Radio România Internațional

Tag: muzee

Jurnal românesc – 17.07.2018

Patriarhia
Română şi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni au semnat marţi, un nou
protocol de colaborare. Acest document are în vedere o serie de proiecte,
programe şi acţiuni care urmăresc sprijinirea comunităţilor româneşti din afara
graniţelor ţării pentru păstrarea identităţii etnice, culturale şi religioase.
Sunt reglementate, astfel, eforturile comune în beneficiul comunităţilor
românilor de pretutindeni prin construcţia, reparaţia, conservarea şi dotarea
bisericilor, bibliotecilor şi muzeelor, prin renovarea şi întreţinerea caselor
memoriale, a monumentelor istorice şi a cimitirelor. Păstrarea, protejarea şi
revitalizarea tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti vor fi sprijinite prin
organizarea în ţară şi în străinătate a unor manifestări culturale destinate
românilor de pretutindeni, prin proiecte educaţionale, precum şi prin
consolidarea rolului educaţional, spiritual şi identitar al parohiilor şi
mânăstirilor ortodoxe româneşti din afara graniţelor ţării. În cadrul parohiilor
ortodoxe româneşti vor fi organizate evenimente tradiţionale cu ocazia
sărbătorilor, diverse manifestări culturale, tabere pentru copiii şi tinerii
din afara graniţelor ţării, concursuri de limba română, derulate în cadrul
proiectului ‘Şcoala de Duminică’, ore de religie având drept scop
familiarizarea copiilor cu credinţa ortodoxă, cu legătura dintre poporul român
şi creştinism şi cu respectarea libertăţii religioase.

Secretarul de
stat Lilla Debelka a participat la ediția a III-a a proiectului transfrontalier
Școala de vară dunăreană, care a avut ca temă Sărbătorirea Centenarului
Marii Uniri’. Programul, organizat de Asociația Danubiana din Galați, își
propune să faciliteze schimbul de experiență dintre profesorii din Ucraina și
cei din România în vederea consolidării demersurilor de păstrare, perfecţionare şi promovare a limbii române în
comunitățile românești din afara granițelor. Ajutorul dat de Guvern prin
intermediul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni sub forma celor 1.000
de burse destinate elevilor de clasa a-I-a din Ucraina, precum și cele 300
stagii de perfecționare destinate profesorilor pentru predarea limbii române în
teritoriu reflectă atenția pe care o acordăm etnicilor noștri, a spus Lilla Debelka. Totodată, oficialul MRP
i-a invitat pe toți cei prezenți la eveniment să promoveze concursul 100 de
eseuri pentru 100 de ani, o inițiativă destinată copiilor și tinerilor care
participă la taberele ARC, unul dintre cele mai ample proiecte ale ministerului.

Din 13 iulie a intrat în vigoare Ordonanţa de
Urgenţă nr. 63 privind compensarea unor creanţe reciproce între statul român şi
persoanele beneficiare ale legilor din domeniul restituirii proprietăţii. A
fost instituit astfel un mecanism de stingere a datoriilor pe care le au către
A.N.R.P. persoanele care au executat silit instituţia, iar ulterior instanţele
au dispus reîntoarcerea sumelor. Aceste datorii se vor stinge prin compensare
cu sumele pe care aceleaşi persoane le au de primit, prin A.N.R.P., de la
bugetul de stat, în baza legilor restituirii proprietăţii. Persoanele care
doresc să beneficieze de procedura compensării au la dispoziţie 90 de zile de
la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă pentru a depune cereri. În
interesul persoanelor vizate de aceasta OUG, A.N.R.P. a stabilit o procedură
simplificată de depunere şi soluţionare a cererilor. Recomandăm persoanelor
care vor să solicite compensarea creanţelor să se prezinte personal sau prin mandatar
legal şi să deţină asupra lor, după caz, documentele care atestă plata
voluntară sau prin executare silită a unei părţi din suma datorată A.N.R.P.

17 July 2018
Sibiu, o experienţă de neuitat

La Sibiu veţi
găsi muzee interesante, evenimente culturale de talie internaţională, piste noi
de bicicletă între sate străvechi, meşteşugari şi o gastronomie rafinată. Iată
aşadar câteva repere ale unei experienţe de neuitat. Vorbim în rubrica de azi
despre oferta din 2018 a acestui judeţ din inima României. Alin Chipăilă,
preşedintele Asociaţiei Judeţene de Turism Sibiu, spune că elementul principal
al promovării de anul acesta îl reprezintă
programul Sibiu, regiune gastronomică europeană, prin toate valenţele sale:
economică, culturală şi, bineînţeles, turistică. Acest program va începe din
2019 şi promovează judeţul ca o
experienţă unică şi de calitate, prin prisma descoperirilor pe care turiştii le
pot face aici. Îşi pot găsi rădăcini comune cu strămoşii
lor, întrucât moştenirile săsească, ungurească, românească fac conexiunile
acestei zone din sudul Transilvaniei cu toată lumea. În al doilea rând, pentru
experienţa gastronomică. Mâncăruri alese, bucate cu gust de poveste, cum ne
place nouă să spunem, se găsesc şi prin alte părţi, însă noi vă oferim şi
povestea. Putem să vă spunem influenţa celor 11 bucătării asupra bucătăriei
transilvănene, care este drumul pe care îl parcurge mâncarea de la produsul
iniţial şi până la preparatul din farfurie. Nu în ultimul rând, pentru turismul
activ şi de aventură, avem trasee de drumeţie, piste de bicicletă, pe care pot
să descopere la pas, în tihnă, ceea ce are de oferit judeţul Sibiu. Cred că
giuvaerul coroanei este oraşul Sibiu cu centrul său vechi, care atrage foarte
mulţi turişti prin prisma arhitecturii şi, nu în ultimul rând, prin prisma
evenimentelor culturale, care sunt organizate de către operatorii culturali, în
parteneriat cu municipalitatea.

Calendarul
evenimentelor va fi la fel de atractiv şi de bogat în evenimente şi este dublat
de calendarul evenimentelor gastronomice al anului 2018, spune Alin Chipăilă. Acesta acoperă tot teritoriul judeţului Sibiu cu evenimente dintre
cele mai gustoase, unele organizate în premieră, altele, cu câteva ediţii bune
în spate. Însă toate acestea au scopul de a atrage turiştii care să-şi încânte
papilele gustative cu tot ce are mai bun de oferit judeţul Sibiu. Majoritatea
regretă faptul că nu au reuşit să stea mai mult în judeţul nostru, lucru care
ne bucură, şi au descoperit o destinaţie turistică în care sunt oferite
servicii de calitate şi foarte atractive. În general, feedbackul din partea
turiştilor este unul foarte bun. Bazinul geografic din care provin cei mai
mulţi turişti este cel de origine germană: Germania-Austria. Un motiv ar fi
proximitatea, altul ar fi rădăcinile comune. Apoi ne vin turişti din Ungaria.
În general, oaspeţii noştri sunt din Europa. Avem şi statistici în acest sens.
Anul trecut, judeţul Sibiu a atras aproape 600.000 de turişti, dintre care
circa 200.000 au fost străini.

Regiunea
Mărginimea Sibiului este cunoscută pentru abundenţa pensiunilor sale, pentru
brânzeturile specifice, pentru tradiţiile şi meşteşugurile care s-au păstrat
vii în acest teritoriu. Dar mai puţine persoane cunosc patrimoniul natural de
excepţie al acestei zone. Aproape întreaga regiune face parte din Sit Natura
2000, care protejează habitate naturale valoroase. În sezonul cald, de exemplu,
puteţi vizita Rezervaţia Iezerele Cindrelului, în apropierea Vârfului Cindrel,
la peste 2.000 de metri altitudine, unde se află şi lacurile glaciare Iezerul
Mare şi Iezerul Mic. Tot atunci înfloreşte Bujorul de Munte, care înnobilează
întregul peisaj alpin. Şi, bineînţeles, în Sibiu veţi descoperi arta
meşteşugului românesc. Alin Chipăilă, preşedintele Asociaţiei Judeţene de
Turism Sibiu. În judeţul nostru, se află cel mai mare
complex muzeal în aer liber: Muzeul Naţional Astra, care are în componenţa sa,
prin activităţile desfăşurate, inclusiv această misiune de a susţine şi de a
promova meşteşugurile tradiţionale. Acolo, turiştii pot găsi lucruri care sunt
produse cu o foarte mare măiestrie de meşteşugarii artizanali şi pot chiar să
participe la crearea acestor produse, beneficiind astfel de o experienţă unică.
Sunt foarte multe informaţii de comunicat, dar recomandăm accesarea paginii
noastre de internet, www.sibiu-turism.ro,
şi cea a Primăriei Sibiu, www.sibiu.ro, unde
există un calendar actualizat al evenimentelor care au loc în judeţul nostru.
Aş dori să adresez invitaţia cea mai călduroasă către toţi turiştii să vină şi
să descopere una dintre destinaţiile de calitate ale României, care oferă
întotdeauna o experienţă de neuitat.

Pentru ca experienţa turistică să fie completă, nu rataţi o vizită la Ocna
Sibiului, la doar 17 km de oraşul Sibiu. Veţi găsi aici trei lacuri: Horia,
Cloşca, Crişan. Acestea sunt folosite în scop terapeutic încă din 1846 şi sunt
pe primul loc în Europa, alături de cele de la Sovata şi Ocnele Mari, în
privinţa fenomenului de heliotermie. Despre acest fenomen, dar şi despre
proprietăţile curative ale apelor, doctor Varodi Mariana Nicoleta, medic primar
recuperare fizică şi balneologie, din cadrul complexului balnear Ocna Sibiului. Asta înseamnă că apa se încălzeşte de la soare, la temperaturi de
22-24 de grade Celsius la suprafaţă şi 40-45 de grade Celsius la peste doi
metri adâncime. Aici se găsesc cele mai concentrate ape cloruro-sodice şi
nămoluri puternic mineralizate, un climat sedativ, ocrotit de pădurea şi de
dealurile din împrejurimi, factori naturali deosebit de puternici pentru
regenerarea forţelor psihice şi fizice. Complexul dispune de o bază de
tratament, unde pacienţii din ţară şi din străinătate, care au venit până acum
din Germania, Italia, Spania sau Egipt, au putut şi pot beneficia pe tot
parcursul anului de tratament. Acesta este curativ profilactic şi de recuperare
într-o gamă largă de afecţiuni ale aparatului locomotor, artroze cu diferite
localizări, spondilită anchilozantă, afecţiuni posttraumatice, fracturi,
entorse şi luxaţii, afecţiuni neurologice periferice, pareze de nerv, afecţiuni
dermatologice, respiratorii, dar şi ginecologice. Apele sărate concentrat sunt
utilizate în proceduri de hidrokinetoterapie, încălzite la temperaturi de 32-34
de grade Celsius, în piscina interioară, iar nămolul sapropelic este bogat în
vitamine, substanţe emoliente şi biostimulante.

Invitaţia
a fost lansată. Contactaţi-vă chiar acum agentul de turism pentru cele mai noi
oferte şi un calendar actualizat al evenimentelor din judeţul Sibiu.

5 April 2018
Oradea

Cetatea medievală,
muzee, clădiri istorice restaurate se află pe lista atracţiilor culturale ale
municipiului Oradea. Apele termale au avut un rol decisiv la dezvoltarea
segmentului de SPA şi a aquapark-urilor din Oradea şi din staţiunea aflată în
imediata apropiere, Băile Felix. De asemenea, Oradea poate fi punctul de
plecare în descoperirea multelor atracţii naturale ale Munţilor Apuseni.

Aflat la o distanţă
relativ egală faţă de Viena, Praga sau Bucureşti, oraşul cu străduţe înguste,
tipic medievale, poate fi o destinaţie romantică perfectă. În Oradea veţi găsi
foarte multe monumente istorice. Printre acestea, cel mai mare ansamblu baroc
de pe teritoriul României: Biserica Romano-Catolică. Ridicată între anii
1752-1780, aceasta a primit în anul 1991 rangul de basilica minor de la Papa
Ioan Paul al II-lea şi mulţi au spus că este una dintre cele mai frumoase
bazilici din Europa. Se asigură ghidaje în aproape fiecare limbă de circulaţie internaţională:
germană, engleză, italiană, franceză, dar şi maghiară. Catedrala şi complexul
de monumente pot fi vizitate fără nici un cost. Singurul loc în care se
plăteşte intrare, 7 lei (1,5 euro) , este la tezaurul catedralei, unde este
colecţia muzeală. Este o colecţie impresionantă de artă barocă şi de secol XIX,
care se poate vizita zilnic, între orele 8.00 -17.00, mai puţin duminica.

Este simplu să ajungeţi
în Oradea, spune Horia Carţiş, director general în cadrul Direcţiei de dezvoltare regionala, programe
si proiecte cu finanţare externa, din cadrul Consiliului Judeţean Bihor: Ne-a ajutat atât faptul că suntem aproape de graniţa de vest a
României, dar şi faptul că suntem poarta de intrare în România despre Europa.
Cred că oricine ne vizitează, cel puţin o săptămână, nu se va plictisi. În urmă
cu circa un an s-au terminat lucrările de modernizare atât ale terminalului cât
şi ale pistei de aterizare de la aeroportul din Oradea. Prin urmare, suntem
mult mai bine conectaţi cu piaţa externă. Avem zboruri de la Oradea către
Italia, Spania, Anglia şi către Germania. Prin urmare, pentru toţi aceşti
turişti este foarte uşor să ajungă la noi. Dacă e să urmărim statisticile, avem
foarte mulţi turişti din Italia, Ungaria, Polonia, Slovacia şi, mai nou, din
Germania. Aşadar, e o destinaţie nouă pentru turiştii europeni. De curând s-au
reabilitat sinagogile atât cea ortodoxă cât şi cea neologă. Sunt mulţi turişti
care vin şi din Israel. Oradea a fost un loc în care au trăit foarte mulţi
evrei, iar mulţi ne vizitează cu familiile. Evreii plecaţi în Israel vin cu
familiile pentru a le arăta şi urmaşilor ce înseamnă şi a însemnat Oradea
pentru ei.

Monumentul reprezentativ
al oraşului este Cetatea Oradea. O bună parte din istoria judeţului a gravitat
în jurul acestui ansamblu arhitectonic, atât la începuturi, în primele secole
de existenţă, în secolul al XI-lea, dar şi spre jumătatea secolului al XVI-lea,
când a fost centru spiritual, religios. A fost apoi centru cultural
renascentist, iar mai aproape de zilele noastre cetatea a fost cunoscută ca
fortificaţie militară transilvăneană importantă. Însă printr-o simplă plimbare,
la pas, prin oraş veţi descoperi şi alte monumente importante. În partea
centrală a oraşului puteţi vedea clădiri vechi, unele construite în secolul al
XVI-lea. Inginerul constructor vienez Franz Anton Hillebrandt a proiectat cele
mai importante monumente în stil baroc. Astfel, centrul istoric vă va cuceri cu
siguranţă. Dumitru Naneş, istoric din Oradea: Zona centrului
istoric, cu o bogată arhitectură art nouveau şi eclectică. Sunt clădiri de o
deosebită frumuseţe, dintre care aş enumera: Teatrul de Stat, Primăria,
Palatele Apollo Stern, Poinar, Moscovitz, Adorjan. De asemenea, sunt
monumentele de factură religioasă, bisericile romano-catolice, ortodoxe şi
reformate. Unele dintre ele dispun şi de puncte muzeale proprii Basilica,
Centrul Cultural Partium, Biserica cu Lună sau Catedrala Episcopală Catolică
Sf. Nicolae.

Catedrala
Adormirea Maicii Domnului sau Biserica cu lună, cum a mai fost
denumită, are un turn care se înalţă la 55 de metri deasupra solului. Pictura
interioară şi iconostasul aurit vor fi cu siguranţă puncte de atracţie. Însă
punctul de atracţie este o sferă, cu diametru de 3 metri, prinsă în clădire sub
orologiul din turn. Aceasta este vopsită jumătate negru, jumătate auriu, şi
reprezintă luna. Cu ajutorul unui mecanism unic în Europa, bila se roteşte în
funcţie de mişcarea de rotaţie a lunii în jurul Pământului, redând cu o
excepţională precizie, prin rotirea sa, toate fazele lunii.

Iar, dacă doriţi să vă
relaxaţi şi să vă bucuraţi de proprietăţile apelor termale, lângă Oradea, se
află o staţiune balneoclimaterică recunoscută în toată România. Aceasta s-a
modernizat mult în ultimii ani. Horia Carţiş, director general în cadrul Consiliului Judeţean Bihor: Băile Felix oferă în momentul de faţă o paletă foarte largă de
servicii. Sunt unităţi de cazare de la două la cinci stele. Există şi un
complex SPA nou, de cinci stele, care, de când şi-a deschis porţile are tot timpul
un grad de ocupare de aproape 90%. Astfel, descoperim că lumea şi-a dorit
astfel de servicii şi că, de fapt, apele termale în combinaţii cu servicii de
calitate generează o stare de bine pentru toţi cei care ne vizitează.

Bogdan Pater, consilier
în cadrul Consiliului Judeţean Bihor, recomandă Oradea tuturor categoriilor de
vârstă: Oradea este un oraş multicultural. Sunt reprezentate toate religiile.
Este o destinaţie pentru iubitorii de turism cultural şi istoric prin cetatea
sa, monumentele din oraş şi cele din apropiere, dar şi pentru iubitorii vieţii
de noapte. Toată zona fostului pasaj Vulturul Negru a fost amenajată şi au
apărut multe cluburi şi pub-uri. La începutul toamnei avem festivalul Toamna
Orădeană şi Festivalul Internaţional de Teatru Scurt de la Oradea. Ele sunt
precedate de Zilele Cetăţii. Apoi, în octombrie este Ziua Municipiului Oradea.

Potrivit unui recent
comunicat al municipalităţii, în curtea cetăţii din Oradea va fi amenajat în
curând un arheoparc. Amenajarea curţii, cu suprafaţa de 4.917 mp, va pune în
evidenţă elementele constructive ale catedralei gotice şi ale corpurilor
adiacente, reconstituite conform rezultatului cercetărilor arheologice.

15 February 2018
Castele din România

Pe teritoriul României, se
păstrează astăzi în jur de o mie de foste reşedinţe extraurbane ale elitelor
locale, din secolul al XVI-lea până în prima jumătate a secolului XX. Unele au
fost restaurate, unele sunt în degradare, iar altele fac obiectul unor procese
între moştenitori. Există castele şi în oraşe, în unele funcţionând muzee sau
fiind organizate diverse evenimente.

Irina Leca este istoric de artă, membru fondator şi
vicepreşedinte al Asociaţiei ARCHÉ. Face parte din echipa
monumenteuitate.org, o platformă vastă, cu foarte multe caracteristici şi
foarte utilă, de cercetare şi popularizare a reşedinţelor nobiliare
extraurbane. Am dorit să excludem castelele cele mai cunoscute din România:
Bran, Peleş, Pelişor, Castelul Huniazilor şi am rugat-o pe Irina Leca să
alcătuiască un top trei. Este o adevărată provocare. Am încercat totuşi să mă uit la
regiunile istorice şi să aleg câte un monument reprezentativ, punct de reper
sau martor al istoriei. Aş vrea să atrag atenţia asupra următoarelor patru,
cinci obiective. În primul rând, foarte aproape de Bucureşti, avem palatul de
la Floreşti, de lângă Ploieşti. A fost construit de nababul Cantacuzino, după
planurile lui Ion Berindei. Este un frumos exemplu de arhitectură de început de
secol XX, care, deşi azi e în ruină, este un obiectiv cât se poate de pitoresc
şi cât se poate de viu. Proprietarii actuali încearcă să-l revitalizeze şi
organizează acolo foarte multe evenimente culturale, cel mai important fiind
concursul hipic Kapatia Horse Trials, organizat în
septembrie.

Apoi, mergând
încet spre Moldova, Irina Leca
aminteşte de castelul lui Cuza, de la Ruginoasa. Este, la fel, un
exemplu frumos de arhitectură neogotică, într-un parc dendrologic superb, un
castel restaurat de curând, care adăposteşte Muzeul Cuza. Aici, vizitatorii pot
afla mai multe despre istoria domnitorului român şi, mai ales, despre Elena
Cuza. Trecând uşor spre Transilvania, ne vom opri la 30 de km de Sighişoara,
unde găsim castelul din Criş. Istoria acestuia începe în secolul al XV-lea,
conform arheologilor, un exemplu superb de arhitectură renascentistă. Este unul
dintre cele mai autentice şi pitoreşti care se găsesc acum în Transilvania.
Deşi nu este cunoscut de către publicul larg, este deschis turiştilor de foarte
multă vreme şi se află în plin proces de restaurare. Este şi acesta administrat
de o fundaţie care oferă tururi ghidate dezvăluind istoria castelului, dar şi a
satului săsesc în care se află acesta. Este un exemplu inedit de arhitectură
rezidenţială extraurbană a unei familii nobiliare maghiară, dar într-o zonă
preponderent săsească. Apoi, mai departe, în nord-vestul ţării, găsim
aşa-numitul Peleş al Transilvaniei, castelul Károlyi,
din Carei. A fost restaurant recent prin fonduri europene şi redeschis
turiştilor acum câţiva ani, în 2013. A fost transformat într-un muzeu foarte
interesant, care surprinde istoria regiunii şi a familiei Károlyi, dar şi o
perspectivă a acestor reşedinţe nobiliare extraurbane pompoase, ale marii elite
din imperiul austro-ungar.

Irina
Leca, istoric de artă, membru fondator şi vicepreşedinte al Asociaţiei ARCHÉ,
spune că România poate concura pe piaţa externă cu o ofertă turistică pentru
vizitarea castelelor. Există câteva zeci de castele reprezentative. Lista este
destul de mare, iar un circuit al acestor castele, care sunt chiar monumente
istorice, ar fi cât se poate de fezabil şi de atrăgător pentru publicul extern.
De asemenea, foarte interesant este că, aşa cum francezii au şi ei Valea Loarei, avem şi noi două cursuri de apă, care au în
stânga şi în dreapta lor o salbă întreagă de castele. Pe Valea Mureşului, de la
Topliţa până la ieşirea din ţară, există zeci de castele, unele se pot vizita
şi sunt foarte frumoase, altele sunt în stare mai puţin bună. Peste Carpaţi,
avem Valea Trotuşului. La Dărmăneşti, Dofteana, Comăneşti, există foste
reşedinţe nobiliare cât se poate de pitoreşti şi foarte interesante.

Sebastian Marcoci
este administratorul castelului Sturdza, din Miclăuşeni, o
bijuterie arhitectonică din estul României, cu o vechime de 600 de ani şi cu o
istorie bogată. Este vorba despre familia Sturdza, o familie
foarte bogată din Moldova. Aici e o poveste frumoasă. George Sturdza şi Maria
Ghica, construiesc un castel, pe structura vechiului conac, în stil neogotic.
Este un lucru deosebit pentru zona noastră. Construcţia a durat circa 24 de
ani. El este pictat la interior în stil art nouveau.
Maria Ghica se naşte la Istanbul. Acolo învaţă să picteze miniaturi. Tot acolo
a învăţat şi limba engleză şi s-a căsătorit în 1869 cu George Sturza. După
nuntă, cei doi întreprind o călătorie în Occident, prin Germania, Franţa şi
Austria. La întoarcere decid să transforme conacul lor în castelul Miclăuşeni.

Domeniul familiei
Sturza are trei componente esenţiale: un parc dendrologic de 30 de hectare,
mănăstirea şi castelul – componenta spirituală, cea culturală şi cea naturală. Castelul
se poate vizita în fiecare weekend, între orele 12.00 şi 18.00. Există evenimente
pe tot parcursul anului, dar în fiecare an, la începutul lui septembrie,
organizăm un eveniment de suflet. Este un festival care se numeşte Călătorie
la 1900. Atunci ne întoarcem în timp şi creăm o atmosferă de epocă în castel
şi în jurul lui. De obicei, se desfăşoară în primul sau al doilea weekend din
septembrie. Ideea a venit de la turiştii care şi-au exprimat dorinţa de a se
costuma ca pe vremuri şi de a retrăi perioada anilor 1900. Ne-am gândit la
această posibilitate şi am scos costume spre închiriere, bucatele pregătite cu
această ocazie respectă gastronomia din 1900. Sunt maşini de epocă, sunt
disponibile trăsuri pentru plimbare. Sunt organizate şi foarte multe ateliere
tematice. Sunt spectacole cu melodii vechi, de Anton Pann, sau melodii interbelice.

România găzduieşte şi un Târg internaţional al Castelelor, aflat în 2017
la a treia ediţie, care se va desfăşura în perioada 27-28 mai, la Castelul
Corvinilor, din Hunedoara.

23 March 2017
Iaşi

Catedrale, palate
impresionante, muzee şi multe expoziţii şi concerte. Oferta culturală a celui
de-al treilea oraş ca mărime din România este şi în această toamnă la fel de
bogată ca întotdeauna. Astăzi vom face o scurtă plimbare prin fosta capitală a
provinciei Moldova, timp de aproape 300 de ani. În călătoria noastră vom fi
însoţiţi de Anca Zota, coordonatoarea Centrului de Informare Turistică din
Iaşi, de la care am aflat că turiştii ar trebui să vină în Iaşi pentru
atmosfera deosebit de caldă şi de primitoare, pentru oamenii ospitalieri, dar
şi pentru tinereţea care se întâlneşte la tot pasul pe străzile oraşului.
Iaşiul este un oraş viu, în care au loc multe evenimente interesante. Unul
dintre acestea, organizat o dată la doi ani, are loc chiar înainte de
deschiderea noului an şcolar, în perioada 9-11 septembrie. Festivalul Muzicii
Mecanice. Festivalul muzicii mecanice oferă un program
distractiv, care curpinde expoziţii de automate muzicale, valori de patrimoniu
tehnic, spectacole cu flaşnetari, concerte, dans, animaţie, proiecţii video şi
workshopuri pentru specialişti. Sunt trei zile de spectacole şi manifestări în
cadrul acestui festival, aflat la a X-a ediţie. Sunt invitaţi şi din ţară şi
din străinătate şi e deja un festival de tradiţie. Aşteptăm specialişti din
Germania, Franţa, Cehia, Slovenia, Ungaria, Austria şi Republica Moldova.

Turiştii ajunşi la Centrul
de Informare Turistică Iaşi obţin toate informaţiile de care au nevoie pentru a
avea o vacanţă reuşită. Ei află programul evenimentelor, dar şi detalii cu
privire la monumente şi obiective turistice, spune Anca Zota, coordonatoare. Noi facem oferte personalizate pentru vizitatori. Dacă discutăm despre un
grup de tineri, atunci, ne axăm pe partea care ar putea fi mai interesantă
pentru ei. Turiştii au ce face în oraşul Iaşi în orice moment. Sunt muzee
interesante, mai mici sau mai mari. Există şi un muzeu nou, foarte interesant
la catedrala mitropolitană. Muzeul s-a deschis în subsolul ansamblului
mitropolitan şi este extrem de interesant. Există muzeul Universităţii, cu o
secţie foarte interesantă, dedicată culturii Cucuteni şi, desigur, partea cea
mai strălucitoare în acest moment este Palatul Culturii, pe care lumea a aşteptat
atât de mult să-l viziteze. Au locuri în jurul Iaşiului, unde pot face mişcare
în natură. Există două parcuri pentru căţărări în proximitatea oraşului, lacuri
cu hidrobiciclete, grădina botanică este şi ea foarte frumoasă şi foarte
atractivă pentru copii şi tineri.

Totalul turiştilor străini este aproape de cel al
turiştilor români, continuă Anca Zota, coordonatoarea Centrului de Informare
Turistică din Iaşi. Reacţiile şi impresiile sunt foarte bune.
În special turiştii străini sunt foarte încântaţi de ceea ce au văzut. Unii
dintre ei au fost şi acum câţiva ani şi observă schimbarea în bine a oraşului.
S-au finalizat unele monumente, s-au terminat unele lucrări, iar multe locuri
din Iaşi arată mult mai bine decât acum patru, cinci ani. Turiştii spun că este
un oraş cu atmosferă, în care ai mereu ce să faci. Noi furnizăm materiale de
informare în română, engleză, franceză şi germană. Vorbim de asemenea trei,
patru limbi străine, astfel încât ne putem adresa turiştilor într-un mod cât
mai prietenos şi avem relaţii foarte bune cu agenţiile de turism care oferă
tururi ghidate. Dacă oamenii sunt interesaţi de aşa ceva, le dăm trei, patru
opţiuni, iar ei pot alege şi negocia ceea ce doresc.

În Iaşi există oferte de cazare pentru toate buzunarele.
Şi, indiferent unde vă veţi caza, nu aveţi cum să rataţi papanaşii, tochitura
moldovenească şi vinurile furnizate de reenumitele crame din Iaşi.

3 September 2016
Sate româneşti

Trecem astăzi în revistă câteva dintre cele mai
cunoscute sate româneşti, locuri în care obiceiurile populare sunt păstrate cu
stricteţe, iar calendarul sărbătorilor este bogat. Cunoaştem oameni şi tradiţii
din diverse zone ale României, aflăm despre meşteşuguri, arhitectură, dar şi
despre bucate tradiţionale. Înconjurate de
peisaje care au inspirat legende, satele româneşti în care ne oprim azi,
au rămas an de an la fel de primitoare cu turiştii.

Nicolae Marghiol,
preşedintele asociaţiei Cele mai frumoase sate din România, ne invită într-o
excursie în cele mai frumoase sate din fiecare judeţ al României, din fiecare
regiune. În felul acesta, vom descoperi case tradiţionale,
obiceiuri şi tradiţii, vom descoperi bucătăria bunicii. Totul a pornit din anii
1980, în Franţa. Acolo, s-a creat asociaţia Cele mai frumoase sate ale Franţei.
Apoi, şi alte state din Europa: Italia, Spania, Belgia şi, iată şi România, a
creat această asociaţie pentru a pune în valoare satul românesc tradiţional.
Cele mai frumoase sate din fiecare zonă a României sunt identificate pe baza
unor criterii: tradiţii, obiceiuri, gastronomie. Aceste sate trebuie puse în
valoare, trebuie promovate, trebuie să atragem turişti şi să dezvoltăm şi
agroturismul, dar şi activităţile agricole şi non agricole. Dorim să păstrăm
tinerii în aceste sate, pentru a nu le pierde.

Cărarea
satului trebuie păstrată autentică, ferită de modernism, spune Nicolae
Marghiol, preşedintele asociaţiei Cele mai frumoase sate din România. Vin
turişti străini, chiar şi prinţul Charles vine pentru acea cărare. Vin pentru
concertul de sunete al naturii, pentru biodiversitate, pentru tradiţii şi
obiceiuri, ceea ce România încă oferă din plin. Însă cum ar începe vizita unui
turist în satele româneşti? Mai întâi l-aş lua de la aeroport
într-o căruţă şi l-aş învăţa s-o conducă. Va lua chiar şi un permis de căruţaş,
fiindcă avem chiar o astfel de şcoală, iar pe parcursul câtorva zile va învăţa
să aibă grijă de cal, să-l înhame. O să mergem din Muntenia, în Transilvania şi
în Bucovina şi Maramureş şi vom descoperi satele. Vom descoperi case şi
obiceiuri tradiţionale, vom găti împreună cu el un păstrăv, o salată
dobrogeană. Vom urca pe munte, vom merge la cules de trufe, vom merge să mâncăm
fragi în pădurile lui Moş Martin, lucruri pe care le avem şi trebuie să le
punem în valoare. Când vine în România, turistul vine pentru contactul direct
cu oamenii locului, cu ţăranii. Turiştii străini caută simplitate.

În prezent, sunt derulate mai multe proiecte care presupun amenajarea
unor muzee. Este un lucru foarte important, spune Nicolae Marghiol. Este
important să păstrăm arhitectura tradiţională, dar şi memoria locului. Promovăm un turism de nişă. Turiştii ne contactează prin site şi prin
intermediul ambasadelor. Impresiile sunt variate. Însă, după cum poate se ştie,
orice destinaţie turistică, pentru a avea succes, trebuie să vândă şi o
poveste, o legendă. La noi legenda e vie. Nu trebuie să inventăm că avem
natură. Fructele sunt chiar ecologice şi te îmbie să le mănânci. Ei vin cu o
imagine destul de proastă, dar când descoperă bogăţia de tradiţii, obiceiuri şi
de peisaj, rămân înmărmuriţi. E adevărat, peste zece ani, am putea deveni
destinaţia cea mai importantă de agroturism a Europei. Avem câteva sate:
Cârlibaba, Drăguş şi Polovragi, din trei judeţe ale ţării, care sunt
recunoscute de Comisia Europeană ca destinaţii de turism de excelenţă. Sunt
sate care au tradiţii, pensiuni, obiceiuri, care păstrează arhitectura
tradiţională, dansurile, costumul popular. Ţinutul Buzăului sau Alba Iulia,
spre exemplu, sunt locuri pline de viaţă, care trăiesc datorită moştenirii din
trecut.

Unul dintre satele aflate pe primele locuri
în majoritatea clasamentelor este Ciocăneşti.
Este declarat sat-muzeu, spune Marilena Niculiţă, director al Muzeului Naţional
al Ouălor Încondeiate, o aşezare cum nu sunt multe altele. Este
unică în ţară, poate chiar în Europa, prin casele pe care se pot vedea motivele
tradiţionale. Aceste motive se regăsesc nu numai pe case, ci şi pe costumele
populare şi, în special, pe ouăle încondeiate din Ciocăneşti. Ciocăneşti a luat
locul întâi pe ţară în concursul Cele mai frumoase sate. Avem locuri frumoase
la înălţime, pe muntele Suhard. Dacă turistul vine în perioada iernii, avem
patinoar, pârtie de schi, organizăm focuri de tabără, excursii cu sania trasă
de cai şi multe alte activităţi. În comuna noastră avem 15 pensiuni omologate.
Sunt peste 300 de locuri de cazare în comună, dar şi în împrejurimile
Ciocăneştiului sunt multe pensiuni, la Cârlibaba, Vatra Dornei, Câmpulung.
Locuri de cazare sunt suficiente pentru toată lumea.

La poalele
munţilor, într-un peisaj idilic, în Transilvania, Sibiel este recunoscut pentru
icoanele pe sticlă, adunate astăzi într-un muzeu al lor, amenajat în fosta casă
parohială a bisericii Sf Treime, considerată, la rându-i, un simbol. Valerica
Niţescu, muzeograf: Biserica
a fost construită la 1765 şi a fost pictată în frescă zece ani mai târziu. La
un moment dat, fumul de la lumânări, praful, timpul au înegrit pictura.
Locuitorii satului Sibiel şi au dorit o biserică luminoasă şi s-au gândit să
acopere pictura cu cinci straturi de var. Pictura a stat sub var până în 1965,
când doi specialişti au îndepărtat varul A rămas pictura originală. Varul a
protejat-o. E biserica satului Sibiel, închinată Sf. Treimi, ctitorii ei fiind
locuitorii satului Sibiel. După ce a curăţat biserica de var, părintele paroh
Oancea s-a gândit să introducă Sibielul în circuitul turistic. Cu ocazia
Bobotezei, a mers prin casele credincioşilor din Sibiel, a văzut multe icoane,
ţesături, piese de mobilier, iar în 1969 a făcut apel la locuitorii satului să
doneze obiecte pentru un muzeu.

Iată,
aşadar, câteva destinaţii pentru un sejur reuşit, aproape de natură. Locuri în
care veţi găsi peisaje, locuri şi oameni de neuitat.

29 October 2015
Muzee celebre din Sibiu

Primul muzeu deschis în Europa Centrală şi de Est, care împlineşte
în 2017 două secole de funcţionare şi un muzeu ca o Românie în miniatură sunt
motive mai mult decât suficiente pentru a vizita Sibiul.

Muzeul Naţional Brukenthal a fost construit de Baronul Samuel von
Brukenthal, numit Guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei de
împărăteasa Maria Theresa. Singurul exponent al comunităţii săseşti
transilvănene căruia i se atribuie importante funcţii publice în statul
austriac, Samuel von Brukenthal construieşte la Sibiu un palat în stilul
barocului târziu, după modelul palatelor vieneze. Fondat ca instituţie în 1817,
Muzeul adăposteşe colecţia baronului, considerată una dintre marile moşteniri culturale lăsate de
Europa pentru viitor.

Prof.univ.dr. Sabin Adrian Luca, managerul Muzeului Naţional
Brukenthal: Este important să observăm că este formată de un
om care a străpuns cultura peste nivelul locului, peste nivelul Transilvaniei,
provincie al cărei guvernator a şi fost vreme de 10 ani. Un om care se pare că
s-a integrat în cultura europeană de când s-a născut, prin studiile făcute în
Germania, prin locurile prin care a umblat, în special Viena şi prin
Transilvania, căreia i s-a dedicat. Cu un an înainte de a muri, a făcut un
testament unic în epocă, prin care toate bunurile culturale adunate de el şi o
parte din averi constituiau Muzeul Naţiunii Săseşti. Astfel, la 1817 s-a
deschis ca muzeu public, pentru că aşa cerea baronul, sub supravegherea
Colegiului Evanghelic, actualul Colegiu Naţional Brukenthal. Peste doi ani se
împlinesc 200 de ani de funcţionare neîntreruptă ca muzeu public, fiind,
astfel, din cunoştinţele noastre, al treilea muzeu public ca înfiinţare din
lume, după British Museum şi Luvru.

Muzeul Naţional Brukenthal este acum un complex
muzeal extins în nouă clădiri, din care cinci palate, şi cuprinde colecţii care
însumează aproape un milion 700 de mii de piese în inventare. Potrivit
managerului Sabin Adrian Luca, este cea mai mare colecţie integrată din România.
Un patrimoniu ce trebuie nu doar îngrijit, ci şi promovat. Sabin Adrian Luca: Am imaginat o exploatare a bunurilor culturale pe mai multe paliere.
Participăm la expoziţiile naţionale ale României care se duc în alte ţări, dar
care sunt foarte puţine. Am pornit cu un program complex de restaurare,
programat pe 40 de ani. Şi, mai ales, un program de promovare a bunurilor
culturale pe care le avem…Am rămas uimit când am venit aici şi am văzut ce
colecţie de pictură flamandă şi olandeză există. Apoi, aflu la Bruxelles că
este cea mai mare colecţie cunoscută de artă flamandă şi olandeză aflată într-o
ţară europeană, după colecţiile din Belgia şi Olanda. Sau colecţia de artă
italiană – este foarte cerută de publicul din Occident.

Muzeul Naţional Brukenthal este primul muzeu din
România distins cu Premiul Uniunii Europene pentru Patrimoniu Cultural Europa
Nostra 2010 şi primul muzeu din România
admis în Clubul de Excelenţă The Best in Heritage de către European Heritage
Association în 2011.

Unul dintre muzeele de mari dimensiuni din România
este Complexul Naţional Muzeal ASTRA, care îşi are începuturile în a doua
jumătate a secolului al 19-lea. În prezent cuprinde mai multe departamente,
inclusiv Studioul ASTRA Film. Cel mai tentant, am putea spune, este Muzeul
Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA sau Muzeul în aer liber din Dumbrava
Sibiului, aşezat într-un adevărat paradis: rezervaţia naturală Dumbrava
Sibiului. Ovidiu Baron, directorul general adjunct al complexului:
Este o Românie în miniatură. Foarte mulţi dintre românii care sunt plecaţi
din ţară aleg să viziteze această Românie în miniatură şi se regăsesc foarte
bine aici, pentru că peisajul rural românesc s-a pervertit foarte mult în
ultimele decenii. Invitaţia este deschisă în permanenţă tuturor celor
care se întorc şi tuturor celor care sunt în trecere pe aici. Pentru că nu doar
românii ne vizitează. Cam 30% din public sunt străini. Şi suntem foarte
bucuroşi să vedem acest lucru. Este un spaţiu generos pentru muzeele de profil
etnografic din România şi din lume, Muzeul ASTRA situându-se, prin Muzeul în
aer liber, în primele două-trei locuri pe plan mondial în această privinţă.
Este un muzeu care prezintă civilizaţia românească în evoluţia sa istorică,
evoluţia monumentelor arhitecturale, evoluţia monumentelor tehnice… De altfel,
Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului a început în anii ’60 cu această
tematică mai restrânsă a tehnicii populare, evoluând după aceea către ansamblul
civilizaţiei româneşti.

Pentru iubitorii naturii, ai tradiţiei, Muzeul în
aer liber ASTRA poate fi locul în care să îşi petreacă vacanţa. Ovidiu Baron:
Muzeul a fost de la început gândit nu doar ca un depozitar de monumente şi
obiecte, ci ca un muzeu viu. Motiv pentru care au fost transferate trei hanuri
tradiţionale, care oferă posibilitatea de a gusta produsele tradiţionale
româneşti. Există posibilitatea de cazare la unul dintre aceste hanuri. Am
completat această ofertă cu un hostel mai recent. Există trei biserici
transferate în Muzeul în aer liber. Ele îşi păstrează funcţia originară. Una
are activitate religioasă permanentă – aici se desfăşoară tot programul
religios al unei biserici ortodoxe din spaţiul românesc. Am gândit în ultimii
ani şi alte categorii de construcţii care să fie transferate cu funcţia lor de
origine. În principal o şcoală, care funcţionează de doi ani în Muzeul în aer
liber din Dumbrava Sibiului, găzduind copii, tineri, adulţi, în programul
educaţional Şcoala în satul tradiţional. Toată vara aceasta, acest program
oferă o mulţime de posibilităţi: de la experimentarea roţii olarului, a
modelării lutului până la încercarea războiului de ţesut, de la ateliere de
creativitate la ateliere de dans tradiţional.

La Muzeul în aer liber ASTRA se poate ajunge şi pe bicicletă. În
2014 a fost gata o pistă care leagă centrul
Sibiului de localitatea Răşinari şi care trece prin faţa Muzeului.

4 July 2015
Art Safari 2015, la start

Peste 3.000 de picturi, sculpturi şi alte lucrări de artă
de patrimoniu şi contemporană pot fi admirate la Bucureşti, în cadrul Târgului
internaţional Art Safari. La târg, aflat la a doua ediţie, participă peste 50
de muzee şi galerii din România şi din străinătate. Sunt galerii din Italia,
Danemarca, Austria, Ungaria, Germania, peste 60 de standuri cu totul, a
precizat Silvia Rogozea, director al târgului, care a precizat că lucrările de
artă modernă şi contemporană expuse pot fi cumpărate. Din România, printre
muzeele participante la târg se numără cele de artă din Galaţi, Arad,
Constanţa, Piteşti, Râmnicu Sărat şi Târgu Mureş, iar între artiştii ale căror
lucrări sunt expuse la târg se regăsesc Octav Băncilă, Camil Ressu, Nicolae
Tonitza, Iosif Iser şi Ana Ştefania Andronic.

În cadrul târgului au loc
ateliere, dezbateri şi discuţii pe teme referitoare la piaţa de artă, artele
vizuale înainte de 1989, muzee locale şi naţionale, dar şi alte subiecte.

Târgul, care va fi deschis pînă duminică, aduce drept noutate faţă de ediţia de
anul trecut un nou stand, care este dedicat artiştilor cu vârsta de până la 25
de ani.

De ce un
târg de artă contemporană în România? Organizatorii spun că evenimentul este unul
din paşii necesari pentru a contribui activ la fenomenul artelor vizuale
contemporane, arta ajungând la consumator prin vizitarea galeriilor de artă,
muzeelor naţionale şi internaţionale, participarea la vernisaje. Acestea
reprezintă cea mai bună oportunitate de a cunoaşte curatori, galerişti,
colecţionari, oameni pasionaţi de artă, dar mai ales artişti. Nici locul ales
nu este întâmplător – clădirea Ciclop din centrul Bucureştiului, prima parcare
supraetajată din Bucureşti, ridicată în secolul trecut, în prima jumatate a
anilor ’30, şi care impresionează şi astăzi prin valoarea ei arhitecturală,
prin povestea şi prin rezistenţa sa. Expunerea lucrărilor de artă în această
clădire este descrisă de organizatori drept o intervenţie creativă asupra
spaţiului neconvenţional.

Art Safari 2015 susţine artiştii tineri, dar
promovează şi arta de patrimoniu. Ne-am bucurat să avem atât de multe
înscrieri la Art Safari, s-a simţit o adevărată coagulare a lumii artistice.
Trebuie să existe un sprijin susţinut pentru galeriile comerciale de artă
contemporană cu un program coerent şi consistent, astfel încât să putem fi
parte dintr-o dezvoltare firească a pieţei de artă, apreciază Ioana Ciocan,
organizator Art Safari. Evenimentul îşi doreşte să aşeze Bucureştiul pe harta
marilor târguri europene de artă contemporană, participând activ la eforturile
comunităţii artistice de promovare a artei contemporane româneşti şi a culturii
urbane bucureştene.

13 May 2015
Jurnal românesc – 7.05.2015

Trei muzee din
Suceava, Cernăuţi (Ucraina) şi Bălţi (Republica Moldova) au fost dotate cu
echipamente IT şi aparate de control al microclimatului prin proiectul
transfrontalier Să ne păstrăm trecutul pentru a crea viitorul, derulat de
Muzeul Bucovinei în parteneriat cu Muzeul Regional de Arhitectură Populară şi
Trai din Cernăuţi şi cu Muzeul de Istorie şi Etnografie Bălţi. Proiectul
european, în valoare de peste 200.000 euro, început în noiembrie 2013, a ajuns
la final. Activităţile proiectului au
vizat schimburi de experienţă la care au participat gestionarii de colecţii de
patrimoniu cultural din cele trei muzee, precum şi ateliere de lucru în
domeniul conservării desfăşurate la Suceava, Bălţi şi Cernăuţi. Au fost achiziţionate
42 de echipamente IT, 44 de aparate de măsurare şi control al condiţiilor de
microclimat din depozitele de colecţii, dar şi un sistem informatic de
digitalizare şi gestiune a patrimoniului muzeal. Totodată, au fost digitalizate
peste 57 de mii de piese de patrimoniu şi au fost monitorizate peste 34 de mii
de obiecte de patrimoniu aflate în 24 de depozite de colecţii ale celor trei
muzee partenere. Pentru promovarea patrimoniului cultural al celor trei muzee
au fost editate patru tipuri de cataloage, distribuite gratuit în cadrul expoziţiilor
temporare organizate succesiv în cele trei oraşe şi a fost elaborat şi tipărit
un ghid de bune practici privind protejarea patrimoniului cultural mobil.

România a participat, în perioada 3-6 mai, cu 25 de
producători la târgul internaţional TuttoFood de la Milano, reuniţi sub un
pavilion naţional finanţat de Ministerul Economiei prin Departamentul de Comerţ
Exterior şi Relaţii Internaţionale, în baza programului de promovare a
exportului. Potrivit Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR),
producătorii au prezentat carne şi preparate din carne, preparate din peşte,
conserve, produse de panificaţie, patiserie şi dulciuri, nuci şi fructe
confiate, sucuri şi ape minerale sau bere. Conform statisticilor, anul 2014 a
reprezentat cel mai ridicat nivel al exporturilor româneşti de produse
agroalimentare, depăşindu-se pragul de 5,57 miliarde euro, ceea ce reprezintă o
pondere de 10,62% din totalul exporturilor naţionale.Creşterea faţă de anul 2013 cu 5,47% a
exportului de produse agroalimentare româneşti menţine sectorul pe poziţia a
treia în structura de export a României, după industria constructoare de maşini
şi la o diferenţă foarte mică de industria textilă şi a pielăriei. Următoarea
manifestare expoziţională la care vor participă producătorii români de alimente
va fi la Amsterdam, în perioada 19-20 mai.

Nava companiei daneze
de transport maritim Maersk, sub pavilionul Insulelor Marshall, care a fost
interceptată de Iran pe 28 aprilie, este liberă să părăsească ţara, a anunţat,
joi, agenţia oficială Irna, citata de AFP. Miercuri, MAE iranian a anunţat că
cei 24 de membri ai echipajul cargoului nu sunt vizaţi de sechestrarea navei,
sunt liberi şi beneficiază de ajutor consular. Potrivit televiziunii de stat
iraniene, membrii echipajului provin din ţări precum Bulgaria, de unde este
căpitanul, Myanmar, Marea Britanie şi România. Ministerul de Externe al
României a anunţat, pe 29 aprilie, că la bordul navei, reţinută în Golful
Persic de autorităţile iraniene ca urmare a unui litigiu comercial, se află
patru cetăţeni români.

17 state din Europa
Centrală şi de Sud-Est, membre sau non-membre ale UE şi NATO, vor participa,
luni şi marţi, la Summitul Regional de Securitate Cibernetică de la Bucureşti.
Evenimentul, organizat de Ministerul pentru Societatea Informaţională împreună
cu Departamentul american al Comerţului, va reuni companii şi oficiali
guvernamentali, specialişti în domeniul securităţii cibernetice din mediul
public şi privat din state din Europa Centrală şi de Sud-Est, Statele Unite ale
Americii şi România. Participanţii vor prezenta politicile în domeniul
securităţii cibernetice şi vor aborda tematici precum ameninţările şi
vulnerabilităţile cibernetice, încercând totodată să identifice oportunităţi
pentru colaborare internaţională şi regională şi să facă schimb de bune
practici în domeniu.

7 May 2015
Crime împotriva statuilor

Valea Bamyian din Afganistan se află pe vestitul Drum
al mătăsii,
al cărui rol în istoria civilizaţiei omeneşti nu a fost încă revelat pe de-a
întregul. Acolo, în Valea Bamyian, în secolul al Vl-lea din era noastră,
oamenii i-au făcut statui gigantice lui Buda. Întreaga vale ducea o intensă
viaţă spirituală, cu multă cultură şi filosofie. Cea mai mare dintre statuile
din Valea Bamyian avea 58 de metri şi era cea mai mare statuie a lui Buda
reprezentat în picioare. Statuile au fost cioplite în stâncă iar în vechile
vremurile de adoraţie erau pictate şi aveau detalii modelate din amestecuri
speciale.

Deşi nu au fost lipsite de atacuri şi intenţii de aneantizare,
statuile afgane ale lui Buda au rezistat aproape un mileniu şi jumătate. Până
în fatidicul an 2001, când extremiştii musulmani, talibanii, au reuşit, cu mult
efort, să le facă să dispară de pe faţa pământului. Nu a fost uşor şi nici
repede nu s-a petrecut această crimă. Deşi s-au folosit arme mai eficiente, din
primele zile ale mileniului lll, talibanii s-au chinuit până au transformat
statuile într-un morman de pietre. Au
tras cu tunurile cele noi şi puternice, au aruncat cu grenade iar până la urmă
au trebuit să se caţere pentru a le burduşi cu dinamită.

Comunitatea
internaţională a ştiut ce se întâmplă în acele zile de martie 2001, cu numai 6
luni înaintea atacurilor din 11 septembrie. Dar neputinţa întregii umanităţi
faţă de aceste acte de barbarie a fost totală, nimic nu s-a întâmplat,
talibanii ducându-şi la final opera de distrugere a statuilor din valea
Bamyian.

După 14 ani, retrăim acele sentimente de revoltă aproape fizică şi
neputinţă internaţională. Întâi întreaga omenire a privit cum sunt măcelăriţi
oamenii. Temeinic, fără grabă, cu maxim de suferinţă şi impact public. Din nou,
umanitatea nu a făcut nimic, poate nu a putut, poate au prevalat alte
principii, efectul este însă decepţionant. Şi măcelărirea oamenilor într-un
nebunesc ritual al violenţei extreme continuă clipă de clipă, undeva în
Orientul Mijlociu, în Siria, Irak, Libia, ţări membre în toate organismele
internaţionale dar în care democraţia pare a fi eşuat deplin, născând un
monstru ce se hrăneşte, la propriu, cu vieţi omeneşti.

Recent, opinia publică
internaţională a primit imagini cu extremişti musulmani care distrug cu o
hotărâre nedemnă de secolul XXl statui de mare vechime, din muzee de mare
rezonanţă internaţională. Poate a trecut neobservat sau nu s-a înţeles prea
bine, dar extremiştii din organizaţia intitulată Statul islamic stăpânesc
oraşul Mossul, loc în care civilizaţia umană numără 5 mii de ani. Mărturiile
culturii şi civilizaţiei acelor vremuri au fost păstrate cu mare grijă,
indiferent de regimuri, în muzeele irakiene. Acum, extremiştii islamişti ard
manuscrise de o valoare inestimabilă din bibliotecă şi lovesc, cu ciocanul sau
cu exploziv, statui create cu mii de ani în urmă de civilizaţii ce cântau
nemurirea.

Un taur înaripat din cea mai
bună tradiţie a civilizaţiilor asiriene, aflat în miticul Ninive, a fost pisat
cu ciocanul sub privirea unei camere de filmat. Imaginile sunt greu de privit,
mai ales pentru cei care ştiu cu cât respect sunt privite aceste sculpturi
fantastice în marile muzee ale lumii civilizate. În mod firesc, se nasc 3 mari
întrebări: cum de a fost posibil, de ce nu am învăţat nimic din tragedia statuilor
lui Buda din Afganistan şi, mai ales, ce facem?. Pentru că, din nou,
întreaga societate umană contemporană priveşte consternată şi lipsită de
reacţie eficientă derularea cu încetinitorul a acestor crime împotriva
civilizaţiei, împotriva patrimoniului cultural mondial.

28 February 2015
Târgovişte şi împrejurimile

Într-o zonă de deal, între anii 1396 -1714 a fost aşezată Curtea Domnească a Ţării Româneşti: Curtea Domnească de la Târgovişte. O călătorie în timp pe care o puteţi începe păşind prin intrarea de sub Turnul-clopotniţă, construit la sfârşitul secolului al XVI-lea.

Ne spune de ce ar trebui vizitatorii să vină la Târgovişte, Ovidiu Cârstina, directorul Complexului muzeal Curtea Domenască. “Complexul muzeal Curtea Domnească din Târgovişte este alcătuit din 14 muzee situate în Târgovişte sau în judeţul Dâmboviţa, muzee care acoperă o arie foarte mare a ceea ce noi numim muzeografie. Între aceste muzee, cel mai important este Curtea Domenască. Curtea Domnească a fost restaurată de curând, prezentându-se astăzi vizitatorului cu o nouă înfăţişare. Practic cei care vor veni în Târgovişte vor putea să viziteze Curtea Domnească, în interiorul căreia, pe lângă monumentele de Ev Mediu, se află, mai nou, şi Muzeul tiparului şi al cărţii vechi româneşti, pe care l-am mutat din vechea locaţie, un muzeu unic în România, asta şi datorită faptului că aici, la Târgovişte, a fost tipărită prima carte din spaţiul românesc. De asemenea, Curtea Domnească este deosebită prin monumentele care s-au păstrat în interiorul acesteia. Este vorba despre Biserica mare domnească, cu o structură absolut remarcabilă, realizată în anul 1698, pe timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu şi care se păstrează în proporţie de peste 90%. De asemenea, Turnul Chindiei, un simbol al oraşului Târgovişte şi al judeţului Dâmboviţa şi, nu în ultimul rând, ruinele Palatului, care ascund dincolo de ziduri o serie de poveşti interesante, care sunt povestite vizitatorilor de către ghizii noştri. Curtea Domnească este cel mai important muzeu pe care îl avem în incinta Complexului.”

Lăsând Curtea Domnească în urmă, putem face şi alte alegeri culturale. Ovidiu Cârstina: Dar acest muzeu este completat, în mod fericit, de către celelalte muzee, şi anume: Muzeul de artă, care se află în imediata apropiere a Curţii Domeneşti, muzeu deschis în anul 2009, care adăposteşte o importantă colecţie de artă, pornind din Evul Mediu, până în contemporaneitate. Avem pictori celebri care au semnat pânze găzduite de acest muzeu de artă: Nicolae Grigorescu, Sava Helţia, Toniza, Gheorghe Petraşcu şi mulţi alţii. Nu trebuie uitat că expoziţia se deschide cu artă medievală, artă brâncovenească, extrem de frumoasă şi interesantă. Tot în Târgovişte îi invităm pe vizitatori să vadă Muzeul de istorie, care este un muzeu foarte frumos, pentru că adăposteşte piese din categoria tezaur şi unice în acest spaţiu istoric. Tot aici, vizitatorii pot vedea Casa atelier Gheorghe Petraşcu, locul în care maestrul a locuit şi a lucrat. Nu în ultimul rând aş aminti deschiderea de curând a expoziţiei intitulate Metamorfozele unui loc al memoriei”, şi lansez astfel tuturor invitaţia de a veni la Târgovişte să vădă şi fosta unitate militară în care în 25 decembrie 1989, care este locul acestei expoziţii, unde cuplul Ceauşescu erau judecaţi şi mai apoi executaţi.”

Şi pentru că şi împrejurimile oraşului Târgovişte merită vizitate, primim o invitaţie tot de la Ovidiu Cârstina: În judeţul Dâmboviţa avem o serie de muzee foarte frumoase, cu poveşti frumoase în spatele lor. Aş aminti Casa atelier Gabriel Popescu, personalitate remarcabilă a gravurii româneşti, întemeietorul şcolii de gravură, un muzeu foarte frumos în zona de nord a judeţului, artă montană, la Pietroşiţa, localitate deosebită, care merită şi ea văzută. Şi nu în ultimul rând, aş mai menţiona în judeţ, Palatul Brâncovenesc de la Potlogi, palat care se află în restaurare şi care va fi redeschis publicului vizitator în scurt timp, unde oamenii vor putea să vadă cum era viaţa într-o curte medievală, aşa cum era ea când Constantin Brâncoveanu locuia în Palatul de la Potlogi. Pe lângă aceste obiective avem şi un bogat patrimoniu natural, mă refer în special la zona montană a judeţului şi, nu în ultimul rând, în jurul oraşului Târgovişte, există o serie de mănăstiri deosebite, precum Mănăstirea Dealu, unde odihneşte capul voievodului Mihai Viteazu. De asemenea aş aminti Muzeul Arhiepiscopiei din Târgovişte, care este mai deosebit.”

Şi înainte de a încheia, vom adăuga că tot aici găsiţi cea mai mare concentrare de restaurante, pub-uri şi cluburi, unde preparate tradiţionale se armonizează cu vinuri de calitate.

31 October 2013