Radio România Internațional

Tag: muzica

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    INFLATIA. Banca Nationala ali Românieu criscu viniri rata a toclui di politica monetara ti a 6-a oara tru aestu anu, tru gaeretea tra s’ţănă sumu control inflatia. Dobânda clleaie criscu cu 0,75%, la 5,5% pi an, și intră tru lucru luni. Banca centrală apufusi, tutunăoară, s’crească tocurli la credite și la dipozite. Tănearea a unui control susto tră fluxurli di numerar di pi păzarea monetară și mențănearea a nivelurilor actuale a rezervelor minime obligatorii ti pasivele tru valută națională și xeană a bănţăloru sunt, apofasi loati viniri di Banca Națională. Experțălli s’așteaptă la ună rată anuală constantă a inflației tru T3 și la ună scădiari cu preayalea ma amanatu. Tru cirişaru rata ali inflaţie agiumsi la 15,1%.



    DIASPORA Românii ditu diaspora care au tru planu să s’toarnă și să investească tru ună afacere cari creeadză nai ma pţănu 2 năi locuri di lucru pot s’amintă finanțare di până la 40.000 di euro tru cadrul ediției a III-a a programului Start-Up Nation, dimăndă Ministerul a Turismului ditu România. Solicitanțălli a curi start-up creeadză un loc di lucru pot s’llia până la 20.000 EUR. Tra s’aibă hăiri di programul di 4 milioane EUR, solicitanțăllii lipseaşti s’prezinte dovada reședințăllei tru xinătati.



    BUGET. Ună ajustare la bugetlu di stat easti programată stămâna yinitoari tru România, uidisitu cu premierlu Nicolae Ciucă. Ntră altili, hărgili cu bunurile și serviciile va s’hibă ñicurati cu 10% ti cathi un minister. Tutunăoară, va s’hibă faptă ună analiză tra s’asigura coerența ajustarillei bugetare yinitoare și a programelor di finanțare ti România.



    ECONOMIE Est-europenii ahurhiră s’dukească efectele a polimlui ditu Ucraina ma amănatu andicra di mărli economii occidintale, di itia a crișterilor ti tiñiili di cafi mesu di 2 cifre și subvențiiloru filotimi. Tora, ama lipseaşti s’ñicureadză hărgili tra s’agiundză tru capu, să spuni tru ună analiză Reuters, uidisitu cu cari inflația di 2 cifre, creșterea cu piste 15% a păhadzloru la alimente și creaștirea a custuserloru cu energie zñiipseaşti puteaarea di hărgiueari a oamiñiloru tru Europa di Est. Tru Polonia, oamiñilli şi scurteadză vacanțele, cehllii economisesc di mâcă cama puțăn tru căsăbă și căftânda un doilu loc di lucru, kiro tru cari tru Ungaria oamiñilli ancupără ma puțăne alimente și multu ma puține bunuri di ufiliseari pi lingu kiro. Uidisitu cu analiștillli, riscul ca ună inflație cu dauă ţifre să s’tindă până tru 2023, cum și năile estimări revizuite mutrinda zona euro spuni un risc di recesiune.






    GAZ NATURAL. Ună ñicurari di 15% a consumului di gaze naturale la nivelul UE va s’intra tru lucru tru ahurhita a stămânăllei yinitoare, dimăndă președinția cehă a Consiliului UE. Regulamentul fu adoptat oficial, iar textul va s’hibă publicat luni tru Jurnalul Oficial și va s’intra tru lucru a daua dzuă. Prezidintulu ali Comisiei Europene, Ursula von dir Leyen, căftă a statilor membre să s’ndreagă ti nai ma slablu caz di suspendare a furnizarilli di gaze ali Rusie. Statele membre lipseaşti tra ş-asiguripsească di cu kiro 80% ditu necesarlu di iarnă.



    UNTOLD. Cluj Napoca, nord-vestul ali Românie, easti nicukirlu a nai ma aștiptat festival di muzică tru aestă veară, Untold. Evenimentul s’dizvărteaşti pi ma multi sţene, cu piste 200 di artiști români și xeñi, cum și nai ma buni DJ a lumillei, concertânda până dumănică seara. Tema festivalului di anlu aestu easti Templul Lunii”, un concept artistic cari scoati tru vidială comata mitologică ali Transilvanie, vidzută ca tărâm a noaptillei și ali măyie. Dzăţ di standuri vindu alimente, biuturi, strañe și gadgeturi. Organizatorlli s’așteaptă la ediția di estan s’llia parti pisti 400.000 di persoane.






    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Radio Vacanţa dă tonul verii la mare de 55 de ani!

    Radio Vacanţa dă tonul verii la mare de 55 de ani!

    În vara anului 1967, de la microfonul din Vila 27 din Mamaia se auzea, pentru prima dată, Aici Radio Vacanţa!, pe ritmul melodiei Valurile Dunării, a lui Iosif Ivanovici.

    Poveştile verii se aud de 55 de ani la Radio Vacanţa! Începând de astăzi cel mai îndrăgit program estival este din nou disponibil on air, pe litoral şi în Delta Dunării, dar şi online, pe site-ul www.radiovacanta.ro.

    Radio Vacanţa sărbătoreşte cei 55 de ani de emisie alături de ascultătorii săi. Pentru că timpul a trecut, însă coloana sonoră a verilor la mare a rămas aceeaşi.

    Programul estival va fi disponibil şi în acest an pe frecvenţele Radio Constanţa, între 1 iulie şi 4 septembrie, în intervalul orar 11:00-22:00, şi va include reportaje, recomandări turistice, informaţii utile și cele mai iubite hit-uri.

    Una dintre noutăţile acestui sezon o reprezintă duplexul Radio România Constanţa – Radio România Brașov FM, sub genericul Radio Vacanța – de la mare, la munte, cu subiecte din turism şi agrement, păstrând tempo-ul de vară, atât de apreciat de ascultători.

    Şi, pentru că Radio Vacanţa în sine este o poveste, programul din această vară va cuprinde şi scurte interviuri cu realizatori şi artişti care s-au aflat la microfonul postului de radio estival, de-a lungul anilor.

    Aşadar, urmează o vară în care Radio Vacanţa va fi din nou pe val, cu hit-uri fresh, informaţii verificate şi recomandări pentru o vacanţă perfectă la mare!

    Cel mai îndrăgit program de radio estival din România va fi recepționat pe frecvenţele Radio Constanţa – 100,1 FM Constanţa şi Mangalia, 90,8 FM Eforie, 93 FM Tulcea şi 106,2 FM Sulina.

  • Festivalul “Femei pe Mătăsari” împlineşte 10 ani

    Festivalul “Femei pe Mătăsari” împlineşte 10 ani

    Vara, în Bucureşti, este de câţiva ani
    buni lansată de pe strada Mătăsari. Cu o istorie controversată, strada din
    sectorul 2 al Capitalei a fost din nou animată în ultimul weekend de mai, de
    curioşi dornici să se bucure de un festival urban, ajuns anul acesta la a zecea
    ediţie: Femei pe Mătăsari. Şi de această dată, oaspeţii au fost primiţi cu
    muzică şi mâncăruri, după cum s-au obişnuit în ultimii ani, evident cu pauza pe
    care a produs-o pandemia de Covid 19. Un festival ce îşi propune să dea
    posibilitatea femeilor şi, nu numai, să se exprime sub diferite forme. L-am
    invitat din nou alături de noi pe Iulian Văcărean, preşedintele Asociaţiei
    Beneva, organizatoare a festivalului, să ne spună despre ce este vorba:

    A zecea ediţie Femei pe Mătăsari putem spune că a fost un real succes
    şi un fenomen de înfrumuseţare a oraşului, pentru că, alături de cei 20 de mii
    de oameni care au participat la festival, am avut diverse activităţi pe zona de
    artă. S-a
    cântat frumos, s-a dansat, a fost teatru, film, proiecţii, expoziţii, artizani
    care mai de care, meşteri. Ce să zic? A fost o efervescenţă weekendul acesta, în
    Bucureşti, pe strada Mătăsari.


    După ce ne-a tentat cu artiştii care au cântat pe scena
    festivalului, Iulian Văcărean a menţionat alte tentaţii ale Festivalului: Strada Mătăsari, de 10 ani, dă startul verii să zic așa, la
    înfrumusețarea orașului și nu numai. Pentru că acest festival ne înfrumusețează
    inclusiv sufletul. Pentru că trebuie să recunoaștem că, după 2 ani de pandemie,
    revenim și noi cu a zecea ediție și e un miracol că am putut să facem din nou
    această ediție. Pe scena de muzică am avut, să zicem așa, artiști din zona asta
    noastră foarte tânără, dar împletiți și cu oameni pe care am regăsit în
    festival dintotdeauna. Dar și pe zona de teatru am venit cu niște
    lucruri foarte frumoase. Cât despre participanții cu ateliere sau cu standuri,
    am ales așa pe pe sprânceană, oameni care într-adevăr își lasă pasiunea în
    obiectele pe care le meșteşugăresc, să
    zic așa. Așa că am avut aproape 80 de creatori de unde cei care au participat
    la festival au putut să își cumpere lucruri frumoase care să le amintească de
    festival.



    Am aflat de la interlocutorul nostru că au
    fost 3 zile extraordinare, programul începând de vineri seara, de la 19.00 până
    la ora 23.00, iar sâmbăta şi duminica,
    de la ora 10.00 la ora 23.00, timp în care participanții s-au putut bucura de
    toate activitățile de pe strada Mătăsari. Iulian Văcărean ne-a enumerat din
    tentaţii. Dincolo de cei 80 de artizani plini de creativitate, sectorul de
    street food a fost foarte bine şi variat reprezentat. Sucuri naturale, vinuri,
    şampanie frapată, clătite, gaufre, dar şi mâcăruri cu specific oriental sau
    românesc i-au îmbiat pe vizitatori. Dintre revenirile spectaculoare Iulian
    Văcărean a amintit:

    Este foarte important că anul acesta am
    ținut din nou cursa pe tocuri: 250 de metri tocuri unde este o alergare
    caritabilă. Și bărbați și femei se pot urca pe tocuri şi să alerge pentru
    asociație. E şi o asociaţie foarte drăguță care este parteneră cu noi anul
    ăsta, se numește Pe Stop, care ajută femeile în situații dificile. Așa că s-a
    alergat 250 de metri pe 3 categorii de nivel de toc, să zic așa. Și a fost
    spectaculos. A fost o cursă și amuzantă, dar în același timp cu un mesaj destul
    de puternic. Ne-a transmis că ceea ce te face să te ridici de la nivelul asfaltului
    e întotdeauna atitudinea.



    Femei pe Mătăsari este un festival în
    urma căruia câștigăm experiență, câștigăm bucurie, putem câștiga și nişte
    premii. Ce ar mai fi de spus? Iulian Văcărean: Ar mai fi de spus că acest festival de pe
    Mătăsari, Femei pe Mătăsari a devenit deja o emblemă a Bucureștiului. Este un
    festival de brand, un festival care printr-o inserție de cultură și de viață
    socială a reușit să transforme un cartier și de ce nu o stradă și de ce nu
    întreg orașul.



    Obişnuiţi cu rescrierea poveştii nocturne
    a străzii, participanţii la Femei pe Mătăsari se pot alătura vreunei cauze
    sociale, pot ajuta animale, pot cumpăra ornamente, haine, terarii şi câte şi
    mai câte şi, cu sigurnaţă, pot simţi vibraţia oraşului.

  • Săptămâna Internațională a Muzicii Noi – ediția 31, la Sala Radio

    Săptămâna Internațională a Muzicii Noi – ediția 31, la Sala Radio

    După doi ani de întrerupere din motive pandemice, revine în atenția publicului Săptămâna Internațională a Muzicii Noi, eveniment anual dedicat creației contemporane, ajuns la ediția cu numărul 31. Organizat de Ministerul Culturii, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, UCMR-ADA, Radio România și Universitatea Națională de Muzică București, cu parteneri tradiționali din sfera instituțiilor de cultură și media, festivalul Săptămâna Internațională a Muzicii Noi se va derula în perioada 22-29 mai, la Universitatea Națională de Muzică din București și la Radio România. Două dintre ansamblurile muzicale ale radioului public vor lua parte la festival, prin două seri muzicale desfășurate la Sala Radio.


    Miercuri, 25 mai, de la ora 19:00, Orchestra de Cameră Radio va evolua sub bagheta dirijorului german Lutz Rademacher, absolvent al Conservatorului din Hamburg. Acesta și-a început cariera ca dirijor la Basel și Freiburg, a fost aplaudat ca dirijor invitat la Festivalul de la Salzburg, la Opera Comică din Berlin sau la pupitrul orchestrelor Deutsches Symphonie-Orchester Berlin și Neue Philharmonie Westfalen.

    Concertul se va desfășura cu participarea apreciaților soliști Emil Vișinescu (clarinet) și Ion Bogdan Ștefănescu (flaut), programul serii cuprinzând două creații în primă audiție absolută: Gabriel Almași – Thèmes/ Anthèmes pentru orchestră de coarde și țambal (țambal Cătălin Răducanu) și Diana Rotaru – De simplici duplex II, Concert pentru clarinet și orchestră. Veți asculta și Remus Georgescu – Exorcisme pentru flaut, orchestră de coarde și percuție și Sabin Păutza – Concert pentru flaut și orchestră.

    Vineri, 27 mai, de la ora 19:00, este rândul Orchestrei Naționale Radio să evolueze în cadrul Săptămânii Internaționale a Muzicii Noi, sub bagheta dirijorului Mihail Agafița, care a condus, în decursul a 30 ani, peste 800 concerte simfonice şi spectacole de operă şi balet alături de ansambluri din România, Republica Moldova, Spania, Finlanda, SUA, Rusia, Italia, Polonia, Cehia, Ucraina şi Belarus, evoluând și în turnee în Germania, Danemarca, Grecia, Elveția și Portugalia. Începând din 2004 este dirijor permanent al Filarmonicii Naţionale a Republicii Moldova, iar din anul 2013 ocupă poziţia de prim dirijor şi director artistic al orchestrei simfonice din cadrul instituţiei.

    În programul serii, două lucrări în primă audiție absolută: Octavian Nemescu – PostSimfonia a II-a și Andrei Tănăsescu – Luceafărul (partea I a oratoriului). Participă soliștii vocali Iustinian Zetea – bas, Stanca Manoleanu – soprană și Mihai Urzicana – tenor și a Corului Academic Radio, dirijat de Ciprian Țuțu.

    Concertele vor fi transmis live pe calea undelor, pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical dar și live online pe site-urile celor două posturi de radio.

    Biletele se pot achiziționa de la casa de bilete a Sălii Radio (tel. 021 314 68 00). Programul casei de bilete, pe www.orchestreradio.ro – secțiunea Bilete.

    Biletele sunt disponibile în sistem online pe iabilet.ro, dar și în magazinele Flanco, benzinăriile Rompetrol, Metrou Unirii 1, magazinele Muzica, IQ BOX, Uman și pe terminalele Selfpay. Online, puteți plăti cu cardul, prin Paypal, carduri de tichete culturale Sodexo, pe factură la Vodafone sau Orange sau ramburs prin Fan Courier, oriunde în țară.

  • Gradina cu artă

    Gradina cu artă

    În primul weekend de mai s-a deschis seria evenimentelor Weekend Sessions de la Grădina Botanică din Bucureşti. Această oază de verdeaţă, situată în cartierul Cotroceni din capitală, acoperă o suprafață de 18,2 hectare și are peste 10.000 specii de plante. Grădina Botanică Dimitrie Brândză, după numele fondatorului ei, este organizată în sectoare exterioare specifice, precum spre exemplu: Decorativ, Plante rare, Flora Dobrogei, Rosarium Iridarium, Taxonomic, Flora Asiei, Plante utile şi sectoare interioare, precum: Serele, Herbarium, Biblioteca, Centrul de educaţie ecologică. În ultimii ani au fost dezvoltate noi sectoare: Grădina Bunicii – o grădină tradiţională ţărănească, Grădina copiilor, Grădina cu cărţi. Colecţiile de plante vii ale Grădinii Botanice D. Brandza numără circa 3.000 taxoni, în timp ce Herbarul General adăposteşte peste 300.000 de specimene. De asemenea, în Muzeul Botanic sunt găzduite diverse colecţii: peste 1.500 de acuarele reprezentând plante spontane şi cultivate în România, produse vegetale şi obiecte realizate din plante, colecţii de seminţe şi fructe, colecţii de ciuperci, exponate cu valoare istorică, diorame.


    Iar din mai până în toamnă Grădina Botanică îşi aşteaptă vizitatorii şi pentru a se bucura de muzică, poezie, dans, produse tradiţionale.

    Suzana Roşca, brand manager Weekend Sessions, ne-a vorbit despre această a doua ediţie:

    Este al doilea an, am pornit anul trecut cu o serie de picnicuri culturale, în care am încercat să restabilim conexiunile dintre oameni şi mai ales conexiunile cu natura, pentru că suntem în Grădina Botanică a Universităţii Bucureşti. Şi în fiecare weekend anul acestatimp de 15 weekenduri, începând cu 7 mai, vom fi timp de patru ore alături de artişti independenţi, antreprenori locali şi de mulţi vizitatori, sperăm noi!

    Suzana Roşca, brand manager Weekend Sessions, ne-a spus de unde a venit ideea proiectului:

    Evenimentul a pornit de la nevoia de a ne revedea cu prietenii într-un cadru aerisit şi într-o atmosferă relaxată şi de vacanţă. Şi am adus acum mai multe activităţi exact pentru binele sufletului şi a minţii. Vom avea o serie de ateliere, de secţiuni de yoga şi de dans şi cortul terapeutic, unde oamenii vor putea să vină şi să discute cu terapeuţi. Şi, fiind un festival foarte prietenos cu familiile, vom avea şi ateliere pentru copii, precum şi o poieniţă dedicată lor, în care să se poată juca liber.

    Am întrebat-o pe interlocutoarea noastră care a fost feedbackul după sesiunile de anul trecut:

    Feedback-ul a fost foarte bun, oamenii s-au bucurat să descopere Grădina Botanică, s-au bucurat de picnicuri relaxate împreună cu familia şi cu prietenii şi de secţiuni de muzică clasică, de jazz, indie sau pop-rock, care au putut fi ascultate cu picioarele în iarbă. Este ca o oază în centrul unui oraş aglomerat, în care ne ducem la răcoarea pomilor, să ne bucurăm de mâncare bună, de muzică bună, la un volum decent, să avem conversaţii şi să fim împreună cu alţi oameni.

    Am aflat că în fiecare weekend, sâmbătă şi duminică, începând cu ora 16.00 până la 21.00, putem merge la Grădina Botanică, în baza biletelor cumpărate de pe siteul weekendsessions.ro. Ce pot face vizitatorii? Suzana Roşca:

    Pot să se aşeze într-un colţ să se bucure de muzică, pot să participe la un atelier de yoga sau la secţiunea de terapie. Anul acesta la toate cele 30 de zile de festival aşteptăm în jur de 30 de mii de participanţi. Este dublu faţă de anul trecut, anul acesta nu mai avem restricţii, dar numărul este limitat de suprafaţa de peste 6.000 de metri pătraţi. Ne dorim să nu fie înghesuială. Vizitatorii sunt invitaţi să vină să descopere mici producători locali, antreprenori care au mare grijă de produsele pe care le oferă, sunt de o calitate excepţională. Şi ne dorim ca ei să guste (n.r. produsele) şi să îi cunoască pe aceşti mici producători care nu pot ajunge în magazinele mari. Şi ne dorim să îi promovăm, iar picnicul este asigurat de către aceştia. Vizitatorii sunt invitaţi să îşi aducă păturici, pernuţe, şezlonguri, orice lucru pe care vor să se aşeze şi să se bucure de ce se întâmplă. Vom avea un mic cinema: Weekend sessions sub copaci, va veni o selecţie de la invitaţii noştri speciali, de la Institutul Francez, şi vom avea documentare, filme de comedie pentru toate vârstele, gata de savurat pe pajiştea Grădinii Botanice.

    Evenimentele sunt gratuite, vizitatorii având de achitat doar tariful de acces în Grădina Botanică. Astfel, copiii sub 12 ani au intrarea gratuită, iar biletul pentru adulţi este de 10 lei (aproximativ 2 euro) și 5 lei pentru studenți.

    Detalii despre artiști și invitații speciali puteţi găsi, pe www.weekendsessions.ro, iar după rezervarea locurilor online, veţi primi o confirmare în funcție de locurile disponibile la momentul la care trimiteți solicitarea.
    Iată o variantă de a vă bucura de o atmosferă de vacanţă încă înainte ca aceasta să înceapă!

  • Premiile Radio România Cultural

    Premiile Radio România Cultural

    Gala Premiilor Radio România Cultural, ajunsă la cea de-a XXI-a ediție, a avut loc recent pe scena Teatrului Odeon din București, după doi ani de absență cauzată de pandemia de Covid-19. Gala Premiilor Radio România Cultural este singurul eveniment care premiază toate domeniile culturii din România, în cadrul acestei ediții aniversare fiind recompensate cele mai importante reuşite ale culturii româneşti din anul 2021. Premiul de excelență al Galei Premiilor Radio România Cultural i-a revenit doctorului Cătălin Denciu și echipei secţiei de Terapie Intensivă a Spitalului Județean Piatra-Neamț, oameni care și-au pus viața în pericol pentru salvarea pacienților lor în timpul tragicului incendiu din 2020.



    Premiul special pentru educație i-a revenit platformei de pregătire la matematică MateX.xyz. Platforma a fost creată de 8 olimpici cu scopul de a-i pregăti online pentru Evaluarea Națională pe elevii săraci de clasa a VIII-a. Premiul special pentru știință a fost acordat fondatorului Graphs.ro, Dragoș Vana. Platforma sa a prezentat, în fiecare zi, date privind evoluția pandemiei de coronavirus din România și informații despre campania de vaccinare anti-COVID. Început ca un proiect personal, cu resurse personale, în aprilie 2020, Graphs.ro a devenit o sursă de referință și un instrument indispensabil de urmărire a evoluției pandemiei din România. Premiul special pentru literatură a fost decernat Librăriei “La Două bufnițe” din Timișoara, un proiect cultural de anvergură, un exemplu de supraviețuire culturală în dificilele zile ale lockdownului.



    Raluca Selejan și Oana Doboși, fondatoarele librăriei La două bufniţe, la primirea Premiul Special pentru Literatură acordat de RRC: “Mulțumim RRC și juriului care ne-a nominalizat pentru acest premiu. Este un premiu care vine într-un moment în care aproape că eram gata să depunem armele după doi ani foarte grei, dar el ne amintește că în jurul librăriei noastre s-a format o comunitate atât de frumoasă, aproape de noi când ne este foarte greu, fără să știe că ne este foarte greu. Vrem să le mulțumim părinților noștri care ne-au susținut întotdeauna și datorită cărora librăria noastră a supraviețuit și tuturor prietenilor noștri. Pandemia a fost o perioadă dificilă pentru că la noi în țară, după cum știți, cartea nu este esențială, librăriile nu sunt protejate legislativ, nu avem o lege a prețului unic al cărții, astfel că singurii care pot proteja această piață și cărțile sunt cititorii. Dorim, de asemenea, să-i mulțumim profesorului și scriitorului Daniel Vighi, care atunci când eram foarte tinere a crezut în noi cum puțină lume a crezut, care ne-a încurajat să ajungem ceea ce suntem azi și de la care am învățat că în literatură nu există weekend, vacanță sau sărbători. Tot de la Daniel Vighi am mai învățat că cea mai mare bucurie pe care ți-o aduce literatura e acel moment de solitudine a întâlnirii dintre text și cititor și de aceea sperăm să vă aducem cît mai multe cărți cât mai aproape. Vă îndemnăm să susțineți librăriile fizice pentru că librarii vă așteaptă cu foarte mult drag în librării.”



    Simona Popescu a fost premiată în cadrul Galei Premiilor Radio România Cultural pentru Cartea plantelor și animalelor” (editura Nemira). Simona Popescu este autoarea volumelor de poezie Xilofonul şi alte poeme (1990), Pauză de respirație (împreună cu Andrei Bodiu, Caius Dobrescu și Marius Oprea, 1991), Juventus, (1994), retipărite integral în colecția Opera poetica (2021), și Lucrări în verde. Pledoaria mea pentru poezie, 2006. A scris romanul Exuvii (1997; şapte ediții pînă în 2021), un volum de eseuri, Volubilis (1998), și cărți de critificțiune despre poetul suprarealist Gellu Naum, Salvarea speciei. Despre suprarealism și Gellu Naum (2000) și Clava. Critificțiune cu Gellu Naum (2004). Simona Popescu:



    Îi mulțumesc juriului și mă simt onorată că este un premiu acordat de RRC. Vă mulțumesc că v-ați oprit în grădina mea cu deschidere la mare și spre ocean, așa cum îi spun eu cărții. Este o carte de peste 300 de pagini, cu zeci de plante și animale, de fapt pretexte pentru a vorbi despre lumea largă, despre specia umană, nu doar despre plante și animale, și pentru a ajunge la multe teme ale literaturii, fie ele mari, mici și mijlocii. Gândurile mele cele bune se îndreaptă spre prietenele mele bune nominalizate alături de mine, Ștefania Mihalache și Miruna Vlada, și bineînțeles spre cei toți care au scris cărți de poezie bune și foarte bune, dar nu numai de poezie, în 2021.”



    La categoria Proză a fost premiată Alina Nelega, pentru romanul ”un nor în formă de cămilă” (Editura Polirom) iar la categoria Teatru, Teatrul Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe pentru spectacolul Consimțământ” de Evan Placey, în regia lui Radu Afrim. Filmul Otto Barbarul, în regia Ruxandrei Ghițescu a primit Premiul RRC la categoria Film, iar cele patru expoziţii personale semnate Mircia Dumitrescu au fost premiate la categoria Arte Vizuale. Premiul la categoria Știință i-a revenit lui Răzvan Cherecheș, Directorul Departamentului de Sănătate Publică al Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, pentru campania de promovare a măsurilor de sănătate publică anti-COVID din România. La categoria MUZICĂ au fost premiați Nicu Alifantis & Zan, pentru albumul ”Dimov • Leoneed is love”, iar la la categoria Educație, Asociația Narada — pentru proiectele care aduc tehnologia secolului 21 mai aproape de educație.



  • Premiile Radio România Cultural

    Premiile Radio România Cultural

    Gala Premiilor Radio România Cultural, agiumtă la a XXI-a ediție, s’ţănu tora ayoñea pi scena Teatrului Odeon ditu București, după doi ani di absență di furñia a pandemiillei di Covid-19. Gala Premiilor Radio România Cultural easti singurlu eveniment cari premiadză tuti domeniile culturăllei ditu România, tru cadrul aliştei ediții aniversare hiinda tiñisiti nai ma importante aprăftăsiti a culturăllei româneşti ditu anul 2021. Premiul di excelență al Galei Premiilor Radio România Cultural eara durusitu a doctorului Cătălin Dinciu și a pareiillei di Tearapie Intensivă a Spitalului Judițean Piatra-Neamț, oamiñi cari ș’băgară bana tu piriclliu ti ascăparea-a pacienților a lor tru kirolu a tragicului incendiu ditu 2020.



    Premiul special tră educație fu durusitu a platformei di pregătire la matematică MateX.xyz. Platforma fu thimilliusită di 8 olimpiţ cu scopul ti să-lli pregătească online tră Evaluarea Națională pi elevllii oarfăñi di clasa a VIII-a. Premiul special tră știință fu durusitu a fondatorului Graphs.ro, Dragoș Vana. Platforma a lui prezentă, tru cathi dzua, dati mutrinda evoluția pandimiillei di coronavirus ditu România și informații ti campania di vaccinare anti-COVID. Ahurhitu ca un proiect personal, cu resurse personale, tru apriliu 2020, Graphs.ro agiumsi ună sursă di referință și ună hălati indispensabilă ti viglleari a pandimiei ditu România. Premiul special tră literatură fu durusitu a Librăriillei “La Două bufnițe” ditu Timișoara, un proiect cultural di anvergură, un exemplu di armăneari tru bana culturală tru grealili dzăli a lockdownului.



    Raluca Selejan și Oana Doboși, thimilliusitoarili a librăriillei La două bufniţe, la durusearea a Premiul Special tră Litearatură dat di RRC: “Haristusimu RRC și juriului cari nă aleapsi ti aestu premiu. Easti un premiu cari yine tru un moment tru cari aproapea că earam hazari s’dipunem armele după doi ani multu grei, ama el nă aduţi aminti că anvărliga di librăria noastră s’nclligă ună comunitate ahât muşeată, aproape di noi când nă easti multu greu, fără să știe că nă easti multu greu. Vrem s’lă haristusimu a părinților noștri cari nă andrupără totna și haristusită a loru librăria noastră armasi tru bană diapoa şi la tuţ soţlli a noștri. Pandimia fu ună perioadă greauă tră aţea că la noi tru văsilie, după cum știț, cartea nu easti esențială, librăriile nu sunt viglleati legislativ, nu avem un nomu a păhălui unic a cartillei, asi că aţelli golli ţi potu s’veaglle aestă păzari și cărțile suntu ghivăsitorlli. Vremu, tutunăoară, să-lli haristusimu a profesorului și scriitorului Daniel Vighi, cari atumţea când earam multu tiniri pistipsi tru noi cum puțănă lume pistipsi, cari nă diadi curayiu s’agiundzemu aţea ţi himu adză și di la cari nviţămu că tru literatură nu ari weekend, vacanță ică sărbători. Tut di la Daniel Vighi nica nviţămu că nai ma mari haraua pe cari ță-u aduţi literatura easti aţelu moment di solitudini a andamasillei anamisa di text și ghivăsitoru și ti aţea avemu nădie s’vă aduţem cît ma multi cărță cât ma aproapea. Vă căndăsimu s’ndrupăţ librăriile fiziţi tră aţea că librarllii vă așteaptă cu multă vreati tru librării.”



    Simona Popescu fu premiată tru cadrul a Galăllei Premiilor Radio România Cultural tră Cartea plantelor și prăvdzălor” (editura Nemira). Simona Popescu easti autoarea volumilor di poezie Xilofonul şi alte poeme (1990), Pauză di respirație (împreună cu Andrei Bodiu, Caius Dobrescu și Marius Oprea, 1991), Juventus, (1994), retipusite integral tru colecția Opera poetica (2021), și Lucrări tru veardi. Pledoaria mea tră poezie, 2006. Ngrăpsi romanul Exuvii (1997; şapte ediții pînă tru 2021), un volum di eseuri, Volubilis (1998), și cărță di critificțiune tră poetul suprarealist Gellu Naum, Salvarea speciei. Dispre suprarealism și Gellu Naum (2000) și Clava. Critificțiune cu Gellu Naum (2004). Simona Popescu:



    Îlli haristusescu a juriului și escu tiñisită că easti un premiu durusitu di RRC. Vă haristusescu că vă dănăsitu tru gărdina a mea cu dişcllidiari la amare şi cătă ocean, ași cum îlli spun mini a cartillei. Easti ună carte di 300 di frăndză ş-cama, cu dzăţ di plante și prăvdză, neise pretexti ta să zburăscu ti lumea largă, ti specia umană, nu maş ti plante și prăvdză, și tra s’agiundză la multe teme ale litearatură, s’hibă eali mări, ñiţ şi di mesi. MInduerli a meali nai buni s’ndreaptă cătă soaţăli a meale bune nominalizate diadunu cu mini, Ștefania Mihalache și Miruna Vlada, și cadialihea cătă tuţ atelli cari ngrăpsiră cărță di poezie bune și multu bune, ama nu maş di poezie, tru 2021.”



    La categoria Proză fu premiată Alina Nelega, tră romanul ”un nor tru formă di cămilă” (Editura Polirom) iar la categoria Teatru, Teatrul Andrei Mureșanu” ditu Sfântu Gheorghe tră spectacolul Consimțământ” di Evan Placey, tru regia al Radu Afrim. Filmul Otto Barbarul, tru regia Ruxandrei Ghițescu amintă Premiul RRC la categoria Film, iar aţeali patru expoziţii personale simnate Mircia Dumitrescu eara premiate la categoria Arte Vizuale. Premiul la categoria Știință fu durusitu al Răzvan Cherecheș, Directorul Dipartamentului di Sănătate Publică a Facultatillei di Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, tră campania di promovare a misurilor di sănătate publică anti-COVID ditu România. La categoria MUZICĂ fură premiaț Nicu Alifantis & Zan, tră albumul ”Dimov • Leoneed is love”, iara la la categoria Educație, Asociația Narada — tră proiectele cari aduc tehnologia secolului 21 ma aproapea di educație.


    Autoru: Corina Sabău


    Armânipsearea: Taşcu Lala

























  • Top curiozităţi artistice descoperite în 2021

    Top curiozităţi artistice descoperite în 2021

    Poate că unii oameni se gândesc la artă ca la un
    domeniu specializat mai puţin accesibil necunoscătorilor. Cu toate acestea,
    atunci când arta coboară în stradă sau ne invită la joacă sau vine chiar la noi
    acasă, sigur oricine se poate bucura de această experienţă. Pe parcursul anului
    2021, am descoperit mai multe proiecte de acest tip.


    Un exemplu ar fi pictura realizată pe panourile de
    plexiglas ce mărgineau podul de peste râul Olăneşti, o pictură realizată de Adrian
    Ionuţ Luţă, profesor de educaţie plastică, la Palatul Copiilor din Râmnicu Vâlcea.
    O realizare demnă de Cartea Recordurilor, Adrian Ionuţ Luță a pictând pe cele
    58 de panouri construcții vechi din Râmnicu Vâlcea.


    Arta poate fi descoperită şi în joacă, însă. Ne
    asigură de aceasta Cătălina Stanciu, iniţiatoarea proiectului museum quest,prin care au fost combinate popularul Escape
    room cu o vânătoare de comori muzeale.


    Recent a fost lansată o platformă virtuală, prin
    care pot fi vizitate muzeele de la sate, deocamdată 28 de muzee, din fiecare
    judeţ, din regiunea Moldovei. Am aflat povestea acestui proiect de la Ionuţ
    Toderaşcu – editor vizual și fotograf documentarist în cadrul proiectului:

    Începând cu 1 decembrie, putem explora o
    nouă platformă Muzeedelasat, este o platformă dedicată muzeelor din zona
    rurală. Începem cu cele opt judeţe din regiunea Moldovei şi avem în plan ca în următorii doi-trei ani să parcurgem
    toată ţara şi să facem o radiografie a muzeelor din zona rurală. Pe această
    platformă sunt tururi virtuale, pe care le-am făcut noi în muzeele de la sat,
    fotografii şi marteriale documentate la faţa locului.



    Platforma www.muzeedelasat.ro este gratuită și disponibilă în limbile
    română și engleză. Echipa de proiect a fost formată din patru membri: Cosmin
    Murărașu – manager de proiect și tehnician scanare 3D, Ionuț Teoderașcu -
    editor vizual și fotograf documentarist, Nicoleta Felea – copywriter şi
    consilier în promovare, care a realizat materialele scrise și Silvia-Alexandra
    Nistor, traducător autorizat, responsabilă cu traducerea tuturor informaţiilor.


    Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti
    (MNAC) nu încetează să surprindă. După
    vernisaje neconvenţionale, unele poate chiar prea disputate şi colecţii înnoite
    la fiecare jumătate de an sau instalaţii monstru ce impresionează încă de la
    intrare, prins în casă de pandemie, MNAC a creat proiecte de apropiere a
    copiilor de muzeu. Au apărut astfel: Arta Contemporană de la Plancton la Zbor
    Intergalactic, o serie de ateliere care ajută la înţelegerea expoziției
    Colecției MNAC, Văzând Istoria. 1947-2007, dar și de unde vine și se hrănește
    arta contemporană, în general; O noapte la muzeu, ateliere adaptate pe
    înțelesul celor mici care îi ajută să înțeleagă expoziția Colecției MNAC,
    Văzând Istoria. 1947-2007, într-o formulă prietenoasă; Artă prin
    Corespondență, un proiect ce alătură copii vârstnicilor, facilitând
    corespondenţa dintre generaţii. Astrid Bogdan, bibliotecar MNAC, ne-a spus
    povestea proiectului numit Weekend la MNAC online: Seri de lectură pentru cei
    mici

    La
    finalul anului precedent am aşezat, alături de colegii mei, prima piatră de
    fundament a ceea ce numim Seri de lectură la MNAC. Practic, în fiecare
    vineri, de la ora 19.00, ne strângem cu mic, cu mare, citim poveşti din
    biblioteca noastră, biblioteca muzeului. Treptat, încercăm să coloborăm
    sesiunile acestea, axate predominant pe lectură, cu mici intervenţii grafice
    din partea ilustratorilor de carte, precum şi cu intervenţii muzicale, astfel
    încât intervenţiile pe text, să prindă sunete şi culoare, de ce nu? Avem ocazia
    să descoperim unele titluri chiar sub lectura autorilor. Nu avem limită de
    vârstă, întrucât atelierele noastre sunt inclusive. Ne dorim totodată să ducem
    mai departe vechea cutumă a poveştilor spuse la gura sobei, acest program fiind
    gratuit. Şi avantajul organizării permanent în mediul online face să avem
    participanţi atât pe plan local, cât şi internaţional.



    Iar dacă pandemia ne-a ţinut departe de sălile de
    spectacol, dansul, spre exemplu, a ajuns chiar şi în casa celor deschişi să fie
    astfel colindaţi, în proiectul Private Bodies, ce s-a desfăşurat în paralel
    în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Braşov, cu participarea artiştilor Anamaria
    Guguianu, Oana Mureşanu, Cristina Lilienfeld şi Cosmin Manolescu. Cosmin
    Manolescu ne-a vorbit despre proiectele sale:

    În primul rând cred
    că experienţa de a dansa în oraş, în parcuri, pe străzi, de a adresa dansul
    unor oameni care nu sunt neapărat spectatori curenţi ai dansului contemporan e
    un lucru foarte eliberator şi foarte puternic. E extraordinar când cineva îţi
    zâmbeşte sau când vezi că dansul tău provoacă o emoţie pur şi simplu, este
    practic o pauză în timp în care îţi dai voie să te bucuri de momentul prezent.
    Îmi place să mă inspir din oraş în proiectele mele, de ceva vreme oricum nu mai
    dansez în sala de spectacol. Mi se pare că oraşul, cu străzile, apartamentele,
    tot ceea ce este el, arhitectura spaţiului e foarte ofertant pentru dans şi
    pentru mine ca artist.


    Rămâneţi alături de noi pentru a afla ce
    iniţiative frumoase mai apar.


  • Festivalu Enescu

    Festivalu Enescu

    Tru aestu an fu ediția a XXV-a a Festivalului și s’umplură 140 di ani di la amintarea-a marilui compozitori, cari da numa a lui ti aestu evenimentu. George Enescu easti lugursitu ca nai cama importantu compozitoru a românilor, cu simfonii di inspirație populară ama și cu opera “Oedip”, ditu 1931. S’amintă tru 1881, Liveni, tru giudeţlu Botoșani, și muri Paris, tru 1955. După yinearea la puteari a comunismului, tru România, George Enescu aleapsi ta s’hibă cu şidearea xinătati.



    Prima ediție a festivalulu s’dizvărti tru 1958, la maş trei ani di la moartea al Enescu, și fu ndreaptă di colaboratorlu a lui, compozitorlu George Georgescu. Concertul tră două avyiulii di Bach, interpretatu atumţea, lli-avu atumtea ca soliști pe Yehudi Menuhin și David Oistrakh. Elevu al Enescu, marli avyiulistu Yehudi Menuhin apruke s’hibă prezidentudi tiñie a Festivalui, tru 1998, andrupănda pănu di mardzină gaereţli di recuperari di după 1989. Anămusita ipotisi u avură añi arada numi mări a muzic4llei simfonică: dirijorlu Lawrence Foster, compozitorlu și pianistul Roman Vlad, dirijorlu Cristian Mandeal, fostul director a Operăllei di Viena, Ioan Holender, ică dirijorlli Zubin Mehta și Vladimir Jurowski.



    După cădearea a comunismului, Festivalul Enescu diznău s’ţănu ditu 1991 și cathi ediție nsimnă ună creaștiri di valoare și di anami. Tru ateali ditu soni dauă dekenii, Festivalul s’dizvărti la cathi doi ani și nsimnă un eveniment cultural cari f utu amprotusa-a banăllei Bucureștiului, cathi oară, tru meslu yismăciuni.



    Ediția di estanu, a XXV-afu nsimnată di catandisea pandemică internațională, cari s’duki emu tu ti mutreaşti loarea parti pi scenă a interprețloru, emu tru prezența a publiclui. Fără di altă, ama, fu ună ediție di succes, cu multă muzică tru interpretări di mari axizeari, cu participări internaționali tru numiru mari și multu importante. Internațional easti și publiclu cari yine București, tru yismăciuni, ditu doi tru doi ani, tră s’llia parti la conţertili a Festivalui Enescu. S’feaţi ună ligătură vărtoasă anamisa di spectatori ditu tută lumea iara mecanismele cari asigură prezența la conţerte fură ndreapti ti anami și lucreadză aşi cumu lipseaşti.



    Nu easti un secretu că succeslu tutu ma nsimnat a Festivalului George Enescu s’faţi şi di itia al Mihai Constantinescu, director executiv a Festivalui tru edițiili a lui post-comuniste. Nă nviţămu să’lu videmu mintitu tru aţeali nai cama minutişuri a organizarillei și nu ñică ăñi fu ciudusearea harauua să’lu vedu, aoa şi vără trei ediții, tamamu dirijândalui parcarea a născăntoru camioani babageani mplini cu instrumente valoroase, tru ñiclu spațiu di ningă Ateneulu Român, tru inima Bucureștiului. Aprăftăsi ca tu cathi ediție ditu aţeali dit sonea a Festivalui s’aibă ună agendă tutu ma avută și ma prestigioasă. Fură ndreapti manifestări tru ma mulţă căsăbadz ali Românie, un concursu internațional și multi evenimenti di artă plastică. Ndilicatili contracti di partiţipare a născăntoru mări orchestre I a născăntoru interpreț legendari fură kivernisiti ună turlie cu anami aşi că spectatorlli putură si s’hărsească di evoluții excepționali, pi sţenili a Festivalui ditu România. Yinitorlu aduţi ună hăvaie di găilipseari, nkisinda, prota ş’prota, di la evoluțiile pandemiţi, ţi să spuni nica la scară babageană. Ama, tru idyiulu kiro, posibila rritrădzeari ditu thesea di mari borgi administrativă a directorlui executiv Mihai Constantinescu easti atea ţi poati s’nă găilipsească și să scoată tu videală seamni di ntribari tră ediția yinitoari a Festivalui.



    Avemu nădii tuţ că 2023, anlu aliştei yinitoari ediții a Festivalului Internațional George Enescu ditu România, s’hibă aţelu a turnarillei pănu di mardzină după ună pandemie ţi cabaia multu ţănu și adusi dipu multi lăeţ tu duñeauă.



    Autoru: Marius Tita

    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Festivalul Enescu

    Festivalul Enescu

    În
    acest an a fost ediția a XXV-a a Festivalului și s-au împlinit 140 de ani de la
    nașterea marelui compozitor, care dă numele său evenimentului. George Enescu
    este considerat a fi cel mai important compozitor al românilor, cu simfonii de
    inspirație populară dar și cu opera Oedip, din 1931. S-a născut în 1881, la Liveni, în județul
    Botoșani, și a murit la Paris, în 1955. După instalarea la putere a
    comunismului, în România, George Enescu a ales să se stabilească în
    străinătate.

    Prima ediție a festivalului s-a desfășurat în 1958, la numai trei
    ani de la moartea lui Enescu, și a fost organizată de colaboratorul său,
    compozitorul George Georgescu. Concertul pentru două viori de Bach, interpretat
    atunci, i-a avut ca soliști pe Yehudi Menuhin și David Oistrakh. Elev al lui Enescu, marele violonist
    Yehudi Menuhin a acceptat să devină președinte de onoare al Festivalului, în
    1998, sprijinind esențial eforturile de recuperare de după 1989. Prestigioasa
    funcție a fost deținută succesiv de nume mari ale muzicii simfonice: dirijorul Lawrence
    Foster, compozitorul și pianistul Roman Vlad, dirijorul Cristian Mandeal,
    fostul director al Operei din Viena, Ioan Holender, sau dirijorii Zubin Mehta
    și Vladimir Jurowski.

    După căderea comunismului, Festivalul Enescu a fost
    reluat în 1991 și fiecare ediție a însemnat o creștere de valoare și de
    prestigiu. În ultimele două decenii, Festivalul s-a desfășurat la fiecare doi
    ani și a însemnat un eveniment cultural care a dominat viața Bucureștiului, de
    fiecare dată, în luna septembrie.

    Ediția din acest an, a XXV-a, a fost marcată
    de situația pandemică internațională, care s-a resimțit atât în participarea pe
    scenă a interpreților, cât și în prezența publicului. Fără îndoială, însă, a
    fost o ediție de succes, cu multă muzică în interpretări de mare valoare, cu
    participări internaționale numeroase și foarte importante. Internațional este
    și publicul care vine la București, în septembrie, din doi în doi ani, pentru a
    asista la concertele Festivalului Enescu. S-a creat o legătură puternică între
    spectatori din întreaga lume iar mecanismele care asigură prezența la concerte
    au fost puse la punct și funcționează așa cum trebuie.

    Nu este un secret că
    succesul tot mai însemnat al Festivalului George Enescu se datorează și lui Mihai
    Constantinescu, director executiv al Festivalul în edițiile sale
    post-comuniste. Ne-am obișnuit să îl vedem implicat în cele mai mici detalii
    ale organizării și nu mică mi-a fost mirarea să îl văd, acum vreo trei ediții, chiar
    dirijând parcarea unor camioane uriașe pline cu instrumente valoroase, în micul
    spațiu de lângă Ateneul Român, în inima Bucureștiului. A reușit ca fiecare
    ediție dintre cele recente ale Festivalului să aibă o agendă tot mai bogată și
    mai prestigioasă. Au fost organizate manifestări în mai multe orașe ale
    României, un concurs internațional și numeroase evenimente de artă plastică. Complicatele
    contracte de participare a unor mari orchestre sau a unor interpreți legendari
    au fost gestionate în mod exemplar astfel că spectatorii au putut beneficia de
    evoluții excepționale, pe scenele Festivalului din România. Viitorul aduce o
    notă de îngrijorare, pornind, în primul rând, de la evoluțiile pandemice, ce se
    mențin încă la cote semnificative. Dar, în același timp, posibila retragere din
    poziția de mare responsabilitate administrativă a directorului executiv Mihai
    Constantinescu este în măsură să îngrijoreze și să iște semne de întrebare
    pentru ediția următoare a Festivalului.

    Sperăm cu toții ca 2023, anul acestei
    viitoare ediții a Festivalului Internațional George Enescu din România, să fie
    cel al revenirii complete după o pandemie ce a durat deja prea mult și a făcut
    mult prea mult rău omenirii.

  • Festivalu Enescu 2021

    Festivalu Enescu 2021



    Sâmbătă, cu ună dzuuă ninti ta s’cadă tu căsăbălu Sibiu cortina pisti Festivalul Internaţional di Teatru, nai ma marea sărbătoari ditu România a artilor spectacolului, Bucureşti arăsuna protili acorduri a Festivalui Internaţionalu di muzică clasică George Enescu. Ediţia di anlu aestu easti a 25-a di la thimilliuseari, tru 1958, şi yiurtuseaşti 140 di añi di la amintarea-a marlui compozitoru românu.



    Dirijorlu rusu Vladimir Jurowski easti, şi la aestă ediţie, directoru artisticu a festivalului. El spuni că “la ediţia aniversară lli’avemu deadunu cu noi nai cama importanţălli muzicieñi a momentului tru lumi şi promovăm idheea-a culturlor europeane uniti.”



    3.500 di artişti români şi xeñi yin la festival.Chiro di unu mesu, până tu 26 di yismăciuni, va s’hibă prezente pe sţenă 32 di orchestre ditu 14 di văsilii. Pi ningă spectacolili ditu Capitală, va s’hibă concerti şi Sibiu, Timişoara, Iaşi, Constanţa şi alţă căsăbadz mări ditu văsilie.



    Directorlu executiv a Festivalului George Enescu, Mihai Constantinescu, dimăndă că “suntu concertili a măloru orchestre cari nă viziteadză tru aestu an, ahurhinda di la aţeali şase orchestre britaniţi, dauă ghirmani, dauă francezi, dauă olandezi, dauă italieani, alti orchestri cari yin ti prota oară tru festival – atea ditu Croaţia, aţea ditu Gărţie. Pi nigă tuti numili internaţionali pi cari puteţ s’li videţ tru programlu a nostru, va s’videţ şi mulţă artişti români — nai cama buni orchestri ditu văsilie”.



    România culturală s’toarnă diznău la bana normală – luyurseaşti premierlu Florin Cîţu:


    “Easti ună pirifañe s’himu şi estanu nicuchirlli a Festivalui Internaţionalu George Enescu şi mi hărsescu că evenimenti culturali suntu ndreapti iuţido tru văsilie”- ngrăpsi năsu pi Facebook.



    Şeflu a Guvernului lli-asiguripsi organizatorlli di tută tiñia a lui tră ceareili ţi li aflară aţea turlie că nu maş aţelli ţi suntu tru sală să s’hărsească di actulu artisticu, ama şi spectatorllii ditu mediulu online.


    “A 25-a ediţie a Festivalui Internaţionalu George Enescu nă aduţi cu ună jgllioată ma aproapea di societatea cu cari nă aveamu nviţată şi di cari fum privaţ, ună societate a sălliurloru di spectacoli şi concerte mpline, ună societate a xanaamintarillei pistipsearea ta s’himu deadunu ti srbăturiseari calitatea. Realitatea recentă nă feaţi s’tiñisimu multu di multu tut atea ţi nă anvărligheadză, s’nă hărsimu di cathi iho, s’dukimu dorlu românescu ti tradiţiile şi cutumili cari nă spunu identitatea naţională” – spuni, tu arada-a lui, ministurlu a Culturăllei, Bogdan Gheorghiu.



    Ca tu cathi ediţie, Radio România, pritu formaţiili a llei muzicali şi pritu specialiştilli a llei audio, easti, pi ningă Televiziunea Română, co-producător a festivalui Internaţionalu George Enescu.



    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Festivalul Enescu 2021

    Festivalul Enescu 2021

    Sâmbătă, cu o zi înainte ca la Sibiu să cadă cortina
    peste Festivalul Internaţional de Teatru, cea mai mare sărbătoare din România a
    artelor spectacolului, la Bucureşti răsunau primele acorduri ale Festivalului
    Internaţional de muzică clasică ‘George Enescu’. Ediţia de anul acesta este a
    25-a de la înfiinţare, în 1958, şi celebrează 140 de ani de la naşterea marelui
    compozitor român.


    Dirijorul rus Vladimir Jurowski este, şi la această
    ediţie, director artistic al festivalului. El spune că la ediţia aniversară îi
    avem alături pe cei mai importanţi muzicieni ai momentului în lume şi promovăm
    ideea culturilor europene unite.


    3.500 de artişti români şi străini vin la
    festival.Timp de o lună, până pe 26
    septembrie, vor fi prezente pe scenă 32 de orchestre din
    14 ţări.     Pe lângă spectacolele din Capitală, vor fi
    concerte şi la Sibiu, Timişoara, Iaşi, Constanţa şi alte
    oraşe mari din ţară.


    Directorul executiv al
    Festivalului ‘George Enescu’, Mihai Constantinescu, anunţă că sunt concertele
    marilor orchestre care ne vizitează în acest an, începând de la cele şase orchestre
    britanice, două germane, două franceze, două olandeze, două italiene, alte
    orchestre care vin pentru prima dată în festival – cea din Croaţia, cea din
    Grecia. Pe lângă toate numele internaţionale pe care le puteţi vedea în
    programul nostru, veţi vedea şi foarte mulţi artişti români – cele mai bune
    orchestre din ţară.


    România culturală
    revine la viaţa normală – crede premierul Florin Cîţu:

    Este o mândrie să putem
    găzdui şi în acest an Festivalul Internaţional George Enescu şi mă bucur că
    evenimente culturale sunt organizate peste tot în ţară-     a scris el pe
    Facebook.


    Şeful Guvernului i-a asigurat pe organizatori de toată aprecierea sa
    pentru soluţiile pe care le-au găsit astfel ca nu doar cei aflaţi în sală să se
    bucure de actul artistic, ci şi spectatorii din mediul online.

    Cea de-a 25-a ediţie a Festivalului Internaţional ‘George
    Enescu’ ne aduce cu un pas mai aproape de societatea cu care ne obişnuisem şi
    de care am fost privaţi, o societate a sălilor de spectacole şi concerte pline,
    o societate a redobândirii încrederii de a fi împreună pentru a sărbătorii
    calitatea. Realitatea recentă ne-a făcut să apreciem mult mai mult tot ceea ce
    ne înconjoară, să ne bucurăm de fiecare sunet, să simţim dorul românesc pentru
    tradiţiile şi cutumele care ne definesc identitatea naţională     – afirmă,
    la rându-i, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.


    Ca la fiecare ediţie, Radio România, prin formaţiile sale muzicale şi prin specialiştii
    săi audio, este, alături de Televiziunea Română, co-producător al festivalului
    Internaţional George Enescu.

  • Aventura folk ”Om Bun”

    Aventura folk ”Om Bun”

    Reportaj la Breaza, la edița a 30-a a Festivalului de muzică folk Om Bun. Perioada de desfășurare 29-31 martie 2021. Ne oferă amănunte Andrei Partoș și Victor Socaciu.


  • Arhiva rock-ului românesc

    Arhiva rock-ului românesc

    Şi asta pentru că
    având acces limitat la fenomenul vestic, muzicienii români care au îmbrăţişat
    stilul au avut de recreat instrumente, partituri, modă, aspecte ce în acea
    vreme aveau şi conotaţie politică.


    Pentru
    a nu pierde ocazia de a strânge material relevant pentru acest fenomen, în
    România a apărut Muzeul rockului românesc, despre care ne-a povestit cu
    entuziasm nemărginit Cosmin Năsui, istoric de artă, curator:

    Pentru a ajunge la ideea de muzeu rock a existat o întreagă documentare
    făcută în prealabil de colegul nostru, muzicologul, Doru Ionescu, cel care
    realizează pentru Televiziunea Română emisiuni despre muzica rock în ipostazele
    sale, este şi publicist al acestui domeniu, realizând dicţionare ale
    muzicienilor care au ajuns dincolo de graniţele României.Ideea îi aparţine lui Doru Ionescu. El a început acest proiect
    documentând, fireşte, fenomenul muzical inclusiv pe zona de Club A, clubul
    Preoteasa (cluburi din Bucureşti frecventate de tinerii amatori de muzică -
    n.r.), şamd, în cărţi pe care le-a
    publicat, şi apoi, într-un fel toate aceste elemente de patrimoniu imaterial şi
    material cu care a intrat el în contact, ne-au arătat şi nouă, cunoscându-l, că
    este necesar a prelua cumva acest fenomen şi a încerca să îl muzeificăm.


    Să explorăm Muzeul Rock cu ajutorul
    ghidului nostru, Cosmin Năsui: Muzeificarea nu presupune un lucru care
    osifică ceva, ci dimpotrivă,am
    privit modul de lucru la acest proiect ca un interes spre a încerca să preluăm
    aceste experienţe ale muzicii rock din România, care a început cu finalul
    anilor 60 şi care a avut diferite evoluţii în perioada comunistă, 70-80, până
    în perioada de după 1989.

    E o întreagă discuţie legată de invenţia chitării
    rock la români. Pentru că rockul înseamnă chitară electrică, folk-ul,
    chitară rece, dar o chitară electrică nu putea fi construită în anii
    comunismului în România. Nu puteau fi importate astfel de instrumente şi atunci
    erau recreate într-un fel, după poze, după scheme electrice ale altor instrumente
    care prin reviste ajungeau în România.

    Încă mai avem acces la surse şi de aceea
    proiectul a pornit cu intenţia lui Doru Ionescu, a crescut pe măsură ce am
    amplificat documentarea şi cercetarea în toate zonele şi am folosit
    instrumentele de fişă de muzeu, de inventar de muzeu, instrumente tipice
    acestei discipline, pentru a le aplica pe un domeniu care este efemer, este un
    fenomen care aparţine zonei audio, audio-video uneori, dar care a lăsat în
    urmă, în afara acestor fabuloase piese, legendare trupe, legendari artişti,
    numeroase elemente de patrimoniu material, de la instrumente muzicale, până la
    ţinute vestimentare, scrisori, corespondenţă care aparţine acestor fabuloşi
    oameni, inclusiv partituri, lucruri care ţin de ciorne de text, modul în care ne
    arată cum funcţionau din interior aceste mecanisme de creaţie.

    Chiar şi până la
    zona unui fenomen de infrastructură culturală din perioada comunistă, care s-a
    bazat pe cluburi, care erau integrate în Casele de cultură ale studenţilor şi
    care arătau o mişcare studenţească şi de tineret foarte interesantă şi aici
    este particularitatea rockului române    sc, cea care e născută din mişcarea
    studenţească şi de tineret.


    Cosmin Năsui a adăugat: Înainte de
    a exista orice formă fizică a muzeului, ne-a interesat să avem o arhivă, adică
    să putem să punem laolaltă inventarele. Pentru aceasta am avut nevoie să
    preluăm practic din colecţii private, cu titlu de împrumut, obiecte, pe care
    le-am scanat, le-am fişat, le-am fotografiat, după caz, unele sunt scanate 360 de grade şi
    ca atare pot fi rotite în platforma din online, pot fi apropiate prin zoom,
    etc, lucruri care practic au făcut cumva posibil un început de panoramare a
    acestor obiecte. Unele dintre ele încă sunt funcţionale, altele sunt încă pe
    scenă funcţionale, mai mult decât varianta de studio, altele nu mai sunt
    funcţionale, iar unele sunt pierdute ca patrimoniu al României, pentru că o
    parte importantă a muzicienilor rockului românesc au emigrat în diferite ţări
    occidentale şi odată cu ei au plecat şi aceste instrumente care nu mai pot fi
    regăsite.


    Mai există o zonă de cărţi poştale,
    scrisori, corespondenţă între artişti, dar şi albume accesabilizate pentru nevăzători,
    de exemplu.

    Cosmin Năsui a precizat: Muzeul nu neapărat trebuie să
    privească spre trecutul epocii de piatră sau epocii medievale sau perioadei
    moderne a României, credem că şi o apropiere mai mare de zona prezentului este
    necesară, pentru că o parte din aceste trupe nu mai funcţionează, o parte din
    aceste scene au dispărut, lucruri de acest fel se pot pierde, sunt într-o
    fragilitate destul de mare, pentru că şi istoriile orale care pot fi legate de
    aceşti legendari pot fi scrise, odată cu dispariţia lor şi a intrumentelor cred
    că va fi destul de dificil pentru oricine va încerca o astfel de întreprindere,
    în a recupera şi a redescoperi de fapt ce nu se aude în muzică. Muzica, ce
    fireşte, rămâne pe locul întâi.


    Povestea merge mai departe. O etapă
    următoare ar putea căuta să descopere regional ce însemna rockul în diferite
    zone din ţară şi în centrele studenţeşti şi apoi construirea unei reţele de
    capsule muzeale, care să fie asociate cu marile evenimente muzicale, ca un fel
    de intrare în spatele scenei.

  • FITS 2020 #online

    FITS 2020 #online

    FITS 2020 #online, primul mare festival de artele spectacolului
    din Europa Centrală și de Est care are loc, în acest an, exclusiv în mediul
    digital, a inceput vineri 12 iunie și se încheie pe 21 iunie- exact
    conform programării inițiale.


    Spectatorii din toate colțurile lumii sunt așteptați în cea
    mai mare sală de spectacole pe care Festivalul Internațional de Teatru de la
    Sibiu a pregătit-o până acum:mediul online.


    Teatru, dans, muzică, circ contemporan, conferințe, dezbateri,
    spectacole lectură sunt difuzate gratuit, din 12 pânăpe 21 iunie, pe site-ul oficial
    FITS, www.sibfest.ro, pe pagina de
    Facebook și pe canalul YouTube.


    Odată
    cu pandemia, am redescoperit cât de elastic și relativ este timpul. Un lucru
    pe care fizicienii ni-l explică de mult timp, cu updatările de rigoare aduse de
    fizica cuantică. Creatorii din lumea întreagă au ideea înglobată cumva în
    sinele lor. Dacă ne concentrăm doar pe artă, orice artist întruchipează,
    într-un fel sau altul – nemurirea. Pe care, în adâncul sufletului și-o doresc
    mulți, foarte mulți oameni. Chiar dacă nu au ajuns neapărat să pună această
    năzuinţă în cuvinte, imagini, sunete, culori…


    Pe 27 martie (2020), de Ziua Mondială a teatrului, echipa
    Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS) plănuia să înceapă punerea în vânzare
    a biletelor. Pe 28 mai fusese programată Conferința de presă de la București,
    care îi urma celei de la Sibiu. Conform tradiției. Cum s-au schimbat lucrurile, din mers, explică actorul
    Constantin Chiriac, manager al Teatrului Național Radu Stanca și al
    festivalului :


    Încercăm, în toată anormalitatea care a
    cuprins viața noastră, să aducem o notă de normalitate.Și să păstrăm ce am
    promis. Noi am considerat că este important ca festivalul de la Sibiu să
    continue, în cu totul altă formă. Puterea
    de a crede -tema evenimentului din 2020 – parcă ne-a dat energie să putem
    organiza totul, într-un timp scurt. În primul rând, am căutat oamenii – marile personalități ale lumii (multe dintre ele își regăsesc numele pe
    Aleea Celebrităților de la Sibiu), marii producători, marii prieteni ai
    festivalului, coorganizatori și susținători. Și iată, acum, avem certitudinea
    că, vreme de 10 zile, avem 138 de evenimente online din 30 de țări ale lumii,
    de pe 5 continente. 16 sezoane – 7.200 de minute de spectacol în timpul zilei
    și tot atâtea în timpul nopții. Pentru publicul de pe alte continente.


    Cine stă în spatele acestui efort ? Ca de obicei, evenimentul se desfășoară sub
    înaltul patronaj al președintelui României. Și este organizat de Teatrul
    Național Radu Stanca, de primăria municipiului Sibiu și de consiliul local. Cu sprijinul
    Ministerului Culturii, al Ministerului Educației și Cercetării.


    Este important să menționam – cum o facem an de an – că cei
    doi co-producători ai FITS sunt Societatea Română de Radio și Societatea Română
    de Televiziune. ; iar co-organizator este Institutul Cultural Român. Se
    adaugă partenerii strategici, constând din ambasade ale unor țări care
    participă an de an la festival, din institute culturale și consulate. Plus
    sponsorii, impresionanți ca număr. FITS are un vin al festivaluluiși o
    mașinăoficială a festivalului. De preferat, să nu fie folosite împreună – nici
    măcar când asiști la eveniment de la o oarecare distanță.


    Îndemnul lui Constantin Chiriac, manager general al FITS,
    către oaspeții și jurnaliștii prezenți la conferința de presă online, sună
    simplu și la obiect :


    Am aici un dosar consistent, care este
    real.Puteți să fiți părtași la tot ce înseamnă programul pe care l-amdezvoltat
    și l-am pus la punct.Tot ceea ce primiți electronic, va fi apoi tipărit. Grație
    echipei pe care o avem aici în festival, alături de noi, și cooperării cu Școala
    de teatru și management cultural din Universitatea
    Lucian Blaga, facultatea de Litere și Arte.Este o mare bucurie gândul că putem
    trece cândva, de la online, la realitatea și normalitatea pe care le visăm.


    Cât privește acoperirea media a evenimentului de la
    Sibiu, rămâne să constatați singuri cât este de extinsă. Mai ales dacă rămâneți alături de RRI.