Radio România Internațional

Tag: Muzeul National de Arta al Romaniei

  • Ziua Culturii Naţionale

    Ziua Culturii Naţionale

    Ziua Culturii Naționale, aleasă pe 15
    ianuarie pentru a celebra nașterea poetului Mihai Eminescu, a fost marcată prin
    numeroase evenimente culturale de instituții din întreaga țară. De asemenea,
    Institutul Cultural Român a invitat publicul internațional la evenimentele
    organizate în București și în 20 de orașe din străinătate, cu ocazia Zilei
    Culturii Naționale. La Stockholm, Luxemburg, Bruxelles, Lisabona, Beijing,
    Roma, Viena, Istanbul, Chișinău, Varșovia, Paris, Berlin, Madrid, Praga, Tel
    Aviv, Budapesta, Londra, New York, Washington, Padova și București au loc
    concerte, conferințe, evenimente literare și expoziții care promovează atât
    artiștii și creatorii români de cultură, clasici și contemporani, cât și
    Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2023, ca reper cultural al acestui
    an.


    Cu prilejul Zilei Culturii
    Naționale, Muzeul Național de Artă al României (MNAR) a invitat publicul
    duminică, 15 ianuarie 2023, la un eveniment dedicat legăturii dintre cultura
    scrisă și artele vizuale. Este vorba de lansarea unor volume care prezintă
    opera a trei artiști cu o contribuție excepțională la configurarea artelor
    plastice din România: Theodor Pallady (1871-1956), Constantin Flondor (n. 1936)
    și Ioan Aurel Mureșan (n. 1956).

    Artistul și curatorul Călin Stegerean,
    directorul Muzeului Național de Artă al României. Da,
    am dorit să avem acest eveniment care să se înscrie oarecum firesc în
    specificul Zilei Culturii Naționale. Este o zi în care îl omagiem pe Mihai
    Eminescu, dar în care încercăm să reflectăm și cele mai importante realizări
    din domeniul culturii contemporane și nu numai, din domeniul culturii
    românești, în general. Dacă Theodor Pallady este un artist deja cunoscut, un
    artist care încă din timpul vieții s-a bucurat de un prestigiu aproape
    legendar, ceilalți artiști pe care-i omagiem sunt la fel de relevanți.
    Constantin Flondor, un artist care trăiește la Timișoara, este cunoscut pentru
    contribuțiile sale în mișcărea de avangardă din România anilor 60-70. De
    asemenea, este un artist important pentru ceea ce a însemnat Grupul Prolog și
    ne bucurăm că putem prezenta acest volum realizat de Alina Șerban, intitulat
    Când ochiul atinge norul / When Eye Touches Cloud. Un alt volum produs la Timișoara
    de Fundația Triade în parteneriat cu AFCN prezintă opera unui artist extrem de
    important pentru generația optzecistă, Ioan Aurel Mureșan, totodată cadru
    didactic la Universitatea de Artă din Cluj Napoca. Este un artist care în
    ultimii ani a avut mai multe expoziții în țară și această triplă lansare este o
    ocazie ca publicul bucureștean să-i descopere opera atât de importantă.


    Memorialul Ipotești – Centrul Național de
    Studii Mihai Eminescu a organizat, în localitatea natală a poetului național,
    Zilele Eminescu. Au avut loc câteva evenimente, printre care vernisajul unei
    expoziției stradale, un concert de folk & rock pe versuri de Mihai Eminescu
    și, cel mai important dintre acestea, ceremonia de acordare a Premiului
    Național pentru Traducerea și Promovarea Operei Eminesciene.


    Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, a fost
    organizată sub egida Institutului Cultural Român, prin Centrul Național al
    Cărții, dezbaterea cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil. La
    discuție au participat Adrian Mihalache (colaborator al revistei Lettre
    Internationale), George Onofrei (redactor-șef al săptămânalului Suplimentul de
    cultură), Liviu Jicman, președintele Institutului Cultural Român, Oana Boca
    Stănescu, directoarea Centrului Național al Cărții din cadrul ICR. Evenimentul din data de 15 ianuarie a
    reprezentat un dialog necesar care și-a propus să reviziteze dezbaterile
    privitoare la specificul presei culturale tipărite și să analizeze rolul
    acestor publicații în contextul mutațiilor semnificative survenite în noua
    paradigmă culturală, puternic tehnologizată. În egală măsură, dezbaterea a
    încercat să evidențieze schimbările puternice survenite în procesul receptării
    produselor culturale jurnalistice, la capătul a doi ani de pandemie.


    Cu ocazia celebrării Zilei Culturii Naționale
    2023, Ambasada României în Republica Italiană, în parteneriat cu Ambasada
    Republicii Moldova în Republica Italiană, Conservatorul Santa Cecilia din Roma
    și Cenaclul Literar de la Roma, a organizat maratonul poetic Roma citește Eminescu.
    Evenimentul le-a avut drept protagoniste pe câteva dintre vocile lirice
    feminine din comunitatea românească din Italia, care au dat glas poeziilor lui
    Mihai Eminescu atât în limba română, cât și în limba italiană.


  • Muzeul Zambaccian

    Muzeul Zambaccian

    Astăzi ne oprim la
    Muzeul Zambaccian din Bucureşti. Acesta este un muzeu de mici dimensiuni și este
    construit în jurul unei singure colecții. Iar, în cazul în care timpul nu vă
    permite să ajungeți în București, puteți admira atât casa cât și colecția prin
    intermediul unui tur virtual.

    Georgiana Iacob, din cadrul secției de Educație,
    Comunicare și Proiecte Culturale a Muzeului Național de Artă al României.

    Această colecție, strânsă în special în perioada interbelică de importantul
    colecționar Krikor Zambaccian, prezintă una dintre cele mai bune panorame ale
    artei românești interbelice și nu numai. Alături de nume importante din arta
    românească, precum Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Tonitza, Pallady sau
    Petrașcu, Zambaccian a fost interesat și de arta franceză. Deși colecția de
    artă franceză e destul de mică, există nume sonore ca Paul Cézanne, Camille
    Pissarro, Pierre Bonnard, Albert Marquet.

    Vă invităm să vedeți până unde a mers
    interesul colecționarului în arta franceză, dar, totodată, să admirați prin
    acest tur și interiorul foarte interesant al casei sale, o casă construită
    special pentru a-i adăposti colecția care era vizitabilă chiar din timpul
    vieții lui Zambaccian și care a fost menită a se transforma într-un muzeu de
    artă.


    Clădirea Muzeului
    Zambaccian a fost construită la finalul anilor ’40 și mărită pe măsură ce
    colecția se mărea și avea nevoie de tot mai mult spațiu de expunere. Există un
    parter generos, cu o sală mare, unde se află piese de mobilier spaniol, italian
    și un șemineu impresionant. Ușile nu sunt tradiționale, nu se deschid într-o
    direcție sau alta, ci intră în perete tocmai pentru a nu ocupa spațiul de
    expunere.

    Georgiana Iacob, din cadrul secției de Educație, Comunicare și
    Proiecte Culturale a Muzeului Național de Artă al României.

    Ultima
    sală, de la parter, dedicată lui Luchian, are un luminator tocmai pentru a crea
    o lumină difuză, foarte potrivită pentru privirea lucrărilor de artă. Tot la
    parter se află una dintre frumoasele încăperi ale acestei clădiri,
    biroul-bibliotecă al colecționarului, în
    care sunt expuse lucrări semnate de Theodor Pallady. Etajul are o seamă de
    încăperi de mici dimensiuni, fostele dormitoare ale familiei. Aceste încăperi
    sunt transformate acum în mici săli de expunere. Coridoarele de legătură, unde
    lumina nu e atât de puternică încât să deranjeze exponatele, sunt dedicate
    desenelor. Tot aici, la etaj, este expusă în două săli de mici dimensiuni colecția
    de artă franceză.


    Muzeul se află pe una dintre străzile liniștite din
    nordul Bucureștiului și poate fi vizitat de miercuri până duminică, între orele
    10.00 și 18.00.


  • Pauza Mare 04.05.2022

    Pauza Mare 04.05.2022

    Dragoș Neamu, managerul Nopții Muzeelor, Ramona Mezei, directoarea Bibliotecii Metropolitane București, și Călin-Alexiu Stegerean, director general al Muzeului Naţional de Artă al României, sunt invitații Corinei Sabău la “Pauza Mare”. Cea de a XVIII-a ediţie a Nopţii Muzeelor va avea loc pe 14 mai la nivel naţional şi propune publicului expoziţii, intervenţii şi experimente artistice, proiecţii, spectacole, ateliere, concerte, tururi interactive, toate desfăşurate în format fizic, după două ediţii de pandemie. Biblioteca Metropolitană București (BMB) în colaborare cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti organizează și în anul 2022 un concurs de creaţie literară, adresat liceenilor bucureşteni, intitulat Parol, Mon Cher”, cu tema Universul caragialesc”. Festivalul Internațional de Film Transilvania în parteneriat cu Muzeul Național de Artă al României (MNAR) anunță deschiderea Cinematecii TIFF@MNAR.



  • Weekend cu prietenii 18.09.2021

    Weekend cu prietenii 18.09.2021

    De la arte plastice la arta filmului. Scriitorul Andrei Pleșu și Călin Stegerean, director al al Muzeului Naţional de Artă al României – evocare Doina Păuleanu (1948-2020), fostă directoare a Muzeului de Artă Constanța, eveniment organizat la București, la Muzeul Colecțiilor de Artă. Artiştii plastici Mihai Ţopescu şi Rodica Ghilea, criticul de artă Pavel Şuşară şi curatoarea Ana Cipariu – despre expoziția “Semper Imaginaria” găzduită de Galeria Senso din Bucureşti. Regizoarea Camelia Popa – despre premiera comediei “Pup-o, mă!” (2); regizorul Andrei Gruzsniczki și actorii Mircea Andreescu şi Valer Dellakeza – despre premiera pe ecranele din România a lungmetrajului ”După 40 de zile”. Criticul de artă Luiza Barcan, despre Tabăra Internaţională de Sculptură în Piatră de la Măciuca, din judeţul Vâlcea:




  • Evocare Doina Păuleanu (1948-2020)

    Evocare Doina Păuleanu (1948-2020)

    Muzeul Național de Artă al României și Asociația Prietenii Muzeului Național de Artă al României au organizat pe, 9 septembrie 2021, o evocare a celei care a fost excepționalul istoric și critic de artă, director al Muzeului de Artă Constanța, Doina Păuleanu (1948-2020).



    La sfârşitul anului 2020 dispărea brusc, din cauza noului coronavirus, o personalitate de excepţie a lumii artelor plastice româneşti, Doina Păuleanu, critic de artă, prolific autor de albume şi cărţi despre artele plasctice, aproape 30 de ani director al Muzeului de Artă din Constanţa. Veche prietenă a postului nostru de radio, doamna Păuleanu a fost evocată de lumea artiştilor plastici din România şi de managerii mai multor muzee de prim rang din ţară.



    Evocarea, desfăşurată în aer liber, în curtea Muzeului Colecţiilor de Artă, din Bucureşti, s-a încheiat cu un film documentar cuprinzând mărturii şi momente în care Doina Păuleanu, un povestitor înnăscut, se povestea publicului. Am stat de vorbă cu amfitrionul evenimentului comemorativ, Călin Stegerean, Director general al Muzeului Naţional de Artă al României.






    Un alt invitat de marcă a fost profesorul şi omul de cultură Andrei Pleşu, fost coleg cu Doina Păuleanu, şi care a povestit cum aceasta, braşoveancă de origine, a “invadat” Dobrogea cu personalitatea sa, iubind din toată inima această regiune românească. Domnul Pleşu făcea o paralelă metaforică, vorbind despre Regele Carol I, care le spunea soldaţilor din Cadrilater, când acesta a intrat în componenţa României, că nu trebuie doar să protejeze oamenii de diferite religii şi naţionalităţi din Dobrogea, ci trebuie să-i iubească.




  • Pauza Mare 21.04.2021

    Pauza Mare 21.04.2021

    Regizorul Andrei Gruzsniczki, Gabriela Tofan, referent comunicare MNAR, Adrian Tibu, director al Teatrului pentru Copii și Tineret Gong din Sibiu, și Ștefan Turcu, șef al Departamentului Media și Comunicare Reprezentanța Comisiei Europene în România, sunt invitați la “Pauza Mare”.



    Vorbim despre două expoziții deschise la Muzeul Național de Artă al României, Poveștile Crucii. Sculptură miniaturală de tradiție bizantină și Piranesi. Arhitecturi și fantasme – Expoziție aniversară, atelierele organizate online pentru cei mici spectatori la Teatrul Gong, premiera internațională a celui de-al patrulea lungmetraj al lui Andrei Gruzsniczki, După 40 de zile / No Rest For The Old Lady”, care va fi prezentat în selecția oficială a Festivalului Internațional de Film de la Moscova și o nouă strategie pe 5 ani a UE pentru combaterea criminalității.



  • Rosenthal – un artist în vremea revoluției

    Rosenthal – un artist în vremea revoluției

    În curtea Palatului
    Regal, cu toate măsurile de distanțare socială și de igienă impuse de situația
    actuală, nestingheriți de forfota cotidiană, am participat nu demult la vernisajul
    expoziției Rosenthal – Un artist în vremea revoluției, găzduită de găzduită
    de Muzeul Național de Artă al României (MNAR).

    Ne oferă amănunte despre acest
    moment special Cristina Verona Tobi, manager interimar al Muzeului:


    Anul
    acesta MNAR aniversează 70 de ani de la deschiderea prima dată a primei
    galerii, Galeria Națională, și bine înțeles că nu puteam să nu marcăm acest
    eveniment. Și anume acela al aniversării a 200 de ani de la nașterea artistului
    Constantin Daniel Rosenthal – cel care ne-a lăsat moștenire celebra lucrare
    România Revoluționară. Așa cum bine se cunoaște, de-a lungul anilor Muzeul
    Național de Artă nu doar a organizat cele mai importante expoziții de artă din
    țară, însă întotdeauna a realizat o importantă relație între artă, pe de o
    parte, și evoluția vieții sociale, politice și culturale, pe de altă parte. Ne
    gândim retrospectiv la ceea ce au însemnat cele mai importante momente din
    istoria noastră ca popor, la revoluția de la 1848, așa cum a venit și a adus ideea
    de modernizare, care s-a bazat pe importante valori liberale și pe idei novatoare.
    Este, așadar, o expoziție extrem de importantă, prin prisma faptului că aducem
    în atenția publicului elemente de noutate, lucrări care până acum n-au mai fost
    expuse. Este o invitație pentru noi toți, pentru publicul larg, pentru publicul
    avizat deopotrivă și, îmi doresc eu foarte mult, mai ales pentru publicul
    tânăr. Este o invitație de a îmbrățișa împreună trecutul spre a privi și a
    descifra viitorul.


    Curatorul
    expoziție, Monica Enache, șefa secției de Artă Românească Modernă din MNAR, a
    continuat vorbit despre noutățile pe care le aduce această expoziție în lumea
    artei:


    Trebuie
    spus că este a doua expoziție monografică realizată în țară, după cea din 1970
    – care, însă, a cuprins doar 11 lucrări și nu a fost însoțită de niciun
    catalog. Ţin să menționez, catalogul ce însoțește această expoziție reunește
    toate lucrările artistului pe care am reușit astăzi să le identificăm, în țară
    și mai ales în străinătate, asta ar fi o premieră, în colecții publice, dar și
    în colecții private. Unele, cum veți vedea dacă veți consulta catalogul, sunt
    complet necunoscute și evident nepublicate. Am inclus în acest volum o a doua
    premieră, toate scrisorile care se mai păstrează astăzi în țară, o parte dintre
    ele la Biblioteca Națională și o altă parte la Biblioteca Academiei Române,
    scrisori pe care Rosenthal le-a adresat prietenilor săi, omul politic și
    publicistul C. A. Rosetti și doctorului Adolf Gruno.

    Expoziția pe care o
    deschidem astăzi are, la o primă vedere, trăsăturile unei expoziții
    monografice. Dincolo de această componentă științifică însă, de recompunere a
    operei lui Rosenthal, insuficient investigată până acum, există o a doua -
    aceea a activismului său revoluționar asumat total și fără ezitare.

    Vă invit să
    meditați puțin asupra acestei dimensiuni a personalității pictorului și la cât
    suntem noi astăzi de dispuși să ne asumăm cauze comune și să milităm pentru
    înfăptuirea lor. Apoi să privim retrospectiv către personalitățile și momentele
    decisive din istoria noastră recentă sau mai îndepărtată, încercând să le
    eliberăm de sub straturile succesive de conținut propagandistic care le-au fost
    atribuite. Mai putem oare să descifrăm și să recuperăm adevărata lor
    semnificație?


    Am stat de vorba cu
    doamna Enache despre acest nou eveniment expoziţional al Muzeului Național de
    Artă al României și despre gândurile sale în calitate de curator:


    Aș spune
    că e, eu o văd ca pe o nouă, o redeschidere a Muzeului, efectiv … Și am
    lucrat mult de acasă și acum asta a ajutat expoziția asta pentru că am putut să
    fac o documentare mai așezată și mai consistentă și mai aplicată. Deci, până la
    urmă, tot răul spre bine. Eu am gândit că expoziția aceasta ar trebui să fie
    foarte atrăgătoare pentru public, pentru că sigur, măcar o singură dată,
    fiecare cetățean al acestei țări a văzut România Revoluționară. Nu pot să îmi
    imaginez altfel și mizez pe asta când spun că va fi o expoziție interesantă, să
    spunem, pentru public, măcar al Bucureștiului, pentru că turiști nu mai avem.

    Ce mi-aș dori eu este să
    arăt și partea necunoscută, și din opera lui, dar și din viața lui, pentru că
    până la urmă, poate că dimensiunea lui de activist politic este mult mai
    importantă decât cea de artist și nu-mi vine ușor să spun lucrul acesta,
    lucrând la Muzeul de Artă, dar trebuie să spunem adevărul și aș recomanda
    citirea scrisorilor din catalogul pe care l-am publicat – sunt revelatoare și
    nu se poate înțelege nimic fără ele.


    Vernisajul s-a
    încheiat cu gândurile artistului Rosenthal, de origine evreiască, către C.A.,
    Rosetti, unul din conducătorii Revoluției de la 1848 din Țara Românească (Valahia)
    și militant pentru Unirea Principatelor Române, citate de Monica Enache:


    Am să
    închei dând citire unui mic pasaj dintr-o scrisoare scrisă pe 26 iulie 1848 de
    către Rosenthal către prietenul său bun C. A. Rosetti – iată ce spunea: Există
    atâția oameni rezonabili în țara noastră și atât de multe patimi trebuie
    învinse. Vai, de ce nu sunt eu măcar o clipă cel mai puternic? Nu poți să crezi
    cât de mult mă face să sufăr cauza voastră. Nu aș fi crezut niciodată că sunt
    atât de valah.

  • Arta împușcată la revoluția română

    Arta împușcată la revoluția română

    Prețul libertății pe care românii
    l-au plătit în timpul revoluției din decembrie 1989 a fost unul mare, de mii de
    morți, răniți și invalizi. Dar la acest preț se poate adăuga și prețul
    patrimoniului cultural pierdut în incendiile care au cuprins clădirea Palatului
    Regal, care adăpostește Muzeul Național de Artă al României, și clădirea
    Bibliotecii Centrale Universitare. Aflate pe Calea Victoriei, vizavi una de
    cealaltă, cele două clădiri au suferit din plin de pe urma gloanțelor și
    proiectilelor trase în zilele confuze de după fuga dictatorului Nicolae
    Ceaușescu. În Biblioteca Centrală Universitară curpinsă de flăcări au ars
    aproximativ 400.000 de cărți și manuscrise ale unor importanți oameni de
    cultură români. Iar la Muzeul Național de Artă au căzut victime flăcărilor și
    gloanțelor câteva zeci de tablouri din pictura română și europeană.


    Recent, Muzeul Național de Artă al
    României a vernisat expoziția Laborator II. 1989. Restaurarea picturilor
    împușcate prin care au fost redate publicului lucrările afectate în 1989 acum
    restaurate. Acum, curatorii Sorina Gheorghiță și Ioan Sfrijan au spus povestea
    unei expoziții pe care România n-ar fi trebuit să o aibă. Sorina Gheorghiță. În dezastrul general din Muzeul Național de Artă a fost distrus și
    laboratorul de restaurare pictură de șevalet, aproape în întregime. Cu toate
    acestea, după cum precizăm și în catalogul expoziției, aproape imediat, în
    ianuarie 1990, am început operațiunile de protejare și chiar de restaurare a
    unora dintre lucrările care au suferit, atât de la Galeria de artă europeană,
    cât și de la Galeria de artă românească. De la Galeria de artă românească am
    restaurat 47 de lucrări, iar de la galeria de artă europană au fost restaurate
    30. Au mai fost restaurate și în afara țării, de acolo au venit oferte pentru
    cele de la Galeria de artă europeană.


    Între picturile afectate, restaurate
    și expuse acum se numără lucrări ale unor importanți pictori români precum Andreescu,
    Grigorescu, Henția, Mirea. Cu detalii Sorina Gheorghiță. Toate lucrările care au avut de suferit în 1989 se aflau în
    expunerea permanentă a muzeului. De aceea ele au fost degradate. După
    redeschiderea muzeului expunerea s-a schimbat și atunci o parte dintre acele
    lucrări care au avut de suferit nu au mai intrat în expunerea permanentă a
    muzeului. De aceea, am folosit acest prilej pentru a mai aduce din depozit și lucrări
    care existau înainte de 1989. Dintre lucrările mai importante avem expus
    tabloul Safta florăreasa, Autoportretul lui Ion Andreescu, o altă lucrare
    frumoasă a lui Andreescu Drumul mare. Avem și din Nicolae Grigorescu lucrări
    expuse care au fost degradate: Vânatul, Buchetul de flori și Țiganca din
    Ghergani. Mai este Lorica, una dintre lucrările frumoase ale lui Ștefan
    Luchian, mai există lucrările ale lui Sava Henția, o schiță a lui George
    Demetrescu Mirea pentru una dintre compozițiile lui de mari dimensiuni.


    Stricăciunile suferite de tablouri
    au fost cele la nivelul suportului și la nivelul stratului pictural iar unele
    lucrări au fost foarte degradate. Atât de degradate încât nu au mai putut fi
    recuperate. Sorina Gheorghiță. Dintre
    cele pe care le expunem noi au fost foarte degradate schița lui Mirea și Peisajul
    de Andreescu. Și Autoportretul lui Andreescu a avut pierderi mari de strat
    pictural. S-a pierdut în primul rând în incendiul din laboratorul nostru de
    restaurare un autoportret de mari dimensiuni al lui Theodor Aman, unul dintre
    puținele autoportrete ale lui Aman, de dimensiuni mari și foarte complex ca
    pictură. Mai există una sau două lucrări care sunt în depozit și care au
    pierderi în proporție foarte mare și care nu vor putea fi înlocuite la
    restaurare deoarece principiile de restaurare nu permit să completăm pe
    suprafețe atât de mari.



    În expoziție se află atât tablourile
    cât și panouri explicative cu ce a însemnat efortul restauratorilor români și
    străini în toți anii care au trecut de atunci. Am întrebat-o pe Sorina
    Gheorghiță dacă în 1989 am avut de-a face și cu acte de vandalism gratuit nu
    numai cu distrugeri aleatorii. Împușcarea
    este un vandalism până la urmă pentru că, de multe ori, tablourile au fost
    împușcate cu intenție în gât, în piept. La unele lucrări nu credem că a fost o
    împușcare la întâmplare. A fost ceva cu adresă, așa cum s-a întâmplat la Safta
    florăreasa, din acest motiv ea constituie afișul expoziției. O parte din ele
    au fost întâmplător împușcate ori degradate.



    Ioan Sfrijan s-a referit la
    incendiul din laboratorul de restaurare, locul cel mai afectat din muzeu. Acolo s-a tras cu tunul și cu
    tot felul de gaze puternice pentru incendiere. În partea dinspre strada Știrbey
    era o cameră în care noi aveam depozitul. Din acst motiv s-au distrus multe
    lucrări de Aman, se pregătea o expoziție Aman, autoportretul și alte câteva
    lucrări împușcate. Mai era Bărbat cu medalii turcești care a fost și el
    împușcat, nu figurează în expoziție. Tot atunci se pregătea la Galeria de artă
    europeană o mare expoziție, Portretul în pictura europeană, și acolo au ars
    în special portrete, în cămăruța respectivă au ars un număr de 39 de lucrări.


    47 de tablouri din Galeria de Artă Românească și 30 de
    tablouri din Galeria de Artă europeană afectate la revoluția din decembrie 1989
    au revenit la viață. În memoria lor va rămâne însă prețul pentru libertate pe
    care românii l-au plătit atunci.

  • Actori de pus în ramă – o campanie MNAR și Teatrul „Nottara”

    Actori de pus în ramă – o campanie MNAR și Teatrul „Nottara”

    Muzeul Naţional de Artă al României
    este primul muzeu din capitală care şi-a reluat activitatea pe 20 mai, într-o
    zi cu semnificaţie istorică pentru instituţie. În urmă cu 70 de ani, pe 20 mai
    1950, Muzeul Naţional de Artă al României era inaugurat prin deschiderea
    Galeriei Naţionale.


    Am vorbit cu Gabriela Tofan, referent Comunicare MNAR, chiar
    în ziua redeschiderii muzeului și am aflat ce putem vizita în perioada aceasta
    și când vor fi reluate evenimentele:


    Suntem fericiți că
    am reușit să redeschidem sediul central, unde regăsim galeriile permanente,
    Galeria de Artă Europeană și Galeria Națională. Am redeschis și Muzeul
    Colecțiilor de Artă, care se află tot pe Calea Victoriei și suntem nerăbdători
    să vină vizitatorii. La sediul central, fostul Palat Regal, se poate vizita
    Galeria Națională care cuprinde Galeria de Artă Veche Românească și Galeria de
    Artă Românească Modernă, tot aici se poate viziona și Galeria de Artă
    Europeană. La Galeria de Artă Europeană regăsim colecția Regelui Carol I, iar
    la Muzeul Colecțiilor de Artă putem vizita colecțiile din sediul respectiv,
    peste 40 de colecții.

    Pentru că iubim arta românească, de regulă ne place să
    începem prin a recomanda Galeria Națională, în special Galeria de Artă Modernă,
    regăsim aici picturi semnate de Ioan Andreescu, Nicolae Grigorescu, Nicolae
    Tonitza, Ștefan Luchian, dar și un grupaj consistent de lucrări ale lui
    Constantin Brâncuși. În ceea ce privește Galeria de Artă Europeană, avem șansa
    de a admira picturi de Tintoretto, El Greco, Rubens, Sisley, Brueghel,
    Rembrandt, ca să dau numai câteva exemple. Din păcate, în perioada imediat
    următoare nu avem cum să realizăm evenimente, însă le pregătim și reconcepem
    pentru toamnă. Sperăm că atunci ne vom reveni cu totul și ne vom putea relua
    programele și proiectele, ghidaje, conferințe, lansări de cataloage, așteptăm
    cu nerăbdare.

    Timp de două luni, pe perioada stării de
    urgență, Muzeul Național de Artă al României a avut o activitate bogată în
    mediul online. Tururi virtuale tematice, cursuri și ateliere pentru copii,
    cataloage online disponibile gratuit, însumat acestea au adunat peste 350.000
    de vizitatori virtuali.

    Gabriela Tofan, referent Comunicare MNAR: Noi mergem mai departe cu activitatea noastră online, dacă nu avem
    expoziții temporare, încercăm să suplinim cu aceste activități pe partea de
    online. Mergem mai departe și cu atelierele educative, pentru că și partea de
    educație muzeală este afectată în perioada aceasta. Suntem în plină campanie cu
    Teatrul Nottara, o campanie care a fost foarte bine primită, Actori de pus în
    ramă, campanie care va dura două luni de zile astfel că vizitatorii online vor
    avea în continuare noutăți de la MNAR.


    Campania, care se desfășoară în mediul online
    din luna mai, constă în interpretarea unor lucrări din patrimoniul MNAR de
    către actorii Teatrului Nottara. Astfel, în fiecare zi de luni, pe paginile de
    Facebook ale celor două instituții sunt postate imagini în care opera de artă
    este alăturată versiunii pe care actorii o realizează, intrând în pielea
    personajului din tablou. Conceptul campaniei este inspirat de provocările
    lansate de marile muzee ale lumii în această perioadă, încurajând publicul să
    recreeze opere de artă în moduri cât mai creative, folosind resursele pe care
    le au la dispoziție acasă. MNAR a făcut o astfel de invitație către public pe
    15 aprilie, cu ocazia Zilei Mondiale a Artei.

    Tot în cadrul parteneriatului
    MNAR – Teatrul Nottara, sunt realizate scurte materiale video în care actorul
    pus în ramă povestește despre lucrarea pe care a reinterpretat-o, folosind
    datele primite de la specialiștii MNAR. Pictura aleasă pentru lansarea
    campaniei a fost Buchetiera de Mihail Lapaty (1816-1860), iar Ioana Calotă este
    actrița de pus în ramă cu această ocazie.


  • Descoperim colecţiile MNAR de acasă!

    Descoperim colecţiile MNAR de acasă!

    În ultima lună, Muzeul Național de
    Artă al României a avut o activitate bogată în mediul online. Tururi virtuale
    tematice, cursuri și ateliere pentru copii, cataloage online disponibile
    gratuit, însumat acestea au adunat peste 350.000 de vizitatori virtuali. Am
    vorbit cu Gabriela Tofan, referent Comunicare MNAR, despre strategia adoptată
    de muzeu pe perioada stării de urgență. Într-adevăr, la cifre
    ne uităm și noi din când în când și suntem uluiți. Dar pe lângă eforturile și
    munca noastră, bănuim că este și acest context, în care oamenii s-au îndreptat
    puternic către mediul online atâta timp cât au fost obligați să stea acasă.
    Este adevărat că din momentul în care MNAR și-a închis porțile, activitatea
    muzeului s-a schimbat radical și împreună cu specialiștii noștri am făcut
    eforturi să transportăm- dacă se poate spune așa- cât mai multe informații în
    mediul online. Pentru ca publicul și vizitatorii noștri, chiar și colegii
    specialiști, să nu simtă lipsa MNAR din viața lor. Și ne bucură că oamenii au
    început să comunice prin comentarii pe paginile noastre, lucru care înainte nu
    prea se întâmpla.

    Ne-am folosit în mod special de canalele
    și mijloacele pe care le avem, am învățat să profităm de site-ul nostru, și de
    paginile de socializare Facebook și Instagram. Bineînțeles că am recurs și la
    alte metode, am reușit să organizăm un mic atelier creativ. Am căutat platforme
    care să ne găzduiască publicațiile pentru a le putea pune la dispoziția
    vizitatorilor. Vorbind despre noutăți, lucrăm acum pentru a pune la
    dispoziție și a scoate la vânzare publicațiile MNAR în format eBook sau pdf.
    Suntem încă în testare și cu aceste episoade educative pentru a vedea cum vor
    evolua iar tururile virtuale pe care ni le-am propus și pe care le pregătim
    săptămânal au luat amploare extraordinară, chiar nu ne așteptam.


    În fiecare zi de miercuri, pe pagina
    de Facebook a MNAR se postează un tur virtual tematic, cu o selecţie de lucrări
    din patrimoniul muzeului. Două tururi, apreciate de persoanele care urmăresc
    pagina, au avut ca teme lucrări cu animale de companie şi ‘200 de
    ani de la descoperirea sculpturii Venus din Milo’. Gabriela Tofan, referent
    Comunicare MNAR, ne vorbește despre evenimentele din mediul online.

    Muzeul nostru are în momentul de față două tipuri de tururi
    virtuale pe care le propunem. Cele permanente descriu galeriile și expozițiile
    permamente de la toate cele patru muzee, adică pe lângă MNAR, Muzeul
    Colecţiilor de Artă, Muzeul K.H. Zambaccian şi Muzeul Theodor Pallady. Dar mai
    avem tururi virtuale scurte pe care noi le propunem săptămânal pe pagina de
    Facebook. Tururile virtuale permanente se găsesc pe site-ul nostru la capitolul
    Descoperă, acolo unde sunt descrise toate galeriile. Descrierea este însoțită
    și de acest tur virtual , unde vizitatorii pot naviga prin fiecare sală și se
    pot opri lângă lucrări. Aceste tururi existau și înainte de pandemie, ele au
    fost realizate cu mult înainte, dar ne bucurăm că acum au foarte multă căutare,
    în această perioadă au fost accesate intens. Cum spuneam, am propus, de
    exemplu, legătura om- animal, aceasta a fost tema primului tur virtual pe care l-am găzduit și am găsit
    o mulțime de lucrări din secolele trecute care să reprezinte această legătură.

    Apoi, plecând de la constrângerea pe care o resimțim acum, aceea de a vedea
    lumea de la fereastră, am descoperit o serie de lucrări dedicate temei. Am
    încercat să ilustrăm și prin tablourile MNAR experiența asta și am descoperit
    lucrări de Theodor Paladdy pe tema asta, dar nu numai. Sunt niște încercări
    prin care am încercat să provocăm publicul. Alte teme pe care ne-am gândit să
    le ilustrăm având un patrimoniu așa bogat au fost diferitele activitățile de
    casă, cititul, prezența cărților în viața noastră, am descoperit o mulțime de
    lucrări care dezvoltă aceste teme. De fapt, am încercat să le arătăm oamenilor
    că secole de-a rândul în lucrări au fost surprinse teme pe care continuăm să le
    practicăm și astăzi. Muzeul are un depozit enorm, iar lucrările nu pot fi
    expuse cu frecvența cu care ne dorim, așa că am ales varianta asta de a le
    arăta oamenilor. Aceasta este partea pozitivă a lucrurilor și ne încântă că
    oamenii au apreciat paginile noastre, dar situația de față ne-a făcut să amânăm
    lansarea unor expoziții planificate de anul trecutul.


    Unul dintre evenimentele programate
    în această perioadă era lansarea publicației ,,Corneliu Baba și elevii săi, îngrijită
    de Maria Albani. Până la reprogramarea evenimentului, MNAR a pus pe pagina sa o
    selecție din respectivul album.

  • Muzeul de Artă al României

    Muzeul de Artă al României

    Muzeul Național
    de Artă al României are în componența sa alte trei muzee satelit: Muzeul
    Colecțiilor de Artă, Muzeul Zambaccian și Muzeul Theodor Pallady. Toate aceste
    muzee își așteaptă vizitatorii online, în tururi virtuale complexe. Ghidul
    nostru de astăzi este Georgiana Iacob de la Muzeul Național de Artă al
    României, secția de Educație, Comunicare și Proiecte Culturale. Vom intra
    într-un univers al creațiilor de artă românească și europeană veche, dar și
    contemporană.


    Până
    la redeschiderea porților muzeelor, suntem invitați să descoperim arta de
    acasă, prin tururile virtuale, cu interpretări și descrieri audio ale
    lucrărilor selectate. Mesajul organizatorilor acestor tururi virtuale este că
    perioada actuală poate fi foarte bună pentru a cunoaște și pentru a ne bucura
    de o parte din patrimoniul valoros al umanității. Georgiana Iacob ne propune să
    ne începem vizita chiar din sediul central al celui mai mare muzeu de artă din România. Este vorba de fostul palat regal, un palat care are o istorie foarte
    bogată, începând cu secolul al XIX-lea. Acesta se transformă succesiv de la o
    casă impresionantă pentru vremea respectivă: Casa Dinicu Golescu. Odată cu
    dobândirea independenței de către România, sub Carol I, se transformă într-un
    palat demn de prestigiu. Partea centrală a palatului a fost, din păcate,
    mistuită de un incendiu în decembrie 1926. Astfel, palatul a fost refăcut în
    timpul domniei lui Carol al II-lea, în anii ’30, aproape în forma pe care o
    vedem azi.

    Spre finalul celui de-al Doilea Război Mondial, palatul va fi grav
    avariat în urma bombardamentelor. Norocul face ca același arhitect, Nicolae
    Nenciulescu, secondat de inginerul Emil Prager, să se ocupe de refacerea
    palatului în perioada imediat postbelică și de transformarea sa în muzeu de
    artă. Practic, Palatul Regal, în momentul în care își încetează funcția pentru care a fost creat,
    se transformă în cel mai mare muzeu de artă al României. Acesta adăpostea în
    principal colecția de artă românească care are o întindere în timp din secolul
    al XIV-lea până la mijlocul secolului al XX-lea. Se înființează, bineînțeles,
    și Galeria de Artă Europeană, care are la bază colecția strânsă și donată
    statului de către Carol I.


    Galeria
    de Artă Europeană ilustrează cele mai importante şcoli artistice, începând din
    secolul al XVI-lea şi opere ale unor
    artişti consacraţi, precum Tintoretto, Cranach cel Bătrân, Breughel cel Tânăr,
    El Greco, Rembrandt sau Rubens. Georgiana Iacob, din cadrul secției de
    Educație, Comunicare și Proiecte Culturale a Muzeului Național de Artă al
    României. Este expusă pe școli, așa cum a fost gândită
    inițial. Începem cu școala italiană și urmează școlile germană, spaniolă,
    flamandă și așa mai departe, ajungând, în cele din urmă, la școala franceză.
    Pot fi admirate, astfel, lucrări inclusiv de secol XIX, din perioada
    impresionistă. Aș aminti artiști ca Claude Monet sau Auguste Rodin. Acest tur
    virtual, în această perioadă, poate fi, în mod excepțional, completat de
    catalogul colecției. În acest catalog, școlile sunt prezentate pe larg.
    Ilustrația e de calitate și există și o punctare a celor mai importante opere
    de artă.


    Pe de altă parte,
    Galeria de Artă Românească este formată din două galerii, continuă Georgiana
    Iacob. Avem galeria de artă medievală, cu piese încă din secolul al XIV-lea.
    Aceasta e completată în mod cronologic și firesc de Galeria de Artă Românească
    Modernă. Aceste galerii pot fi vizitate virtual, însă cei care doresc să afle
    mai multe informații pot accesa inclusiv un tur al capodoperelor pe site-ul
    muzeului, unde pot afla despre cele mai importante lucrări și pot asculta
    dramatizări. De asemenea, varianta în limba engleză a site-ului prezintă
    informații importante pentru cei care nu cunosc limba română despre lucrările
    din toate cele trei galerii.


    Unul dintre
    tururile tematice virtuale propuse zilele acestea de către Muzeul Național de
    Artă este cel în cursul căruia pot fi admirate tablouri în care apar animale de
    companie. Sunt lucrări aflate în colecţiile instituţiei și pot fi văzute până
    pe data de 31 mai. Publicul poate astfel admira lucrări semnate de George
    Demetrescu Mirea – Copiii familiei Goodwin, Niccolo Livaditti – O doamnă
    lucrând, Pieter Cornelisz van Slingelandt – Femeie în interior, Geldorp
    Gortzius – Fetiţa cu pisica, Francisc Şirato – Femeia cu pisică, Gheorghe
    Petraşcu – Mariana cu pisică sau Theodor Aman – Femeia cu câinele.


    Georgiana Iacob,
    de la Muzeul Național de Artă al României, secția de Educație, Comunicare și
    Proiecte Culturale, ne propune în continuare un alt tur virtual, prin arta
    românească modernă, dar și veche. Galeria de artă românească veche
    prezintă o varietate foarte mare de obiecte, în special de cult. Apoi, se pot
    vedea broderii, fresce, printre care celebrul ansamblu de la Curtea de Argeș,
    dar și piese impresionante, cum ar fi iconostasul Mănăstirii Cotroceni. Galeria
    de artă românească modernă începe cu lucrări de Theodor Aman, printre primii
    artiști români importanți. Îl amintim, de asemenea, pe Nicolae Grigorescu,
    pictorul național al României. Veți putea observa felul în care se transformă
    arta acestuia de-a lungul timpului și lucrările care-l fac cunoscut. De
    asemenea, florile pictorului Ștefan Luchian sunt un alt reper important al
    acestei galerii. Dar nu putem uita nici operele semnate de Theodor Pallady,
    Gheorghe Petrașcu sau Nicolae Tonitza, din perioada interbelică.


    Un
    alt tur virtual interesant propus de Muzeul Național de Artă al României se
    numește Măsuri contra răspândirii infectării cu COVID-19. Astfel, sub mesajul
    Nu ieșiți din casă decât dacă mergeți la serviciu, să procurați alimente,
    aveți o urgență medicală sau o altă situație care nu suportă amânare veți
    vedea lucrarea Nicolae Dărăscu: Calea Victoriei pe ploaie. Al doilea mesaj
    este Încercați să cumpărați suficiente alimente încât să nu fie nevoie să
    ieșiți în fiecare zi pentru aprovizionare. Lucrarea care ilustrează mesajul
    este a lui David Teniers cel Tânăr: Interior flamand. De asemenea, mesajul de
    păstrare a distanței față de persoanele
    din jur este ilustrat prin lucrarea lui Bartholomäus Spranger: Noli me tangere.



    Vom reveni cu alte tururi virtuale în lumea artei și
    săptămâna viitoare, când vom vizita muzeele satelit ale Muzeului Național de
    Artă al României.

  • Brâncuși la Muzeul Național de Artă al României

    Brâncuși la Muzeul Național de Artă al României

    Muzeul Național de Artă din București a marcat 144
    de ani de la nașterea celui mai mare sculptor al românilor și unul dintre cei
    mai importanți reprezentanți ai artelor
    plastice universale, Constantin Brâncuși.


  • Ziua în care s-a născut Brâncuşi

    Ziua în care s-a născut Brâncuşi

    Pionier al sculpturii moderne abstracte, cu lucrări în bronz
    şi marmură rafinat finisate, bine cunoscut pentru sculpturile sale de capete
    ovoidale şi păsări în zbor, şi cu sculpturi în lemn, adesea de inspiraţie
    folclorică, românul Constantin Brâncuşi este considerat unul din cei mai mari
    sculptori ai secolului XX.


    Prin operele sale a contribuit masiv la înnoirea
    limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană, iar din 2016, pe 19
    februarie, în România se sărbătoreşte Ziua Brâncuşi, marcată în acest an prin câteva evenimente speciale. Între
    acestea se numără inaugurarea la Târgu Jiu a Muzeului Naţional
    Constantin Brâncuşi în Casa Barbu Gănescu în care a locuit
    sculptorul în perioada în care a lucrat la Ansamblul Monumental Calea
    Eroilor, format din Coloana fără sfârşit, Masa Tăcerii şi Poarta
    Sărutului.


    La Bucureşti, Muzeul Naţional de Artă al României din centrul Bucureştiului
    a decis să ofere acces gratuit vizitatorilor şi a programat tururi ghidate în
    Sala Brâncuşi din Galeria Naţională. Începând cu lucrarea Cap de copil,
    prezentată la Salonul Oficial de la Paris din 1906, şi terminând cu Prometeu,
    operele lui Brâncuşi de la Muzeul Naţional de Artă al României ilustrează
    traseul stilistic al sculptorului până la momentul abandonării detaliului
    inutil în favoarea formelor. Colecţia include şi două machete – Scaun din
    piatră şi Pilonul Porţii Sărutului – pentru ansamblul monumental de la Târgu
    Jiu, precum şi o rară operă grafică – un schematic şi elegant nud feminin.


    Patru
    opere cu care muzeul a participat la expoziţia Brâncuşi.     Sublimarea formei în
    cadrul Festivalului Europalia de la Bruxelles, a cărui ediţie din 2019 a fost
    dedicată României, cu accent special pe creaţia brâncuşiană, sunt, de asemenea,
    expuse. Pentru a-l aduce pe Constantin Brâncuşi cât mai aproape de public, a fost
    gândit şi un spectacol de proiecţii, incluzând holograme
    ale sculptorului şi ale unor lucrări consacrate.


    Departe de ţară, prin testament,
    Brâncuşi a lăsat moştenire statului român tot ce avea în atelierul său din
    Franţa (peste 80 de sculpturi), cu condiţia ca atelierul să fie transformat în
    muzeu şi restaurat în starea sa originală. Moştenirea sa a fost refuzată de
    guvernul comunist, dar acceptată cu bucurie de Franţa, iar Muzeul Naţional de
    Artă Modernă din Paris (Centre Pompidou) deţine un număr important de lucrări
    ale lui Brâncuşi împreună cu tot ce se afla în atelierul său. Abia în 1964
    Brâncuşi a fost redescoperit în România ca un geniu naţional. În 1990, el a
    fost ales postum membru al Academiei Române.

  • Informaţii pentru vizitatorii muzeelor din Bucureşti

    Informaţii pentru vizitatorii muzeelor din Bucureşti


    În această ediţie, vă prezentăm tarife de intare la câteva muzee din Bucureşti. Muzeul Național de Artă al României deține cele mai bogate colecții de artă românească medievală și modernă, artă europeană, arte decorative și artă orientală din țară. Fostul Palat Regal găzduiește Galeria Națională (cuprinzând Galeria de Artă Veche Românească și Galeria de Artă Românească Modernă) și Galeria Europeană. Tot aici pot fi vizitate Sala Tronului precum și numeroase expoziții temporare. Tariful este de 15 lei (3 euro) pentru o singură galerie, iar pentru mai multe galerii se plateşte între 25 (5 euro) şi 50 de lei (circa 10 euro). Beneficiază de reduceri de 75 %, elevii, studenţii şi posesorii de carduri Euro 26. Pensionarii au reducere de 50%. De asemenea, există vizite ghidate care se organizează, la cerere, contra cost, tururi ghidate în limbile română, engleză şi franceză în galeriile permanente și în spațiile istorice ale Palatului Regal, pentru grupuri formate din maximum 30 de persoane. Taxa pentru ghidaj costă 150 de lei (32 euro), în limba română, iar în engleză sau franceză costă 250 de lei (53 euro). Taxa de filmare şi fotografiere la Muzeul Naţional de Artă al României şi la muzeele satelit precum Muzeul Colecțiilor de Artă, Muzeul K.H. Zambaccian și Muzeul Theodor Pallady este de 2.000 lei/oră (425,5 euro).



    Una dintre cele mai vechi instituţii de cercetare a biodiversităţii este Muzeul National de Istorie Naturală “Grigore Antipa”, situat în Piaţa Victoriei, la capătul Căii VIctoriei. Poate fi vizitat de marţi până duminică inclusiv, în intervalul orar 10.00 – 18.00. Un bilet la muzeu costă 20 de lei. Si aici, există anumite categorii de persoane care beneficiază de reduceri. Printre acestea se numară elevii cu legitimaţii valabile şi preşcolarii (beneficiază de o reducere de 75%), studenţii şi pensionarii (primesc o reducere de 50% în baza legitimaţiei valabile), dar si posesorii de carduri Euro 26, cu vârsta de până în 26 de ani (primesc reducere de 75%, cu legitimaţii valabile). De gratuitate la biletele de intrare în muzeu beneficiază copiii sub vârsta de 3 ani, elevii şi studenţii cetăţeni români din afara graniţelor ţării, bursieri ai statului român. Muzeul National de Istorie Naturală “Grigore Antipa” organizează şi ghidaje pentru grupuri de până la 20 de persoane, de marti până vineri. Astfel, ghidajul în limba română costă 100 de lei, iar cel în limba engleză sau franceză ajunge la 200 de lei (42,5 euro). Tariful pentru audioghid este de 10 lei. In ceea ce priveste fotografierea şi filmarea, acestea sunt permise numai în spatiile extramuzeale în mod gratuit, iar pentru fotografieri şi filmări interioare, se va solicita o taxă de 1240 lei/ora (263 euro), respectiv 2480 lei/ora (527 euro).



    Muzeul Satului “Dimitrie Gusti” din Bucuresti este un muzeu în aer liber cu cele mai interesante construcţii rurale din zonele etnografice ale României. Preţul unui bilet este de 15 lei, pensionarii şi cei cu carduri Euro 26 plătesc 8 lei (1,7 euro), iar elevii şi studenţii – 4 lei. Există şi abonamente, de exemplu, pentru o săptămână se plăteşte 30 de lei (6,3 euro), pensionarii – 15 lei ( 3 euro), iar elevii – 8 lei. Muzeul asigură şi ghidaje pentru grupuri de până la 30 de persoane, timp de o oră şi jumătate. Cel în limba română costă 200 de lei (42,5 euro), iar într-o limbă străină costă 300 de lei (63,8 euro). (Şt.B)




  • Corneliu Baba – Confesiuni

    Corneliu Baba – Confesiuni

    Muzeul Național de Artă al României găzduieşte, până la
    finalul lunii februarie 2019, reîntâlnirea
    cu o bună parte a operei unuia dintre cei mai mari maeștri ai școlii românești
    de pictură: Corneliu Baba. Peste șaptezeci de lucrări reconstruiesc traseul
    artistului, din prima tinerețe până în anii deplinei maturități, oglindind
    însemnările din volumul Confesiuni și jurnale: 1944-1965.


    Doamna Maria Muscalu Albani, executorul testamentar al artistului şi unul
    dintre curatorii expoziţiei, l-a cunoscut pe Corneliu Baba încă din 1961. Era studentă şi
    a avut norocul să lucreze multă vreme alături de acest monstru sacru. Era un
    om extraordinar de politicos, blând şi înţelegător, îşi aminteşte ea.


    Povestea expoziţiei şi a volumului porneşte în anii
    90. Maestrul încă visa la o
    retrospectivă la sala Dalles (Bucureşti). Sala Dalles n-a fost să fie şi s-a
    deschis o expoziţie mare, retrospectivă, la Muzeul Naţional de Artă. … Ne
    întâlneam aproape în fiecare zi. Pregăteam expoziţia din ’97. Discutam despre
    soarta lucrărilor pe care le avea în colecţie, ce se va întâmpla cu Jurnalele
    şi însemnările lui


    Vernisată cu puţin timp înainte ca maestrul
    Corneliu Baba să se mute la ceruri, în 28 decembrie 1997, expoziţia avea
    valoarea unui testament. Cu atât mai mult cu cât, deşi premiat, expus în multe
    ţări ale lumii, răsplătit cu titlul de membru al mai multor Academii, Baba era
    acum la cea de-a doua expoziţie personală în România. Nu e de mirare că, în
    discuţiile cu Maria Muscalu Albani, ce doi stabilesc ca toate însemnările personale
    să fie publicate după un interval de 20 de ani.


    În 2017, la 20 de ani de la moarte, executorul său
    testamentar nu era gata cu transcrierea. 26 Octombrie 2018 a fost data la care
    iubitorii de artă, foştii studenţi şi poate colecţionarii au venit să vadă
    expoziţia Corneliu Baba- Confesiuni
    şi să cumpere primul volum al însemnărilor sale. Maria Muscalu Albani, Lucrările pe care le vedem noi
    acum, în cele două săli, sunt lucrări care conturează drumul lui Baba până în
    1965. Le-am considerat o declaraţie de credinţă. Sau o declaraţie de pictor,
    cum vreţi. Aceste lucrări formează un grup. Maestrul spunea Pictez de
    preferinţă oameni. Şi se vede. Însă chipurile celor pe care-i pictează după
    aceşti ani vor suferi modificări majore, aduse de vremuri. Le-am trăit şi noi,
    le-a trăit şi el. Sper ca prin volumul 2 sau 3 să intrăm mai adânc în jurnalele
    sale, scrise cu multă amărăciune.


    Nu ştim
    când va fi următoarea expoziţie Corneliu Baba şi e bine să profităm de ocazia
    reîntâlnirii cu un mare pictor şi profesor acum, cât avem reunite lucrări
    celebre ale Muzeului Naţional de Artă şi documente din colecţia personală. Inclusiv o pictură pe care Corneliu Baba a
    făcut-o la 4 ani. În schimb, ştim că Maria Muscalu Albani a transcris
    textele pentru volumul 2 din însemnările pictorului. Tot Muzeul de Artă al
    României se va ocupa de publicarea lui.