siguranță în lume!, dedicată
    tinerilor și elevilor, s-a încheiat cu întâlnirea organizată în județul Alba de
    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, la care a participat secretarul de
    stat Lilla Debelka. Evenimentele s-au desfășurat în perioada aprilie – mai în
    toate judeţele ţării şi în municipiul Bucureşti şi au avut drept scop
    prevenirea și combaterea factorilor de risc la care se expun românii care aleg
    să plece peste hotare și, totodată, susținerea procesului de integrare a
    conaţionalilor în țările unde au ales să trăiască, să studieze sau să
    muncească. MRP transmite că lipsa de informare îi pune adesea pe români în
    situații dificile în statele-gazdă, iar ediţia precedenţă a campaniei a produs
    rezultate. Potrivit Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane,
    numărul victimelor a scăzut cu aproximativ 25% în 2018 față de anul precedent,
    evoluţie care este atribuită campaniilor de informare derulate în țară și peste
    hotare. Următoarea etapă a campaniei Informare acasă! Siguranță în
    lume! se va derula în perioada august-septembrie şi îi va avea drept
    ţintă pe adulţii interesaţi să muncească pe teritoriul altor state. Totodată,
    MRP a anunţat că intenţionează să extindă campania şi în Republica Moldova
    pentru a răspunde solicitărilor venite din partea românilor de peste Prut.




    Preşedintele
    Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, deputatul
    Constantin Codreanu, cere Guvernului modificarea şi declasificarea Anexei la
    Strategia Naţională pentru Românii de Pretutindeni care vizează Diaspora,
    comunităţile istorice şi Republica Moldova, document care a fost clasificat în
    2017 de cabinetul condus de Sorin Grindeanu. Politicianul dă exemplu un program
    similar adoptat în Polonia şi valabil pentru perioada 2015-2020, care nu
    conţine însă file catalogate drept secret de stat. România şi românii nu
    câştigă nimic prin clasificarea informaţiilor privind situaţia comunităţilor
    sale înrudite de peste hotare, a declarat Constantin Codreanu. Trecerea
    la secret a anexei, spune deputatul, distinge România în peisajul european,
    întrucât niciun alt stat de pe continent, fie membru al Uniunii Europene, fie
    extracomunitar, nu şi-a clasificat legislaţia în materie de minorităţi.
    România ar avea doar de câştigat dacă ar avea curajul să asigure o maximă
    transparenţă atunci când trebuie să-şi prezinte obiectiv şi corect, într-un act
    guvernamental, minorităţile înrudite şi situaţia lor reală a afirmat
    parlamentarul. El apreciază că exemplul polonez în materie trebuie urmat de
    către România, deoarece este în beneficiul real al românilor din afara
    graniţelor ţării.




    Familia Regală a
    României sărbătoreşte pe 10 mai Ziua Regalităţii în grădina Palatului Elisabeta
    din Bucureşti în cadrul unui eveniment la care sunt invitaţi români din ţară,
    din diaspora şi din comunităţile istorice. Manifestarea va cuprinde un concert
    în aer liber şi un mic pavilion cu cărţi regale. Printre participanţi vor fi
    reprezentanţi ai Parlamentului, membri ai corpului diplomatic, ai Academiei
    Române, ai Bisericii Ortodoxe Române, ai Bisericii Catolice, ai Ministerelor
    Apărării Naţionale şi de Interne, personalităţi marcante din lumea artei, a
    ştiinţei şi a sportului, din domeniul educaţiei şi din presă.




    Primăria
    municipiului Iași a alocat 500.000 de lei pentru reabilitarea clădirii
    Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chişinău, locul în care, în
    1918, a fost votată Unirea Basarabiei cu România, transmite presa de dincolo de
    Prut. Instituția publică de învățământ superior din capitala Republicii Moldova
    este succesoarea Conservatorului de Stat din Chișinău fondat în anul 1940 și a
    instituțiilor de învățământ muzical care și-au desfășurat activitatea la
    Chișinău începând cu anul 1919.

  • Jurnal românesc – 29.04.2019

    Jurnal românesc – 29.04.2019

    Secretarul de stat Dan
    Neculăescu a avut, săptămâna trecută, o rundă de consultări cu adjunctul
    ministrului ucrainean al afacerilor externe, Vasyl Bodnar.

    Printre altele,
    agenda discuțiilor a vizat și situația persoanelor aparținând minorității
    române din Ucraina, secretarul de stat român reiterând poziția clară a
    Ministerului Afacerilor Externe privind importanța aplicării cu bună credință a
    normelor şi standardelor relevante în domeniul protecției drepturilor
    persoanelor aparținând minorităților naționale.

    S-a referit în mod direct la
    votarea, de către Rada Supremă, a legii privind utilizarea limbii ucrainene ca
    limbă de stat și a reiterat ferm necesitatea ca măsurile adoptate de statul
    ucrainean să asigure respectarea drepturilor etnicilor români în conformitate
    cu normele și standardele internaţionale în materie. A arătat că Ministerul
    Afacerilor Externe va analiza cu atenție textul legii adoptate, evidențiind că
    partea română va continua să depună toate eforturile în dialogul bilateral
    pentru identificarea soluțiilor adecvate care să răspundă integral
    preocupărilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina.

    În acest
    sens, cele două părți au convenit continuarea discuțiilor în cadrul Comisiei
    interguvernamentale mixte româno-ucrainene privind protecția drepturilor
    persoanelor aparținând minorităților naționale, precum și a proiectelor
    derulate în sprijinul comunității românești.




    Ministerul pentru Românii
    de Pretutindeni lansează noul format al platformei online a Muzeului Românilor
    de Pretutindeni
    , care conține și o secțiune dedicată realizărilor
    conaționalilor aflați în afara granițelor României, se arată într-un comunicat
    de presă. Prin noua secțiune, MRP dorește să promoveze românii de succes de
    pretutindeni, adevărate modele de conduită și implicare în păstrarea și
    promovarea identității românești peste hotare. Muzeul pentru Românii de
    Pretutindeni s-a concretizat la 1 octombrie 2018, sub forma unei platforme
    online, accesibile românilor de pe toate meridianele lumii.


    Platforma include secțiuni
    precum: Români din jurul granițelor, Diaspora de mobilitate, Centenar, Exilul
    Românesc, Școala și biserica, Vechi cărți de identitate și pașapoarte, Hărți,
    Tradiții și Obiceiuri, iar de anul acesta va conține și o secțiune dedicată
    performanței românești de pretutindeni.




    Românii sunt cei mai
    numeroși medici străini din Germania și formează o diaspora distinctă de cea
    din Franța, Italia sau Spania. În Germania, este o diaspora în care
    spiritul de organizare, un fel de simț al dreptății sociale, dar și generozitatea
    sunt bine dezvoltate, spune Emil Hurezeanu, ambasador al României în
    Germania, într-un interviu pentru ziarul Libertatea.


    La rândul lor, germanii ne
    exotizează țara mai puțin decât britanicii și nu se tem să investească aici. Cu
    toate astea, România trebuie să recucerească oamenii care au părăsit țara în
    căutarea unei vieți mai bune în străinătate, iar această schimbare de
    macaz nu se face prin exclamații panicate sau îndemnuri moralizatoare la adresa
    compatrioților care părăsesc țara
    , crede Hurezeanu.


    De asemenea, el a
    constatat deficitul demografic cronic și major al României. În jumătatea de
    nord a Germaniei, industria cărnii este dominată de muncitori români. Dar ei au
    ales alt loc de muncă și alt loc pentru a trăi, în condițiile pe care le
    asigură doar dreptul liberei circulații, existent doar în situația apartenenței
    la Uniunea Europeană, atunci când trăiesc și muncesc în Germania, românii nu
    sunt egalii refugiaților sirieni, ci cetățeni care își folosesc calitatea de
    apartenență la o țară membră a Uniunii Europene, în cunoștință de cauză.


    Din perspectiva statului
    și a viitorului nostru comun, ar fi bine să schimbăm acest semn de brain
    drain în brain gain. Strategiile de dezvoltare și
    solidaritate națională țin de competența partidelor politice, a guvernelor și
    sunt foarte necesare. Cei 700.000 de români care muncesc legal în Germania,
    dincolo de faptul că virează bani și se întorc periodic acasă, vor rămâne
    români, orice ar face.


    Am observat că românii au
    o anume plasticitate, care îi determină să se asemene cu cei alături de care
    trăiesc. Românii din Germania sunt diferiți de cei din Franța, Italia, Spania,
    împrumută repede și bine trăsături ale locuitorilor țării în care trăiesc. Ei
    compară locul în care trăiesc și muncesc în Germania, cu țara lor de origine
    și, din nou, posibilitatea acestor comparații, spre deosebire de perioada
    exilului, de dinainte de 1989, oferită de șansa de a circula liber între cele
    două lumi, este o forță de progres.

    Și din acest progres câștigă și țara de origine,
    și Germania – țara unor mari diaspore din Europa de Est, care și-a schimbat
    percepția asupra străinilor, în mod pozitiv, în ciuda unor manifestări
    populiste de care nu scapă nimeni, în ziua de azi, nici în Europa, nici în
    America.

  • Lansarea noului format al Muzeului Românilor de Pretutindeni

    Lansarea noului format al Muzeului Românilor de Pretutindeni

    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni lansează noul format al platformei online a Muzeului Românilor de Pretutindeni, care conține și o secțiune dedicată realizărilor conaționalilor aflați în afara granițelor României.

    Prin noua secțiune, MRP dorește să promoveze românii de succes de pretutindeni, adevărate modele de conduită și implicare în păstrarea și promovarea identității românești peste hotare.

    Muzeul pentru Românii de Pretutindeni s-a concretizat la 1 octombrie 2018, sub forma unei platforme online, accesibile românilor de pe toate meridianele lumii.

    Platforma include secțiuni precum: Români din jurul granițelor, Diaspora de mobilitate, Centenar, Exilul Românesc, Școala și biserica, Vechi cărți de identitate și pașapoarte, Hărți, Tradiții și Obiceiuri, iar de anul acesta va conține și o secțiune dedicată performanței românești de pretutindeni.

    În vederea îmbogățirii conținutului acestei platforme, dar și al noii secțiuni dedicate succesului românesc de pretutindeni, MRP lansează o invitație deschisă mediului asociativ românesc să continue să participe la această inițiativă prin transmiterea de materiale la adresa muzeu@mprp.gov.ro

  • Jurnal românesc – 11.04.2019

    Jurnal românesc – 11.04.2019

    Secretarii de
    stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni Victor Alexeev şi Lilla
    Debelka şi subsecretarul de stat Victor Ionescu au început Campania
    Informare acasă! Siguranță în lume!, ediția 2019, la Baia Mare,
    Bucureşti, Satu Mare şi Oradea. Victor Alexeev le-a vorbit elevilor,
    profesorilor și directorilor de școli reuniţi la Colegiul Naţional
    Gheorghe Şincai din Baia Mare despre riscurile la care se pot
    expune odată cu decizia de a căuta un loc de muncă, un program de studii sau
    alte oportunități în afara granițelor României. La Bucureşti, peste 400 de
    oameni au participat la întâlnirea cu subsecretarul de stat Victor Ionescu care
    a avut loc la Universitatea Spiru Haret, şi în cadrul căreia s-a discutat despre drepturile
    şi obligaţiile pe care le au românii atunci când părăsesc ţara, dar şi despre
    pericolele existente. La rândul său, Lilla Debelka s-a deplasat în judeţele
    Satu Mare şi Bihor, unde a participat la întâlniri organizate cu sprijinul
    reprezentanților liceelor și universităților locale, ai inspectoratelor școlare
    județene, ai asociațiilor și organizațiilor de liceeni și studenți. Peste tot
    s-a pus accentul pe importanţa unei mai bune documentări înainte de a părăsi
    ţara. Campania Informare acasă! Siguranță în lume! se derulează în
    toate județele țării și Municipiul București, în două etape, prima în perioada
    aprilie-mai şi a doua între august şi septembrie.




    Numărul
    instituţiilor şcolare din regiunea Cernăuţi şi implicit al elevilor care
    studiază în limba română s-a redus semnificativ în ultimii 17 ani. Departamentul
    de Politică Informațională și Relații Publice din cadrul Ministerului
    Învățământului din Ucraina a comunicat că în regiunea Cernăuți există 57 de
    școli cu predare în limba română, în care învaţă 10.829 de elevi, și 19 mixte
    româno-ucrainene la care merg 2.638 de elevi, scrie publicaţia cernăuţeană
    Libertatea cuvântului citată de Radio Chişinău. În anul școlar 2001/2002, în regiune funcționau 83 de școli cu
    predare în limba română, ale căror cursuri erau urmate de 21.672 de elevi, și 9
    școli mixte, cu 2.141 de elevi. Potrivit datelor Ministerului Educaţiei de la
    Kiev, în regiunea Transcarpatia își desfășoară activitatea 12 școli cu predare
    în limba română, cu 2.220 elevi, și o școală mixtă româno-ucraineană, cu 419
    elevi, iar în regiunea Odesa au rămas 2 școli cu predare în limba așa-zis
    moldovenească, cu 406 elevi, și 15 școli mixte, unde învaţă 2.152 de elevi.
    Aproape 410.000 de români locuiesc în Ucraina, potrivit recensământului
    populaţiei realizat din 2001, concentraţi cu precădere în regiunile Cernăuți,
    Odesa şi Transcarpatia.




    Deputatul Doru
    Petrişor Coliu, reprezentant al românilor din diaspora, anunţă că a elaborat
    împreună cu parlamentarul Petru Movilă un proiect de lege prin care îşi propune
    să ajute familiile românilor decedaţi pe teritoriul Uniunii Europene să aducă
    acasă trupurile celor dragi. Conform propunerii legislative, statul român ar fi
    obligat să suporte cheltuielile de repatriere, în condiţiile în care, spune
    Doru Petrişor Coliu, cetăţenii români rezidenţi în străinătate sunt mari
    contributori la bugetul României, prin plata impozitelor şi taxelor aferente
    proprietăţilor pe care le au în ţară. Deputatul precizează că, în
    prezent, în cazul decesului unui român în străinătate statul român nu decontează
    absolut nimic din costul procedurilor de repatriere care, de cele mai
    multe ori, sunt de ordinul a câtorva mii de euro, iar în cazul în care
    familia nu îşi permite să suporte cheltuielile de transport, autorităţile
    locale procedează la incinerarea sau înmormântarea defunctului. Prin urmare, susţine
    parlamentarul, foarte mulţi cetăţeni români decedaţi în străinătate nu
    ajung niciodată acasă.




    Guvernul de la
    Kiev a aprobat deschiderea unui nou punct de trecere a frontierei între Ucraina
    şi România. Este vorba despre vama Orlivka – Isaccea, care va deservi transportul de
    pasageri şi marfă în regim de bac şi pietonal. În prezent, în regiunea Odesa nu
    există niciun punct de trecere a frontierei româno-ucrainene, iar cei care
    doresc să ajungă în cele două state sunt nevoiţi să treacă întâi prin Republica
    Moldova.

  • Jurnal românesc – 04.04.2019

    Jurnal românesc – 04.04.2019

    Ambasadele la
    Bucureşti ale Austriei, Belgiei, Canadei, Danemarcei, Finlandei, Franței,
    Germaniei, Irlandei, Olandei, Norvegiei, Suediei şi Statelor Unite ale Americii
    au transmis un mesaj prin care şi-au exprimat îngrijorările cu privire la
    statul de drept din România. Noi, parteneri internaționali și aliați ai
    României, chemăm toate părțile implicate în elaborarea ordonanțelor de urgență
    ale guvernului care modifică legislația referitoare la domeniul justiției, să
    se abțină de la modificări care ar slăbi statul de drept și capacitatea
    României de a lupta împotriva criminalității sau corupției, se arată în
    documentul publicat pe Facebook. Reprezentanţele diplomatice consideră că
    modificările propuse prezintă un risc de încălcare a valorilor
    comune şi acuză faptul nu a existat un dialog pe această temă cu factorii
    decizionali din România, deşi au fost exprimate mai multe solicitări oficiale
    în acest sens. În replică, premierul Viorica Dăncilă a declarat că i-a chemat
    pe ambasadori la discuţii, dar că aceştia au refuzat invitaţia la dialog şi
    le-a transmis că în nicio ţară ambasadorii statelor străine nu fac agenda
    prim-ministrului.




    Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni a făcut publice condiţiile de participare la
    ediţia din 2019 a programului de tabere ARC, realizat în colaborare
    cu Ministerul Tineretului şi Sportului. Taberele vor fi organizate în serii
    consecutive de câte şapte zile în perioada 2 iulie – 27 august în Centrul de
    Agrement din Sulina, în judeţul Tulcea, şi în perioada 1 iulie – 12 august în
    Centrele de Agrement Oglinzi din judeţul Neamţ, Căprioara din judeţul Hunedoara
    şi Săcelu din judeţul Gorj. MRP anunţă că grupurile se vor constitui cu sprijinul
    misiunilor diplomatice ale României şi mediului asociativ, cu respectarea
    următoarelor criterii: doritorii sunt români de pretutindeni, în conformitate
    cu Art.1, alin. 2 din Legea 299/2007, cu completările și modificările
    ulterioare, participă pentru prima dată la programul ARC, au
    cunoştinţe minime de limba română, sunt câştigători ai olimpiadelor sau
    concursurilor naţionale şi internaţionale sau au rezultate bune la învăţătură,
    au rezultate şi aptitudini deosebite în sport, muzică, arte plastice sau
    rezultate remarcabile în promovarea identităţii româneşti. Pentru grupurile din
    diaspora au fost alocate 1000 de locuri, iar ministerul recomandă ca acestea să
    fie formate din minim 9 copii obligatoriu însoţiţi de un adult. Înscrierile se
    pot face până pe 1 mai, la misiunile diplomatice sau direct la adresa de email
    taberearc@mprp.gov.ro.




    Ministrul pentru
    Românii de Pretutindeni, Natalia Elena Intotero, s-a întâlnit cu reprezentanți
    ai Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș
    cu care a discutat despre dezvoltarea unor proiecte comune în sprijinul
    tinerilor studenți români de pretutindeni precum și despre sprijinirea creării
    de reţele socio-profesionale în rândul medicilor români stabiliți în
    străinătate. Ministrul a subliniat importanța creării unor punți de legătură
    între medicii români stabiliți în afara granițelor și comunitatea medicală din
    România. Elena Intotero a vorbit şi despre iniţiativa MRP prin care personalități
    ale medicinei româneşti au fost premiate în semn de recunoaștere pentru
    activitatea depusă şi l-a oferit drept exemplu pe Traian Chirilă,
    cercetător-șef la Institutul Ochiului din Queensland, inventatorul corneei
    artificiale și unul dintre cei mai apreciați experți în domeniu la nivel
    mondial. Atât ministrul Intotero cât şi conducerea Universităţii mureşene şi-au
    exprimat dorința de a elabora proiecte în beneficiul comunităţii medicale
    româneşti din diaspora.

  • Prima reuniune a miniștrilor și secretarilor de stat europeni, despre politicile pentru diaspora

    Prima reuniune a miniștrilor și secretarilor de stat europeni, despre politicile pentru diaspora

    Politicile pentru diaspora au fost aduse în prim plan de România, ca preşedinte al Consiliului Uniunii Europene, prin organizarea, în premieră, a unei reuniuni speciale a miniştrilor şi secretarilor de stat europeni responsabili de resort. Integrarea în comunităţile locale, libera circulaţie şi strategiile de reîntoarcere în ţările de origine au fost principalele teme abordate.

    Politicile pentru diaspora, schimbul de bune practici și creșterea gradului de coeziune a politicilor privind țările cu diaspora numeroasă au fost temele abordate la reuniunea informală la nivel ministerial organizată, la Bucureşti, de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe, în contextul exercitării de către România a Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene. Aceasta a fost prima întâlnire de acest fel organizată de o ţară care deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

    Participanţi din 17 state au felicitat România pentru includerea subiectului diasporei pe agenda dezbaterilor la nivel european și și-au exprimat speranța că subiectul va fi continuat și de următoarele Președinții.

    Dezbaterile au vizat modalitățile prin care țările europene au reușit să stabilească relații de colaborare economică și culturală cu diaspora precum și inițiativele de susținere a dezvoltării lingvistice și culturale a acesteia și au prilejuit un schimb de bune practici la nivel european în vederea creșterii gradul de coeziune a politicilor privind țările cu diaspora numeroasă. S-a discutat, de asemenea, despre libera circulaţie a forţei de muncă, migraţie, integrare şi trafic de persoane. Totodată au fost prezentate și dezbătute diversele strategii naționale privind diaspora, ca şi strategii de sprijinire a procesului de reîntoarcere în ţările de origine.

    Ministrul Natalia Intotero a reiterat caracterul de pionierat al evenimentului la nivel european, precum și necesitatea ca diaspora să constituie o temă pe agenda europeană.

    Am avut discuţii legate de schimbul de bune practici, de proiecte, prin intermediul cărora să reuşim în continuare să susţinem menţinerea identităţii naţionale din partea fiecărui stat pentru diaspora sa, pretutindeni în lume, dar în egală măsură şi schimburi culturale între toate statele membre ale Uniunii Europene, să încercăm să implicăm mai mult diaspora tuturor ţărilor în promovarea şi susţinerea valorilor europene. Am observat un interes din partea marii majorităţi a statelor membre pentru a dezvolta politici, programe prin intermediul cărora să se încerce susţinerea reîntoarcerii acasă pentru cei care îşi doresc.


    În prezent circa 10 milioane de români trăiesc şi muncesc în alte state membre ale Uniunii Europene. Italia şi Spania au cele mai mari comunităţi de români, iar între alte ţări preferate sunt Germania, Marea Britanie, Austria, Franţa, Belgia sau ţările nordice.