Radio România Internațional

Tag: Mugur Isarescu

  • Updated inflation forecast

    Updated inflation forecast

    The National Bank of Romania has increased its estimate on the inflation rate in Romania for the end of 2024, from 4.7% to 4.9%. At the same time, the Bank maintained the inflation forecast for the end of next year at 3.5%. Central Bank Governor Mugur Isărescu on Wednesday presented an updated inflation report, explaining why the level of the inflation rate will exceed the original estimates at the end of the year. Inflation will continue its downward trajectory, although at a slower pace than expected, Isărescu said. The Central Bank is trying to lower inflation, without however triggering a recession, he added. The Governor of the Central Bank claims that returning the inflation rate to the reference target range will depend a lot on the timing the Bank decides to reduce the reference interest rate, but also on its level. At the start of the week, the Central Bank Board of Directors decided to maintain the monetary policy interest rate, also known as the “reference interest rate”, at the level of 7% per year.

     

     

    The Governor of the National Bank also said that a favorable evolution of the inflation rate this month could prompt the Board of Directors to decide to reduce the reference interest rate, which influences all interest rates charged by commercial banks. Such a decision, however, depends on the entire evolution of the local economy, as well as on international developments. However, Mugur Isărescu does not exclude the possibility that the decision will be postponed to the second half of the year or even be ruled out entirely for 2024. On the other hand, the Central Bank Governor said that revenues increase much more than productivity overall, which will have a significant impact on inflation, adding that he expects to see productivity increase as well. Mugur Isărescu referred to the latest statistical data, which confirms that the average net salary exceeded the equivalent of 1,000 EUR in March. The main uncertainties and risks regarding the evolution of the inflation rate continue to be related to fiscal and budget policies, being linked to the high budget deficit, the salary dynamics and the additional fiscal-budgetary measures that could be implemented in order to continue the budget consolidation. Other elements, such as the potential effects of the wars in Ukraine and the Middle East, also impact the evolution of the inflation rate.

     

     

    The annual inflation rate continued to decrease and reached 5.9% in April compared to 6.61% in March, the National Institute of Statistics announced this week. Prices for foodstuffs and services reported slight increases, below 1%. In contrast, prices for non-food products went down. According to the European Commission’s spring forecast, Romania’s economic growth remains one of the most robust in the EU, 3.3% per year. On the downside, Romania has the highest inflation rate at community level, almost 6%, nearly twice the European average. (VP)

  • Nationalbank rechnet mit Senkung der Inflationsrate

    Nationalbank rechnet mit Senkung der Inflationsrate

    Nachdem die Zentralbank den Referenzzinssatz im vergangenen Jahr durchgehend bei 7 % belassen hatte, beschloss sie im Januar und im Februar, ihn beizubehalten. Der Gouverneur der Nationalbank Mugur Isărescu schlug vor, den Zinssatz erst nach zwei aufeinanderfolgenden Monaten mit niedrigerer Inflation zu senken. Die Inflationsrate lag im Dezember bei 6,6 %, stieg aber im Januar auf 7,4 % an, wobei die Preise für Lebensmittel um 5,6 %, für Nicht-Lebensmittel um 7,3 % und für Dienstleistungen um 10,9 % stiegen, wie das Nationale Institut für Statistik mitteilte.



    Der Anstieg im Januar war keine Überraschung und wurde von Analysten erwartet und dann von der Rumänischen Nationalbank bekannt gegeben. Die Experten der Bank erklärten, dass nach dem Anstieg im Januar mit einem allmählichen Rückgang der Inflationsrate zu rechnen sei, der sich jedoch im Vergleich zu 2023 und zu früheren Schätzungen verlangsamen werde. “Der Anstieg wird das Ergebnis der Erhöhung und Einführung weiterer Zölle und indirekter Steuern im Januar zum Zweck der Haushaltskonsolidierung sein”, sagte die Zentralbank in einer Erklärung zu ihrem geldpolitischen Zinssatz, während der anschlie‎ßende Rückgang der Inflationsrate das Ergebnis von Faktoren im Zusammenhang mit Abwärtskorrekturen der Rohstoffnotierungen in der Lebensmittelindustrie und der Rohölnotierungen sowie der Abwärtsdynamik der Importpreise sein wird.



    Die Nationalbank hat ihre Inflationsprognose für das Ende dieses Jahres auf 4,5 % nach unten korrigiert und erwartet, dass die Inflationsrate bis Ende 2025 3,5 % erreichen wird, was die Obergrenze ihres Ziels darstellt. Laut Gouverneur Mugur Isărescu gibt es jedoch eine Reihe in- und ausländischer Faktoren, die die Inflation beeinflussen können, darunter die Steuerpolitik, Lohnerhöhungen und die Auswirkungen des Rentengesetzes sowie die Entwicklungen im Zusammenhang mit den beiden laufenden militärischen Konflikten in der Ukraine und im Gazastreifen.



    Die Europäische Kommission geht davon aus, dass die rumänische Geldpolitik in diesem Jahr restriktiv bleiben und erst allmählich gelockert werden wird, wenn der Inflationsdruck nachlässt. Die Kommission geht davon aus, dass die Preise trotz des Anstiegs zu Beginn des Jahres infolge von Steuererhöhungen im Jahr 2024 sinken werden. Laut der am Donnerstag veröffentlichten Winter-Wirtschaftsprognose rechnet die Kommission für Rumänien mit einem Wirtschaftswachstum von 2,9 %, was unter dem im letzten Herbst prognostizierten Wert von 3,1 % liegt.

  • BNR și tezaurul României de la Moscova

    BNR și tezaurul României de la Moscova

    Banca Naţională a României (BNR) va lansa mai multe evenimente prin care doreşte să reafirme că România are un drept de creanţă deplin valabil din punct de vedere istoric şi juridic asupra tezaurului românesc evacuat la Moscova. Proiectul porneşte de la constatarea că în străinătate, chiar printre decidenţii europeni, problema tezaurului a rămas în mare parte necunoscută, de aceea, un prim pas va fi informarea membrilor Parlamentului European şi aducerea acestei teme în atenţia comunităţii internaţionale.



    BNR a pus consecvent în aplicare, începând din anul 1991, o strategie privind prezentarea pentru opinia publică internă şi externă a problematicii tezaurului trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial şi apoi sechestrat de Uniunea Sovietică, a precizat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul unui seminar pe această temă organizat, recent, la sediul Băncii Centrale.



    El a adăugat că, în acest an, când se împlinesc 107 ani de la evacuarea spre Moscova a tezaurului României, BNR îşi propune să relanseze procesul de internaţionalizare a problematicii legate de această temă. Mugur Isărescu:



    “Tezaurul BNR, tezaurul de aur evacuat la Moscova, depozitat într-o ţară aliată, cu documentele de rigoare, cu acord internaţional recunoscut şi validat de istorie, rămâne singurul caz în care rezerva de aur monetar este încredinţată cu acte în regulă şi cu toate garanţiile depozitarului că va fi returnat oricând, la cererea proprietarului, pentru ca ulterior aceste obligaţii asumate, conform tuturor normelor şi cutumelor internaţionale, să nu fie respectate.”



    Mugur Isărescu a subliniat că BNR a derulat permanent acţiuni în direcţia recuperării tezaurului, care au culminat cu recunoaşterea, în cadrul comisiei comune româno-ruse dedicate discutării acestei teme, a faptului că actele prezentate de partea română reprezintă documente autentice, cu valoare de tratat internaţional, care atestă depunerea de către România în Rusia, la Moscova, a bunurilor tezaurului său, inclusiv cel al BNR.



    La Banca Centrală există încă din 1922 un dosar care cuprinde toate documentele originale legate de evacuarea tezaurului românesc, dosar predat de-a lungul timpului de la un guvernator la altul, inclusiv în perioada comunistă. În timpul Primului Război Mondial, din cauza situației dificile de pe front, BNR a luat măsuri pentru punerea la adăpost a tezaurului său. Potrivit documentelor oficiale, în total, în decembrie 1916 și iulie 1917, BNR a depus la Moscova 91,48 tone de aur fin, dar și bijuteriile reginei Maria.



    În octombrie 1917, bolșevicii conduși de V. I. Lenin au cucerit puterea și, în ianuarie 1918, Consiliul Comisarilor Poporului a anunțat ruperea relațiilor diplomatice cu România, arestarea ministrului României la Petrograd și confiscarea tezaurului României depus la Moscova. Rezerva actuală a Băncii Centrale este doar cu puțin mai mare decât aurul românesc de la Moscova, anume 103,6 tone, la o valoare estimată de 5,6 miliarde de euro.






  • Nachrichten 10.11.2023

    Nachrichten 10.11.2023

    Der rumänische Premierminister und Vorsitzende der Sozialdemokratischen Partei, Marcel Ciolacu, reist am Freitag und Samstag nach Malaga, Spanien, wo er am Kongress der Europäischen Sozialdemokraten teilnehmen wird. Laut Agerpres plant der Führer der Sozialdemokraten am Rande des SPE-Kongresses ein Treffen mit dem Vorsitzenden der SPE, Stefan Lofven, dem Fraktionsvorsitzenden der Progressiven Allianz der Sozialisten und Demokraten, Iratxe Garcia, und dem Vorsitzenden der deutschen Sozialdemokraten, Lars Klingbeil. Ebenfalls am Freitag wird der Chef der sozialliberalen Regierung in Bukarest mit der dänischen Ministerpräsidentin Mette Frederiksen zusammentreffen. Am zweiten Tag seines Besuchs in Spanien wird Marcel Ciolacu den deutschen Bundeskanzler Olaf Scholz treffen.



    Der ehemalige rumänische Außenminister Bogdan Aurescu, erhielt eine Stelle als Richter am Internationalen Gerichtshof in Den Haag innerhalb der Vereinten Nationen. Es ist das erste Mal, dass ein Rumäne einen solchen Posten erhält. Es ist auch das erste Mal, dass kein russischer Kandidat gewählt wurde. Diese Premiere spiegelt das starke Engagement Rumäniens für eine regelbasierte internationale Ordnung wider, so der rumänische Präsident Klaus Iohannis. Der Außenminister von Bukarest erklärte, dass die Wahl Aurescus einen Sieg für die rumänische Diplomatie und eine Anerkennung der Professionalität und Expertise von Bogdan Aurescu darstelle. Der 50-jährige Aurescu ist Mitglied der Völkerrechtskommission der Vereinten Nationen und außenpolitischer Berater des rumänischen Präsidenten. Zwischen 2004 und 2009 war er römischer Agent am Internationalen Gerichtshof und spielte eine entscheidende Rolle in dem Verfahren zwischen Rumänien und der Ukraine über die territoriale Abgrenzung des Schwarzen Meeres, in dessen Rahmen die Ukraine ihrem Nachbarn 9.700 km² Festlandsockel und ausschließliche Wirtschaftszone zurückgab.



    Der Gouverneur der Rumänischen Nationalbank, Mugur Isărescu, legt am Freitag den vierteljährlichen Inflationsbericht vor. Die aktualisierten Prognosen bestätigen erneut die Aussicht auf einen allmählichen Rückgang der jährlichen Inflationsrate in den nächsten zwei Jahren, auf einem Pfad, der 2024 höher als zuvor angenommen, in den folgenden Quartalen jedoch etwas niedriger sein wird. So wird erwartet, dass die jährliche Inflationsrate zu Beginn des nächsten Jahres aufgrund der Erhöhung und Einführung bestimmter Steuern ansteigen und in den folgenden Quartalen allmählich sinken wird.



    41 rumänische Staatsbürger und ihre Familienangehörigen haben den Gazastreifen am Grenzübergang Rafah verlassen und befinden sich derzeit in Ägypten, nachdem der interinstitutionelle Krisenstab über die rumänische Botschaft in Kairo und das Büro des Vertreters der Rumänen in Ramallah Maßnahmen ergriffen hatte, wie das Außenministerium in Bukarest mitteilte. Sie würden in Kürze nach Rumänien zurückkehren. Das Außenministerium erinnert daran, dass eine Gruppe von 93 rumänischen Staatsbürgern und ihren Familienangehörigen am Mittwoch in Rumänien eingetroffen war. Die rumänische Diplomatie setzt den Dialog mit den israelischen und ägyptischen Behörden fort, um die Evakuierung der internationalen Bürger zu erleichtern, je nachdem, wie sich die Situation entwickelt und ob die beteiligten Parteien damit einverstanden sind.



    Der rumänische Verteidigungsminister richtete am Donnerstag eine Mitteilung an den US-Kongress über den Verkauf von 54 Abrams-Kampfpanzern, Munition und Simulatoren für Trainingszwecke an Rumänien. Die neuesten Versionen der Kampfmaschinen, die in die rumänischen Landstreitkräfte integriert werden sollen, werden in Kürze ausgeliefert. Der Wert des Vertrags wird auf rund 1,07 Milliarden US-Dollar geschätzt und entspricht der vorherigen Zustimmung des rumänischen Parlaments. Verteidigungsminister Angel Tîlvăr betonte, dass der direkte Einstieg in das Abrams-Programm für die rumänischen Landstreitkräfte, die über modernste Kampfmittel verfügen, eine große Chance darstelle, sich an die Herausforderungen des regionalen Sicherheitsumfelds anzupassen und die Stärke und das ausgezeichnete Niveau der Zusammenarbeit zwischen Rumänien und den Vereinigten Staaten, insbesondere im militärischen Bereich, zu demonstrieren.



    Gabriela Ruse trifft am Freitag im ersten Einzelspiel der rumänisch-serbischen Tennis-Damenmannschaft in Kraljevo (Serbien) auf Mia Ristic, wenn es um die Play-offs des Billie Jean King Cup geht. Am Samstag wird die Rumänin Cristian in der ersten Partie gegen Ristic spielen, während Gabriela Ruse in der zweiten Partie gegen Krunic antritt. In den direkten Begegnungen führt Serbien mit 2:1 gegen Rumänien. Das Siegerteam qualifizierte sich für die Endrunde des Wettbewerbs und verlor in der Gruppe I. Im April qualifizierte sich Rumänien durch einen 3:2-Sieg gegen Slowenien für die Endrunde.


  • November 10, 2023

    November 10, 2023

    JUDGE Through
    a UN vote, Romania’s former Foreign Minister Bogdan Aurescu has become one of the
    judges of the International Court of Justice in The Hague. It is for the first
    time a Romanian has obtained such a position and for the first time when no
    Russian candidate has been elected. The UN success reflects Romania’s firm
    commitment for the international rule-based order, Romanian president Klaus
    Iohannis says. According to the Foreign Ministry in Bucharest, Aurescu’s new
    position is a victory of the Romanian diplomacy as well as the recognition of
    his professionalism and expertise. Aurescu, 50, is a member of the UN
    International Law Commission and foreign policy advisor of the Romanian
    president. Between 2004 and 2009, he was Romania’s agent for the International
    Court of Justice and played a major role in the Romanian-Ukrainian file over
    the maritime delineation in the Black Sea.






    REPATRIATION 41 Romanian
    citizens left the Gaza Strip on Thursday through the Rafa Border Crossing as a
    result of the moves made by the inter-institutional crisis unit through the Romanian
    embassy in Cairo and Romania’s Representation Office in Ramallah, the Foreign
    Ministry has announced. They are to arrive in Romania in the following days.
    The Foreign Ministry recalls that a group of 93 Romanian citizens and their
    families arrived in Romania on Wednesday and the Romanian diplomacy is
    continuing the dialogue with the Israeli and Egyptian authorities with the view
    to easing the evacuation of the other citizens according to the latest
    developments and the agreement of the parties involved.






    TENNIS Romanian tennis
    player Gabriela Ruse today takes on Mia Ristic in the first single match
    pitching the women tennis sides of Romania and Serbia in the play-offs of the
    Billie Jean King Cup in Kraljevo, Serbia. In the second single match, Cristian
    will be up against Krunic. On Saturday, the Romanian will be taking on Ristic,
    a match which will be followed by that pitching Ruse against Krunic. The
    doubles will oppose the pair made up of Katarina Kozarov and Natalija
    Stefanovic to Irina Bara and Monica Niculescu. Serbia has a 2-1 lead in the
    head-to-head competitions and the victor will be playing in the qualifyiers for
    the competition’s final tournament, whereas the defeated will go to Group 1. We
    recall that Romania lost to Slovenia 3-2 in April and failed to qualify for the
    final tournament.






    RATE Romania’s
    Central Bank governor Mugur Isarescu is today presenting the trimestral report
    on inflation. The aforementioned updated report reconfirms the forecast of the
    inflation’s downward trend in the following two years with an impetus in 2024
    but slightly lower than previously forecast. So the annual inflation rate is
    expected to increase at the beginning of the new year, under the impact of the
    freshly raised taxes and duties and gradually decrease in the following
    trimesters. The inflation’s downward trend is expected to gain momentum in
    2025.




    (bill)

  • Isăkili ali Băncă Națională

    Isăkili ali Băncă Națională



    Banca Naţională ali Românie u mutri hiinda tru creastire, la 7,5%, prognoza di inflaţie tră bitisita-a aluştui an, uidisitu cu năili isăki prezentate, ñiercuri, di guvernatorlu Mugur Isărescu. Prognoza inițială eara di 7,1 procente. Tu bitisita-a anlui yinitoru, inflaţia easti lugursită ti 4,4 proţente. Simfunu cu sţenariului di bază, rata anuală ali inflaţie va s’ñicureadză niacumtinatu până la orizontul ali proiecţie neise cirisaru 2025, ama tru un ritmo ma atenuatu relativ. Mugur Isărescu cundille că maş niscănti impoziti majorate duc la creastirea ali inflaţie, şi neise aţeali directe pi consum, accizele şi TVA. “Majorarea impozitelor pi venit, ti exemplu, poate s’aibă nica şi un efectu ana. Easti ma zori ti făţeari isapi la creastirea impozitarillei pi venituri. Ea duţi la scădearea căftarillei agregateˮ, exighisi guvernatorlu a BNR. Simfunu cu prezentarea, scenariul di bază fu adratu pi thimellilu ali legislaţie ţi easti tu aestu kiro la momentul anda eara adrată proiecţia şi nu includi impactul a misurilor di anvărtuşeari fiscală zburăti tora ma ninti, di autorităţ. Guvernatorlu BNR nica cundille că da seamne di ayăliseari emu creaştirea economică emu consumlu.



    “Avem creastire economică, ama slăghită cabaia ti estanu, comparativ cu ţi minduimu noi că va si s’facă tu ahurhita-a anlui. Avem ună creaştiri a ritmului anual a consumlui populaţiillei tru T1. Lişor, nă lo pi napandica şi noi. Avumu ună creastire a consumului vinită ditu amintatiţi, ama videmu ună ayăliseari a consumului. Multu vizibilă easti aestă ayăliseari, easti ligată, vahi, şi di depozitele la termen ali populaţie. Criscură cabaia tu aestă perioadă, categoric şi di itia a tocurloru ma mări, dimi, consum ma ñicu, economisiri ma mariˮ.



    Tru aestă noimă, Mugur Isărescu spusi că România lipseaşti s’aibă ună creaştire economică bazată ma pţăn pi consum și ma multu pi investiţii. Aduţearea-a fondurilor europeane, cundille năsu, easti esenţială ditu aestă videală. Tru idyiulu kiro, Mugur Isărescu declară că Banca Naţională ndrupaşti, acutotalui, un program a guvernului di ajustare şi anvărtuşeari fiscală. El sumlinie, ama, că apofasea lipseaşti s’hibă loată easti politică, nu fiscală. Tut ñiercuri, Institutul Naţional di Statistică dimăndă că dificitlu a ziyăllei comerciale tru primlu semestru aluştui an fu di pisti 13,3 miliardi di euro, ma ñicu cu aproapea 2,1 miliardi di euro andicra di aţelu nreghistratu tru prima giumitate a anului tricut. Uidisitu cu INS, tru perioada 1 di yinaru – 30 di cirişaru 2023, ponderi importante tru structura exporturilor şi importurilor li au grupi di produse catacum maşini şi echipamente di transport neise pisti 45,% la export şi aproapea 36,% la import, ama şi alti produse manufacturate.


    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Evaluări ale Băncii Naționale

    Evaluări ale Băncii Naționale

    Banca Naţională a României a revizuit în
    creştere, la 7,5%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, potrivit
    noilor estimări prezentate, miercuri, de guvernatorul Mugur Isărescu. Prognoza
    inițială era de 7,1 procente. La sfârșitul anului viitor, inflaţia ar urma să fie de
    4,4 procente. Conform scenariului de bază, rata anuală a inflaţiei se va reduce
    continuu până la orizontul proiecţiei și anume iunie 2025, însă într-un ritm
    mai atenuat relativ. Mugur
    Isărescu a precizat că numai unele impozite majorate duc la creşterea
    inflaţiei, şi anume cele directe pe consum, accizele şi TVA. Majorarea impozitelor pe venit, de
    exemplu, poate să aibă chiar efect contrar. E mai greu de calculat la creşterea
    impozitării pe venituri. Ea duce la scăderea cererii agregateˮ, a explicat
    guvernatorul BNR. Conform prezentării, scenariul de bază a fost construit pe baza
    legislaţiei în vigoare la momentul realizării proiecţiei şi nu include impactul
    măsurilor de consolidare fiscală discutate, recent, de autorităţi. Guvernatorul
    BNR a mai precizat că dau semne de încetinire atât creşterea economică cât şi
    consumul.

    Avem creştere economică, însă slăbită semnificativ
    pentru acest an, comparativ cu ce credeam noi că se va întâmpla la începutul
    anului. Avem o majorare a ritmului anual al consumului populaţiei în T1. Uşor,
    ne-a surprins şi pe noi. Am avut o creştere a consumului venită din venituri,
    dar observăm o atenuare a consumului. Extrem de vizibilă este această atenuare,
    este legată, probabil, şi de depozitele la termen ale populaţiei. Au crescut semnificativ
    în această perioadă, categoric şi datorită dobânzilor mai mari, deci, consum
    mai mic, economisiri mai mariˮ.

    În acest sens, Mugur Isărescu a afirmat că
    România trebuie să aibă o creştere economică bazată mai puţin pe consum și mai
    mult pe investiţii. Atragerea fondurilor europene, a subliniat el, este
    esenţială din acest punct de vedere. În același timp, Mugur Isărescu a declarat
    că Banca Naţională sprijină, în totalitate, un program al guvernului de
    ajustare şi consolidare fiscală. El a subliniat, însă, că decizia care trebuie
    luată este politică, nu fiscală. Tot miercuri, Institutul Naţional de
    Statistică a anunțat că deficitul balanţei comerciale în primul semestru al
    acestuia an a fost de peste 13,3 miliarde de euro, mai mic cu circa 2,1 miliarde
    de euro decât cel înregistrat în prima jumătate a anului trecut. Potrivit INS,
    în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2023, ponderi importante în structura
    exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupe de produse precum maşini şi
    echipamente de transport și anume peste 45,% la export şi circa 36,% la import,
    dar şi alte produse manufacturate.


  • Sfaturi privind economia României

    Sfaturi privind economia României

    Cel mai longeviv în funcţie dintre toate personajele cheie ale României post-comuniste e guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu. Născut în 1949, Isărescu este şi cel mai longeviv șef de bancă centrală din lume, el fiind guvernator din 1990. În 1999, a plecat, pentru an, ca independent, la şefia guvernului de coaliţie de centru-dreapta din epocă, iar în anul următor a candidat, fără succes, la alegerile prezidenţiale, unde obținut doar 9,54% în primul tur. După care a revenit în funcţia de guvernator, cu care se identifică de aproape un sfert de secol.



    Nu e neapărat simpatizat de toată lumea, dar nimeni nu-i contestă competenţa şi devotamentul. În mai bine de trei decenii, Isărescu a avut nenumăraţi interlocutori efemeri la conducerea guvernului sau a ministerului de Finanţe, aşa că declaraţiile sale au o cu totul altă greutate decât platitudinile emfatice livrate de politicieni când îşi inaugurează mandatele şi pe care nu le respectă aproape niciodată.



    În ziua instalării noului guvern PSD-PNL, condus de liderul social-democrat Marcel Ciolacu, guvernatorul băncii centrale le-a cerut decidenţilor politici ceea ce a numit o gândire raţională. La o dezbatere consacrată perspectivelor economiei româneşti, el a menţionat cele două direcţii după care ar trebui orientată orice strategie de dezvoltare a ţării: coordonarea cu economia europeană şi echilibrarea ofertei cu cererea internă.



    Agricultura, anumite ramuri industriale sau energia verde, spune el, ar trebui să fie domenii prioritare şi să devină mai relevante pe pieţe, chiar reziliente, în condiţii de concurenţă acerbă în unele cazuri, cum ar fi piaţa alimentelor. Guvernatorul mărturiseşte, între altele, că se întreabă el însuşi cum a ajuns România să importe atât de multe alimente, în condiţiile în care are un însemnat potenţial agricol.



    Perspectiva mediului de afaceri a fost prezentată de preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban, care consideră că un model economic viabil trebuie să pornească de la ideea de asociere în domeniul agroalimentar, care înregistrează un deficit semnificativ în comerţul internaţional al ţării. Polonia, notează el, cu o treime mai mult ca suprafaţă decât România, are 90.000 de fermieri.



    România are 796.000, majoritatea cu ferme de mici dimensiuni, şi e foarte greu de discutat despre competitivitate în condiţiile acestea”- spune şeful Camerei de Comerţ, pe care media economice îl numesc patronul patronilor”. El pledează şi pentru reorganizarea administrativ-teritorială a României, adică reducerea numărului de comune şi judeţe, prin comasare, şi, implicit, pentru scăderea cheltuielilor cu o administraţie locală gonflată, ineficientă şi teribil de costisitoare.






  • Nachrichten 12.05.2023

    Nachrichten 12.05.2023

    Der rumänische Staatspräsident Klaus Iohannis erhält den Franz-Werfel-Menschenrechtspreis des Deutschen Zentrums gegen Vertreibungen, berichtet DPA. Als elfter Preisträger wird der 63-Jährige für seinen unermüdlichen und vielfältigen Einsatz für Menschen- und Minderheitenrechte in Rumänien und Europa ausgezeichnet, wie die Stiftung am Donnerstag mitteilte. Der Preis wird alle zwei Jahre verliehen und ist mit 10.000 Euro dotiert. Zu den bisherigen Preisträgern gehören der ehemalige deutsche Bundespräsident Joachim Gauck, die Literaturnobelpreisträgerin Herta Müller und der Historiker Karl Schlögel. Der Preis wird im Rahmen einer Feierstunde am 4. Juni in Frankfurt am Main verliehen, bei der der ehemalige Präsident der Europäischen Kommission Jean Claude Juncker eine Laudatio halten wird.



    Der rumänische Außenminister Bogdan Aurescu nimmt heute in Stockholm an einem informellen Treffen der Außenminister teil, das von der schwedischen EU-Ratspräsidentschaft ausgerichtet wird. Es wird erwartet, dass die Minister über die russische Aggression, die Unterstützung für die Ukraine und den verstärkten Dialog mit Drittländern über die globalen Folgen der russischen Aggression diskutieren werden. Außerdem werden sie eine strategische Diskussion über die Beziehungen zwischen der EU und China führen. Ein informeller Meinungsaustausch wird mit dem ukrainischen Außenminister Dmytro Kuleba stattfinden. Nach Angaben des rumänischen Außenministeriums wird Bogdan Aurescu die Notwendigkeit bekräftigen, die Ukraine weiterhin auf mehreren Ebenen zu unterstützen.



    Die Regierung in Bukarest wird heute in einer Sondersitzung eine Dringlichkeitsanordnung zur Sanierung des Staatshaushalts verabschieden. Laut Premierminister Nicolae Ciuca werden die neuen steuerlichen Maßnahmen auf Ausgaben abzielen, die aufgeschoben werden können und keine Auswirkungen auf die Gehälter haben werden. So beschloss die Regierung, die Ausgaben der Ministerien für Waren und Dienstleistungen um 10 % zu kürzen, den Kauf von Autos und Möbeln in öffentlichen Einrichtungen zu verbieten. Die Zahl der Arbeitsplätze in den Büros der öffentlichen Würdenträger und in den Kanzleien der zentralen öffentlichen Verwaltung wird um die Hälfte reduziert. Darüber hinaus werden Schulen, Gesundheitseinrichtungen und Militäreinheiten für ihre Kantinen nur noch rumänische Lebensmittel kaufen, wobei klare Regeln gelten.



    Das Nationale Netzwerk der rumänischen Museen hat eine absolute Rekordzahl an kulturellen Veranstaltungen im Rahmen der Nacht der Museen angekündigt – 297 aus Rumänien und 14 aus der Republik Moldau. In Bukarest werden rund 60 Veranstaltungen stattfinden, die von Museen, Kunstgalerien, Kulturzentren, Opernhäusern, Chören, Palästen, Instituten, Gymnasien und Musikfestivals angeboten werden. Der Sondergast der aktuellen Ausgabe ist das War Childhood Museum, das zum ersten Mal in Rumänien zu sehen ist. Die Ausstellung mit dem Titel Listen wird im Rumänischen Bauernmuseum zu sehen sein. Der Eintritt ist frei.



    In Rumänien ging die jährliche Inflationsrate im April deutlich auf 11,23 % zurück, gegenüber fast 15 % im März. Das bedeutet jedoch nicht, dass Waren und Dienstleistungen nicht weiterhin teurer wurden, aber die Preis- und Tarifsteigerungen waren geringer. Es gibt auch Produkte, die von März auf April billiger geworden sind: Öl ist ein Beispiel dafür, wie aus den am Freitag veröffentlichten Daten des NSA hervorgeht. Und der Abwärtstrend der Inflation wird sich fortsetzen, bestätigte die Nationalbank ebenfalls am Freitag. Gouverneur Mugur Isărescu warnte auch diejenigen, die Kredite in Fremdwährung haben oder aufnehmen wollen, dass die Zinsen für Euro und Dollar weiter steigen werden. Die Rumänische Nationalbank prognostiziert für Ende dieses Jahres eine Inflation von 7,1 %, die zuvor bei sieben Prozent lag, und hält ihre Schätzung für Ende des nächsten Jahres bei 4,2 %. Mugur Isărescu fügte hinzu, dass ein Problem mit Preiserhöhungen in den nächsten zwei Monaten im Bereich Gemüse und Obst bestehen bleiben wird, da die Produktion in diesem Bereich durch die Wetterbedingungen in Europa, die Dürre in Spanien und die Auswirkungen der Erdbeben in der Türkei beeinträchtigt wird.

  • Mpărmuturi ma scumpi tru România

    Mpărmuturi ma scumpi tru România

    Rata anuală a inflaţillei agiumsi tru România la 16,8% tru meslu brumaru 2022, di la 15,32% tru sumedru. Cifrele năstrecu prognoza di inflaţie tră bitisita-a anului pi cari u-avea dimăndată guvernatorul a Băncăllei Naţionale (BNR), Mugur Isărescu – 16,3%. Easti, tutunăoară, nai ma mari rată ditu dauli dekenii dit soni: tru 2002, inflația anuală agiumsi la 22,5%, a deapoa, ditu 2005 până tru 2021, s-a rmână maş la ună ţifră. Minari anticipată cata di tută lumea, Consiliul di Administraţie al BNR u criscu diznău, ñiercuri, rata a toclui di politică monetară, cu 0,25%, la 7 procente pi an. Specialiştilli a băncăllei centrală estimeadză tora că rata anuală a inflaţilleei va să scadă, vahi, lişoru tru protlu trimestru aluştui anu şi va s’dipună semnificativ ma yoñea cama deapoa, nica sumu 10%, nica ditu trimestrul trei al 2023. Naua ajorare a ţoclui clleaie va s’ducă, nai ma probabil, şi creastirli a tocurloru la bănţăli comerciale, maxus tru cazlu a Mpărmuturilor.



    Analistul economic Dragoş Cabat declară, tră Radio România, că eara importantu să s-ducă ninti tendinţa di creaştire a toclui clleaie, tra s’nă asiguripsimu că inflaţia va s’agiungă pi un plafon şi va s-intra, cama deapoa, pi ună cali descendentă, acă aestu lucru nsimneadză şi ună creaştire a ratelor tră aţell cari au Mpărmuturi tru lei cu tocu variabilu. Cata 600.000 di români suntu sigura afectaţ de aestă majorare de tocu – spuni Dragoş Cabat. El spuni, ama, că, tru general, persoanili cari au Mpărmuturi bancari contractati suntu ditu categoria aţiloru cu venituri medii ică pisti medie şi adavgă că problema mari easti cu românii cari au venituri ñiţ, ţi earau şi continuă s’hibă la limita a unui bănaticu tiñisitu, iar tră aeşţă easti multu importantu să s’dănăsească criştearea abruptă a păhadzloru di consum.



    Majorarea a toclui di politică monetară va s’ducă la dănăsearea a investiţiilor tru sectorlu privat şi la ună dalgă di falimente speţifiţi ti recesiuni — feaţi timbihi, ditu opoziţie, deputatul USR Claudiu Năsui. Fostul ministru ali Economie reproşeadză a Guvernului PSD-PNL-UDMR că s-mprmută “cabaia multu”, pi fondul creştirillei hărgili tră planuri di dezvoltare locală şi tră năi agenţii di stat. Organizaţie non-guvernamentală cabaia activă tru spaţiul public, Fundaţia tră Apărarea Cetăţenilor Contra a Abuzurilor Statului (FACIAS) lugurseaşti, tu arada-lli, revoltător turlia tru cari statul român, pritu Banca Naţională, aleapsi s’pondereadză inflaţia galopantă, di u arucă fortuma pi românilli cari au Mpărmuturi la bănţă. Umflarea di cătră BNR a tocurloru, fără niţi ună altă misură compensatorie tră populaţie — nica spuni FACIAS -, avu drept consecinţă majorarea cu până la 60% a ratilor a românilor. Aestă politică financiară, orientată exclusiv ti agiutarea a bănţălor, va s’ducă tu şcurtu kiro la alithealui traghedii, ţi va u zñiipsească populaţia activă a văsiliillei — cundilleadză di cu kiro organizaţia non-guvernamentală.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Credite mai scumpe în România

    Credite mai scumpe în România

    Rata anuală a inflaţiei a ajuns în România la 16,8% în luna noiembrie 2022, de la 15,32% în
    octombrie. Cifrele depăşesc prognoza de inflaţie pentru finalul anului pe
    care o     anunţase însuşi guvernatorul Băncii Naţionale (BNR), Mugur Isărescu -
    16,3%    . E, de asemenea, cea mai mare rată din ultimele două decenii: în 2002, inflația anuală a ajuns la 22,5%, pentru
    ca, din 2005 până în 2021, să rămână la o singură cifră.     Mişcare anticipată de mai toată lumea, Consiliul de Administraţie
    al BNR a majorat din nou, miercuri, rata dobânzii de politică monetară, cu
    0,25%, la 7 procente pe an. Specialiştii băncii centrale estimează acum că rata
    anuală a inflaţiei va scădea, probabil, uşor în primul trimestru al acestui an
    şi va coborî semnificativ mai repede ulterior, chiar sub 10%, încă din trimestrul
    trei al lui 2023. Noua majorare a dobânzii cheie va determina, cel mai probabil,
    şi creşteri ale dobânzilor la băncile comerciale, în special în cazul
    creditelor.


    Analistul economic Dragoş Cabat a declarat, pentru Radio România,
    că era important să se continue tendinţa de creştere a dobânzii cheie, pentru a
    ne asigura că inflaţia va atinge un plafon şi va intra, ulterior, pe o
    traiectorie descendentă, chiar dacă acest fapt înseamnă şi o creştere a ratelor
    pentru cei care au credite în lei cu dobândă variabilă. Cam 600.000 de români
    sunt sigur afectaţi de această majorare de dobândă – afirmă Dragoş Cabat. El
    susţine, însă, că, în general, persoanele care au credite bancare contractate
    sunt din categoria celor cu venituri medii sau peste medie şi adaugă că
    problema mare este cu românii care au venituri mici, ce erau şi continuă să fie
    la limita unui trai decent, iar pentru aceştia este foarte important să se
    stopeze creşterea abruptă a preţurilor de consum.


    Majorarea dobânzii de
    politică monetară va conduce la oprirea investiţiilor în sectorul privat şi la
    un val de falimente specifice recesiunii – a atenţionat, din opoziţie,
    deputatul USR Claudiu Năsui. Fostul ministru al Economiei reproşează Guvernului
    PSD-PNL-UDMR că s-a îndatorat masiv, pe fondul creşterii
    cheltuielilor pentru planuri de dezvoltare locală şi pentru noi agenţii de
    stat. Organizaţie non-guvernamentală destul de activă în spaţiul public,
    Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS)
    consideră, la rându-i, revoltător modul în care statul român, prin Banca
    Naţională, a ales să pondereze inflaţia galopantă, împovărând românii care au
    credite la bănci. Umflarea de către BNR a dobânzilor, fără nicio altă măsură
    compensatorie pentru populaţie – mai susţine FACIAS -, a avut drept consecinţă
    majorarea cu până la 60% a ratelor românilor. Această politică financiară,
    orientată exclusiv spre ajutorarea băncilor, va conduce în scurt timp la
    adevărate tragedii, ce vor afecta populaţia activă a ţării – prevesteşte organizaţia
    non-guvernamentală.


  • Nachrichten 30.12.2022

    Nachrichten 30.12.2022

    Im Jahr 2021 hat die Wohnbevölkerung Rumäniens 19,05 Millionen Menschen betragen, darunter 9,8 Millionen Frauen, was 51,5% der Gesamtbevölkerung entspricht. Dies geht aus den vorläufigen Daten der Volks- und Wohnungszählung hervor, die am Freitag vom Nationalen Institut für Statistik veröffentlicht wurden. Fast 10 Millionen Rumänen leben in Städten, was 52% der Gesamtzahl entspricht, stellt die gleiche Studie fest. Der Prozess der demographischen Alterung hat sich in den letzten Jahren vertieft, da die Zahl der über 65-Jährigen derzeit steigt. Im Vergleich zur letzten Volkszählung im Jahr 2011 hat Rumänien 1,1 Millionen Einwohner verloren. Was die ethnischen Gruppen betrifft, so bezeichnen sich 14,8 Millionen Menschen als Rumänen, was mehr als 89% der Gesamtbevölkerung entspricht. Die Magyaren machen 6 % der Bevölkerung aus und die Roma 3 %. Ethnische Gruppen mit mehr als 20.000 Einwohnern sind Ukrainer, Deutsche und Türken. Was die Religion betrifft, so sind 85 % der Menschen orthodox, 4,5 % bezeichnen sich als römisch-katholisch, 3 % sind reformiert und 2,5 % haben den Pfingstglauben benannt. Weniger als 1 % der Bevölkerung Rumäniens bezeichnen sich als nicht gläubig oder atheistisch. Die Volkszählung von 2021 war die 13. in der Geschichte Rumäniens und die erste, die vollständig in digitaler Form durchgeführt wurde.



    Der rumänische Präsident Klaus Iohannis hat in diesem Jahr 21 Auslandsreisen mit Ausgaben in Höhe von 16,6 Millionen Lei (ca. 3,3 Millionen Euro) unternommen. Dies geht aus Daten der Präsidialverwaltung hervor, die auf Anfrage der rumänischen Nachrichtenagentur AGERRPES zur Verfügung gestellt wurden. Brüssel war das häufigste Reiseziel des rumänischen Staatschefs, unter anderem um an EU- und NATO-Gipfeln teilzunehmen. Im September nahm er außerdem in London an der Beerdigung von Königin Elisabeth II. von Großbritannien teil. Ebenfalls im September leitete er die rumänische Delegation bei der UN-Generalversammlung in New York und reiste anschließend für zwei Tage nach San Francisco, um sich mit Mitgliedern der rumänischen Diaspora zu treffen. Klaus Iohannis reiste in diesem Jahr auch nach Paris, Madrid, Athen, Prag, Vilnius, Kiew und Sharm-el-Sheik.



    Das größte Vertrauen der Rumänen genießt der Gouverneur der BNR, Mugur Isarescu, mit 39%, laut einer aktuellen Meinungsumfrage des rumänischen Instituts für Evaluation und Strategie IRES. Ihm folgten Präsident Klaus Iohannis, der Präsident des Abgeordnetenhauses und PSD-Führer Marcel Ciolacu, beide mit 21 % der Präferenzen der Rumänen. 19 Prozent der Teilnehmer nominierten den liberalen Premierminister Nicolae Ciuca. Allerdings sind es die Politiker insgesamt, denen die Rumänen am wenigsten vertrauen, gefolgt von Polizisten und Journalisten. Am entgegengesetzten Pol stehen Feuerwehrleute, IT-Spezialisten und Ingenieure – also die Berufe, denen die Rumänen am meisten vertrauen. Laut derselben Umfrage sind drei Viertel der Befragten der Meinung, dass Rumänien nicht auf dem richtigen Weg ist, und nur einer von fünf Befragten gab an, dass die Richtung, die das Land derzeit einschlägt, die richtige ist. Die Umfrage wurde vom 7. bis 12. Dezember letzten Jahres unter einer Stichprobe von 1600 Personen über 18 Jahren durchgeführt.



    Die pro-europäische Präsidentin der Republik Moldau, Maia Sandu, hofft, dass ihr Land bis 2030 der EU beitreten kann, wie die britische Nachrichtenagentur Reuters berichtet. Die EU nahm Chisinaus Antrag auf EU-Mitgliedschaft im Juni letzten Jahres neben dem von Kiew an, erinnert die Agentur. Diese Entscheidung war ein diplomatischer Triumph für Maia Sandu, die an der Spitze eines der ärmsten Länder Europas steht und mit zahlreichen wirtschaftlichen Herausforderungen konfrontiert ist. Die Republik Moldau bemüht sich, ihre Abhängigkeit von russischem Gas zu verringern, da sie auch mit zahlreichen Stromausfällen konfrontiert ist, die teilweise durch russische Angriffe auf die Energieinfrastruktur der benachbarten Ukraine verursacht wurden. In diesem Zusammenhang schloss das staatliche moldauische Unternehmen Energocom kürzlich ein Abkommen über Stromlieferungen mit dem rumänischen Unternehmen Nuclearelectrica.



    Der Name des jungen rumänischen Schwimmers David Popovici ist Teil einer erlesenen Liste der spanischen Nachrichtenagentur EFE, die zehn Sportler umfasst, die im Laufe des Jahres 2022 einzigartige Leistungen erbracht haben. Der erst 18-jährige rumänische Sportler, zweifacher Welt- und Europameister über 100 und 200 m Freistil, wurde zum schnellsten Schwimmer der Welt, nachdem er den legendären Weltrekord des Brasilianers Cesar Cielo über 100 m Freistil aus dem Jahr 2009 gebrochen hatte. So beschreibt die Agentur EFE David Popovici, der neben anderen Weltstars wie Lionel Messi in die Top 10 aufgenommen wurde.

  • Jurnal Românesc – 30.12.2022

    Jurnal Românesc – 30.12.2022

    Populaţia României a scăzut cu 1.100.000 de persoane, faţă de 2011, potrivit datelor parţiale ale recensământului din acest an, prezentate de Institutul Naţional de Statistică. Populaţia rezidentă a ţării era la 1 decembrie 2022 de 19.053.815 persoane. Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit faţă de acum 10 ani, remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice de 65 de ani şi peste şi scăderea numărului tinerilor sub 15 ani, cu 115.000 persoane.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, se bucură de cea mai mare încredere – 39% – în rândul românilor, potrivit unui sondaj realizat de IRES – Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie. El este urmat de şeful statului, Klaus Iohannis, şi de preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, aflaţi la egalitate cu 21%. Potrivit datelor, premierul Nicolae Ciucă a obţinut încrederea a 19% dintre cetăţeni. Sondajul mai evidenţiază că ocupaţia cu cea mai puţină încredere printre români este cea de politician, urmată de cea de poliţist şi de jurnalist. La polul opus, în topul încrederii se află profesiile de pompier, specialist IT şi inginer. Trei sferturi din români cred că România merge într-o direcţie greşită, în timp ce doar 1 din 5 o consideră ca fiind bună. Sondajul de opinie a fost realizat de IRES în perioada 7-12 decembrie pe un eşantion de peste 1.600 de respondenţi cu vârsta de peste 18 ani şi o marjă de eroare de plus minus 2.5%.

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a făcut, anul acesta, 21 de deplasări externe, care însumează cheltuieli de peste 16,6 milioane de lei (echivalentul a circa 3,3 milioane de euro) – conform Administraţiei Prezidenţiale, care a răspuns, astfel, la solicitarea agenției de presă AGERPRES. Cea mai frecventă destinație a fost Bruxellesul, unde Iohannis a luat parte la reuniunile la vârf ale Uniunii Europene și ale NATO. În septembrie, şeful statului român a participat, la Londra, la funeraliile Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Tot în septembrie, el a condus delegaţia României la Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), organizată la New York, după care a mers două zile pe Coasta de Vest a Statelor Unite, la San Francisco, unde s-a întîlnit și cu reprezentanți ai diasporei române. Parisul, Madridul, Atena, Praga, Riga, Vilnius, Kievul sau Sharm El-Sheikh, în Egipt, au fost alte destinații ale președintelui Iohannis.

    Celebrul cor naţional de cameră Madrigal – Marin Constantin a avut, în 2022, trei turnee naţionale sold-out în 10 oraşe din țară, precum şi trei reprezentațiii internaţionale, la Berlin, în Germania, la Zagreb, în Croația, şi la Belgrad,în Serbia – potrivit unui comunicat transmis AGERPRES. În cadrul programului său de diplomaţie culturală, Corul Madrigal a prezentat noile filmări ale imnurilor naţionale ale statelor din Uniunea Europeană, oferite drept cadou cu prilejul zilelor naţionale, care s-au bucurat de peste 500.000 de vizualizări online.

    Înotătorul român David Popovici a fost inclus pe o listă selectă, întocmită de agenţia spaniolă de presă EFE, a celor zece sportivi care au reuşit performanţe unice în cursul anului 2022 ‘Dublu campion mondial şi european la 100 şi 200 m liber, tânărul român, de doar 18 ani, a devenit cel mai rapid înotător de pe planetă, după care a doborât legendarul record mondial la 100 m liber al brazilianului Cesar Cielo, care data din anul 2009’ – sună descrierea făcută de EFE sportivului român, care apare în Top 10 alături, între alții, de starul argentinian al fotbalului mondial Lionel Messi, la rându-i proaspăt campion mondial, cu echipa.


  • Raportulu a BNR mutrinda inflația

    Raportulu a BNR mutrinda inflația

    Cara până aoa şi aproapea un an rapoartele ali Băncă Națională ali Românie era aștiptate cu interes maxusu di specialiștii tru finanțe, bănţă ică economie ili di jurnaliștii specializați tru aesti domenii, tora, nica şi oamiinduescu s’akicăsească limbajlu ultra-specializat a comunicatelor periodiţi. Suntu anamisa di mărlli ţi kirură a unei catandisi cu multi cauze, ama maxus cu repercusiuni directe ti bănaticlu a loru di cafi dzuă: criștearea babageană ali inflație.



    Ti spuni, dimecu, aţelu ditu soni raportu ali BNR, părăstisitu, marță, di guvernatorlu Mugur Isărescu? Atea ţi româñilli dkescu cafi dzuuă pi gekili a loru işiş: că rata ali inflaţie ş-lu criscu ritmolu di creaştiri ditu apriiur până tru cirişaru şi năstricu 15 di procente, pe fondul a şocurilor provocate di păhălu cabaia mari ali energie, combustibililor ică di criştearea a păhălui la produsili alimentare, maxus a aţiloru procesate. Tut simfunu cu BNR, inflaţia vrea s’agiungă la 20%, cara Guvernul nu vrea s’facă intervenţie și nu vrea s’plafoneadză păhadzlli la energie — părmătie cari intră tru componenţa a tutulor produsilor.



    Tru perspectivă, hăbărli suntu pi principiul ʺuna bună, una slabăʺ. Inflația vrea să scadă ama nu ahătu multu cât avea minduită BNR ma ninti. Ma ghini spusă, Banca u criscu la 13,9% prognoza di inflaţie ti bitisita a aluştui anu şi estimeadză ună inflaţie di 7,5% ti bitisita a anlui yinitoru. Tru mai, BNR avea estimată 12,5% ti bitisita a aluştui an şi 6,7% ti 2023. Tru giumitatea a anlui 2024, inflația va s’hibă di 2,3%.



    Vărtosu zñiipsiti di criștearea a păhadzloru suntu și persoanili fiziţi cu mpărmuturi la bănţă. Tru aproape a giumitati ditu cazuri, ratili lă suntu fapti isapi pi thimellilu a aşi-număsitului indiţi Robor. Cara tru yinaru, aest Robor eara di aproapea 3%, tru aestă oară năstreaţi 8 procente, cu multu piste dobânda di politică monetară apufusită di BNR, di 5,5%. Emu, guvernatorul Mugur Isărescu aproaki că nu easti niţi hărăcop, niţi lişoru s’pălteşti păradz ma mulţă, ama mesajlu ali Bancă Centrală cătră oamiñi di un anu ş-cama easti că perioada a dobândzălor ñiţ – ași cum fu tru pandimie – tricu.



    Tru perioadi normale, ună dobândă di politică monetară easti anamisa di 3% şi 6%, aşi că româñilli nu lipseaşti s’mata aibă besă pi ună ñicurari a dobândzălor la mpurmutari. Cu spunearea că Robor-ul – spusi textual guvernatorlu Isărescu — cata lu ansări calu: easti dipu mult di multu mare! Tru aesti condiţii, el lă dimăndă un mesaj personal și a bănţălor: s’mutrească cama ngătanu la apofasili a Băncăllei Naţionale, cu alti zboară ari nădie şi pistipseaşti că, atumţea, Robor-ul va s’aproaki di rata di politică monetară.




    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala









  • Raport BNR privind inflația

    Raport BNR privind inflația

    Dacă până acum aproximativ un an rapoartele Băncii Naționale a României erau așteptate cu interes mai ales de specialiștii în finanțe, bănci sau economie ori de jurnaliștii specializați în aceste domenii, acum, inclusiv oamenii de rând încearcă să decodeze limbajul ultra-specializat al comunicatelor periodice. Sunt printre marii pierzători ai unei situații cu multiple cauze, dar mai ales cu repercusiuni directe asupra traiului lor de zi cu zi: creșterea uriașă a inflației.



    Ce spune, deci, cel mai recent raport al BNR, prezentat, marți, de guvernatorul Mugur Isărescu? Ceea ce românii simt zilnic pe propriile lor buzunare: că rata inflaţiei şi-a intensificat ritmul de creştere din aprilie până în iunie şi a depășit 15 procente, pe fondul şocurilor provocate de preţul exorbitant al energiei, combustibililor sau de majorarea preţului produselor alimentare, în special al celor procesate. Tot conform BNR, inflaţia ar fi ajuns la 20%, dacă Guvernul nu ar fi intervenit și nu ar fi plafonat preţurile la energie – marfă care intră în componenţa tuturor produselor.



    În perspectivă, veștile sunt pe principiul ʺuna bună, una reaʺ. Inflația ar urma să scadă, dar nu atât de mult pe cât anticipase BNR anterior. Mai precis, Banca a majorat la 13,9% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 7,5% pentru sfârşitul anului viitor. În mai, BNR estimase 12,5% pentru finalul acestui an şi 6,7% pentru 2023. La mijlocul lui 2024, inflația ar urma să fie de 2,3%.



    Puternic afectate de creșterea prețurilor sunt și persoanele fizice cu credite la bănci. În aproape jumătate dintre cazuri, ratele le sunt calculate pe baza așa-numitului indice Robor. Dacă în ianuarie, acest Robor era de aproximativ 3%, la ora actuală depășește 8 procente, cu mult peste dobânda de politică monetară decisă de BNR, de 5,5%. Or, guvernatorul Mugur Isărescu admite că nu este nici plăcut, nici uşor să plăteşti sume mai mari, dar mesajul Băncii Centrale către oameni de mai bine de un an este că perioada dobânzilor mici – așa cum a fost în pandemie – a trecut.



    În perioade normale, o dobândă de politică monetară este cuprinsă între 3% şi 6%, aşa că românii nu ar trebui să mai mizeze pe o reducere a dobânzilor la creditare. Cu menţiunea că Robor-ul – a spus textual guvernatorul Isărescu – a cam sărit calul: este mult prea mare! În aceste condiţii, el le-a transmis un mesaj personal și băncilor: să se uite cu mai multă atenţie la deciziile Băncii Naţionale, cu alte cuvinte că speră şi crede că, atunci, Robor-ul se va apropia de rata de politică monetară.