Radio România Internațional

Tag: muzee

  • Kosonii dacici

    Kosonii dacici

    Despre
    populația dacilor și geților sau a daco-geților, sursele istorice ne dau
    informații puține. Kosonii sau monedele dacice de aur sunt una dintre multele
    enigme care plutesc în jurul civilizației acelora care au locuit pe teritoriul
    actualei Românii în urmă cu mai mult de 2500 de ani. La nordul și estul Dunării,
    spre Europa de Est și Asia, locuiau, conform surselor scrise grecești și
    romane, barbarii, populații aflate în afara spațiului de civilizație antică
    mediteraneană. Romanii denumeau acest spațiu Barbaricum în care se afla un adevărat
    conglomerat de germani, traci, iranieni, în primele secole ale erei creștine
    apărând în regiune și migratori asiatici și slavi. În acel conglomerat locuiau
    și daco-geții, la nordul Dunării și în spațiul intracarpatic.


    În lumea greco-romană,
    economia era monetarizată, banii fiind echivalentul tuturor valorilor. Populațiile
    barbare au imitat monedele grecești și romane pentru a facilita schimburile.
    Primele monede imitate de daco-geți au fost tetradrahmele regelui macedonean
    Filip al II-lea, în secolul al 4-lea înaintea erei creștine. Imitate au mai
    fost și alte tipuri de monede grecești precum cele din timpul lui Alexandru
    Macedon și Filip al III-lea din același secol. Cu trecerea timpului, până la venirea
    romanilor în Balcani în secolul al doilea înaintea erei creștine, daco-geții au
    ajuns să imite imitațiile monedelor greco-macedonene, calitatea lor scăzând
    considerabil în reprezentările de pe ele și în calitatea lor. O dată cu
    consolidarea statului roman pe linia Dunării în vest și în sud, daco-geții au
    imitat denarii romani. Astfel au apărut monedele koson.


    Istoricul și
    numismatul Mihai Dima a cercetat monedele dacice de tip Koson și este autor al
    unor texte despre ele. El a făcut o mică introducere în lunga istorie a
    kosonilor al căror nume vine de la un lider al dacilor, participant la
    conspirația împotriva regelui Burebista din anul 44 înaintea erei creștine,
    căruia i-a și succedat.

    Ce
    se înțelege de fapt prin Koson? Pe de-o parte un nume propriu care a fost
    atribuit unui dinast din Dacia, Tracia sau Sciția sau, pe de altă parte unei monede
    de aur. Mai târziu au apărut și monede de argint cu legenda Koson. Cam aceasta
    se înțelege prin Koson: o monedă de aur cu greutatea de circa 8,5 grame,
    diametrul cuprins între 18 și 22 milimetri. Ea înfățișează, pe o parte, un
    vultur stând pe un sceptru spre stânga, ținând în gheara dreaptă o cunună. Pe
    fața cealaltă sunt trei personaje, un consul între doi lictori. În față apare
    de obicei o monogramă, iar în exergă legenda Koson, în limba greacă.


    Obiectele din
    antichitate care au ajuns până la noi adesea au urmat și o traiectorie
    medievală. Este și cazul kosonului dacic despre care aflăm dintr-un text al unui
    mare reprezentant al Renașterii europene. Mihai Dima. Pentru prima oară monedele de tip Koson au fost menționate
    în secolul al 16-lea de Erasmus de Rotterdam într-o scrisoare adresată
    episcopului de Breslau. Întrucât scrisoarea data din 1520, piesa descrisă de
    Erasmus nu putea să provină din celebrul tezaru descoperit în albia râului Strei,
    găsit în anul 1543. Tot înainte de 1543 a mai fost menționat pentru prima dată
    un vas liturgic pe care erau montate câteva monede antice de aur, între care se
    găsește și un koson. Acesta s-a aflat până în 1557 la Alba Iulia, după care a
    ajuns în Slovacia, la Nitra. S-a presupus că moneda din potirul de la Nitra
    putea proveni dintr-un tezaur descoperit în 1491. Este posibil ca aceasta să
    fie cea mai veche monedă de tip Koson care s-a păstrat până astăzi.


    Kosonii au ieșit la
    lumina zilei în urma descoperirii unor tezaure, cele mai multe dintre ele descoperi
    accidentale. Multe descoperiri de kosoni sunt incerte în sensul că sunt
    menționate în surse, însă nu au mai ajuns fizic până în zilele noastre. Dar
    specialiștii au certitudinea unora, așa cum a spus și Mihai Dima.

    Primul tezaur despre care știm sigur
    cu siguranță că a fost alcătuit din monede de aur de tip Koson a fost
    descoperit la începutul secolului al 19-lea, în anul 1803, pe muntele Godeanu,
    în zona munților Șureanu și a munților Orăștiei. Câțiva locuitori din satul
    Vâlcelele Bune au descoperit 400 de monede care au fost identificate ca fiind
    de 3 tipuri, cu monogramă, dar de diferite dimensiuni, ultimul tip neavând
    monogrană. Puțin înainte de această descoperire, în 1802, a apărut în aceeași
    zonă un alt tezaur alcătuit din monede de aur de tip Lysimach, ceea ce i-a
    determinat pe mulți locuitori din zonă să-și încerce norocul. Se pare că mulți
    au avut noroc întrucât comerțul cu bani de aur a atras atenția autorităților
    austriece care au început să se intereseze de originea lor.


    De
    atunci, descoperirile de kosoni au fost tezaurizate în muzee din România, dar
    ei există și pe piața mondială de antichități. Kosonii dacici sunt mărturii ale
    mimetismului unei societăți periferice, așa cum erau dacii, față de un model
    cultural dominant, așa cum era cel greco-latin. Însă este și o mărturie a
    relației care a existat dintotdeauna între centru și periferie.


  • Expoziţia ”Efectul Picasso” la Bucureşti

    Expoziţia ”Efectul Picasso” la Bucureşti

    În anul în care se împlinește jumătate de secol de la dispariția fizică a lui Picasso, 8 țări de pe glob, între care și România, serbează această aniversare prin expoziții tematice.



    Expoziţia ”Efectul Picasso” are loc între 27 septembrie 2023 și 8 ianuarie 2024 la MARe/Muzeul de Artă Recentă București şi cuprinde 46 de lucrări (picturi, desene, gravuri) semnate de Pablo Picasso, față în față cu 65 de lucrări (picturi, sculpturi, fotografie, ceramică, graffiti) semnate de 37 de artiști români contemporani, influențați de opera celei mai importante figuri a artei moderne.



    Printre artiștii români expuși se numără: Ion Grigorescu, Mircea Cantor, Ștefan Bertalan, Alma Redlinger, Neculai Păduraru, Vasile Gorduz, Florin Mitroi, Victor Man, Silvia Radu, Dumitru Gorzo.



    Evenimentul este organizat în parteneriat cu Musée National Picasso-Paris și celebrează 50 de ani de la dispariția lui Pablo Picasso, printr-un program, Célébration Picasso: 1973-2023, din care fac parte alte 42 de muzee din lume. România este singura țară din Europa Centrală și de Est cuprinsă în amplul proiect lansat de Franța și Spania.



    În octombrie 2023 se împlinesc, de asemenea, 5 ani de la deschiderea MARe/Muzeul de Artă Recentă din București.



    Expoziția va fi însoțită de un impresionant catalog bilingv, în care vor fi reproduse lucrările expuse, analizate în două texte introductive, semnate de istorici de artă români și francezi.



    În cursul lunii ianuarie, Muzeul de Artă Recentă va organiza un simpozion internațional dedicat lui Picasso și influenței sale asupra artei (est) europene după cel de-al doilea război mondial. Vor participa istorici de artă din România, Franța, Germania și Cehia.



    Expoziţia este realizată de MARe/Muzeul de Artă Recentă, în parteneriat cu Primăria Capitalei, prin ARCUB — Centrul Cultural al Municipiului București, Musée national Picasso-Paris, Ambasada Franței, Institutul Francez din România şi numeroşi sponsori privaţi. La conferinţa de presă de lansare a expoziţiei a participat şi Ministrul Culturii, Raluca Turcan.



    Am discutat despre eveniment cu Erwin Kessler, directorul MARe şi curatorul expoziţiei “Efectul Picasso”.






    ARCUB — Centrul Cultural al Municipiului București este unul dintre partenerii proiectului. Am stat de vorbă cu Mihaela Păun, directoarea ARCUB.






    În final Julien Chiappone-Luchessi, directorul Institutului Francez din România, ne spune, în limba română, cum s-a implicat Institutul în acest eveniemnt cultural de excepţie.





  • La pas prin atelierele UAP din România 2023

    La pas prin atelierele UAP din România 2023

    Unele ateliere au o identitate atât de clară încât devin ele însele muzee. Altele găzduiesc întâlniri legendare, iar altele sunt scotocite, în căutarea acelor lucruri personale, obiecte, schițe sau notițe, care ar putea aduce noi sensuri unui parcurs artistic. În România, cel mai adesea trec neobservate, de vreme ce nicio plăcuță nu le divulgă secretele: în anumite clădiri din oraș sunt artiști care lucrează zi și noapte.



    Programul «La pas prin atelierele UAP din România 2023» include expoziții, dezbateri și circuite ghidate de profesioniști din industriile creative în clădirile Uniunii Artiștilor Plastici din București, Râmnicu Vâlcea, Arad și Timișoara.



    În perioada 23-25 iunie publicul a fost invitat la o expoziţie şi apoi la Borcan”, clădirea cilindrică Tehnoimport din București, care adăposteşte zeci de ateliere de artişti, iar pe 1 iulie într-o fostă centrală termică din Râmnicu Vâlcea, reconvertită în cartier creativ.



    Programul va continua la Arad și Timișoara, în perioada 7-16 iulie. Proiectul este organizat de Asociația Nucleu 0000, în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România.



    Am vizitat la Bucureşti atelierele mai multor creatori vizuali. Cea care a dus greul muncii să convingă artiştii vizuali să-şi deschidă atelierele pentru public a fost Gabriela Mateescu, ea însăşi artistă vizuală.






    Am vizitat atelierul Andreei Toma, ATOMA, tânăra artistă vizuală cunoscută şi pentru lucrările murale de mari dimensiuni presărate prin România.






    Unul dintre veteranii artelor plastice româneşti este Constantin Apostol. Maestrul m-a primit în atelierul său.






    Atelierul Sabinei Suru este, de fapt, o mare cameră obscură fotografică. Artista ne explică de ce.






    Ilina Schileru este artistă vizuală, curatoare şi are în atelier un mic dulap de lemn cu o poveste deosebită.






    Artista vizuală Cornelia Gherlan vine din Dobrogea şi aduce cu ea ceva din culorile şi materia acelor pământuri.






    Artista vizuală Mihaela Constantin îşi pregăteşte în atelierul de la «Borcan» lucrarea de doctorat.






    Încheiem periplul prin atelierele din clădirea cilindrică din centrul Bucureştiului cu artistul vizual, profesorul şi evaluatorul Marius Burhan.




  • Muzee de la sat

    Muzee de la sat

    Descoperim azi singura platformă online din România dedicată muzeelor de la sat. Vă propunem, așadar, o călătorie virtuală prin intermediul căreia veți descoperi peste 50 de muzee din toate zonele României rurale. Turul virtual al fiecărui obiectiv cultural este unul 3D interactiv, realizat cu echipament de înaltă performanță. În plus, acestea sunt integrate și în Google Street View, Google Maps și Google Earth.



    Muzee de la sat a apărut din dorința de a promova satul românesc și muzeele din mediul rural, folosind tehnologii cât mai noi, astfel încât tinerii să fie atrași spre acest univers, spune Ionuț Teoderașcu, manager de proiect:



    Am început acest proiect, muzeedelasat.ro, acum aproape doi ani. Prima dată am scanat și am vizitat muzeele din zona Moldovei, fiindcă derulăm acest proiect în etape, pe zone. Am început cu județele din zona Moldovei și, ulterior, am trecut în zona Munteniei, iar, de curând, acum o lună, am fost în zona Dobrogei. Deci, mergem pas cu pas. Până acum am explorat mai bine de 10.000 km, adăugând și Dobrogea, și peste 70 de muzee. În prezent, pe platformă sunt 53 de muzee și lucrăm la materialele muzeelor din zona Dobrogei, din cele două județe, Tulcea și Constanța.



    În prezent, este singura platformă online din România dedicată muzeelor din zona rurală, astfel că ruralul și tradiționalul sunt foarte bine puse în valoare pe site.



    În prima parte a website-ului ne prezentăm și spunem pe scurt ce ne propunem să facem, faptul că dorim să explorăm toată harta României și să vedem toate muzeele din zona rurală. Bineînțeles, descoperim și harta interactivă a României. Acolo apar județele pe care noi deja le-am explorat. Dacă un utilizator apasă pe un județ, se deschide o fereastră în care i se spune care sunt muzeele din acel județ care pot fi explorate pe platforma noastră, folosind turul virtual. Spre exemplu, dacă alegem Iași, o să descoperim că avem două muzee: Muzeul Memoria Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa și Muzeul Cucuteni. Proiectul este tradus și în limba engleză, un lucru foarte important, fiindcă vrem să ne adresăm nu doar celor din România, dar și celor din afara României, fie că sunt români, fie că sunt străini. Am avut parte și de multe apariții în presă, deci, cei care doresc să afle mai multe despre noi și despre cum a apărut acest proiect găsesc și toate aparițiile și toate poveștile din spatele proiectului.



    Criteriile pentru eligibilitatea instituției au inclus funcționalitatea și siguranța. Muzeul trebuia să funcționeze într-o clădire adecvată, iar orarul de funcționare trebuia respectat, astfel încât turiștii să fie siguri că-l găsesc deschis atunci când își programează vizita. Iar, în ultimii doi ani, au existat și reacții, spune Ionuț Teoderașcu, manager de proiect. Atât de la utilizatori cât și de la muzeografi.



    Muzeografii ne-au spus că au fost ajutați foarte mult de această promovare și de aceste tururi virtuale pentru că utilizatorii au văzut pe internet și-au făcut un traseu și, mai apoi, au mers și au vizitat fizic. De multe ori,turiștii au spus că au văzut turul virtual pe platforma muzee de la sat și că au venit ca să vadă și fizic. Utilizatorii sunt încântați. Pentru cei care nu pot să meargăfizic, e o modalitate foarte bună de a vedea ceva nou și de a explora aceste muzee din confortul casei. Apoi, avem și cealaltă situație în care persoanele nu se pot deplasa din motive ce țin de sănătate și, atunci, facilităm acest contact între cultura de la sat și persoana care se află acasă și explorează fie de pe tabletă, fie de pe telefon sau laptop.



    Ionuț Teoderașcu, manager de proiect muzeedelasat.ro, a ales două dintre obiectivele prezentate publicului cu recomandarea de vizitare. Lista este foarte mare, iar alegerea este subiectivă, însă vă puteți forma o idee asupra obiectivelor propuse.



    Am descoperit, de curând, când am fost în Dobrogea, gospodăria tradițională conservată insitu la Enisala,în județul Tulcea, acolo unde vedem o arhitectură tradițională specifică Dobrogei de Nord, cu diverse unelte. Putem vedea cum era construită casă, spre exemplu, care era făcută pe temelie de piatră, cu pereți din lut și paie, acoperită cu stuf, exact ca pe vremuri. Esteo gospodărie foarte frumoasă, cu acele culori specifice, dar este și interesantă, mai ales pentru turiștii străini. Aceștia descoperă o nouă cultură și văd cum se trăia pe vremuri. Această gospodărie, spre exemplu, are două case. Casa principală are și ea, la rândul ei, două camere, iar una dintre camere era un spațiu de locuit, iar cealaltă era camera bună sau camera frumoasă, acolo unde se organizau evenimente, unde se ținea zestrea. Nu intra oricine în camera respectivă.Un alt muzeu este, de data aceasta,în regiunea Moldovei. Este Palatul Alexandru Ioan Cuza, de la Ruginoasa, din județul Iași. Este total diferit de o gospodărie tradițională țărănească. Aici avem de-a face, așa cum îi spune și numele, cu un palat. Acest palat a fost reședința de vară a lui Alexandru Ioan Cuza, dormitor al României. Mobilierul este foarte frumos și interesant acolo. El a fost achiziționat de soția domnitorului, doamna Elena Cuza, care a cumpărat piesele de la Paris. Avem de-a face cu o altă perioadă și cuun altfel de muzeu de la sat. Fiind în Ruginoasa, el este încadrat în muzeele rurale și tot palatul poate fi explorat pe site-ul nostru.



    Inițiatorii proiectului își doresc să parcurgă toată România și să ajungă la cât mai mulți vizitatori. Este un proiect amplu, care include și o componentă socială.



    Mergem în școlile din zonele defavorizate ale României cu ochelari de realitate virtuală și le arătăm copiilor care, probabil, n-au fost niciodată la un muzeu aceste muzee virtuale scanate de noi. Ei folosesc ochelarii de realitate virtuală și se plimbă prin muzeu folosind joystick-ul, întreabă și, practic, explorează. Vrem să ajungem și fizic la acești copii, ca să le arătăm valoarea culturală de la sat, muzeele, dar în același timp să dezvoltăm și platforma și să mergem mai departe spre alte județe, să vedem și alte muzee, să le scanăm și să completăm harta interactivă a României.



    Folosind harta interactivă, în funcție de zona pe care o vizitați, vă puteți crea un traseu, astfel încât să puteți vedea cât mai multe dintre muzeele care vă vor ajuta să faceți o adevărată incursiune în mediul rural.




  • Jurnal românesc – 03.04.2023

    Jurnal românesc – 03.04.2023

    Ministerul Afacerilor Externe a transmis că autorităţile canadiene
    nu au confirmat cetăţenia celor opt persoane găsite decedate la frontiera
    dintre Canada şi Statele Unite ale Americii şi au făcut referire doar la
    originea română a unora dintre acestea. Potrivit MAE, Consulatul General al
    României la Montreal s-a autosesizat în urma informaţiilor apărute în
    mass-media referitoare la o familie de cetăţeni români găsiţi decedaţi în
    comunitatea autohtonă Akwesasne, aflată la frontiera dintre provinciile
    canadiene Quebec şi Ontario şi statul american New York. Informaţiile
    preliminare obţinute de reprezentanţii oficiului consular arată că opt
    persoane, între care şi doi minori, au fost găsite decedate prin înecare.
    Consulatul precizează că acest caz este gestionat în comun de autorităţile
    canadiene şi cele americane. Ambasada României la Washington şi Consulatul
    General al României la New York au făcut demersuri pe lângă autorităţile
    americane prin intermediul Biroului Ataşatului pentru Afaceri Interne. MAR
    arată că niciuna dintre misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale
    României din Canada şi SUA nu au primit solicitări de informaţii sau de
    asistenţă consulară legate de acest caz, dar sunt pregătite să acorde asistenţă
    consulară conform competenţelor.




    A doua ediţie a conferinţei Românii din Italia între vechi
    stereotipuri şi noi orizonturi a avut loc, la 29 martie, la sediul
    Preşedinţiei Regiunii Toscana. La evenimentul organizat de Ambasada României la
    Roma, Institutul de Studii Politice Sfăntul Pius al 5-lea şi
    Centrul de Studii și Cercetare IDOS, au participat, printre alţii, ambasadorul
    României în Italia, Gabriela Dancău, şi consulul onorific al României la
    Florenţa, Paolo Fagiolini. Manifestarea a constituit o dezbatere pe marginea
    volumului bilingv Rădăcini la jumătate. Treizeci de ani de imigraţie
    românească în Italia, ce cuprinde o serie de analize şi statistici
    sociologice multisectoriale, utile pentru a înţelege dimensiunile variate ale
    prezenţei româneşti în Italia. În intervenţia sa, Gabriela Dancău a arătat că
    schimbările din ultimii 30 de ani prin care au trecut România şi comunitatea
    românească din Italia crează premise pentru noi oportunităţi în relaţia
    bilaterală româno-italiană, cu atât mai mult în Toscana, care se remarcă prin
    excelenţe culturale şi antreprenoriale, atât la nivelul societăţii-gazdă cât şi
    al comunităţii de români. Conform datelor oficiale publicate de Institutul
    Naţional de Statistică de la Roma, peste 1,1, milioane de români trăiau în
    Italia în 2020, dintre care circa 80.000 în Regiunea Toscana.




    Mai multe muzee din România participă la expoziţia internaţională
    Primii Regi ai Europei, care este deschisă la Muzeul de Istorie
    Naturală Field din Chicago, în Statele Unite ale Americii. Evenimentul, un
    proiect cultural iniţiat în urmă cu 6 ani de Muzeul Field, în colaborare cu
    alte peste 25 de muzee din zona Europei de Sud-Est şi Centrale, este prezentat
    în SUA, la Chicago şi New York, şi în Canada, la Gatineau. Manifestarea
    reuneşte peste 700 de artefacte arheologice preistorice din colecţiile unor
    instituţii muzeale din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia,
    Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Slovenia, Ungaria şi România.
    Muzeul Naţional de Istorie a României, alături de Muzeul Naţional de Istorie a
    Transilvaniei, Complexul Muzeal Naţional din Piatra Neamţ, Muzeul Civilizaţiei
    Gumelniţa, Muzeul Olteniei şi Muzeul Judeţean Buzău se prezintă cu o selecţie
    de peste 90 de artefacte pre şi protoistorice ce datează din perioada
    neoliticului, a epocii bronzului şi până în a doua epocă a fierului. Sunt
    expuse o serie de descoperiri arheologice de primă importanţă din România
    precum Soborul zeiţelor de la Poduri, tezaurul de la Moigrad,
    tezaurul de la Brad, depozitul de obiecte din bronz de la Apa, tezaurul de la
    Sarasău, tezaurul de la Perşinari, tezaurul de la Hinova, depozitul de obiecte
    din bronz şi fier de la Tărtăria şi inventarele mormintelor princiare getice de
    la Agighiol şi Peretu. Expoziţia Primii Regi ai Europei rămâne
    deschisă până la 28 ianuarie 2024.




    ICR New York organizează, în perioada 3 – 14 aprilie, turneul de
    lansare a ediției în limba engleză a romanului Solenoid de Mircea
    Cărtărescu, apărută la Editura Deep Vellum în traducerea lui Sean Cotter.
    Turneul are loc în San Francisco, Seattle, Dallas, Houston și New York, iar
    evenimentele sunt organizate în biblioteci celebre din oraşele amintite. Pe
    întreaga perioadă de desfăşurare a turneului, Mircea Cărtărescu se întâlneşte
    cu cititorii americani şi are drept interlocutori personalități cunoscute ale
    vieții literare și culturale americane, precum Dustin Illingworth, Andrea
    Bajani, Ileana Marin şi Sean Cotter.


  • Primul ghidaj audio stradal din România, în Iași

    Primul ghidaj audio stradal din România, în Iași

    Palatul Culturii,
    catedrale, palate impresionante, muzee și multe expoziții și concerte. Oferta
    culturală a acestui mare oraș din România este și în această toamnă la fel de
    bogată ca întotdeauna. O scurtă plimbare prin fosta capitală principatului Moldova este
    un prilej de a face o adevărată incursiune în istorie. Cu atât mai mult cu cât,
    luna trecută, a fost lansat primul ghidaj audio stradal din România. Evenimentul face
    parte din proiectul Fonogramele memoriei, implementat de AsociațiaSocietatea
    de Studii Istorice din România.

    Florea Ioncioaia, conferențiar la Facultatea de
    Litere, Universitatea din Iași, istoric al culturii și vicepreședinte al Societății
    de Studii Istorice din România.

    Mai întâi de toate e vorba de o
    încercare de apropiere a locuitorilor Iașiului și a turiștilor, desigur, de
    trecutul care se vede și de cel care nu se mai vede din cauza vremurilor, a
    catastrofelor prin care a trecut orașul. Dacă vorbim de centrul orașului, e
    vorba de clădiri interesante din multe puncte de vedere. De asemenea,
    ascultătorii mai pot afla elemente despre memoria urbană, despre întâmplările
    care s-au petrecut acolo, despre evenimente istorice, personalități care au
    trecut sau au locuit în acele clădiri.


    Unul dintre
    monumentele asupra căruia ne oprim azi, inclus în ghidajul audio stradal, este
    Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi. Această oprire are la bază mai multe motive,
    spune Florea Ioncioaia, istoric al culturii și vicepreședinte al Societății de
    Studii Istorice din România.

    În primul rând, este, probabil,
    cel mai important monument istoric medieval păstrat în Iași și cred că și în
    România principatelor. E spectaculos sub raport arhitectural, dar este foarte
    spectaculos, foarte important și sub raport cultural, intelectual, ideologic.
    Trei Ierarhi a fost gândit ca partea
    unui complex cultural și politic, prin care domnitorul Vasile Lupu, la mijlocul
    secolului al XVII-lea, a avut fantezia, azi o putem numi fantezie, a unui
    proiect imperial. Vasile Lupu nu era etnic român. Era balcanic, probabil
    albanez sau aromân. Vorbea destul de rău românește, însă era un extraordinar
    gospodar. El a fost negustor, nu era de familie domnească și s-a văzut, totuși,
    continuatorul împăraților Bizanțului. Proiectul lui era de a face din Iași un
    nou Bizanț. A reușit să facă o școală. Este prima școală pe care pe care o
    putem numi ca atare din spațiul românesc cu excepția, desigur, a Transilvaniei
    – vorbim de spațiul românesc extracarpatic. A făcut o tipografie și, de
    asemenea,a încercat să aducă figuri importante la Iași și chiar a găzduit un
    sinod. Este primul sinod și cred că, dacă nu mă înșel, și singurul sinod panortodox
    care s-a desfășurat în spațiul românesc. E vorba de anul 1642. De asemenea, era
    cât pe ce să-l propună ca patriarh al Ierusalimului pe Dosoftei. I-a lipsit
    foarte puțin să reușească acest proiect.


    Deocamdată ghidajul
    se realizează în limba română, dar, în scurt timp va fi adăugată și varianta în
    limba engleză. Pentru a asculta istoria locului sau a monumentului, e destul ca
    turistul să scaneze un cod QR. În speranța că veți încerca noua modalitate de a
    cunoaște Iașiul, invitația de final vine de la ghidul nostru, Florea Ioncioaia.

    Iașul e considerat azi un oraș foarte verde. În fapt, orașul
    Iași este mai mult de atât.Vorbim de 600 de ani de istorie, dacă ne gândim bine,
    să nu uităm că Iași a fost timp de chiar cinci secole capitala principatului
    Moldovei și a fost un oraș destul de prosper. Și-a dezvoltat propria sa perspectivă
    culturală și politică, cu propria sa aristocrație, cu propria sa cultură, cu
    propria sa clasă mijlocie. În 1940,j umătate din populația Iașiului era cosmopolită,
    nu era etnic românească, era în mare majoritate evreiască. De altfel, o mare
    parte a zonei centrale a orașului poartă încă semnele acestei enorme culturi.


    Invitația a fost lansată. Vă
    așteptăm și data viitoare cu o nouă destinație. Până atunci, drum bun și vreme
    frumoasă!


  • Jurnal Românesc – 01.06/.2022

    Jurnal Românesc – 01.06/.2022

    Nava-şcoală Mircea a
    fost desemnată Ambasador al României
    Sustenabile.     Titlul i-a fost acordat de Guvernul României, prin intermediul
    coordonatorului Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, László Borbély. Evenimentul
    a avut loc, marţi, 31 mai, în
    dana militară a portului Constanţa, în prezența
    ministrului Apărării Naționale – Vasile Dîncu, a Șefului Statului Major al
    Apărării, general ul Daniel Petrescu, a
    Șefului Statului Major al Forțelor Navale, contraamiralul Mihai Panait, a
    oficialităților din Constanța și a reprezentanților Asociației Ivan Patzaichin
    – Mila 23, Ivona Patzaichin-Rusu și Teodor Frolu. Cu prilejul desemnării
    navei-şcoală Mircea ca Ambasador al României Sustenabile, ministrul
    Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a declarat că este vorba de un eveniment
    special [..], în contextul parteneriatului pentru educaţie şi dezvoltare
    durabilă dintre Forţele Navale Române şi Departamentul pentru Dezvoltare
    Durabilă din cadrul Guvernului României. De asemenea, ministrul Vasile Dâncu a
    mai subliniat că timp de 83 de ani, bricul Mircea a făcut dovada excelentelor
    sale calităţi nautice, fiind casă şi şcoală pentru zeci de generaţii de ucenici
    marinari pe care i-a antrenat să devină profesionişti destoinici, care au
    navigat cu succes pe mările şi oceanele lumii.







    Camera
    Deputaţilor, ca for decizional, a adoptat, marţi, 31 mai
    proiectul de lege care prevede ca, 24 iunie, să devină Ziua iei.     Demersul,
    susţinut de senatori şi deputaţi de la toate partidele parlamentare şi
    minorităţile naţionale, este o dovadă clară şi echilibrată, că singura politică
    a Comisiei permanente pentru relaţia cu UNESCO este cea de salvgardare a
    patrimoniului naţional, se arată în comunicatul de presă al Camerei
    Deputaţilor. După adoptare, legea urmează să fie promulgată. Recunoaşterea la nivel mondial a valorii
    unice a cămăşii cu altiţă urmează să fie dezbătută anul acesta la UNESCO, cu
    largul sprijin al Comisiei parlamentare. Ziua
    Universală a Iei, care coincide cu sărbătoarea de Sânziene, este deja
    sărbătorită, în fiecare an, în data de 24 iunie.




    Începând de
    marți, 31 mai, 18 muzee de
    la sat, din zona Muntenia, vor
    putea să fie vizitate virtual pe platforma     www.muzeedelasat.ro. Muzeele din Muntenia se adaugă celorlalte 30 de instituţii muzeale din zona Moldovei. Tot marţi, 31 mai,
    echipa proiectului Muzee de la sat a
    lansat 18 tururi virtuale pe platforma www.muzeedelasat.ro ce
    cuprinde tururi virtuale 3D interactive, fotografii şi informaţii documentate
    pentru 18 muzee din zona rurală a Munteniei. Website-ul, disponibil în
    limbile română şi engleză, a fost creat prin cofinanţarea de către
    Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN). Pe lângă cele 18 muzee din
    Muntenia, sunt disponibile spre vizitare şi alte 30 de muzee de la sat din zona
    Moldovei. Iniţiatorii proiectului intenţionează
    ca, în viitor, să adăuge şi alte obiective
    culturale din mediul rural.




    O serie de activităţi cultural-educative şi recreative au luat startul în
    România pe 01 iunie, Ziua Internaţională a Copilului.     Tot pentru a sărbători
    copilăria, peste 3.000 de copii și tineri din corurile și ansamblurile Programului
    Național Cantus Mundi din toată țara vor participa la Ora Copiilor by Cantus
    Mundi. Organizat sub deviza Schimbăm România prin muzică!, proiectul
    național Ora Copiilor este dedicat membrilor comunității Cantus Mundi, care
    vor interpreta simultan cele mai frumoase cântece ale copilăriei, reuniți
    pentru a sărbători copilăria și a dărui publicului din energia lor, bucuria de
    a cânta împreună și dorința de a schimba lumea în bine. La prima ediție a
    proiectului Ora Copiilor, Programul Național Cantus Mundi va desfășura activități,
    simultan, în 34 de localități din 22 de județe și în București.




    Cea de-a 15-a ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest se va desfășura în
    perioada 1 – 5 iunie, în Pavilionul B2 al Complexului Expozițional Romexpo, și
    va marca întoarcerea la evenimentele mari cu public, fără restricții sanitare.
    Lansări de carte în prezența autorilor, evenimente pentru copii, dezbateri și
    mese rotunde dedicate problemelor actuale ale breslei, proiecţii
    cinematografice şi evenimente interactive – sunt doar câteva dintre motivele
    pentru care iubitorii de carte sunt așteptați la Bookfest 2022. Accesul
    publicului va fi liber la toate evenimentele din cadrul Bookfest, iar orele de
    vizitare sunt 10:00-20:00, orele României, pentru zilele de miercuri (01 iunie),
    joi (02 iunie) și duminică (05 iunie), respectiv orele 10:00-21:00, orele
    României, pentru zilele de vineri (03 iunie) și sâmbătă (04 iunie). Invitatul
    de onoare al acestei ediții este Japonia, care le propune iubitorilor de carte
    un program complex: de la lansări și dezbateri pornind de la romane clasice ale
    literaturii japoneze până la evenimente care au în vedere sfera popular-culturală
    atât de îndrăgită de tinerii cititori și evenimente culturale conexe. Salonul
    Internațional de Carte Bookfest este organizat de Asociaţia Editorilor din
    România, sub egida Federației Editorilor din România, cu sprijinul Ministerului
    Culturii și al Ambasadei Japoniei din București. Bookfest are ediții locale în
    Timișoara, Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Brașov și o altă ediție internațională la
    Chișinău.



  • Muzee brașovene

    Muzee brașovene

    Agiundzemu adză tru centrul a Româniillei și dişcllidim adză porțăle a Muzeului di Etnografie ditu Brașov. Sum egida aluştui funcționează Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, Muzeul Etnografic Săcele și Muzeul Etnografic Gheorghe Cernea” ditu Rupea. Iasi tu migdani, dimecu, un patrimoniu diversu, expoziții avuti, evenimente uniţi, tuti hiinda ună alternativă la oferta di turism activ a aliştei zone montane. Oaspili nostru easti Bogdana Balmuș, șefa Biroului di Relații Publiţi di la Muzeul di Etnografie Brașov:



    Muzeul di Etnografie Brașov fu thimilliusitu tru anul 1908, la inițiativa a ţinţi colecționari sași brașoveni, cari andreapsiră atumţea patrimoniul Muzeului Asociației Colecționarilor Brașoveni. Thimilliusitoru eara Iulius Teutsch. Muzeul s-dizvoltă, iara, ahurhinda cu 1912, lo numa di Muzeul Săsesc a Țarălleii Bârsa. Aesta ș’dănăsi activitatea tu bitisita a Doilui Polimu Mondial. Ună parte ditu colecțiile a lui agiumsiră ică la Universitatea Brașov, fie, ică la Muzeul Regional Brașov, thimilliusitu tru 1950. Ditu anul 1967, tru cadrul Muzeului Judițean Brașov, ia hiință secția di etnografie, cari, tru 1990, agiundzi instituție autonomă, cu statut juridic. Ditu aest istoric, dukimu cât di avutu easti patrimoniul Muzeului di Etnografie Brașov. Aestu easti expus adză emu tru sediul principal, emu și tru filialele ditu Săcele și Rupea și easti consacrat etnologiei regionale ditu sud-estul ali Transilvanie. Easti yilipsită civilizația comunității rurale ditu zonele etnologice Bran, Rupea, Țara Oltului, Valea Hârtibaciului și Țara Bârsei.”



    La Muzeul Etnografic Săcele turiștilli va s’veadă unu şingiru di lucre di patrimoniu, cari yilipsescu tradițiile pastorale a mocanilor, ama și reprezentarea idintitară a ceangăilor ditu zonă. Bogdana Balmuș: Muzeul funcționează tru un4 casă cari easti monument istoric, atestată documentar tru anul 1543. Tru cadrul a expoziției permanente, puteț s’vidiţ cum băna oamiñilli ditu atelu kiro, ţi zănăţ avea, cari era isnăhili a lor, cari erau instalațiile tehniţi pi cari li-adrară. Va s’vidiţ, tutunăoară, un spațiu di bănaticu și costume tradiționale. S-băgă accent pi scutearea tu vidială a multiculturalitatillei aliştei zonă Săcele pritu reprezentarea sugestivă a unei lumi comune emu a mocanilor emu a ceangăilor.



    La Muzeul Etnografic Gheorghe Cernea” ditu Rupea, aflămu ună reprezentare a comunităților mixte a românilor și sașilor, continuă Bogdana Balmuș, șefa Biroului di Relații Publice di la Muzeul di Etnografie Brașov: Suntu reprezentate zănăţli, isnăhili, adiţli, locărli di banaticut. Sumliniedz că muzeul poartă numa a folcloristului Gheorghe Cernea. Easti ună personalitate a zonei, cari publică impresionante culeadziri folcloristiţi. Patrimoniul a muzeului easti yilia a cercetărilor sistematice realizate di colectivul muzeului tru añilli di existență. Aesti colecții s-adunară, tru dzăţ di añi, anvărliga a unui ñiedzu di piese valoroase adunate nica ditu ahurhita a secolului al XX-lea di colecționari pasionați.”



    Nă duţemu ninti vizita și agiundzemu tru nai ma nou muzeu cari funcționează sum egida Muzeului di Etnografie. Aestu easti dişcllisu după revoluția contra a regimului comunist ditu România și ari numa di Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului. Bogdana Balmuș:



    Easti un muzeu di colecție cu specific unic tru România. Tematica a lui reprezintă ună incursiune tru istoria urbană a Brașovului. Muzeulu ari scamnulu tru ună casă multu veaclle, cari ntră tru lista monumentelor istorice tru anul 2004. Ea fu atestată arheologic nică ditu secolele XIII-XIV și fu znuita tru anul 1566. Va s’vidiţ tru izbă niscăte ancadramente ditu keatră, di uși și firidz, cari fură scoasi tu vidiala cu ucazea a znuerloru ditu aestu kiro şi datate ditu anul 1566. Casa fu amenajată ta s’yilipsească lucărlu a nicukirloru, prămătefţă avuţ, patricieni. Casa eara până tu inşita a secolului al XIX-lea a familiillei Closius. Membrii alistii familii featiră parte ditu elita sașilor brașoveni și avură funcții importante tru conducerea casabalui. Familia băna la protlu patomatu, iar, la parter, spațiul era datu cu niki a prămătefţăloru herari, pr4mătefţăloru cu acăţarea a pescului, vasi halcumă.”



    Tru tute aesti spații, s’organizeadză totna expoziții și evenimente. Ase, planificându-vă ună vizită tru un ditu aesti muzee, puteț s’aveţ ună surpriză multu mşeată. Bogdana Balmuș, șefa Biroului di Relații Publice di la Muzeul di Etnografie Brașov:


    Avem tru pregătire ună expoziție temporară multu mşeată: Icoane ditu sud-estul Transilvaniei”. Va s’dişcllidă tu bitisita a meslui aprilu și va s’hibă dişcllisă pănă tru cirişaru la Muzeul Țării Făgărașului Valer Literat”. Tutunăoară, la Muzeul Civilizației Urbane, avem ună altă expoziție reprezentativă Costumele junilor şi strañîli românești ditu Șcheii Brașovului” cari vas’dişcllidă tu bitisita di apriiuru, ahurhita di mai. Programul acțiunilor culturale ditu anul 2022 easti idyea vutu cumu aţelu ditu anilli tricuț și ari multi proiecte și expoziții temporare. Aducu aminti tora Jucării, păpuși și jocuri”. Va s’hibă ună surpriză multu mşeată tutu la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului. Yini diapoa și expoziția Pescuitul pe Olt” la Rupea, ama și multe alte surprize pe cari va li hăbărisimu di cu kiro. Tamamu tora ninti di sărbătorile a Paștilui ndreapsimu un singiru di ateliere cu elevllii ditu judițul Brașov di pictură pe lemn, la cari eara viniţ s’nă ndrupască masturlli populari. Vremu ca, pritu ahtări acțiuni, s’alăsămu ti bărnurli yinitoari prica a noastă ahătu avută.”



    Tru fiecari muzeu ari și una carte di impresii. Pricunuştearea tră gaeretea niacumtinată ti s’valorifica patrimoniul avutu a aluştoru muzee poate s’hibă vidzută tru frăndza a aluştoru cărță di impresii. Vizitatori ditu tuţ kiuşeadzlli a lumillei apreciadză emu exponatele emu și evenimentele organizate.


    Autoru: Daniel Onea


    Armânipsearia: Taşcu Lala












  • Muzee brașovene

    Muzee brașovene

    Ajungem azi în centrul României și deschidem azi porțile Muzeului de Etnografie din Brașov. Sub egida acestuia funcționează Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, Muzeul Etnografic Săcele și Muzeul Etnografic Gheorghe Cernea” din Rupea. Descoperim, așadar, un patrimoniu divers, expoziții bogate, evenimente unice, toate fiind o alternativă la oferta de turism activ a acestei zone montane. Invitatul nostru este Bogdana Balmuș, șefa Biroului de Relații Publice de la Muzeul de Etnografie Brașov:



    Muzeul de Etnografie Brașov a luat ființă în anul 1908, la inițiativa a cinci colecționari sași brașoveni, care au constituit atunci patrimoniul Muzeului Asociației Colecționarilor Brașoveni. Fondator a fost Iulius Teutsch. Muzeul s-a dezvoltat, iar, începând cu 1912, s-a numit Muzeul Săsesc al Țării Bârsei. Acesta și-a încetat activitatea la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. O parte dintre colecțiile sale au ajuns fie la Universitatea Brașov, fie la Muzeul Regional Brașov, înființat în 1950. Din anul 1967, în cadrul Muzeului Județean Brașov, ia ființă secția de etnografie, care, în 1990, devine instituție autonomă, cu statut juridic. Din acest istoric, deducem cât de bogat este patrimoniul Muzeului de Etnografie Brașov. Acesta este expus azi atât în sediul principal, cât și în filialele din Săcele și Rupea și este consacrat etnologiei regionale din sud-estul Transilvaniei. Este ilustrată civilizația comunității rurale din zonele etnologice Bran, Rupea, Țara Oltului, Valea Hârtibaciului și Țara Bârsei.”



    La Muzeul Etnografic Săcele turiștii vor vedea o serie întreagă de obiecte de patrimoniu, care ilustrează tradițiile pastorale ale mocanilor, dar și reprezentarea identitară a ceangăilor din zonă. Bogdana Balmuș: Muzeul funcționează într-o clădire care este monument istoric, atestată documentar în anul 1543. În cadrul expoziției permanente, puteți vedea cum trăiau oamenii acelor vremuri, ce ocupații aveau, care erau meșteșugurile lor, care erau instalațiile tehnice pe care le-au creat. Veți vedea, de asemenea, un spațiu de locuit și costume tradiționale. S-a pus accent pe evidențierea multiculturalității zonei Săcele prin reprezentarea sugestivă a unei lumi comune atât mocanilor cât și ceangăilor.



    La Muzeul Etnografic Gheorghe Cernea” din Rupea, găsim o reprezentare a comunităților mixte ale românilor și sașilor, continuă Bogdana Balmuș, șefa Biroului de Relații Publice de la Muzeul de Etnografie Brașov: Sunt reprezentate ocupațiile, meșteșugurile, obiceiurile, spațiile de locuit. Subliniez că muzeul poartă numele folcloristului Gheorghe Cernea.Este o personalitate a zonei, care a publicat impresionante culegeri folcloristice.Patrimoniul muzeului este oglinda cercetărilor sistematice realizate de colectivul muzeului în decursul anilor de existență. Aceste colecții s-au adunat, în zeci de ani, în jurul unui nucleu de piese valoroase adunate încă de la începutul secolului al XX-lea de colecționari pasionați.”



    Ne continuăm vizita și ajungem în cel mai nou muzeu care funcționează sub egida Muzeului de Etnografie. Acesta este deschis după revoluția împotriva regimului comunist din România și se numește Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului. Bogdana Balmuș:



    Este un muzeu de colecție cu specific unic în România. Tematica sa reprezintă o incursiune în istoria urbană a Brașovului. Muzeul este găzduit de o clădire foarte veche, care a intrat în lista monumentelor istorice în anul 2004. Ea a fost atestată arheologic încă din secolele XIII-XIV și a fost refăcută în anul 1566. Veți descoperi în pivniță niște ancadramente din piatră, de uși și ferestre, care au fost descoperite cu ocazia restaurărilor recente și datate din anul 1566. Casa a fost amenajată astfel încât să reflecte preocupările proprietarilor, negustori bogați, patricieni. Casa a aparținut până la sfârșitul secolului al XIX-lea familiei Closius. Membrii acestei familii au făcut parte din elita sașilor brașoveni și au deținut funcții importante în conducerea orașului. Familia locuia la etaj, iar, la parter, spațiul era închiriat negustorilor fierari, negustorilor de pește, de vase de aramă.”



    În toate aceste spații, se organizează mereu diverse expoziții și evenimente. Astfel, planificându-vă o vizită într-unul dintre aceste muzee, puteți avea o surpriză foarte plăcută. Bogdana Balmuș, șefa Biroului de Relații Publice de la Muzeul de Etnografie Brașov:


    Avem în pregătire o expoziție temporară foarte frumoasă: Icoane din sud-estul Transilvaniei”. Se va deschide la finalul lunii aprilie și va fi deschisă până în iunie la Muzeul Țării Făgărașului Valer Literat”. De asemenea, la Muzeul Civilizației Urbane, avem o altă expoziție reprezentativă Costumele junilor și hainele românești din Șcheii Brașovului” care se va deschide la sfârșit de aprilie, început de mai. Programul acțiunilor culturale din anul 2022 este la fel de bogat ca acela din anii trecuți și cuprinde foarte multe proiecte și expoziții temporare. Amintesc acum Jucării, păpuși și jocuri”. Va fi o surpriză foarte plăcută tot la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului. Urmează și expoziția Pescuitul pe Olt” la Rupea, dar și multe alte surprize pe care le vom anunța din timp. Chiar acum, înainte de sărbătorile Paștelui am organizat o serie de ateliere cu elevii din județul Brașov de pictură pe lemn, la care am beneficiat de sprijinul meșterilor populari. Dorim ca, prin astfel de acțiuni, să transmitem generațiilor viitoare zestrea noastră atât de bogată.”



    În fiecare muzeu există și o carte de impresii. Recunoașterea pentru efortul continuu de a valorifica patrimoniul bogat al acestor muzee se poate vedea pe fiecare pagină a acestor cărți de impresii. Vizitatori din toate colțurile lumii apreciază atât exponatele cât și evenimentele organizate.

  • Arieșeni

    Arieșeni

    Ne
    îndreptăm azi spre vestul României. În această zonă, munții formează un platou
    uriaș, care este împărțit în două de râul Arieș, unde peisajele îi încântă
    chiar și pe turiștii cu cele mai exigente gusturi. În acest colț de țară,
    datorită naturii nealterate încă mai trăiesc lupi și urși care au dispărut
    demult în alte părți ale Europei. Gheorghe Pantea, primarul comunei Arieșeni,
    județul Alba.

    Comuna Arieșeni se deosebește de celelalte
    așezări din zona montană, casele fiind răsfirate pretutindeni pe fețele
    însorite ale versanților și chiar în spatele acestora în grupuri mici, de câte
    trei, cinci case, care formează cătune sau
    crânguri. Pe raza comunei noastre
    sunt răsfirate 18 sate. Dintre resursele turistice mai importante, amintesc
    punctele de interes.

    Cele mai importante ar fi Cheile Gârdișoarei, Cascada
    Vârciorog, Cascada Pătrăhăițești, Ghețarul de la Vârtop, Peștera Gura Apei, Peștera
    Hodobana, Avenul cu două intrări, Izbucul Tăuzului, iar acestea sunt doar în
    perimetrul comunei Arieșeni. În vecinătatea noastră, pe raza comunei Gârda, se
    mai pot vizita Ghețarul de la Scărișoara, cel mai mare ghețar subteran din
    Europa, Peștera Poarta lui Ionele, o peșteră cu o intrare gigantică, cu o
    deschidere de aproximativ 12 metri. Acestea sunt amenajate recent și pot fi vizitate pe tot parcursul anului.


    În
    imediata vecinătate, în județul Bihor, avem Groapa Ruginoasă, Cetățile Ponorului care reprezintă
    o zonă carstică, Ghețarul Focul Viu, se poate vizita Peștera Urșilor, unde a
    trăit ursul de peșteră, Peștera cu cristale de la Meziad. Obiectivele turistice sunt diverse și multe, nu numai
    naturale, ci și cele create de om, în special biserici. Biserica Înălțarea
    Domnului, din Arieșeni, este o bisericuță veche, construită în anul 1791. Mai
    avem bisericuța Sfântul Ioan Botezătorul, din Gârda. La distanțe mai mari,
    recomand Mănăstirea Lupșa, Mănăstirea Izbuc, pentru cei care vor să practice
    turismul religios.



    Dacă
    vara puteți practica aici canyoningul, raftingul și caiacul pe ape repezi,
    iarna, Arieșeni atrage iubitorii sporturilor pe zăpadă. Gheorghe Pantea,
    primar. La Arieșeni vă așteptăm cu două pârtii de schi, pârtiile Vârtop 1 și
    Vârtop 2. Prima are o lungime de 1.800 de metri. Pleacă de la o altitudine de
    1.200 de metri și se oprește la o altitudine de 1.450 de metri, diferența de
    nivel fiind între 200 și 230 de metri. Cealaltă pârtie este mai scurtă, având doar 400 de metri. Ele sunt
    dotate cu instalații de teleschi. În imediata vecinătate, în județul Bihor,
    avem pârtia Piatra Grăitoare, dotată cu telescaun și cu o lungime de 1.100 de
    metri. Iarna, la Arieșeni, se organizează în luna februarie, în primul sau al
    doilea weekend al lunii, Serbările Zăpezii. Se desfășoară concursuri în domeniul
    sporturilor de iarnă: concursuri de schi, săniuță, alunecare pe zăpadă sau
    sporturi neconvenționale, cum ar fi fotbal cu clăpari sau hochei cu mătura. Nu
    lipsesc concertele și o discotecă în aer liber.


    Pe raza comunei
    Arieșeni sunt aproximativ 120 de unități de cazare, pensiuni sau cabane, cu
    aproximativ 2.000 de locuri de cazare, continuă Gheorghe Pantea, primarul
    comunei Arieșeni. Se pot consuma mâncăruri tradiționale cum
    ar fi plăcinta făcută pe lespede cu brânză sau dulcețuri din fructe de pădure:
    afine, mure zmeură. Se poate mânca
    tradiționalul balmoș moțesc (mălai fiert în unt şi smântână). Pe timp de vară, se pot vizita în satul
    Pătrăhăițești, la poalele Curcubăta Mică, două muzee unde meșterii populari
    produc și comercializează articole vestimentare tradiționale, produse din pânză
    lucrată la război, dar și obiecte prelucrate din lemn, cum ar fi tulnicele,
    donițe, ciubărașe, seturi de pahare din lemn și multe altele, lucrate cu
    măiestri deosebită. Iarna se pot face plimbări cu sănii trase de cai, iar vara
    cu căruțele și se poate practica, bineînțeles și echitația.


    Iată așadar numai
    câteva motive pentru a vizita zona Arieșeni. Până data viitoare, când vă
    așteptăm cu o nouă destinație, drum bun și vreme frumoasă!

  • Expoziții în muzee naționale

    Expoziții în muzee naționale

    La
    Muzeul Național de Artă al României (MNAR), este deschisă, până la sfârșitul
    lunii iunie, expoziția Poveștile Crucii. Sculptură miniaturală de tradiție
    bizantină, organizată în cadrul Galeriei de Artă Veche Românească. Gabriela
    Tofan, referent comunicare MNAR:

    Este o expoziție propusă de colegii de la Galeria de Artă Veche
    Românească și prezintă publicului o serie de 60 de lucrări, majoritatea fiind
    cruci sculptate și ferecate în argint aurit, cruci care au fost folosite în
    decursul timpului în cultul bisericesc. E foarte interesantă expoziția, este o
    ocazie de a vedea multe dintre piesele din Galeria de Artă Veche Românească,
    iar unele dintre acestea sunt obiecte inedite. Ne-am bucurat de vizitatori de
    când s-au redeschis muzeele și cred că unul dintre motive este că ne-am
    mobilizat din martie anul trecut, de când s-a declarat stare de urgență. Am
    încercat să trezim, prin diverse activități și ateliere online, interesul unui
    public cât mai larg, nu doar să ne menținem publicul tradițional. Și ca urmare
    a acestor eforturi, acum avem vizitatori și ne bucurăm că ne-am îmbogățit
    publicul cu tineri, oameni care nu vizitaseră până acum muzeul.


    Pe site-ul MNAR poate fi vizitată și
    Galeria Virtuală de Artă Orientală. Colecția de artă Islamică. Proiectul a
    inclus, alături de ateliere educative dedicate gravurii japoneze, ceramicii
    orientale și tehnicilor de țesere specifice covoarelor turcești, realizarea
    unei suite de scurte filme de prezentare a patrimoniului de artă islamică al
    MNAR. Piesele, alese de istoricul de artă Mircea Dunca, specialist în artă
    islamică, sunt expuse în această primă galerie accesibilă online.


    Muzeul Național de Istorie Naturală
    Grigore Antipa ȋmpreunӑ cu Universitatea Națională de Arte București
    prezintă, până la sfârșitul lunii mai, expoziţia Imaginează-ți! Creații
    textile inspirate din natură. Lucrările expuse la Muzeul Național de Istorie
    Naturală Grigore Antipa sunt instalaţii artistice textile şi ansambluri
    decorative pentru interior, imprimate/ţesute realizate în tehnici
    tradiţionale/neconvenţionale specifice mediului textil, destinate spaţiilor
    private sau publice. Lucrările sunt realizate de studenți ai Departamentului
    Arte Textile și Design Textil din cadrul Facultăţii de Arte Decorative şi
    Design, Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, coordonați de Daniela
    Frumuşeanu, curatorul expoziției.

    Inițiativa de a organiza expoziții cu studenții o am de foarte multă
    vreme, sunt foarte mulți ani de când organizez expoziții cu studenții. Dar nu
    mă gândesc la a expune lucrările respective într-o expoziție decât dacă acestea
    merită să fie văzute de public. Ideea acestei expoziții s-a născut când am
    discutat cu studenții mei tematica de masterat și a fost o conjunctură extrem
    de fericită, mulți dintre ei alegându-și ca sursă de inspirație natura. Cred că
    așa cum oamenii au un destin, și creațiile artistice au unul și printr-o
    conjuctură fericită s-a materializat această colecție de lucrări și idei care rezonează perfect cu spațiul Muzeului Național de
    Istorie Naturală Grigore Antipa.


  • O retrospectivă Art Safari 2020

    O retrospectivă Art Safari 2020

    În septembrie 2020 a
    avut loc a 7-a ediţie a unui eveniment cultural mult așteptat:     Pavilionul de
    Artă București – Art Safari    . Acum, la două luni de la încheierea evenimentului,
    am stat de vorbă cu Ioana Ciocan,     director Art Safari, pentru a privi în retrospectivă
    evenimentul și pentru a trage câteva concluzii:


    Pentru prima dată în istoria evenimentului Pavilionul de Artă București
    – Art Safari s-a desfășurat în două spații distincte: clădirea impresionantă
    Victoria Tower de pe Calea Victoriei, din centrul Capitalei și într-un spațiu
    extrem de surprinzător, mall-ul AFI Cotroceni. Am ales AFI Cotroceni întrucât
    ne-am gândit că este mai simplu, mai accesibil să ducem arta acolo unde sunt
    oamenii. Dacă oamenii sunt la mall, atunci a fost o decizie firească să avem un
    pavilion de artă în mall. Așa că am construit acolo un satelit cu diverse
    instalații artistice, interactive, realizat pentru întreaga familie, bineînțeles
    cu acces gratuit.

    Un alt lucru interesant a fost că Art Safari a putut fi
    vizitat și noaptea. Așa că, în fiecare noapte, de pe 11 până pe 27 septembrie,
    grupuri restrânse de vizitatori s-au putut bucura de tururi ghidate, dar și de
    performance-uri muzicale. Anul acesta, în condiții dificile … a trebuit să
    ținem cont de niște măsuri care deja se înscriu în noul normal: distanțare
    socială, mască și un lucru foarte important, în Art Safari au putut intra un
    număr limitat de oameni. Asta a însemnat că în toți cei 11.000 de metri ai
    Victoriei Tower de pe Calea Victoriei deodată au putut vizita Art Safari doar
    175 de oameni. A trebuit să respectăm această sugestie a Ministerului Culturii
    și a Ministerului Sănătății, ca să ne asigurăm că toată lumea vizitează Muzeul
    Art Safari în deplină siguranță.



    Am discutat despre
    cele două expoziții din Art Safari care s-au bucurat de cel mai mare succes la
    public – Pavilionul Sabin Bălașa și Pavilionul Gheorghe Petrașcu. Ioana Ciocan
    ne-a declarat:


    După
    lunile de stat în casă de la începutul anului 2020, ne-am dat seama de cât de
    mult ne lipsesc evenimentele culturale. Ne-am bucurat că în aceste condiții
    extrem de dificile, am putut realiza Art Safari ediția 7. Pavilionul Sabin
    Bălașa – pictor contemporan faimos înainte, dar și după revoluția
    anticomunistă – a ocupat un întreg etaj din clădire. Fiecare pânză a lui Sabin
    Bălașa a fost un fel de escapadă într-un univers cosmic extrem de ciudat,
    populat de ființe feminine și masculine surprinse în fel de fel de călătorii
    inițiatice.

    Am obținut un împrumut extrem de valoros și unic de la Camera
    Deputaților din România, care ne-a împrumutat 8 lucrări de mari dimensiuni
    semnate de Sabin Bălașa. Ne-am dorit foarte tare ca și portretele lui Ceaușescu
    și al soției să fie prezente în Art Safari, din păcate nu le-am putut obține,
    pentru că era important pentru public să știe că Sabin Bălașa nu a pictat doar
    un univers cosmic albastru, ci și lucrări de propagandă. La primul etaj de pe
    Calea Victoriei, pavilionul muzeal a fost dedicat lui Gheorghe Petrașcu – unul
    din artiștii extrem de iubiți ai artei românești, un mare maestru, care, din
    păcate, nu a mai beneficiat de o expoziție din 1972.



    Art Safari a venit
    cu o surpriză expozițională pentru spațiul est-european, ne spune Ioana Ciocan:


    În 2020
    Pavilionul Internațional a fost dedicat unei arte rebele adusă din Statele
    Unite: Guerilla Girls. Grupul de feministe a fost înființat la New York în 1985
    și pentru reprezentarea de la București Guerilla Girls a curatoriat o expoziție
    istorică – o expoziție care cuprinde cele mai faimoase și importante lucrări
    ale grupului artistic, lucrări din 1985, dar și lucrări din anii 90 și din anul
    2020. Grupul a fost înființat ca formă de protest asupra diferențelor de gen
    practicate de muzeele din SUA, și nu doar SUA, chiar anul acesta am putut vedea
    la Muzeul Național de Artă al României o expoziție semnată doar de autori
    bărbați. Așa că protestul din 1985 al celor de la Guerilla Girls probabil că
    încă nu a ajuns la București și de aceea ne-am bucurat că am avut onoarea să
    găzduim acest grup istoric în premieră nu doar în România, dar și în această
    zonă.



    Publicul a
    reacționat extraordinar la propunerile expoziționale interactive și pentru cei
    mici, copii iubitori de artă. Ioana Ciocan își aduce aminte cu plăcere:


    Pavilionul Școala de la București curatoriat de Silvia Rogozea și-a propus o
    radiografie a ultimilor 30 de ani de artă bucureșteană. Pentru a fi prezent în
    expoziție nu a trebuit să fii născut, crescut și educat la București, ci a
    trebuit să ai într-un punct important al vieții tale de artist o legătură
    strânsă cu Bucureștiul. A fost o expoziție eclectică, extrem de iubită de
    public, extrem de fotografiată. Un hashtag Art Safari ne dă pe Instagram cele
    mai reușite unghiuri ale expoziției Școala de la București.

    Expoziția a
    cuprins și o instalație audio, realizată în parteneriat cu artista Ana Bănică,
    care a fost extrem de iubită, mai ales de publicul tânăr. Pavilionul Copiilor a
    reprezentat ceva unic în Art Safari. I-am rugat pe cei mici să ne trimită
    lucrări realizate în timpul carantinei de la începutul anului.. A fost absolut
    fascinant pentru noi să primim lucrările lor, realizate pe hârtie, dar și pe
    pânză, colaje, fotografii, decupaje din reviste – acest univers al copiilor
    realizat într-o perioadă extrem de dificilă pentru ei. Dar și mai încântător
    pentru noi a fost să-i vedem pe cei mici cum vin în Art Safari și cum își văd
    lucrările expuse în premieră într-un muzeu. Așa că vrem să continuăm acest
    pavilion al copiilor și în ediția din 2021.



    În încheiere, Ioana
    Ciocan, director
    Art Safari     ne-a vorbit despre dificultățile realizării unui astfel de
    proiect în această perioadă și despre ediția următoare:


    Efortul
    uriaș al echipei de a organiza Art Safari în contextul pandemiei a fost
    răsplătit pe măsură de entuziasmul vizitatorilor. Ne-am bucurat încă o dată să
    vedem cozi la artă, așa cum se întâmplă de altfel la toate expozițiile internaționale
    de prestigiu. Bucureștenii și nu doar ei au stat la coadă la Art Safari exact
    cum o fac în momentul în care vizitează marile muzee internaționale. Așa că
    ne-am bucurat că am putut să oferim iubitorilor de frumos o experiență de
    vizitare contemporană, perfect adaptată vremurilor în care trăim. A fost
    într-adevăr o ediție de colecție și vreau să vă invit de pe acum să faceți
    parte din Art Safari. Anul acesta am avut peste 80 de tineri care au ales să
    facă voluntariat în domeniul artei în Art Safari, o echipă de voluntari elevi
    din liceele bucureștene, care sunt cu siguranță inspirație pentru generațiile
    tinere. Așa că, vă invităm nu doar să vizitați Art Safari, dar să fiți și
    voluntari în acest mare proiect cultural.

  • Atracţii mai puţin cunoscute în judeţul Prahova

    Atracţii mai puţin cunoscute în judeţul Prahova

    Astăzi vă invităm în judeţul Prahova pentru a descoperi obiective mai puţin cunoscute. Ca zonă turistică, Prahova îşi are începuturile în a doua jumătate a secolului al 19-lea şi se datorează în special construirii Castelului Peleş, la Sinaia şi stabilirii acolo a reşedinţei de vară a regelui României, Carol I. De atunci, a crescut interesul pentru localităţile din apropiere, care s-au transformat în timp în staţiuni care, la rândul lor, alcătuiesc cea mai atractivă şi, totodată, cea mai aglomerată destinaţie turistică montană din România: Valea Prahovei.



    Prahova poate fi destinaţia oricărui turist, indiferent de vârstă, indiferent de anotimp. Aici se găsesc o serie de destinaţii inedite, cum ar fi castelul Iulia Haşdeu, de la Câmpina, Muzeul Ceasurilor şi Muzeul Petrolului, ambele din Ploieşti. Crucea de pe Vârful Caraiman, din Munţii Bucegi, care a intrat în Cartea Recordurilor Guiness pentru cea mai mare construcţie metalică, la cea mai mare altitudine.



    Traian Bădulescu, operator de turism ne-a povestit despre alte tentaţii descoperite: “O zonă fascinantă pe care am descoperit-o şi eu recent, este zona Floreşti-Filipeştii de târg. E foarte aproape de Bucureşti, între Ploieşti şi Valea Prahovei, una dintre cele mai renumite zone turistice ale României. În afară de Valea Prahovei, mai avem în judeţul Prahova mai multe atracţii turistice foarte importante. La Floreşti se află ruinele unui palat extraordinar, Micul Trianon, un palat care chiar imita vestitul palat Trianon, din Franţa. A fost construit în 1911de cel mai bogat român şi unul dintre cei mai bogaţi europeni de la acea vreme, din familia Cantacuzino, supranumit Nababul. Chiar dacă este în ruină acum palatul, există un proiect de prezervare a zidurilor şi va fi transformat într-un spaţiu atât de vizitare, cât şi de evenimente. Acolo se află şi un turn, copie fidelă aproape a Turnului Chindiei (n.r. din Târgovişte) şi sunt peisaje de vis. Vorbim de o zonă de deal. Tot în acestă zonă a Subcarpaţilor, din judeţul Prahova, se află mai multe vestigii ale unor familii boiereşti şi nobiliare, Cantacuzino şi Filipescu. De exemplu, conacul Pană Filipescu a fost recent restaurat, din Filipeştii de Târg şi poate fi vizitat. Este un muzeu extraordinar. Pe de altă parte, tot în Filipeştii de târg pot fi văzute ruinele palatului postelnicului Constantin Cantacuzino, tatăl lui Constantin Brâncoveanu.



    În zonă, turiştii se pot bucura de găzduirea multor pensiuni construite în ultimii ani, care păstrează stilul tradiţional muntenesc. Iar oferta de activităţi a pensiunilor e pe măsură, după cum ne-a spus Traian Bădulescu: “Turistul poate vizita o herghelie, se poate plimba cu caii, se poate plimba cu căruţa, are variante de drumuri off-road şi bineînţeles vestigii istorice. Şi nu departe sunt şi foarte multe podgorii. Vorbim de judeţul Prahova, de zona subcarpatică. Deci atenţie mare pentru amatorii de vinuri!



    Cu adevărat, în Prahova există un “drum al vinului, concurent cu alte programe similare, pe plan internaţional. În zona Dealu Mare se poate degusta soiul Fetească Neagră, ambasadorul vinurilor româneşti. La o degustare organizată, oferta este de 4-6 vinuri, în funcţie de cramă.

  • Ziua muzeelor 2020, cu mască

    Ziua muzeelor 2020, cu mască

    De 43 de ani, în
    jurul datei de 18 mai, muzeele din întreaga lume sunt invitate să celebreze
    Ziua internaţională a muzeelor. Din 1977 ne-am obişnuit ca evenimentele şi
    acţiunile organizate cu acest prilej să dureze întreaga zi, un weekend sau
    chiar o săptămână. În 2018, spre
    exemplu, au participat la acest eveniment peste 40.000 de instituţii muzeale
    din aproape 160 de ţări.


    Şi deşi părea departe de realizabil, anul acesta,
    în jurul datei de 18 mai, se redeschid mai multe muzee din ţară. Şi tot anul
    acesta, la împlinirea a 84 de ani de la deschiderea Muzeului Naţional al
    Satului Dimitrie Gusti, ținând cont de măsurile de distanțare socială instituite pe fondul stării de urgență, apoi
    de alertă, la nivel național, Muzeul Satului şi-a anunţat redeschiderea pentru public.


    Cu acestă ocazie, Bogdan Gheorghiu, Ministrul
    Culturii, a declarat: Dacă
    am învăţat ceva din această perioadă foarte grea pentru noi este că am văzut
    cât de importantă şi prezentă este cultura în societatea noastră, în oraşele
    noastre şi în viaţa fiecăruia. Cultura aduce inspiraţie, creativitate şi
    speranţă în vieţile oamenilor şi credem că va fi esenţială va fi revenirea la
    normalitate nu numai în România, dar şi în toată lumea. Până acum două luni,
    accesul la muzeu ni se părea un gest de normalitate, pe care îl luam ca pe un
    lucru firesc.

    Tot astăzi îmi doresc să apreciem importanţa libertăţii de a
    alege şi de a aprecia aceste instituţii ale istoriei, dar şi ale educaţiei,
    pentru că muzeele reprezintă adevăraţi protectori ai trecutului, dar şi ai
    perspectivelor pentru viitor, adevărate remedii împortiva uitării. Sper că am
    reuşit să îi facem curioşi pe cei ce nu au mai păşit într-un muzeu din
    copilărie sau care poate nu au ajuns niciodată aici, iar rumoarea redeschiderii
    muzeelor să atragă şi public nou, dornic să descopere şi să îşi petreacă timpul
    liber în mod sănătos. Cultura, în toate formele ei, este şi terapie pentru
    suflet, mai ales în aceste momente pline de încercări.


    Comitetul consultativ al Consiliului internaţional
    al muzeelor (ICOM, creat în 1946) alege în fiecare an tema pentru desfăşurarea
    Zilei internaţionale a Muzeelor, ce poate atinge subiecte precum globalizarea,
    populaţiile indigene, reducerea decalajelor culturale şi grija pentru mediul
    înconjurător. Sub ce auspicii deschidem muzeele anul acesta ne-a spus tot
    Bogdan Gheorghiu, ministrul Culturii:

    Redeschiderea muzeelor va avea loc, sperăm noi, cât mai aproape de data de
    18 mai, când este Ziua internaţională a muzeelor, care anul acesta stă sub
    semnul egalităţii, diversităţii şi incluziunii. Aş adăuga şi al solidarităţii,
    pentru că împreună trăim aceste vremuri pe care le vom depăşi tot împreună.
    Astfel, închei prin a vă invita să veniţi înspre muzee, dar să ţineţi cont e
    regulile de siguranţă şi sănătate publică, pentru că asta este cea mai bună
    dovadă de respect reciproc.


    Dr. Paula Popoiu, manager al Muzeului Satului, a
    precizat: Se spune că
    femeile sunt mai active. Noi ne-am pregătit în aceste luni, luni care pentru
    noi au fost triste, pentru că eram obişnuiţi ca la început de primăvară, muzeul
    să fie plin de lume şi să facem multe activităţi. Eu, de exemplu, simt foarte
    mult lipsa copiilor care erau pe aleile Muzeului Satului, pentru că de la ei
    aflam părerile cele mai adevărate despre ceea ce făceam noi aici. Noi conducem
    un sat aici.


    Sergiu Nistor, consilier Prezidențial, a venit cu
    o încurajare: Reluarea
    activităţii va fi totuşi una foarte rapidă în domeniul muzeelor. Aş dori să
    transmit un cuvânt de încurajare pentru cei din domeniul culturii, care încă nu
    se pot bucura de contactul fizic cu publicul. O să vină şi acel moment. Avem
    modelul lui George Enescu, născut pe plaiurile noaste, dar care a trecut în
    tinereţe prin perioada foarte dificilă, cea a Marelui Război, când a cântat în
    tanşee şi la căpătâiul bolnavilor în spitalele de campanie.

    Cu toate acestea,
    după sfârşitul Marelui Război şi desăvârşirea unităţii naţionale, Enescu
    spunea, Cultura va trăi! Imposibil ceea ce s-a creat în atâtea sute de ani să
    dispară. Omenirea a mai trecut prin perioade dificile şi a răzbit. Şi încheia:
    Trebuie să credem şi vom învinge! Spun acest lucru, pentru că am convingerea
    că ceea ce face Muzeul Satului astăzi e mai mult decât pregătirea redeschiderii
    unui muzeu. Este o chemare la optimism, este o chemare la creativitate şi
    colaborare între instituţiile culturale, pentru a găsi cele mai potrivite
    măsuri pentru a se reîntâlni cu publicul.


    Şi cum în România Ziua muzeelor este marcată prin ordinul de reîncepere a
    activităţii, am aflat de la dr. Paula Popoiu, manager al Muzeului Satului, ce
    au făcut oamenii de la muzeu în tot acest răstimp de veghe şi ce măsuri sunt
    prevăzute pentru vizitarea în siguranţă a acestui muzeu, unul dintre cele mai
    vizitate la nivel naţional:

    Ne
    vom lua, evident, toate măsurile de prudenţă la deschiderea acestui muzeu, aşa
    cum ne vom lua măsuri şi în viaţa noastră personală. Trebuie să vă fac o
    mărturisire: în toată acestă perioadă în care muzeul a fost închis, în spatele
    uşilor închise viaţa nu a contenit deloc, viaţa profesională. Am avut aici tot
    timpul oameni care au avut iniţiativă. Am venit într-o zi la muzeu şi mi-am
    găsit colegii săpând grădinile din curtea caselor şi plantând flori, pentru că
    oamenii au continuat să lucreze chiar cu mai multă dragoste decât cea cu care
    lucrau înainte.

    Am obţinut câteva sute de măşti, am propus unor mari magazine
    să facem şi parteneriate, prin care noi să le facem reclamă în muzeu, în sensul
    că punem peste tot eticheta şi ei ne vor furniza măşti şi dezinfectante. Noi
    aici vom aplica două feluri de reguli, cele pentru aer liber, dar şi cele
    pentru interior. Pentru că avem sălile de expoziţii cu expoziţii temporare şi
    fiecare casă este o microexpoziţie de fapt. Şi atunci acolo am limitat intrarea
    persoanelor. Părerea mea este că noi nu trebuie să cedăm în faţa problemelor,
    ci să găsim soluţiile.


    Muzeele, bibliotecile, librăriile, dar şi expoziţiile de artă îşi aşteaptă
    deja vizitatorii.

  • Muzică clasică, în martie, în spaţii neconvenţionale din ţară

    Muzică clasică, în martie, în spaţii neconvenţionale din ţară

    Să asculţi muzică clasică la mall sau când îţi faci cumpărăturile la un hipermarket? Da, pentru că din octombrie 2010, în fiecare zi a lunilor martie şi octombrie, Radio România Muzical propune înregistrări cu celebre lucrări din muzica cultă în spaţii neconvenţionale – hipermarketuri, mall-uri, librării, muzee, sedii de firme.

    Partenerii proiectului sunt nume importante din retailul şi business-ul românesc, care au susţinut iniţiativa cu entuziasm, observând impactul pozitiv pe care campania o are asupra propriilor angajaţi şi asupra clienţilor lor din întreaga ţară: Carrefour, Cora, Mega Image, Mobexpert, Dedeman, Leroy Merlin, Librăriile Humanitas, Castelul Bran, CRH România, Iulius Mall Iaşi, Timişoara, Cluj şi Suceava, Mood Media, Palas Mall Iaşi, ParkLake Shopping Center şi Băneasa Shopping City Bucureşti, PwC România, Vivo Piteşti şi Baia Mare, Arena Mall Bacău, Hello Shopping Park Bacău.

    O altă latură a proiectului se derulează în şcolile româneşti, Ascultă 5 minute de muzică clasică fiind un program naţional la care, în anul şcolar 2019-2020, au participat peste 230.000 elevi din întreaga ţară.

    Ambasador al proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică este celebrul violonist Alexandru Tomescu, protagonist al recitalului Beethoven(Tom)escu ce va avea loc pe 21 martie la ParkLake Shopping Center din Bucureşti. Celebrând ziua Radio România Muzical şi proiectul Ascultă 5 minute de muzică clasică, Alexandru Tomescu interpretează, alături de pianistul spaniol Josu de Solaun, lucrări celebre de Ludwig van Beethoven, compozitor aniversat în 2020 la 250 ani de la naştere.

    Detalii despre campanie pe www.romania-muzical.ro/5minute. Radio România Muzical, unicul post de radio românesc dedicat muzicii clasice, poate fi ascultat în FM (97,6 şi 104,8) sau live online la www.romania-muzical.ro.