Radio România Internațional

Tag: Muzeul National de Arta al Romaniei

  • Noaptea muzeelor – ediţia a XIV-a

    Noaptea muzeelor – ediţia a XIV-a

    În toată Europa, are loc la 19 mai, evenimentul cultural Noaptea Muzeelor, aflat la cea de-a XIV-a ediţie. Muzeele, galeriile de artă, asociaţiile culturale din România îşi invită publicul să le descopere ofertele. La eveniment participă, în acest an, în România, 180 de muzee şi organizaţii
    partenere din ţară şi din Bucureşti.


    Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional de
    Istorie, Muzeul Naţional George Enescu, Muzeul Naţional de Istorie
    Naturală Grigore Antipa,
    precum si Muzeul Ţăranului Român, sunt doar câteva dintre obiectivele culturale pe care le pot vizita bucureştenii în această seară.


    Vor fi orgnizate expoziţii, concerte şi
    proiecţii de filme pentru toate vârstele şi pe toate gusturile. Ediţia 2018 a
    evenimentului cuprinde şi proiecte gândite pentru o interacţiune cât mai
    prietenoasă între muzee şi vizitatori, oferind trasee muzeale digitale
    care pot fi explorate gratuit.


    Noaptea Europeană a Muzeelor, inițiată de Ministerul Culturii și Comunicării din Franța, în 1999, s-a extins, din 2005, în toată Europa. La prima ediţie au luat parte 1.200 de muzee europene, (700 din Franţa).

    Prima ediţie a programului Noaptea Muzeelor s-a desfăşurat în România la 14 mai 2005. La eveniment au participat, în Bucureşti, Muzeul Naţional de Istorie Naturală ”Grigore Antipa”, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Muzeul Naţional ”George Enescu”, Muzeul Naţional al Literaturii Române, dar şi instituţii din ţară, cum ar fi Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea.

  • Expoziţia “Ştefan Câlţia – Obiecte grăitoare”

    Expoziţia “Ştefan Câlţia – Obiecte grăitoare”

    Muzeul Colecţiilor de Artă din Bucureşti, secţie a Muzeului Naţional de Artă al României, găzduieşte până la 20 septembrie o expoziţie-eveniment, “Obiecte grăitoare”, a unuia dintre cei mai cunoscuţi artişti plastici români, Ştefan Câlţia.



    Aproape 300 de obiecte, picturi ale maestrului, dar şi obiecte colecţionate de artist, foarte diverse şi care l-au inspirat adesea, se reunesc pe simeze, invitând publicul la reflecţie şi conversaţie. Eugen Cojocariu a stat de vorbă cu Călin Stegerean, Director General al Muzeului Naţional de Artă al României.






    Expoziţia

  • Expoziția “Colecția de Artă Veche Românească. 150+”, la MNAR

    Expoziția “Colecția de Artă Veche Românească. 150+”, la MNAR

    Expoziția “Colecția de Artă Veche Românească. 150+” este deschisă pentru public începând de pe 30 decembrie 2015, până în luna martie 2016, la Muzeul Național de Artă al României, corpul Știrbei. Expoziția își propune să spună publicului povestea Colecției de Artă Veche Românească și, în același timp, să pună în valoare fondul artistico-documentar Alexandru Odobescu/Henri Trenk, rămas inedit până în zilele noastre. Din acest fond sunt expuse 105 desene, restul, împreună cu lucrările de pictură realizate de Trenk, sunt incluse în catalog, care devine astfel prima restituire integrală a fondului Trenk de la MNAR.



    Povestea Colecției de Artă Veche Românească începe în vara anului 1860, odată cu prima cercetare sistematică a mănăstirilor din Țara Românească, realizată de Alexandru Odobescu și documentată printr-o serie de desene realizate în diferite tehnici de pictorul elvețian Henri Trenk.



    Expoziția Colecția de Artă Veche Românească. 150+ pune în dialog desenele realizate de Trenk cu 31 de capodopere ale artei medievale care le-au inspirat în urmă cu 150 de ani. Sunt prezentate piese inedite din Colecția de Artă Veche Românească, care și-au recuperat istoriile personale în urma cercetărilor de arhivă, dintre care amintim: bastonul primului egumen al mănăstirii Hurezi, brâiele de mătase ale lui Barbu Craiovescu, broderii brâncovenești, dar și un epitaf rusesc din vremea țarului Boris Godunov păstrat la mănăstirea Bistrița”.

  • Din atelierul lui Nicolae Tonitza. Desene şi acuarele

    Din atelierul lui Nicolae Tonitza. Desene şi acuarele

    Muzeul Naţional de Artă al României găzduieşte până la 24 aprilie 2016 expoziţia “Din atelierul lui Nicolae Tonitza. Desene şi acuarele”, în sala dedicată artelor grafice din Galeria de Artă Românească Modernă. Selecţia cuprinde 38 de lucrări reprezentative pentru cele aproape patru decenii în care Nicolae Tonitza (1886-1940) nu a încetat să picteze şi, mai ales, să deseneze. Schiţele şi studiile pe care le-a realizat constituie atât un jurnal de artist, cât şi o retrospectivă a epocii din care a făcut parte acesta. Expoziţia punctează cele mai importante etape de creaţie ale acestui artist, de la interpretările după marii maeştrii pe care i-a descoperit în 1910 la Paris la desenele create în 1938 la ultimul atelier din Balcic.



    Tinereţea lui Nicolae Tonitza a fost puternic marcată de Primul Război Mondial, fiind trimis pe front şi luat prizonier în lagărul Kirjali din Bulgaria. Deşi atelierele lui Nicolae Tonitza au fost întotdeauna improvizate şi efemere (cerdacul din Vălenii de Munte, umbrarul cafenelei din Mangalia, casa lui Tefik la Balcic), acestea au apărut adesea în desen şi pictură. Expoziţia propune un traseu cronologic al bogatei creaţii a artistului pe baza unor schiţe şi studii de atelier (variante compoziţionale, unele transpuse în pictură, iar altele abandonate).



    În 2014 Muzeul Naţional de Artă al României a publicat Repertoriul graficii româneşti din secolul al XX-lea“, volumul X, în care se regăseşte întregul fond de desene şi acuarele realizate de Nicolae Tonitza din patrimoniul Muzeului, dintre care multe provin din colecţia artistului.

  • EGAL. Artă şi feminism în România modernă

    EGAL. Artă şi feminism în România modernă

    Muzeul Naţional de Artă al României găzduieşte în perioada 16.12.2015-17.04.2016 expoziţia “EGAL. Artă şi feminism în România modernă”, deschisă la parterul Galeriei Naţionale.



    Expoziţia EGAL. Artă şi feminism în România modernă” propune o lectură nouă şi complexă a artei feminine. Creaţiei primelor artiste din România i se alătură activitatea militantă pentru emancipare pe care acestea au desfăşurat-o ca parte complementară a unui întreg insuficient explorat până astăzi. Expoziţia reuneşte piese semnate de 21 de artiste, printre care Cecilia Cuţescu-Storck, Nina Arbore, Nadia Bulighin, Maria Ciurdea Steurer, Irina Codreanu, Miliţa Petraşcu, Merica Râmniceanu, Magdalena Rădulescu etc.



    Invitând la abandonarea oricăror prejudecăţi, demersul expoziţional este o incursiune spectaculoasă şi revelatoare în universul necunoscut al unor creatoare al căror parcurs artistic este strâns legat de mişcarea feministă.



    Alături de lucrări din patrimoniul MNAR, expoziţia reuneşte un număr de piese importante şi necunoscute publicului, realizate de Olga Greceanu şi Theodora Cernat Popp, împrumutate de la familiile artistelor. Selecţia este completată cu picturi şi sculpturi provenind din alte colecţii muzeale, cum ar fi: Biblioteca Academiei Române, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Frederic Storck şi Cecilia Cuţescu-Storck“, Muzeul de Artă Constanţa şi Muzeul de Artă Vizuală Galaţi.