Radio România Internațional

Tag: Muzeul Municipiului Bucuresti

  • Țările Române. Peisaje în gravura europeană de secol XIX

    Țările Române. Peisaje în gravura europeană de secol XIX

    În inima Bucureștiului, la Muzeul Municipiului
    București, s-a deschis o nouă expoziție cu parfum valah (Valahia fiind
    denumirea teritoriului locuit de români în spațiul carpato-dunărean în perioada
    Evului Mediu): Țările Române. Peisaje în gravura europeană de secol XIX. Diferite
    tehnici de gravură surprind peisaje, locuri și oamenii spațiului românesc din
    acele timpuri. Am vorbit despre expoziție cu muzeograful și curatorul acesteia,
    Nicoleta Bădilă:


    Expoziția Țările Române Peisaj din
    gravură europeană de secol XIX introduce vizitatorul în universul românesc din
    secolul al XIX-lea, de la principalele obiective istorice care au captat
    atenția, la scenele naturaliste constituite în jurul munților, văilor,
    râurilor, pădurilor, cu prezențe umane sau animalice, care conferă dramatism
    compoziției. În centrul acestei expoziții se află peisajul în gravură. Acest
    gen artistic se dezvoltă în secolul al XVIII-lea și i se atribuie mai multe
    roluri în contexte diferite.

    Astfel, putem vorbi de folosirea peisajelor din
    gravură ca ilustrație în literatura artistică sau naturalistă, de alcătuire a
    unor albume cu peisaje care pot fi prezentate ca dovezi ale trecerii
    călătorilor prin diferitele zone, sau de expunere individuală a acestor
    lucrări. Bucureștiul este surprins în patru gravuri din această expoziție. Două
    sunt cromolitografii, realizate pe plăci de piatră și imprimate pe hârtie
    specială, și două sunt în acvaforte, imprimate după plăci metalice.
    Perspectivele sunt ample și surprind profilul orașului de la periferie, iar
    compoziția este marcată de personaje, animale, surprinse în diferite momente.


    Am rugat-o pe curatoarea expoziției să explice
    ascultătorilor noștri termenul arhaic de Țări Române:


    Țările Române este o sintagmă
    care definește formațiunile statale naționale care au existat pe actualul teritoriu
    al României, cu o populație majoritar românească. Noi le cunoaștem ca Țara
    Românească, Moldova, Transilvania. Ele au fost supuse unor schimbări politice
    individuale de-a lungul istoriei, iar unirea lor din 1918 a condus la formarea
    statului român modern.



    Ce artiști ai acelor vremuri sunt prezenți în
    expoziție? Care sunt tehnicile de realizare a lucrărilor? Și care este obiectivul
    expoziției? Nicoleta Bădilă:


    Artiștii Luigi Mayer și Michel
    Bouquet au încercat să surprindă specificul locurilor, dar și al oamenilor care
    populează aceste spații. În expoziție sunt expuse piese realizate în două
    tehnici de gravură, litografie și acvaforte. Litogravura folosește piatra ca
    suport pentru negativul desenului și înfățișează de obicei peisaje monocrome, negru
    pe suport alb, cu zone oleofile pentru culoare și hidrofile pentru cele libere
    care permit formarea desenului fără migrarea culorilor. Acvaforte este o tehnică
    a gravurii în adâncime, în metal, imprimată pe hârtie. Ea lasă impresia unor
    contururi foarte bine definite. În expoziție apar o serie de lucrări în această
    tehnică, peste care a fost adăugată culoare în acuarelă, pentru a sublinia
    anumite elemente compoziționale.

    Dintre artiștii ale căror lucrări se află în expoziție
    îi amintim pe: Ludovic Rohbock, Marie Rafet, Michel Bouquet, Salvator
    Cherubini, William Henry Barlett. Obiectivul expoziției este de a face
    cunoscută vizitatorilor perspectiva europeană de secol XIX asupra Țărilor
    Române. Modul în care sunt reprezentate obiectivele naturale și urbane oferă o
    imagine asupra modului în care este perceput spațiul valah de către celebrii
    călători străini, de această dată prin reproduceri artistice nealterate de
    interpretări lingvistice, ca textele pe care le însoțeau. Pe lângă migala cu
    care sunt redate detaliile în gravuri, frumusețea peisajului valah este cea
    care ar trebui să însoțească privitorul și dincolo de pereții expoziției.

  • O expoziție despre familia Golescu

    O expoziție despre familia Golescu

    În centrul capitalei, la Muzeul Municipiului
    București cu sediul în cadrul Palatului Suțu, s-a deschis o nouă expoziție:
    Golescu – Memoria unei vechi familii boierești, o expoziție retrospectivă-istorică,
    o expoziție-document de civilizație, cultură și artă din vechile timpuri ale
    României. Familia Golescu a fost una dintre cele mai reprezentative familii din
    Țara Românească a secolelor XVII-XVIII. Au lăsat urmașilor și civilizației
    române moșteniri politice, culturale, artă, monumente și patrimoniu material și
    spiritual. Expoziția le este dedicată. Am stat de vorbă despre această
    importantă familie, despre moștenirea Goleștilor și despre conținutul
    expoziției cu curatoarea Camelia Ene:


    Pătrundem într-o expoziție la
    Palatul Suțu care are ca temă familia Golescu, prezentarea acestei vechi
    familii boierești. Ne prezintă chipurile fraților Golescu, personaje importante
    în istoria neamului românesc, care au participat la propășirea românilor, mai
    ales din punct de vedere cultural. Radu Golescu, Dinicu Golescu sau Iordache,
    acești frați au lăsat în urma lor un bogat patrimoniu de artă decorativă, de
    documente, de picturi, obiecte de artă plastică, obiecte personale.

    Am încercat
    să recompunem cu această expoziție, de fapt, istoria acestei familii, o familie
    foarte veche, o familie care ajunge cu rădăcinile până la neamul Basarabilor.
    Marele ban Radu Golescu este tatăl lui Dinicu Golescu, cel pe care îl știm din
    istoria noastră, dar și din monumentele lăsate în București. Să nu uităm că
    există și străzi în București care poartă numele lor.

    Această expoziție este de
    fapt rezultatul unui parteneriat între Muzeul Viticulturii și Pomiculturii
    Golești și Muzeul Municipiului București, ambele având un patrimoniu bogat,
    care ilustrează istoria acestei familii. Acești boieri români sunt înfățișați
    în straie orientale. Să nu uităm că au evoluat în perioada fanariotă și că și
    au pus amprenta pe modernizarea societății românești. Această expoziție ne
    prezintă de fapt obiecte personale ale acestei familii, obiecte pe care le au
    ca urmare a călătoriilor lor, mai ales în perioada de exil.

    De ce este foarte
    important pentru noi, pentru bucureșteni, să cunoaștem istoria acestei familii?
    Trebuie să nu uităm că familia Golescu este familia care a donat, prin marele
    ban Radu Golescu, o sumă importantă pentru ridicarea Spitalului Filantropia în
    anul 1813. Apoi, să nu uităm de Casa Golescu, Palatul Golescu de pe Podul
    Mogoșoaiei sau Calea Victoriei. De fapt, aici erau două case, casele a doi
    dintre frații Golescu, doi cărturari, amândoi credincioși ideii că educația
    poate și trebuie să producă schimbarea profundă de care umanitatea are nevoie.
    Dar, să nu uităm că Dinicu Golescu construiește pe Podul Mogoșoaiei între anii
    1812-1815 acea reședință minunată care se dorea, după cum spunea el, un palat
    pentru viitorime, realizată în stil neoclasic. Ei bine, aceasta deja se înscria
    în stilurile europene. Deci este vorba de modernizare inclusiv în domeniul
    arhitecturii care începe să se ridice în Țara Românească. Aceste locuințe, de
    fapt, de pe Calea Victoriei, vor deveni palat domnesc. Ulterior vor căpăta
    aspectul actual al Palatului Regal. Deci, este de fapt, acest loc al
    Goleștilor, este predestinat să devină un loc pentru conducătorii Țării
    Românești sau ai României.



  • O privire retrospectivă asupra Nopții Muzeelor la Muzeul Municipiului Bucureşti

    O privire retrospectivă asupra Nopții Muzeelor la Muzeul Municipiului Bucureşti

    Muzeul Municipiului București (MMB) este o instituție
    publică ce adună laolaltă mai multe clădiri de patrimoniu, muzee și case
    memoriale din București. În cadrul evenimentului internațional Noaptea
    Muzeelor din acest an, desfășurat simultan în numeroase orașe din România și
    din Europa, MMB a înregistrat o prezență a vizitatorilor și o participare
    aparte, mai ales după perioada de grele încercări care a fost generată de
    pandemia COVID-19. Despre retrospectiva asupra Nopții Muzeelor la MMB am stat
    de vorbă cu directorul adjunct Elena Olariu:


    Noaptea Muzeelor la Muzeul Municipiului București a fost, într-adevăr, un
    eveniment special pentru noi, un eveniment deosebit. Și în acest an am avut
    deschise 9 muzee și case memoriale, toate aparținând Muzeului Municipiului
    București. Prin aceste muzee noi am acoperit interesul foarte multor vizitatori
    privind zona de artă, istorie, arheologie, antropologie, știință și astronomie.
    Putem chiar să spunem că am avut cea mai diversificată ofertă a Nopții
    Muzeelor.

    Palatul Suțu, ca întotdeauna, a fost una dintre atracțiile principale
    ale Nopții Muzeelor prin arhitectura sa extraordinară, fiind un palat
    reprezentativ pentru stilul de viață aristocratic bucureștean. Aici, cei care
    au vizitat palatul chiar din inima Bucureștiului, au putut vedea două expoziții
    speciale. Una în sălile Pinacotecii, este vorba de expoziția anuală pe care
    secția de artă o organizează cu lucrări din patrimoniul Pinacotecii București,
    și anume expoziția intitulată Orient versus Occident și Civilizația
    Gumelnița pentru iubitorii de arheologie, o expoziție cu o scenografie foarte
    spectaculoasă. Și, bineînțeles, s-a putut vizita și expoziția permanentă
    Timpul orașului, expoziția pornind de la o idee care a inclus și minunatul
    ceas care se află amplasat chiar lângă scara somptuoasă a Palatului Suțu.

    Muzeul Theodor Aman a prezentat o foarte frumoasă expoziție Aman în
    Plein-air. Deci, cei care au vizitat casa au putut vedea și minunatele grădini
    și peisaje pictate de Theodor Aman. Și aici au avut loc câteva minirecitaluri.
    Unul de jazz și unul de vioară, susținut de tinerii Sorana Rotaru și Alexandru
    Olteanu, iar Alexandra Violin ne-a încântat la vioară.

    Alte muzee importante au
    prezentat publicului patrimoniul cu specificul lor. Este vorba, de exemplu, de
    George Severeanu, care este un muzeu dedicat iubitorilor de arheologie și
    numismatică. La fel, cu o prezentare foarte modernă, iubitorii de istorie și
    arheologie au putut admira colecția acestei extraordinare personalități care a
    fost George Severeanu. Colegii noștri de la Casa Filipescu-Cesianu au
    prezentat expoziția permanentă – e vorba de un muzeu al vârstelor, deci un
    muzeu mai deosebit, cu un concept special și unic în România. S-a mai putut
    vizita Muzeul Victor Babeș, dedicat acestui minunat om de știință.

    De
    asemenea, Observatorul Astronomic, care este și el un muzeu de știință dedicat
    astronomiei, foarte iubit în București. Muzeul Doctor Nicolae Minovici,
    pentru cei care nu știu, un muzeu de artă populară, dar nu numai, unde a fost
    prezentat în Noaptea Muzeelor, pe lângă expoziția permanentă, și un concert intitulat
    Cu primăvara în suflet.


    Care a fost reacția vizitatorilor?


    De data aceasta, Noaptea Muzeelor ne-a depășit toate așteptările prin
    participarea foarte mare a vizitatorilor, ne-am apropiat de 9500 de vizitatori,
    doar în câteva ore. Noaptea Muzeelor s-a desfășurat între orele 18-24.
    Observatorul Astronomic a avut un program prelungi,t dar interesul a fost
    foarte mare. După doi ani de pandemie COVID, putem să spunem cumva că am
    revenit la normalitate. Un aspect foarte pozitiv legat de Noaptea Muzeelor a
    fost faptul că pe Calea Victoriei, marea arteră din centrul Bucureştiului, s-a
    putut circula pietonal.


  • Pauza Mare 08.04.2022

    Pauza Mare 08.04.2022

    Vorbim despre vernisajul de astăzi al expoziţiei de pictură “Margareta Sterian. Simboluri și metamorfoze”, un demers cultural inclus în Programul Paștele în Bucovina” şi organizat de Muzeul Național al Bucovinei, în colaborare cu Muzeul Municipiului București și Muzeul Județean Buzău, la “Galeria cu Bolți” a Muzeului de Istorie din Suceava. Iar printre invitatii emisiunii, se regăseşte şi tânărul artist fotograf Luca Sebastian Vasile (din Turda), care a obţinut cu lucrarea sa “În ochii tăi trecutul doarme, prezentul trăiește, viitorul se naste”/”Nei tuoi occhi dorme il passato, vive il presente, nasce il futuro”, Premiul competiției “GiovanArte Under 35”, ediția a V-a, desfăşurată în Italia, la Piacenza. A fost pentru a doua oară când tânărul artist român a câştigat Concursul expozițional “GiovanArte Under 35”, organizat de Asociaţia “Friends of Art – Piacenza”.



  • Expozițiile a anlui 2022 la Muzeul Municipiului București

    Expozițiile a anlui 2022 la Muzeul Municipiului București

    Ma multi expoziţii di pictură, sculptură şi gravură, cari bagă tru valoari patrimoniul babageanu ali instituţie şi Pinacotecii Bucureşti, va s’hibă organizate di Muzeulu a Municipiului Bucureşti tru aestu anu. Va s’hibă aduse tru menga a publicului casele-atelier di artist, ama și colecţiile di costume, documente rari, artă populară şi caduri ditu veclliulu Bucureşti. Muzeul ş-ari ahurhita tru apofasea a Consiliului Comunal al Primăriei Bucureştilor, di la bitisita a meslui cirişaru 1921, pritu cari s-pripusi thimilliusearia a unui muzeu comunal. Tru 1956 sediul a muzeului easti stabilit la Palatul Suţu (monument istoric, datânda ditu 1834), iara tru 1959 s’faţi ridişcllidiaria tră public a Muzeului di Istorie a Căsăbălui Bucureşti. Dupu unificarea a secţiilor di istorie şi artă a s’amintă Muzeul di Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti, iara 15 di ani ma amanatu, tru 1999, instituţia ş-amintă numa di la thimilliuseari, Muzeul a Municipiului Bucureşti.


    Tru aestu kiro, Muzeul Municipiului Bucureşti ari tru componenţă 14 muzee, colecții şi case memoriale. Unu ditu aesti muzee, Muzeul “Theodor Aman”, ș-lu așteaptă publicul la ună nauă expoziţie temporară cari ari vernisajul pi 7 aprilie și arămâne la dispoziţia a publicului până tru marţu 2023. Ditu 27 mai, la Muzeul Frediric Storck și Cecilia Cuțescu Storck va s-dişcllidă expoziția “Di la Cap Caliacra la Balcic. Itinerar plastic”. Elena Olariu, director adjunct la Secția Artă, Restaurari, Conservari a Muzeului Municipiului București, na zburaşti ti aesti expoziții cari s-discllid curundu la Muzeul Municipiului Bucureşti.


    “Muzeul Theodor Aman easti unu ditu muzeele nai ma muşeati ditu București, aoa easti colecția a pictorului Theodor Aman și fu și casa a lui, probabil că multă lume lu-ari vidzută muzeulu. Pi atelli cari nu-l cunoscu, îlli călisescu s’nu ascappă aestă furñie, casa easti ti miraki. Easti ună casă veaclle, pi cari u conservămu, cu scupolu ta s’tănemu interiorul ași cum eara dicorat cându băna pictorul. Cum vă spuneam, pi ningă expoziția permanentă, tru meslu april dişcllidimu ună expoziție cu numa Aman tru plein air. Aesta va s’dzăcă că părăstisimu maxusu ţi ari pictată artistul tru exterior. Easti ună temă aleaptă multu inspirat di soaţăli a noastre, di itia că easti ună furñie ta s’vidimu gărdiñili ţi li pictă Theodor Aman. Tru meslu mai va s’avemu ună altă expoziție idyealui interesantă la Muzeul Frediric Storck și Cecilia Cuțescu Storck. Pictorița Cecilia Cuțescu Storck eara dusă daima tru voltili a llei la Balcic, iu s’aduna cu Văsiloañea Maria a Româniillei, di cu cari avea ună streasă suţată. Astfel că expoziția va prezenta lucrările Ceciliei Cuțescu Storck inspirate di aceasti locuri. Va fi o călătorie artistică, vom vedia și interiorul casei, cu câteva lucrări inedite ditu casa familiei Storck, nădăimu că va s’hibă ună expoziție interesantă. Dimi, noi organizăm cathi an ñiţ expoziții la Muzeul Stork, iara aesta arada apufusimu s’nă minduimu tut la Balcic “



    Tu bitisita a meslui aprilie va s’dişcllidă la Palatul Suțu expoziția “Acte domnești fanariote ditu colecția a Muzeului Municipiului Bucureşti”, iara ditu 18 mai, tru idyea casă va s’hibă vernisată expoziția “Țările Române. Peisaje tru gravura Europeană di secol XIX”. Aestă expoziție valorifică patrimoniul ditu Colecția di Tipărituri și Imprimate a Muzeului Municipiului București și mutreaşti s’introducă vizitatorul tru universul românesc ditu secolul al XIX-lea. Va s’hibă expuse cama di 50 di lucrări cari zugrăpsescu locuri ditu Țările Române surprinse di gravori xeñi, aducânda tru atenție elemente di arhitectură urbană ică rurală. Tru meslu august, va s’hibă vernisate dauă expoziții: “Seria Donații și donatori – Donația Ioana Gabriela și Alexandru Beldiman” (la Palatul Suțu) și “Sum nsemnul a regalitatillei: Cadurli a unei tiniră prinţipesă” (la Muzeul Nicolae Minovici). Elena Olariu, director adjunct la Secția Artă, Restaurari, Conservari a Muzeului Municipiului București nă zbură ti expoziția programată tru meslu yismăciuni la Palatul Suțu, “Familia, Credința și Căminul a pictorului Gheorghe Tatarescu”.


    “Va s’hibă ună expoziție didicată a casillei al Gheorghe Tatarescu, ase că va s’expunim multi obiecte ditu casa respectivă. Easti zborlu ti obiecte cari fură restaurate și aest lucru s’faţi di itia a soţloru a mei cari aprăftăsiră s’restaureqdză ună mari parte ditu patrimoniul Casei Memoriale Gheorghe Tatarescu, zburăscu emu ti obiecte, emu ti tablouri. Va s’prezentămu cearamică, icoane pictate, cărță, obiecte ale artistului, ndauă picturi tru ună ñică expoziție, atea turlie că publicul s’veadă aesti obiecte ti miraki cari s’hărsescu și di restaurari. Va s’hibă prezentate tru premieră, ocazie cu cari prezentăm și lucurlu a soţloru a noștri di la secția di Restaurari. Vahi dipu puțănă lume știe că nai ma multi ditu obiectele expuse trec și pritu laboratoarile di restaurari, iu lucreadză soţ di a noștri cari fac unu lucru mai puțăn cunoscută a publicului, ama pi cari noi minduimu s’u-aduţemu tru atenție pritu aesti tipuri di expoziții.”


    Tru meşlli yismăciuni şi sumedru Muzeul Municipiului Bucureşti va s’bagă tru valoari, pritu expozițiile a lui, creația a trei sculptorițe: Elena Surdu Stănescu, Henriette Cihoschi și Doina Lie.




    Autoru: Corina Sabău


    Armânipsearea: Taşcu Lala
























  • Expozițiile anului 2022 la Muzeul Municipiului București

    Expozițiile anului 2022 la Muzeul Municipiului București

    Mai multe expoziţii de pictură,
    sculptură şi gravură, care pun în valoare patrimoniul vast al instituţiei şi
    Pinacotecii Bucureşti, vor fi organizate de Muzeul Municipiului Bucureşti pe
    parcursul anului în curs. Vor fi aduse în atenția publicului casele-atelier de artist, dar și
    colecţiile de costume, documente rare, artă populară şi fotografii din vechiul
    Bucureşti. Muzeul îşi are începutul în hotărârea Consiliului Comunal al
    Primăriei Bucureştilor, de la sfârşitul lunii iunie 1921, prin care s-a propus
    înfiinţarea unui muzeu comunal. În 1956 sediul muzeului este stabilit la
    Palatul Suţu (monument istoric, datând din 1834), iar în
    1959 are loc redeschiderea pentru public a Muzeului de Istorie a Oraşului
    Bucureşti. În urma unificării secţiilor de istorie şi artă a luat naştere
    Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti, iar 15 ani mai târziu, în
    1999, instituţia şi-a recăpătat numele de la întemeiere, Muzeul Municipiului
    Bucureşti.

    În prezent, Muzeul Municipiului Bucureşti are în componenţă 14 muzee,
    colecții şi case memoriale. Unul dintre aceste muzee, Muzeul Theodor Aman, își așteaptă publicul la o nouă
    expoziţie temporară care are vernisajul pe 7 aprilie și rămâne la dispoziţia
    publicului până în martie 2023. Din 27 mai, la Muzeul Frederic Storck și
    Cecilia Cuțescu Storck se va deschide expoziția
    De la Cap Caliacra la Balcic. Itinerar plastic. Elena Olariu, director adjunct la Secția Artă, Restaurare,
    Conservare a Muzeului Municipiului București, ne vorbește despre aceste
    expoziții care se deschid în curând la Muzeul Municipiului Bucureşti.

    Muzeul Theodor Aman este unul dintre muzeele
    cele mai frumoase din București, aici se află colecția pictorului Theodor Aman
    și a fost și casa lui, probabil că multă lume a văzut deja muzeul. Pe cei care
    nu-l cunosc, îi invit să nu rateze această ocazie, casa este superbă. Este o
    casă veche, pe care am conservat-o, încercând să-i păstrăm interiorul așa cum
    era decorat când trăia pictorul. Cum vă spuneam, pe lângă expoziția permanentă,
    în luna aprilie deschidem o expoziție intitulată Aman în plein air. Asta
    înseamnă că prezentăm mai ales ce a pictat artistul în exterior. Este o temă aleasă
    foarte inspirat de colegele noastre, pentru că este o ocazie de a vedea
    grădinile pe care le-a pictat Theodor Aman. În luna mai vom avea o altă
    expoziție la fel de interesantă la Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu
    Storck. Pictorița Cecilia Cuțescu Storck a fost adesea în călătoriile ei la
    Balcic, unde se întâlnea cu Regina Maria a României, de care o lega o strânsă
    prietenie. Astfel că expoziția va prezenta lucrările Ceciliei Cuțescu Storck
    inspirate de aceste locuri. Va fi o călătorie artistică, vom vedea și
    interiorul casei, cu câteva lucrări inedite din casa familiei Storck, sperăm că
    va o expoziție interesantă. De fapt,
    noi organizăm în fiecare an mici expoziții la Muzeul Stork, iar de data asta am
    hotărât să ne referim tot la Balcic



    La sfârșitul lunii aprilie se va deschide la Palatul Suțu
    expoziția Acte domnești fanariote din colecția Muzeului Municipiului
    Bucureşti, iar din 18 mai, în aceeași clădire va fi vernisată expoziția
    Țările Române. Peisaje în gravura Europeană de secol XIX. Această expoziție valorifică patrimoniul din Colecția
    de Tipărituri și Imprimate a Muzeului Municipiului București și urmărește să
    introducă vizitatorul în universul românesc din secolul al XIX-lea. Vor fi
    expuse peste 50 de lucrări care înfățișează locuri din Țările Române surprinse
    de gravori străini, aducând în atenție elemente de arhitectură urbană sau
    rurală. În luna august, vor fi vernisate două expoziții: Seria Donații și
    donatori – Donația Ioana Gabriela și Alexandru Beldiman (la Palatul Suțu) și
    Sub însemnul regalității: Fotografiile unei tinere principese (la Muzeul
    Nicolae Minovici). Elena Olariu, director adjunct la Secția Artă, Restaurare,
    Conservare a Muzeului Municipiului București ne-a vorbit despre expoziția
    programată în luna septembrie la Palatul Suțu, Familia, Credința și Căminul
    pictorului Gheorghe Tattarescu.

    Va fi o expoziție dedicată casei lui Gheorghe
    Tattarescu, astfel că vom expune     multe obiecte din casa respectivă. Este
    vorba de obiecte care au fost restaurate și acest lucru se datorează colegilor
    mei care au reușit să restaureze o mare
    parte din patrimoniul Casei Memoriale Gheorghe Tattarescu, mă
    refer atât la obiecte, cât și la tablouri. Vom prezenta ceramică, icoane
    pictate, cărți, obiecte ale artistului, câteva picturi într-o mică expoziție,
    astfel încât publicul să poată vedea aceste obiecte minunate care beneficiază
    și de restaurare. Vor fi prezentate în premieră, ocazie cu care prezentăm și
    munca colegilor noștri de la secția de Restaurare. Poate prea puțină lume știe că
    cele mai multe dintre obiectele expuse trec și prin laboratoarele de restaurare,
    unde lucrează colegi de-ai noștri care fac o muncă mai puțin cunoscută publicului,
    dar pe care noi încercăm să o aducem în atenție prin aceste tipuri de
    expoziții.

    În lunile septembrie și octombrie Muzeul Municipiului Bucureşti va pune în valoare, prin expozițiile sale,
    creația a trei sculptorițe: Elena Surdu
    Stănescu, Henriette Cihoschi și Doina Lie.

  • Femeile în reprezentarea plastică a Ligiei Macovei

    Femeile în reprezentarea plastică a Ligiei Macovei

    În inima capitalei, în cadrul Colecției de
    Artă Ligia și Pompiliu Macovei, unitate muzeală din structura Muzeului
    Municipiului București (MMB), de la sfârșitul lunii februarie și până la
    finalul lunii mai are loc o expoziție dedicată femininului – femeii artist,
    femeii ca inspirație artistică: Femeile în reprezentarea plastică a Ligiei
    Macovei. Am vorbit despre colecție, despre expoziție cu directorul adjunct al
    MMB, Elena Olariu:


    Colecția de Artă Ligia și Pompiliu
    Macovei este găzduită într-o foarte interesantă clădire, construită în stil
    eclectic cu influențe franceze și vieneze. Colecția de artă cuprinde o
    bibliotecă impresionantă, mobilier, artă decorativă, opera, creația artistei
    Ligia Macovei și colecția pe care ea, împreună cu soțul ei, au adunat-o de-a
    lungul timpului. Și vom putea vedea aici lucrări de Andreescu, de Pallady, de
    Petrașcu, Tonitza, Steriadi, Iser, Marcel Iancu sau Maxy. Sunt lucrări
    interesante, care ne oferă imaginea colecționismului chiar și în perioada
    comunistă. Expoziția dedicată imaginii feminine în pictura și grafica Ligiei
    Macovei (1916-1998) este, de fapt, o continuare a altor expoziții temporare pe
    care noi le organizăm anual la Muzeul Macovei. În istoria artei românești, ea
    este considerată cea mai bună ilustratoare a poeziei eminesciene, dar și a
    liricii lui Tudor Arghezi.

    Ligia Macovei a studiat la Școala de Belle Arte din
    București, cu Cecilia Cuțescu-Storck, deci la secția de artă decorativă, de
    aceea ea și stăpânește atât de bine tehnici diverse. Deci, tehnicile de
    grafică, a experimentat foarte mult în această tehnică, face ilustrație de
    carte, pictează, și în picturile ei se simte această atracție spre decorativ. Cumva
    expoziția a fost gândită de curatoarea Cristina Ioniță, un muzeograf foarte
    tânăr al Pinacotecii București, ca să parcurgă și stilistic întreaga operă a
    artistei. Lucrările sunt destul de diverse, pentru că la începutul carierei
    artista s-a simțit atrasă de expresionism. Ea a trăit drama celui de-al Doilea
    Război Mondial. Era tânără artistă atunci. Printr-o împrejurare specială a
    călătorit și în Germania, unde a vizitat muzee și chiar opera unor artiști care
    atunci erau interziși. Și expresionismul este într-adevăr un curent foarte
    puternic, un curent al sentimentelor tragice. Are o deschidere foarte mare spre
    adevărul care poate să fie reprezentat plastic. Și vom vedea și în această
    expoziție câteva portrete care exprimă foarte multă durere, tot acest tragism,
    prin care femeile au trecut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.



    Ce o definește pe Ligia Macovei ca artist
    plastic? La ce să ne așteptăm din experiența expozițională?

    În arta sa, într-adevăr, chiar și
    în aceste portrete, ea caută într-un mod foarte pasional, printr-o culoare
    foarte vibrantă, puternică, caută realul, dar și poezia, pentru că întotdeauna
    oscilează în redarea reală, să spunem, a fizionomiei, a chipului feminin, dar
    îi imprimă și foarte multă poezie, folosindu-se și de elemente decorative la
    care nu renunță, fără însă a le accentua foarte mult. Deci este o expoziție
    care vorbește despre frumusețea, despre forța feminină, despre aceste artiste
    minunate care s-au afirmat în România începând cu perioada interbelică, și credem
    că va fi un parcurs foarte interesant pentru toți vizitatorii noștri. Va fi o
    experiență inedită, o experiență minunată pentru orice vizitator.


  • Pauza Mare 09.02.2022

    Pauza Mare 09.02.2022

    Proiectul-pilot “Teatrul, o nouă normalitate #reinventare”, o platformă interactivă multidisciplinară cu rol în formarea tinerilor pentru viaţa activă, realizat de Teatrul Nottara în parteneriat cu compania artistică Artepunkt Skandinavia din Norvegia şi agenţia de comunicare creativă Media One a fost lansat recent. Despre acest proiect și premierele pe care le pregătește Teatrul Nottara vorbim cu Marinela Țepuș, directoarea teatrului.



    O primă expoziție a Muzeului Municipiului București se deschide pe 16 februarie, la Palatul Suțu: Balcic, școala de pictură de la malul mării”. Elena Olariu, director adjunct Sectia Artă, Restaurare, Conservare, ne spune care sunt expozițiile anului 2022 la Muzeul Municipiului București.



  • Filmul documentar „Pinacoteca București”

    Filmul documentar „Pinacoteca București”

    Unul dintre proiectele culturale și de artă
    cele mai ambițioase ale capitalei României îl reprezintă Pinacoteca București,
    a Muzeului Municipiului București (MMB). Aceasta urmează să fie deschisă în
    Palatul Dacia-România din centrul istoric al oraşului, un monument arhitectonic
    de valoare națională, cu un trecut care pare să oglindească însăși istoria
    Bucureștiului. MMB a lansat un film documentar despre acest proiect de artă,
    cuprinzând detaliile proiectului mult așteptat. Despre film, despre proiectul
    în sine am stat de vorbă cu directorul adjunct Elena Olariu:


    Muzeul Municipiului București,
    Secția de Artă a lansat un film special realizat, pentru prezentarea
    proiectului Pinacotecii Bucureștiului. Este un proiect foarte ambițios, un
    proiect avangardist. Ne bucurăm foarte mult că noi, în cadrul Muzeului, cumva
    ne-am finalizat munca legată de acest important proiect și ideal bucureștean:
    acela de a avea o Pinacotecă a orașului. Surpriza din spatele lansării acestui
    film este acest proiect, realizat într-o manieră foarte modernă, în sensul că
    noi sperăm să atragem foarte mulți turiști străini și foarte mulți bucureșteni,
    dar și foarte mulți turiști români. Pentru că aici va fi o mare galerie de artă
    și vom prezenta și structura ei, dar va fi și un important centru cultural al
    Bucureștiului, în sensul că Muzeul Municipiului București, de fapt, este
    recunoscut pentru spectacolele sale de artă, pentru încurajarea spectacolelor
    teatrale (mici piese de teatru care s-au jucat în cadrul muzeului în celelalte
    sedii), spectacole de muzică. Muzeul Municipiului București este partener și în
    cadrul Festivalului internaţional George Enescu.

    Deci, cumva, în această
    clădire importantă noi vom atrage, pe lângă iubitorii de artă, și iubitorii de
    cultură în general, încercând să facem un centru cultural extrem de valoros. Va
    fi o mare galerie de artă care va avea trei părți: la parter, în aripa stângă a
    clădirii, va fi o parte dedicată artei contemporane din România, inclusiv artei
    din perioada comunistă. Noi vom încerca să explicăm acest fenomen și, din câte
    am cercetat, este un subiect foarte interesant pentru turiștii străini, dar și
    pentru turiștii români tineri, care vor să afle cât mai multe și despre această
    perioadă. Etajul 1 și 2, tot în aripa stângă, vor fi dedicate Pinacotecii
    Istorice, îi spunem noi, deci acea colecție de artă, enormă și foarte
    valoroasă, care s-a constituit din anul 1933, deci din perioada interbelică,
    până acum, vom merge până la perioada comunistă. Aripa dreaptă va avea o
    secțiune dedicată artei europene și artei străine, alături de câteva spații
    extrem de gen    eroase, pentru expoziții temporare, pentru mari proiecte naționale,
    dar și internaționale.


    Elena Olariu, directorul adjunct al Muzeului
    Municipiului București (MMB), ne-a vorbit și despre seria de filme realizate de
    Muzeu, filme disponibile online pentru iubitorii de artă, de cultură și ai
    Bucureștiului. Într-o perioadă în care arta se mută în mediul virtual, Muzeul
    vine în fața publicului cu o întreagă paletă de opțiuni virtual-turistice.
    Elena Olariu:


    Muzeul Municipiului București
    prezintă o serie întreagă de filme despre activitatea muzeului. Vorbim de
    conferințe, filme despre artă, filme despre antropologie, filme despre istorie.
    A fost o muncă extraordinară, mai ales în acești doi ani în care foarte muzee
    s-au mutat în online. Toate se află pe YouTube concentrate, pentru că Muzeul
    Municipiului București are un canal de YouTube, dar se află și pe conturile de
    Facebook de artă, de istorie, și de antropologie pe care Muzeul Municipiului
    București le are, și vă atenționăm că există peste 10 conturi de Facebook ale
    Muzeului Municipiului București unde puteți afla informații interesante despre
    artiștii, despre opere de artă, despre clădiri importante din București, despre
    cărți vechi. Pentru fiecare casă memorială deschisă sub egida Muzeului
    Municipiului București există un cont de Facebook.


  • Pauza Mare 16.11.2021

    Pauza Mare 16.11.2021

    Ierburi uitate”, un proiect online de istorie a gastronomiei devenit eveniment editorial (interviu în direct cu Mona Petre, autoarea cărții editate de “Nemira”);



    Colecția de filme documentare a Muzeului Municipiului București (interviu în direct cu istoricul Adrian Majuru, directorul general al instituției);



    Cei 17 magnifici care au schimbat viitorul”, un nou proiect cultural și educativ dezvoltat de Asociația Beneva (interviu cu Iulian Văcărean, președintele Asociației)



  • Pauza Mare 29.10.2021

    Pauza Mare 29.10.2021

    – Timpurești, un nou program educativ dedicat copiilor interesați de patrimoniu, dezvoltat de Asociația Da De ce împreună cu Muzeul Municipiului București. Interviu în directncu Iulia Iordan, reprezentanta Asociației Da De ce;



    – Un nou volum de texte semnate de Aida Vrioni, prima femeie-jurnalist din România. Interviu cu coordonatoarea volumului, Monica Negru de la Arhivele Naționale ale României;



    – Proiectul Lets Go Green. Biblioteca Verde”, inițiat de Biroul Europe Direct București, prezentat în direct de Loredana Licuță din partea Institutului European din România.




  • Romantic și romantism – o expoziție-colecție de obiecte -dovezi de iubire din perioada Romantismului

    Romantic și romantism – o expoziție-colecție de obiecte -dovezi de iubire din perioada Romantismului

    Muzeul Municipiului București propune
    vizitatorilor care îi trec pragul o mini-expoziție dedicată întâlnirilor dintre
    el și ea, amorului, primelor iubiri: Romantic și romantism. Diferiți dar/doar
    împreună. O expoziție în cadrul Palatului Șuțu din centrul capitalei, în
    apropierea locurilor de întâlnire din Centrul Vechi – terase, restaurante,
    discoteci, bănci romantice sau o simplă înghețată la o primă întâlnire. Despre
    conceptul din spatele acestei expoziții cu și despre suflet am stat de vorbă cu
    managerul Muzeului Municipiului București, Adrian Majuru:

    Romantic si romantism este, dincolo de narațiune, o întâmplare pe
    care foarte rar o întâlnim focalizată într un limbaj muzeografic. Obiectele nu
    ne sunt total străine, nu s-a schimbat foarte mult în ultimii 200 de ani, dacă
    vreți, poate doar tehnologia le-a mai rafinat sau au apărut altele între timp,
    la care nu se gândeau străbunicii noștri. Expoziția nu coboară foarte mult în
    timp, ea practic descrie o posibilă poveste între cei doi undeva după începutul
    veacului XX, evident în mediul urban, noi ne-am gândit la București, dar puteau
    fi oriunde, iar acest ritual de captare a bunăvoinței, ei bine, acesta în
    ultimii 200 de ani a suferit modificări.

    Dacă în trecut îți lua câteva luni
    bune să captezi atenția fetei, astăzi eu cred că se rezolvă în mai puțin de o
    jumătate de zi. Din ritualul masculin, ceea ce noi numim flirt însemna practic un
    efort de a pune în fața aceleia pe care o dorești să-ți fie parteneră pentru
    restul vieții întregul tău bagaj de aptitudini, de abilități, de lucruri pe
    care le ai în intenție, deşi ești încă foarte tânăr. Toate aceste succesiuni de
    relaționări și de întâmplări și de fapte sunt prinse într-un spațiu mic și cu
    obiectele aferente legate de aceste întâmplări – să bei un ceai, să asculți o
    muzică sau să ieși la o cafenea.

    E o rememorare interesantă și este și o punere
    foarte pragmatică în vedere a faptului că sunt lucruri care nu trebuie scoase
    în totalitate din viața noastră, că până la urmă îl respectăm pe celălalt prin toate
    detaliile lui afective. În finalul expoziţiei este o o hartă cu Centrul Vechi și
    ești invitat să punctezi acolo cu un cerculeț colorat dacă a existat în zona
    veche a orașului una dintre primele tale întâlniri – căci acum vorbim de mai
    multe prime întâlniri față de acum 150-200 de ani.


    Totuși, mai există romantism în aceste
    vremuri? Sau, ce fel de gesturi romantice ar putea fi în 2021? Adrian Majuru ne
    dă un exemplu neaşteptat:


    Romantism digital – cei mai inventivi cumpără drepturile asupra unei
    stele și dau numele iubitei și rămâne numele iubitei pe cer. Acest romantism
    este în natura umană, eu cred că de prin Paleolitic a apărut această poveste,
    poate chiar mai devreme, dar de-atunci sunt dovezi arheologice dacă vreți, când
    în anumite comunități resursele erau mai bogate și le-a dat mai mult timp liber
    să se gândească la asta și să dezvolte o afectivitate care a însemnat și un consum
    de creativitate, bineînțeles.


  • Pauza Mare 10.06.2021

    Pauza Mare 10.06.2021

    – Prezentarea proiectului Întoarcem cânepa spre viitor” derulat la MȚR (interviu cu organizatorul Teodor Frolu din partea Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23)


    – O nouă expoziție tematică la Muzeul Municipiului București: România în aquaforte văzută de Anton Kaindl” (interviu cu muzeografa Nicoleta Bădilă)


    – Librăria Cărturești Verona, premiată la Târgul de Carte de la Londra (interviu cu Ana Niculescu, manager de comunicare)



  • Caravana de teatru forum și-a reluat activitatea în aer liber!

    Caravana de teatru forum și-a reluat activitatea în aer liber!

    După o întrerupere de trei luni,
    cauzată de pandemia cu noul coronavirus, pe 24 iunie, Caravana de teatru forum
    Stă în puterea ta să schimbi ceva! a pornit din nou la drum, de data aceasta
    reprezentațiile având loc în aer liber. Gazdele noastre au fost partenerii de
    la Muzeul Municipiului București, care ne-au primit cu drag în curtea casei
    Filipescu-Cesianu din București.


    Piesa pusă în scenă de tinerii noștri
    actori-amatori este inspirată din evenimente reale și o are drept protagonistă
    pe Ayla, o fată venită din Siria, care lucrează la o brutărie într‑un sat din
    România. Opresorul este Elvis, fiul doamnei primar, un băiat arogant și
    needucat. Inițial, Elvis este atras de Ayla, dar aceasta îl refuză politicos.
    Elvis se simte insultat și plănuiește să se răzbune. Pentru a face acest lucru,
    băiatul o convinge pe mama lui să abuzeze de putere și întoarce întregul sat
    împotriva Aylei, folosind drept pretext religia fetei. Bătrânii satului și
    preotul, care în mod normal ar trebui să fie plini de înțelepciune, cad pradă
    prejudecăților, și chiar și cei care vor să o apere pe Ayla nu se implică
    suficient. În final, Ayla este obligată să părăsească satul.


    Tematica piesei de teatru-forum este axată
    pe subiectul cetățeniei și al democrației europene. Scopul acesteia este acela
    de a descuraja discriminarea de orice fel și de a promova valorile europene.
    Morala poveștii este că nu avem doar datoria de a respecta drepturile celor de
    lângă noi și de a nu comite nedreptăți, ci și datoria de a ne opune, în mod
    activ, încălcării acestor drepturi!




    Pentru mai multe detalii, vă rugăm accesați site-ul Europe Direct București.


    (Loredana Licuța, coordonator Centrul Europe Direct
    București)

  • Pinacoteca Bucureștiului

    Pinacoteca Bucureștiului

    În zona istorică Bucureștiului, pe strada Lipscani,
    centrul negustoresc și financiar-bancar dintotdeauna al capitalei, chiar
    vis-a-vis de sediul Băncii Naționale a României, se află Palatul Dacia-România.
    Clădire somptuoasă și elegantă, ea a avut mai multe funcțiuni de-a lungul
    istoriei, dar recent a intrat în administrația Muzeului Municipiului București
    pentru a deveni Pinacotecă.

    Istoria locului se întrepătrunde cu istoria
    orașului, căci pe terenul unde azi se ridică Palatul Dacia-România, la mijlocul
    secolului al XVI-lea, boierul de origine greacă Ghiorma a ctitorit o biserică.
    În timp, bisericuța trece prin mai multe tribulații și devine un reper al zonei
    sub numeșe de Biserica Grecilor, mai ales când, în secolul al XVIII-lea, de jur
    împrejur, se ridică și un han. În 1882, societatea de asigurări Dacia România
    cumpără terenul pe care s-a aflat hanul și biserica grecilor cu
    scopul de a-și ridica aici un sediu. Lucrările de construcție încep în 1882 și
    durează până în 1889, fiind, de fapt, aproape terminate chiar din perioada
    1885-1886.

    Clădirea are un stil eclectic, dar cu influențe Art Nouveau, deși
    încă nu se știe cui i-a aparținut proiectul, după cum aflăm de la Elena
    Olariu, directoare adjunctă a Muzeului Municipiului București, Secția Artă:

    Referitor la arhitectul care a conceput această clădire,
    din păcate nu se știe sigur cine este. Încă se fac cercetări. Se pare că a fost
    un arhitect austriac pentru că și alura clădirii pare de factură vieneză. S-a
    vehiculat numele arhitectului Adolf Lang. Cu siguranță, în perioada următoare,
    după procesul de cercetare, se va afla cui i-a fost atribuit acest proiect. În
    1931, pentru că societățile de asigurări care au activat în această clădire nu
    au fost suficient de profitabile, palatul a fost preluat de Banca Națională a
    României. De fapt, BNR a fost ultimul proprietar înainte ca Primăria
    Bucureștiului să cumpere clădirea pentru a deveni sediul pinacotecii.

    În anii
    1950, s-a petrecut un fapt interesant: palatul a devenit sediul Conservatorului
    de Muzică și Artă Dramatică. Erau anii aceia tulburi de după război când multe
    instituții și-au pierdut sediile, iar altele au fost mutate provizoriu în alte
    clădiri. Apoi, din 1979 până în 1983, clădirea a fost renovată pentru că a
    suferit foarte mult în urma cutremurului din 1977. Ulterior, a fost
    transformată într-un fel de magazin de lux – atât cât se putea în timpul
    comunismului – și probabil că mulți bucureșteni încă își amintesc de acel
    magazin când mai trec prin zona Lipscanilor. În 2013, Primăria a cumpărat
    imobilul pentru a găzdui Pinacoteca Municipiului București. Și în 2019, Muzeul
    nostru a primit această clădire pe care sperăm s-o transformăm într-o galerie
    de artă foarte modernă și foarte dinamică. Va fi interactivă și, credem noi,
    foarte potrivită pentru Centrul Vechi, acolo unde vin foarte mulți turiști
    străini, unde noi ne putem prezenta arta și cultura românească într-o manieră
    care să placă și bucureștenilor, nu doar celor mai avangardiști.


    El însuși o operă de artă care trebuie pusă cât mai bine în valoare,
    Palatul Dacia-România, după ce a găzduit după 1990 chiar și diverse bănci, va
    primi un rol mai potrivit aspectului său după ce expoziția permanentă a
    Pinacotecii Capitalei va fi deschisă.

    Elena Olariu: Noi deținem, în jur,
    de 5.000 de lucrări, din care peste 2.500 sunt picturi. Avem și foarte multă
    artă grafică spectaculoasă și interesantă pe care o vom expune în niște săli
    speciale. Avem și un număr important de sculpturi, dar și artă decorativă, vreo
    700 de sute de lucrări. Patrimoniul nostru este, deci, foarte bogat, căci în
    1933, când Pinacotecii i s-a găsit un
    sediu în interiorul Observatorului Astronomic, s-a dorit ca ea să fie o galerie
    reprezentativă pentru București. Pe atunci, nu există un Muzeu de Artă al
    României, iar oamenii de cultură ai vremii au conceput pinacoteca în ideea de a
    deveni reprezentativă pentru arta și cultura românească. De aceea, în perioada
    interbelică, a fost aplicată și o strategie coerentă de achiziții și de
    atragere de donații, tocmai pentru a acoperi întreaga istorie a artei românești
    și de a achiziționa lucrări de valoare.


    După
    mutarea Pinacotecii în Palatul Dacia-România, Muzeul Municipiului București are
    un proiect inovativ de amenajare a expoziției permanente și de structurare a
    spațiului, după cum aflăm tot de la directoarea adjunctă Elena Olariu:

    Secția de Artă pe care o conduc a realizat un proiect foarte
    interesant. Parterul acestei clădiri, care este foarte jos și care poate să
    spargă bariera dintre vizitatori și turiștii care trec pe stradă, ne-am dori
    să-l transformăm într-o galerie de artă contemporană, pentru că patrimoniul
    Pinacotecii ne permite. Poate va fi chiar o secție dedicată artei comuniste
    combinată cu cea contemporană, într-o expoziție, evident, contemporană. Vom
    avea posibilitatea de a uni două muzee: un muzeu de artă modernă cu un muzeu de
    artă contemporană.

    Etajele unu și doi – clădirea are doar două nivele – le vom
    dedica Pinacotecii istorice. Aici vor fi prezentate lucrărilor unor mari
    maeștri români: Constantin Lecca, Gh. Tattarescu, Theodor Aman, Nicolae
    Grigorescu, Ion Andreescu, Gh. Petrașcu, Ștefan Popescu, Th. Pallady, Nicolae
    Tonitza. În plus, avem și foarte multe artiste, cum ar fi Olga Greceanu, și
    dorim să le evidențiem mai bine. Ar fi foarte interesant ca într-o expoziție de
    artă românească să fie puse mai bine în valoare toate aceste artiste care
    merită să fie omagiate într-o mare galerie. Avem și lucrările unor avangardiști
    precum Marcel Iancu, Maxy, Sabin Popp, Corneliu Baba, cu toții mari artiști. Am
    început deja seria de restaurări, acolo unde e cazuri, și achiziția de rame
    speciale pentru etajul unu și doi, deci proiectul este într-o fază avansată.


    Până la deschiderea
    Pinacotecii, însă, Palatul din strada Lipscani trebuie să mai suporte mici
    reparații la exterior în timp ce, în interior, trebuie amenajat spațiul
    destinat expoziției permanente. Parterul poate fi deschis mai repede în vederea
    unor conferințe sau expoziții temporare. De altfel, atât în prezent, cât și în
    perioada carantinei, capodoperele maeștrilor români aflate în patrimoniul
    Pinacotecii au putut fi admirate într-o expoziție virtuală realizată pe
    rețelele sociale.