Radio România Internațional

Tag: muraturi

  • Conservarea castraveţilor

    Conservarea castraveţilor

    Ne aflăm în plină toamnă, în perioada când este o
    abundenţă de legume şi fructe în magazine şi în pieţele agroalimentare. Este şi
    vremea în care legumele şi fructele sunt prelucrate şi conservate. Castraveţii,
    gogonelele, gogoşarii, pepenii de dimensiuni mici, ardeii graşi şi iuţi, varza,
    vinetele, ceapa, conopida, ţelina şi morcovii sunt conservate în saramură sau
    în oţet pentru ca aceste legume să fie consumate ca salate ce însoţesc mâncărurile în
    sezonul rece.


    Una dintre salatele de sezon în
    perioada iernii este cea de castraveţi muraţi, în saramură sau în otet.
    Cantitatea de castraveţi este stabilită în functie de recipientele în care vor
    fi păstraţi. Mai avem nevoie de sare, boabe de muştar, hrean, usturoi şi crengi
    uscate de mărar. Alegem castraveţii, preferabil pe cei de mărime mai mică, şi
    îi spălăm cu apă rece. Curăţăm hreanul şi îl tăiem în şuviţe mici, iar
    căpăţânile de usturoi le desfacem în căţei pe care îi zdrobim uşor, fără a-i
    mai curăţa. Punem castraveţii într-un borcan, bidon de plastic sau butoi, având
    grijă să punem din când în când bucăţi de hrean şi căţei de usturoi. Adăugăm
    boabe de muştar, iar deasupra punem crengi de mărar. Pentru a scurta timpul de
    preparare, alegem câteva vase mari în care încălzim şi aducem la fierbere apa
    cu sare, proporţia fiind de o lingură şi jumătate de sare la un litru de apă.
    Saramura astfel obţinută o turnăm peste castraveţi şi închidem bidonul cu un
    capac şi apoi în lăsăm într-un loc mai călduros timp de 2 … 3 zile, după care
    îl mutăm într-un loc mai rece.


    Castraveţii pot fi conservaţi şi în
    oţet, de fapt un amestec de apă şi oţet, proporţia fiind de 2,5 litri de apă la
    un litru de oţet, în care se dizolvă şi 4 linguri de zahăr si 4 de sare.
    Castraveţii sunt puşi în borcane, cu bucăţi de hrean, rondele de morcov şi de
    ceapă, boabe de muştar şi de piper, după care amestecul de apă şi oţet este
    adus la fierbere şi apoi turnat cu grijă în borcane astfel încât să acopere
    complet castraveţii. După ce sunt închise cu capac, borcanele trebuie puse într-un
    vas ceva mai mare, plin cu apă, pe care îl punem la foc mic. După ce a ajuns la
    fierbere, lăsăm vasul un sfert de oră, apoi închidem focul şi lăsăm borcanele să
    se răcească. Borcanele sunt depozitate apoi într-un loc răcoros, iar după circa
    o lună castraveţii pot fi consumaţi.

  • Conservarea castraveţilor

    Conservarea castraveţilor

    Ne aflăm în plină toamnă, în perioada când este o
    abundenţă de legume şi fructe în magazine şi în pieţele agroalimentare. Este şi
    vremea în care legumele şi fructele sunt prelucrate şi conservate. Castraveţii,
    gogonelele, gogoşarii, pepenii de dimensiuni mici, ardeii graşi şi iuţi, varza,
    vinetele, ceapa, conopida, ţelina şi morcovii sunt conservate în saramură sau
    în oţet pentru ca aceste legume să fie consumate ca salate ce însoţesc mâncărurile în
    sezonul rece.


    Una dintre salatele de sezon în
    perioada iernii este cea de castraveţi muraţi, în saramură sau în otet.
    Cantitatea de castraveţi este stabilită în functie de recipientele în care vor
    fi păstraţi. Mai avem nevoie de sare, boabe de muştar, hrean, usturoi şi crengi
    uscate de mărar. Alegem castraveţii, preferabil pe cei de mărime mai mică, şi
    îi spălăm cu apă rece. Curăţăm hreanul şi îl tăiem în şuviţe mici, iar
    căpăţânile de usturoi le desfacem în căţei pe care îi zdrobim uşor, fără a-i
    mai curăţa. Punem castraveţii într-un borcan, bidon de plastic sau butoi, având
    grijă să punem din când în când bucăţi de hrean şi căţei de usturoi. Adăugăm
    boabe de muştar, iar deasupra punem crengi de mărar. Pentru a scurta timpul de
    preparare, alegem câteva vase mari în care încălzim şi aducem la fierbere apa
    cu sare, proporţia fiind de o lingură şi jumătate de sare la un litru de apă.
    Saramura astfel obţinută o turnăm peste castraveţi şi închidem bidonul cu un
    capac şi apoi în lăsăm într-un loc mai călduros timp de 2 … 3 zile, după care
    îl mutăm într-un loc mai rece.


    Castraveţii pot fi conservaţi şi în
    oţet, de fapt un amestec de apă şi oţet, proporţia fiind de 2,5 litri de apă la
    un litru de oţet, în care se dizolvă şi 4 linguri de zahăr si 4 de sare.
    Castraveţii sunt puşi în borcane, cu bucăţi de hrean, rondele de morcov şi de
    ceapă, boabe de muştar şi de piper, după care amestecul de apă şi oţet este
    adus la fierbere şi apoi turnat cu grijă în borcane astfel încât să acopere
    complet castraveţii. După ce sunt închise cu capac, borcanele trebuie puse într-un
    vas ceva mai mare, plin cu apă, pe care îl punem la foc mic. După ce a ajuns la
    fierbere, lăsăm vasul un sfert de oră, apoi închidem focul şi lăsăm borcanele să
    se răcească. Borcanele sunt depozitate apoi într-un loc răcoros, iar după circa
    o lună castraveţii pot fi consumaţi.

  • Murături asortate

    Murături asortate

    În multe
    gospodării din România,
    conservarea unor legume în saramură sau în oţet reprezintă o adevărată tradiţie, cu retete
    transmise din generatie în generaţie. Sunt conservate astfel legume precum gogonelele, castraveţii,
    conopida, pepenii roşii de dimensiuni mici, vinetele,
    ceapa, ardeii capia, morcovii şi ţelina, dar şi fructe
    precum merele şi gutuile. Aceste fructe şi legume pot fi puse în saramură şi în
    diverse combinaţii, rezutând murăturile asortate.


    Pot fi puse laolaltă
    gogonele, pepeni roşii de mici dimensiuni, mere, morcov, ţelină, castraveţi şi
    conopidă. Trebuie alese gogonele cu o
    culoare albă şi nu verde închis, deoarece ar putea avea un gust uşor amărui. De
    asemenea, unele soiuri de mere se tercuiesc în saramură şi, din acest motiv, trebuie alese
    anumite soiuri de mere. Pe lângă
    gogonele, în acelaşi recipient, fie el borcan de sticlă, vas din plastic sau butoi din lemn, punem la
    murat morcovi, tăiaţi rondele, ţelină, tăiată de asemenea în felii, câţiva
    ardei capia şi chiar câţiva ardei iuţi, care vor da un gust uşor picant murăturilor.
    Conopida trebuie desfăcută în buchete mai
    mici, iar ţelina trebuie curăţată şi tăiată în felii. Este
    recomandată utilizarea rădăcinii de hrean care, curăţată şi tăiată în suviţe, are
    rolul de a ajuta la buna conservare a legumelor. Pot fi adăugaţi şi câţiva căţei de usturoi, pe care îi zdrobim uşor, înainte de a-i pune alături de celelalte legume. Deasupra legumelor
    putem pune, pentru un plus de aromă, frunze de ţelină. Peste aceste legume
    turnăm o saramură fierbinte, un amestec de apă şi sare, proporţia fiind de o
    lingură şi jumătate de sare la un litru de apă. Butoiul sau borcanele trebuie
    păstrate circa o săptămână la cald, pentru ca legumele să se acrească, după
    care trebuie depozitate într-un loc răcoros.

    Un amestec interesant
    de murături asortate îl reprezintă ardeii umpluţi cu varză şi cu morcov. Varza
    tocată trebuie amestecată cu morcovi daţi pe răzătoare, cu boabe de piper şi cu
    puţină sare. Cu acest amestec sunt umpluţi ardeii graşi, cărora li s-au
    îndepărtat cotorul şi seminţele din interior. Ardeii trebuie puşi în borcan, se
    aduagă câteva ramuri de cimbru, după care trebuie acoperiţi cu saramură şi
    lasaţi cel puţin o sapătămână să se acrească

  • Murături asortate

    Murături asortate

    În multe
    gospodării din România,
    conservarea unor legume în saramură sau în oţet reprezintă o adevărată tradiţie, cu retete
    transmise din generatie în generaţie. Sunt conservate astfel legume precum gogonelele, castraveţii,
    conopida, pepenii roşii de dimensiuni mici, vinetele,
    ceapa, ardeii capia, morcovii şi ţelina, dar şi fructe
    precum merele şi gutuile. Aceste fructe şi legume pot fi puse în saramură şi în
    diverse combinaţii, rezutând murăturile asortate.


    Pot fi puse laolaltă
    gogonele, pepeni roşii de mici dimensiuni, mere, morcov, ţelină, castraveţi şi
    conopidă. Trebuie alese gogonele cu o
    culoare albă şi nu verde închis, deoarece ar putea avea un gust uşor amărui. De
    asemenea, unele soiuri de mere se tercuiesc în saramură şi, din acest motiv, trebuie alese
    anumite soiuri de mere. Pe lângă
    gogonele, în acelaşi recipient, fie el borcan de sticlă, vas din plastic sau butoi din lemn, punem la
    murat morcovi, tăiaţi rondele, ţelină, tăiată de asemenea în felii, câţiva
    ardei capia şi chiar câţiva ardei iuţi, care vor da un gust uşor picant murăturilor.
    Conopida trebuie desfăcută în buchete mai
    mici, iar ţelina trebuie curăţată şi tăiată în felii. Este
    recomandată utilizarea rădăcinii de hrean care, curăţată şi tăiată în suviţe, are
    rolul de a ajuta la buna conservare a legumelor. Pot fi adăugaţi şi câţiva căţei de usturoi, pe care îi zdrobim uşor, înainte de a-i pune alături de celelalte legume. Deasupra legumelor
    putem pune, pentru un plus de aromă, frunze de ţelină. Peste aceste legume
    turnăm o saramură fierbinte, un amestec de apă şi sare, proporţia fiind de o
    lingură şi jumătate de sare la un litru de apă. Butoiul sau borcanele trebuie
    păstrate circa o săptămână la cald, pentru ca legumele să se acrească, după
    care trebuie depozitate într-un loc răcoros.

    Un amestec interesant
    de murături asortate îl reprezintă ardeii umpluţi cu varză şi cu morcov. Varza
    tocată trebuie amestecată cu morcovi daţi pe răzătoare, cu boabe de piper şi cu
    puţină sare. Cu acest amestec sunt umpluţi ardeii graşi, cărora li s-au
    îndepărtat cotorul şi seminţele din interior. Ardeii trebuie puşi în borcan, se
    aduagă câteva ramuri de cimbru, după care trebuie acoperiţi cu saramură şi
    lasaţi cel puţin o sapătămână să se acrească

  • Poivrons tomate aigre-doux

    Poivrons tomate aigre-doux

    Sachez d’abord que les légumes aigres en conserve sont censés, au même titre que le petit vin rouge, de faire passer plus facilement les viandes rôties ou grillées et ajouter quelques vitamines et minéraux aux protéines et lipides que nous offre généreusement le cochon. Conserve de base des hivers roumaines, « les muraturi » accompagnent n’importe quel plat de viande d’octobre à mai. Les recettes varient d’une famille à l’autre selon les préférences individuelles : salés, aigres, aigres-doux.

    L’activité de préparer des conserves de légumes en saumure est très répandue de nos jours aussi à la campagne tout comme dans les villes malgré le développement des supermarchés et de la société de consommation. Particulièrement propice aux poivrons-tomate, la recette que je vous présente aujourd’hui convient aussi à merveille au cornichons, aux prunes, aux pommes, aux poires, aux coings, au raisins, aux oignons et à l’ail.

    Sachez pourtant qu’il ne faut pas mettre ensemble cornichons et poivrons-tomate, apparemment ils ne peuvent pas se supporter. Commençons par les ingrédients pour le jus. Pour 3 litres d’eau il vous faut 1,5 l de vinaigre à 9°, un demi kilo de sucre et 250 grammes de miel. Il vous faut aussi une trentaine de graines de poivre, 6 feuilles de laurier, une trentaine de graines de moutarde, 3 petites branches de thym séché, 3 cuillerées à soupe de sel. Côté légumes il vous faut 7 kilos de poivrons – tomate rouges, fermes et bien dodus. Il vous faut aussi 5 têtes d’ail, 1 céleri moyen, 5 carottes, 3 bouquets de thym séché, 3 racines de raifort, 1 bouquet d’aneth séché en branches, 3 pommes bien fermes et des rameux de griottier avec des feuilles vertes.

    Laver les poivrons tomate, les couper en quarts et jetez le centre avec les pépins, avant de les disposer dans les bocaux. A chaque couche de poivrons rajoutez des tranches des raifort, de céleri, deux à trois rondelles de carotte, des gousses d’ail des petits oignons. Une fois le bocal bien rempli, étaler les trois pommes coupées en tranches, puis les rameaux de griottier. Faites bouillir le jus et laissez-le tiédir, avant de le verser sur les légumes en bocaux. Faites attention à protéger les récipients en verre de la casse. Il faut donc poser les bocaux sur des lames de couteau avant de verser le jus qui doit être presque en ébullition. Enfin, fermez les bocaux et mettez-les au frais entre trois et quatre semaines avant de consommer.

  • Murături

    Pentru că este vremea recoltelor, vă propun astăzi câteva reţete de murături, ce se pot transforma în savuroase salate ce însoţesc mâncărurile în sezonul rece.



    Să începem cu castraveţii în saramură. Avem nevoie de sare, boabe de muştar, hrean, usturoi, crengi uscate de mărar şi, normal, de castraveţi. Cantitatea rămâne la aprecierea dvs., în funcţie de recipientul în care veţi păstra castraveţii muraţi. Alegem castraveţii, preferabil pe cei de mărime mai mică, şi îi spălăm cu apă rece. Curăţăm hreanul şi îl tăiem în şuviţe mici, iar căpăţânile de usturoi le desfacem în căţei pe care îi zdrobim uşor, fără a-i mai curăţa. Punem castraveţii într-un borcan, bidon de plastic sau butoi, având grijă să punem din când în când bucăţi de hrean şi căţei de usturoi. Adăugăm boabe de muştar, iar deasupra punem crengi de mărar. Pentru a scurta timpul de preparare, alegem câteva vase mari în care încălzim şi aducem la fierbere apa cu sare, proporţia fiind de o lingură şi jumătate de sare la un litru de apă. Saramura astfel obţinută o turnăm peste castraveţi şi închidem bidonul cu un capac şi apoi în lăsăm într-un loc mai călduros timp de 2 … 3 zile, după care îl mutăm într-un loc mai rece.



    Un mod asemănător de preparare este şi în cazul gogonelelor. Trebuie să încercăm să alegem gogonele care au o culoare albă şi nu verde închis deoarece cele din urmă ar putea avea un gust uşor amărui. Pentru a fi mai aspectuoase, putem lăsa gogonelele timp de o zi sau două după ce le-am cumpărat deoarece unele dintre ele vor căpăta o culoare gălbuie-roşiatică. Pe lângă gogonele, în acelaşi recipient putem pune la murat morcovi, tăiaţi rondele, ţelină, tăiată de asemenea în felii, câţiva ardei capia şi ardei iuţi, mere şi pepeni verzi, cei care rămân de obicei toamna pe câmp şi care nu au apucat să crească. Ca şi în cazul castraveţilor muraţi, adăugăm hrean şi usturoi. Punem toate legumele pe care le-am enumerat într-un butoi, adăugăm saramura fierbinte, păstrând proporţia de o lingură şi jumătate de sare la un litru de apă. După câteva zile, trebuie să vânturăm zeama din butoaie pentru a nu face o peliculă de culoare albă sau, după cum se mai spune, pentru a nu face floare.


  • Murături

    Pentru că este vremea recoltelor, vă propun astăzi câteva reţete de murături, ce se pot transforma în savuroase salate ce însoţesc mâncărurile în sezonul rece.



    Să începem cu castraveţii în saramură. Avem nevoie de sare, boabe de muştar, hrean, usturoi, crengi uscate de mărar şi, normal, de castraveţi. Cantitatea rămâne la aprecierea dvs., în funcţie de recipientul în care veţi păstra castraveţii muraţi. Alegem castraveţii, preferabil pe cei de mărime mai mică, şi îi spălăm cu apă rece. Curăţăm hreanul şi îl tăiem în şuviţe mici, iar căpăţânile de usturoi le desfacem în căţei pe care îi zdrobim uşor, fără a-i mai curăţa. Punem castraveţii într-un borcan, bidon de plastic sau butoi, având grijă să punem din când în când bucăţi de hrean şi căţei de usturoi. Adăugăm boabe de muştar, iar deasupra punem crengi de mărar. Pentru a scurta timpul de preparare, alegem câteva vase mari în care încălzim şi aducem la fierbere apa cu sare, proporţia fiind de o lingură şi jumătate de sare la un litru de apă. Saramura astfel obţinută o turnăm peste castraveţi şi închidem bidonul cu un capac şi apoi în lăsăm într-un loc mai călduros timp de 2 … 3 zile, după care îl mutăm într-un loc mai rece.



    Un mod asemănător de preparare este şi în cazul gogonelelor. Trebuie să încercăm să alegem gogonele care au o culoare albă şi nu verde închis deoarece cele din urmă ar putea avea un gust uşor amărui. Pentru a fi mai aspectuoase, putem lăsa gogonelele timp de o zi sau două după ce le-am cumpărat deoarece unele dintre ele vor căpăta o culoare gălbuie-roşiatică. Pe lângă gogonele, în acelaşi recipient putem pune la murat morcovi, tăiaţi rondele, ţelină, tăiată de asemenea în felii, câţiva ardei capia şi ardei iuţi, mere şi pepeni verzi, cei care rămân de obicei toamna pe câmp şi care nu au apucat să crească. Ca şi în cazul castraveţilor muraţi, adăugăm hrean şi usturoi. Punem toate legumele pe care le-am enumerat într-un butoi, adăugăm saramura fierbinte, păstrând proporţia de o lingură şi jumătate de sare la un litru de apă. După câteva zile, trebuie să vânturăm zeama din butoaie pentru a nu face o peliculă de culoare albă sau, după cum se mai spune, pentru a nu face floare.