Adrian Culețu,
cunoscut sub numele de scenă, Rian Cult, toboșar, producător, vocalist și
compozitor de muzică pop, absolvent al Facultății de Muzică Berklee College of Music
din Boston, Statele Unite ale Americii.
Tag: muzica
-
Adrian Culețu, cunoscut sub numele de scenă, Rian Cult
-
Un nou program al UE le permite artiștilor să lucreze peste hotare
Comisia Europeană anunță că a testat cu succes un nou program care le permite artiștilor să lucreze sau să participe la stagii de pregătire profesională peste hotare.
I Portunus este numele proiectului-pilot, lansat pe termen scurt cu scopul de a sprijini mobilitatea celor care lucrează în cultură și audiovizual. A avut un buget de un milion de euro asigurat printr-un program mai amplu al Uniunii, Europa creativă.
Înscrierile au început în aprilie și s-au încheiat în septembrie, iar din cei peste 3 200 de artiști și profesioniști care și-au depus candidaturile au fost selectați și au primit sprijin financiar 343 de artiști și profesioniști.
Potrivit paginii oficiale de internet a programului, actrița Cristina Negucioiu din țara noastră a primit sprijin pentru a participa în Cehia la o școală de vară, dedicată teatrului contemporan. Iar coregraful Cosmin Manolescu, pentru un program dedicat dansului contemporan desfășurat în România și Portugalia.
Sunt mândru că am lansat acest prim program prin care să-i ajutăm pe artiștii și profesioniștii din domeniul culturii să dobândească experiență peste hotare și să clădească noi parteneriate cu alți creatori dincolo de granițe, a afirmat comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics. În opinia sa, programul a fost conuceput ca un element esențial pentru a spori inovarea și competitivitatea industriilor culturale și creative din Europa.
Iar reacțiile participanților și ale industriilor culturale au fost pozitive. Proiectul i-Portunus a avut ecou mai ales în rândul artiștilor tineri, în curs de afirmare.
Experiențele lor au fost analizate în urmă cu două săptămâni într-o conferință organizată la Bruxelles și care a reunit profesioniști din muzică, teatru, dans, literatură, dar și din cadrul institutelor culturale naționale și internaționale. Și tot acolo s-a discutat despre modalitățile prin care poate fi îmbunătățit programul.
Anul viitor, două proiecte similare cu I Portunus urmează să beneficieze de o finanţare de un million şi jumătate de euro. Rezultatele și recomandările de pe urma tuturor acestor proiecte-pilot vor sta la baza unor proiecte permanente care vor avea loc în perioada 2021-2027, adică în cadrul viitorului buget multianual al Uniunii Europene.
-
Marie Georgescu de Hillerin din Franţa
Marie Georgescu de Hillerin s-a născut în Franta în 1986. Familia tatălui său, Teodor Georgescu, provine din Romania şi Austria. În familia mamei sale se regăsesc origini franceze, poloneze, greceşti, englezeşti şi româneşti. Bunicul matern al invitatei noastre era descendent al familiei nobile de Hillerin, iar bunica sa materna era româncă. Părinţii lui Marie Georgescu de Hillerin, plecaţi din România în Franţa în timpul dictaturii comuniste, au ţinut să îşi înveţe fiica limba română.
-
Albert Denn, născut la Balş în 1990, stabilit în Spania
Albert Denn, născut la Balş în 1990, stabilit în Spania din 2003, absolvent al Facultăţii de Filologie Hispanică a Universităţii din Valencia, în prezent, profesor la Institutul Cervantes din Bucureşti.
-
Gala Premiilor Radio România Cultural 2019 – nominalizările
Gala Premiilor Radio România Cultural, eveniment de tradiţie şi de prestigiu, ajuns la cea de-a XIX-a ediţie, va avea loc luni, 18 martie, de la ora 19:00, pe scena Teatrului Odeon.
Juriul a făcut cunoscute nominalizările la cele opt categorii de premii care vor fi acordate în cadrul Galei Premiilor Radio România Cultural. Vor fi recompensate cele mai importante reuşite ale culturii româneşti din anul 2018.
Nominalizările la categoria Proză sunt: Gabriela Adameşteanu – pentru volumul Fontana di Trevi, Editura Polirom; Andreea Răsuceanu – pentru volumul O formă de viaţă necunoscută, Editura Humanitas; Dan Lungu – pentru volumul Pâlpâiri, Editura Polirom.
La categoria Poezie: Robert Gabriel Elekes – pentru cartea o dronă care să mă vrea în sfârşit doar pe mine, Casa de Editură Max Blecher; Ruxandra Cesereanu – pentru volumul Scrisoare către un prieten şi înapoi către ţară. Un manifest, Editura Paralela 45; Vasile Leac – pentru cartea monoideal, Editura Nemira.
Pentru categoria Teatru: regizorul Radu Afrim – pentru spectacolul Pădurea spânzuraţilor, după Liviu Rebreanu, producţie a Teatrului Naţional din Bucureşti; Actorul Ovidiu Ghiniţă – pentru interpretarea personajului Andre din spectacolul Tatăl de Florian Zeller, în regia lui Radu Iacoban, produs de Teatrul Clasic Ioan Slavici din Arad; Echipa spaţiului independent Reactor de creaţie şi experiment din Cluj-Napoca pentru programul 100 de ani de România. Istorii secundare.
La categoria Film au fost nominalizate producţiile: Un prinţ şi jumătate de Ana Lungu; Soldaţii. Poveste din Ferentari de Ivana Mladenovic; My life rehearsed in one leg de Bogdan Mustaţă.
Nominalizările categoriei Arte vizuale sunt: ceramista Judit Crăciun – pentru expoziţia Metaforme – eşantioane ale unor concepte plastice (Galateea Contemporary Art în perioada 13.09-10.10.2018, curatori Monika Pădureţ şi Cosmin Năsui); Iosif Kiraly -pentru Uşi închise, plicuri deschise – Lucrări timpurii, 1975-2000 (expozitie deschisă la MNAC în perioada 26.04-30.09 2018, curator Ruxandra Demetrescu); Decebal Scriba – pentru Memory Clouds (expoziţie deschisă la Galeria Anca Poteraşu, în perioada 9.05-30.06.2018, curator Ami Barak).
La categoria Ştiinţă nominalizările sunt: Asociaţia 2Celsius – pentru iniţierea, în 2018, a unei campanie de măsurare independentă a pulberilor din aer şi de promovare a soluţiilor de transport alternative în Bucureşti şi în alte oraşe ale ţării; Sabina Ulubeanu şi Cătălin Creţu – pentru Festivalul Innersound; Săptămânalul Viaţa medicală (fondator dr. Mihail Mihailide) – pentru împlinirea a 30 de ani de la apariţie.
La categoria Muzică: Ioan Vrăsmaş – fondatorul primei companii private de operă din România, Opera Vox; Gabriel Bebeşelea – pentru promovarea culturii naţionale în străinătate; Cristian Soleanu – pentru proiectul I remember Johnny.
La categoria Educaţie nominalizările sunt: Organizaţia Umanitară Concordia pentru Şcoala de Meserii Concordia; Asociaţia Teach for Romania pentru impactul major în educaţie pe care-l are în şcolile din medii dezavantajate; Proiectul Building Skills Through Inclusion – Cum să-ţi construieşti competenţele cu ajutorul incluziunii, realizat de Asociaţia Babilon Travel din Cluj-Napoca.
Din juriu au făcut parte: Bogdan Ghiu – scriitor, traducător şi critic literar, Mihaela Michailov – critic şi dramaturg, Radu Croitoru – manager Radio România Cultural, Cristian Marica – redactor şef Radio România Cultural, Anamaria Spătaru – realizator Radio România Cultural.
Spectacolul va fi transmis în direct onair şi online de Radio România Cultural.
Invitaţiile pentru Gala Premiilor Radio România Cultural pot fi solicitate la tel. 0213.031.515
Un eveniment: Radio România. Producător: Radio România Cultural. Parteneri: Teatrul Odeon, Librăriile Cărtureşti. Sponsori: Aqua Carpatica, Dora Bloom, Asociaţia Somelierilor din România, Perso.ro, Cotnari, Tohani România, Domeniile Sâmbureşti.
-
Mereu la înălţime cu Radio România Braşov FM
Cel mai nou post de radio al Societăţii Române de Radiodifuziune va emite din 1 martie, la Braşov, pe frecvenţa 93,3 FM. Radio România Braşov FM se adresează ascultătorilor dornici de informaţie echidistantă şi concisă,muzică bună, divertisment de calitate, cultură şi sport.
Sub sloganul Mereu la înălţime, studioul din inima ţării vine ca o completare firească şi necesară a reţelei studiourilor teritoriale Radio România. Ştiri, muzică, reportaje, interviuri, informaţii din trafic, sfaturi pentru sănătate, competiţii sportive, folclor, teatru radiofonic, se vor asculta pe 93,3 FM, în emisiuni precum Bună dimineaţa Transilvania, Pulsul Zilei, Sens Unic sau Pasaj Urban.
Buletinele de ştiri şi radiojurnalele Radio România Braşov FM vor prezenta actualitatea locală – deciziile autorităţilor braşovene, stadiul proiectelor implementate, informaţiile din trafic, vremea de la munte, evenimentele cultural-artistice şi competiţiile sportive, din 1 martie, pe 93,3 FM.
-
Sindi Loci din Albania
“Bună ziua, sunt Sindi Loci, studiez la Universitatea de Muzică din Bucureşti, sunt din Albania, din Tirana, capitala, am 20 de ani.”
De aproape 15 ani Sindi Loci studiază vioara. Muzica a însoțit-o încă din copilărie.
“Tatăl meu cântă la chitară și el a fost unul din motivele pentru care eu am vrut să studiez vioara. A fost visul meu să studiez muzică, muzică clasică mai ales, a fost foarte greu. Aici, în România, am învățat atât de multe despre vioară și tehnica interpretării, despre cum trebuie să cânt, cum pot să transmit tot ce pot transmite, a fost foarte greu și totodată foarte frumos.”
România a făcut cumva mereu parte din viața lui Sindi Loci. Admiterea sa pe primul loc la liceul de muzică de la Tirana s-a datorat și interpretării reușite a Baladei pentru vioară și orchestră a lui Ciprian Porumbescu.
“Pentru mine e o baladă minunată, îmi place foarte mult și încă o cânt de câte ori mi se ivește ocazia de a susține un concert, un recital, eu cânt balada lui Ciprian Porumbescu cu foarte multă plăcere. Mi-a plăcut dintotdeauna foarte mult și a fost o experiență pentru mine foarte frumoasă, o amintire foarte dragă.”
De România Sindi Loci e strâns legată și prin faptul că provine dintr-o familie cu rădăcini aromânești.
“Bunica mamei mele vine din zona Transilvaniei, cred, și am o soră (n.r. studentă) aici, a venit cu un an înaintea mea, ea chiar mi-a spus că e foarte frumos aici și că oamenii sunt foarte sociabili, m-am gândit că poate nu îmi va plăcea, dar de fapt mi-a plăcut foarte mult România și a fost o experiență foarte bună pentru mine.”
În 2016, după ce câștigă o bursă oferită de statul român cetăţenilor străini prin Ministerul Afacerilor Externe, Sindi Loci ajunge în România. Cum s-a adaptat aici?
“Când pleci de acasă e foarte greu să te obișnuiești să faci totul doar tu. Pentru sora mea cred că a fost mai greu, eu am avut un sprijin în ea. Da, m-am simțit puțin stresată, nu știam cum o să reușesc cu examenele, cum o să mă descurc cu limba, care mi s-a părut foarte grea. E o limbă cu o gramatică foarte dificilă, e greu să te obișnuiești cu accentul, am încă foarte multe de învățat, dar sper pe viitor să reușesc să vorbesc ca un român. Oamenii aici mi s-au părut puțin reci, în Albania suntem foarte amabili. Poate nu m-am întâlnit eu cu oamenii cei mai călduroși. Vreau să văd la un moment dat și Timișoara, am auzit că e foarte frumoasă, cu peisaje deosebite, cu oameni foarte amabili, deci vreau să ajung acolo.”
Cum se împacă Sindi Loci din Albania cu dorul de casă?
“Mi-e foarte dor, acasă e acasă și, oricum, oriunde ai merge, întotdeauna îți va fi dor de casă, de oamenii de acolo, de țară, de limbă, de cultura albaneză. Deci, da, mi-e foarte dor de Albania.”
În vara lui 2017 a cântat la Sala Radio din București cu prilejul concertului susţinut de Orchestra “Universitaria” şi Corul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti.
“Am cântat la vioară cu orchestra și a fost foarte frumos, o experiență foarte specială, și sper să mai cânt pe scena Sălii Radio din București.”
Sindi Loci și lucrează momentan la o companie scoțiană din București specializată în servicii pentru clienți. Vorbește italiană, engleză și română.
“Vreau să învăț și coreeană, vreau să învăț o limbă străină mai dificilă decât cele pe care le știu deja. Eu și ascult muzică coreeană, îmi place mult acum mai ales K-pop, muzica pop coreeană. Cultura coreeană mi se pare interesantă, vreau să învăț despre Asia, care mi-a plăcut dintotdeauna, mi-ar plăcea și să vizitez Seulul în viitor. “
Sindi Loci și câteva cuvinte despre autorul său preferat.
“Citesc foarte mult din Charles Bukovski, îmi place foarte mult, iar o carte scrisă de el pe care o prefer e “Femei”, vorbește pentru femei acolo, chiar îmi place foarte mult, mai ales că eu sunt și o feministă. Eu și scriu o carte acum, e gen științifico-fantastic, poate în șase luni o voi lansa. Am mai scris când eram mai mică, dar nu am mai publicat până acum. Mi-a plăcut dintotdeauna mult legenda Atlantidei, scrisesem despre o fată care cumva a găsit o poartă secretă de intrare în ținutul Atlantidei.”
În 2020 Sindi Loci îşi va termina studiile la Universitatea Națională de Muzică din Bucureşti. Ce îşi propune în viitor?
“Vreau să rămân în muzică, asta e sigur. Îmi place foarte mult muzica clasică și vioara și cred că am mult de învățat încă. În România mi-a plăcut foarte mult. Vreau să ajung mai departe în America, în Washington sau la New York, sau în Scoția, la Glasgow.”
-
Prasanna Randula Higgoda din Sri Lanka
Prasanna Randula Higgoda din
Sri Lanka, student la Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa
din Iași.Ascultaţi
Radio România Internaţional.
Tocmai aţi auzit semnalul Ascultaţi
Radio România Internaţional tradus în singaleză şi rostit de următorul nostru
invitat.
Sunt Prasanna
Randula Higgoda, Prasanna înseamnă ceva frumos în singaleză, iar Randula înseamnă
rază de soare. Sunt student la Universitatea de Medicină și Farmacie din
Iaşi, vin din Sri Lanka, Asia.
În 2013, după terminarea Liceului Ananda în Colombo, capitala
statului Sri Lanka, Prasanna Randula Higgoda câştigă o bursă oferită cetăţenilor
străini de statul român, prin Ministerul Afacerilor Externe. Tânărul urmează
anul pregătitor pentru învăţarea limbii române la Facultatea de Litere a Universităţii
Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, iar din 2014 e admis la Universitatea de
Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din același oraş.
Să fac
medicină a fost visul meu din copilărie. Îmi place să ajut oamenii, să simt că
le fac bine, să văd mulţumire în ochii lor, din acest motiv am ales să fac
medicină.
După încheierea studiilor la Iaşi Prasanna Randula Higgoda din Sri Lanka
ar vrea să rămână în România.Cred că
cel mai probabil voi face şi rezidenţatul aici şi după aceea voi lucra câţiva
ani în România, apoi mai vedem.
Prasanna Randula Higgoda a vrut să studieze într-o ţară europeană, şi de
aceea a ales România. Ne mărturisea că se simte bine în mijlocul oamenilor de
aici.
Oamenii
sunt foarte sociabili, majoritatea sunt chiar foarte buni, mă simt foarte bine
aici. Prietenii mei din UMF mereu mă primesc în cercul lor, am o grămadă de prieteni
în UMF care chiar mă ajută foarte mult.
Prasanna Randula Higgoda e un împătimit al muntelui. În România a ajuns
pe cel puțin două vârfuri cunoscute.
Am fost
mai mult la munte în România, în Munţii Ciucaş, în Braşov, în Ceahlău, pe
vârful Toaca, unde am stat la cabana Dochia, în Transfăgărăşan, am viziat şi
oraşele Vaslui, Botoşani. Îmi place mult muntele Ciucaş, mereu când aveam nişte
timp liber urcam acolo, dintotdeauna mi-au plăcut munţii, e o provocare pentru
mine să ajung în vârf, să urc în condiţii extreme, să-mi testez moralul, îmi
place adrenalina un pic.
Lui Prasanna Randula Higgoda îi place şi sportul:
Când eram
în liceu am făcut tenis de masă, înot şi karate.
Prasanna Randula Higgoda ascultă şi muzică românească:
Da, muzica
românească chiar îmi place, ascult Carla’s Dreams, muzică nouă, în general. De
la Carla’s Dreams îmi place melodia Aripile şi mai e una, Sub pielea mea
cred că se numeşte.
În timpul liber, Prasanna Higgoda se uită la un film, iese cu prietenii
în oraş, urcă pe munte sau citeşte. Ne-a dezvăluit o carte pe care o apreciază
mult:
Romanul
meu preferat e Contele de Monte Cristo (n.r. de Alexandre Dumas) pentru că e
un pic misterios și mă atrag cărțile care îmi dau de gândit.
În Sri Lanka natală Prasanna Randula Higgoda ajunge destul de rar, ne
spunea că îi e dor de gastronomia de acasă, de vremea de acolo, de prieteni și,
bineînțeles, de familie:
Vorbim
zilnic la telefon, da, mi-e dor un pic de părinții mei, de cei doi frați mai
mari, am un frate care e chimist, tatăl meu face afaceri cu materiale textile,
iar mama mea are o școală pentru copii cu dizabilități.
În România Prasanna Randula Higgoda se bucură de sprijinul unei ființe
speciale intrate în viața sa o dată cu o călătorie în
munții noștri.
Cu prietena
mea, Raluca Paula Dima,m-am întâlnit anul trecut într-o excursie în Ciucaș, și
ei îi place să urce pe munte, amândoi iubim muntele. Când avem timp liber
mergem la munte, stăm în cort,de fapt noi ne știam din vedere de dinainte, dar
în excursia din Ciucaș am intrat în vorbă unul cu altul. Ea are un fel de
putere asupra mea. Are grijă de mine, mă ajută cu tot felul de lucruri pe care
nu le înțeleg în România, când nu pronunț bine românește, mă corectează
imediat, mă ajută să înțeleg mai bine tot felul de materiale din UMF, chiar mă sprijină
mult.
Prasanna Randula Higgoda se implică activ în viața studențească din Iași.
Sunt
coordonator la Departamentul internațional al SSMI (Societatea studenților
mediciniști din Iași), eu organizez workshopuri și conferințe pentru studenții români și
pentru studenții de la secțiunile engleză și franceză.
Prasanna Randula Higgoda din Sri Lanka în încheiere, student în anul IV
la Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași, și câteva
gânduri despre România în preajma Zilei noastre Naționale de pe 1 decembrie.
România e
o țară bună, care chiar neajută foarte mult pe noi, studenții străini, și eu îi
mulțumesc din tot sufletul meu că mă ajută mult inclusiv în plan personal, în
viață. -
Bărbaţi pe Mătăsari
Toamna este
anotimpul festivalurilor. Ce-I drept de obicei când spunem asta ne gândim la
festivaluri ale recoltei, care celebrează munca agricolă şi rezultatele ei. De
acestă dată, însă, rămânem la oraş, ba chiar în capitală, în Bucureşti pentru
un festival al bărbaţilor. O ediţie în care strada Mătăsari, deschisă
festivalului Femei pe Mătăsari, vara,
găzduieşte mici meşteşugari, artişti şi artizani, afaceri conduse de
bărbaţi care au înţeles oraşul.
Iulian Văcărean, asociaţia Beneva, organizatoarea
mai multor evenimente de profil, ne-a spus care este originea festivalului: Suntem într-un an în care noi considerăm că bărbaţii şi femeile sunt
la fel, deşi se povesteşte mult în perioada asta despre diferenţele dintre
bărbaţi şi femei, aşa că după opt ediţii de Femei pe Mătăsari, am îndrăznit
să venim cu o primă ediţie, în care să ne lăudăm cu meşterii, cu artiştii, cu
designerii, cu tot felul de prieteni bărbaţi, care fac lucruri frumoase, pe
care să-i aducem împreună pe aceeaşi
stradă, o stradă celebră dealtfel, strada Mătăsari.
Ce vom întâlni în stardă am aflat tot de la Iulian
Văcărean: De la meşteri vechi, cum ar fi Daniel Leş,
care o să vină cu roata olarului, pentru că de la pământ începe totul, până la
fierari deosebiţi care vin să bată fierul în stradă, până la oameni cu
activităţi noi: designeri, creatori, care lucrează în piele, oameni care conduc
agenţii de publicitate, prieteni care fac muzică, prieteni care pictează. O să
fie o stradă a prieteniei, în care sub titulatura de Friends forever,
împrietenim creatoarele cu creatorii.
Ceea ce vă pot spune, că s-a şi întâmplat. Pentru
că alături de caricaturişti, prezenţi în stradă cu motto-ul: încă nu a râs nimeni
de tine, nu e timpul pierdut! sau de designeri de biciclete personalizate sau
chiar de băieţii de la Pegas, mereu activi la evenimente, am întâlnit şi creatoare
încântate de succesul pe care l-au avut.
Simona Gonciulea ne-a spus de ce a venit la
festivalul Bărbaţi pe Mătăsari: Pentru că am şi produse pentru ei,
am genţi, am încăltăminte ţesută, am brosete şi am venit să le prezint lumii.
Vizitatorii au fost foarte încântaţi, am şi vândut şi aştept şi comenzi pe
internet.
Iar Cristina, designer de îmbrăcăminte, de puţin
timp pe piaţă, iubitoare a festivalului Femei pe Mătăsari, s-a gândit să
profite de acest festival, ediţia pentru bărbaţi, pentru a se face cunoscută: Am venit cu o colecţie vestimentară pentru copii între 1 şi 7 ani, o
colecţie minimalistă, unisex, pe nuanţe de negru, bej, gri, singura culoare
fiind galben. Am venit la Bărbaţi pe Mătăsari pentru că îmi place festivalul,
se adună lume frumoasă aici. Eu am tot venit la festival, dar ca afacere exist
de 7 luni, aşa că nu am apucat să vin la cel din vară şi mi-am zis să încerc
acum.
Iulian Văcărean a întărit caracterul neexclusivist
al evenimentului: Nu e
neapărat un eveniment care se adresează exclusiv bărbaţilor. Pur şi simplu vrem
să îi evidenţiem, într-o lume care e din ce în ce mai schismatică, bărbaţii şi
femeile, pe partea aceasta de creativitate, lucrează foarte bine împreună.
Dacă la Femei pe Mătăsari una dintre probele
cele mai amuzante…şi specifice genului este proba de alergat pe tocuri, pe
categorii de înălţime, l-am întrebat pe Iulian Văcărean care este provocarea
specific masculină lansată la acest festival: Cred că tăiatul de
lemne. O să vină cineva care o să ne înveţe cum e să tai buştenii, şi o să
sculptăm cu drujba. O să fie o grămadă de activităţi destul de captivante.
Fiind toamnă ne-a fost foarte greu să reluăm toate evenimentele pe care le
făceam în vară, dar cumva Bărbaţi pe Mătăsari se doreşte a fi o extindere a
Festivalului Femei pe Mătăsari, o ediţie de toamnă, care să găzduiască artişti,
artizani, afaceri conduse de bărbaţi care au înţeles oraşul şi care fac din
acesta un loc mult mai frumos şi mai prietenos.
A fost o ediţie plină de voie bună, de muzica
anilor 80, interpretată de cântăreţi consacraţi, dar şi de debutanţi, de
aromele băuturilor şi ale dulciurilor de casă sau ale hamburgerilor de tot
felul. Iar dacă succesul va fi considerat răsunător, organizatorii ne promit să
facă o tradiţie şi in festivalul Bărbaţi pe Mătăsari. -
Gala Premiilor Radio România Cultural 2018 – Nominalizările
Radio România Cultural va premia luni, 19 martie, pe scena Teatrului Odeon, cele mai importante reuşite ale culturii din anul 2017.
Juriul de specialitate a făcut cunoscute nominalizările la cele opt categorii de premii care vor fi acordate în cadrul celei de-a XVIII-a ediţii a Galei Premiilor Radio România Cultural.
Nominalizările la categoria Literatură sunt: Bogdan-Alexandru Stănescu pentru romanul Copilăria lui Kaspar Hauser, apărut la Editura Polirom, Dan Coman pentru volumul de poezie Insectarul Coman, apărut la Editura Charmides, Florin Chirculescu pentru cartea Greva păcătoşilor, apărută la Editura Nemira şi Ioana Nicolaie pentru volumul Pelinul negru, apărut la Editura Humanitas.
Pentru categoria Teatru au fost nominalizaţi oameni care au schimbat lumea teatrală din România, în ultimii zece ani, performanţele lor atrăgând atenţia mai mult în 2017: Miki Branişte pentru tenacitatea susţinerii creaţiei tinerilor artişti independenţi din România prin proiectele Asociaţiei Colectiv A şi cele zece ediţii ale Festivalului Temps d’Images de la Cluj, Lucian Vărşăndan pentru excelenţa managementului vizionar şi coerenţa strategiei artistice a Teatrului German de Stat din Timişoara şi Bogdan Sărătean pentru consecvenţa dezvoltării Festivalului 25 de ore de teatru non-stop şi a proiectelor BIS Teatru de la Sibiu.
Producţiile nominalizate la categoria Film sunt: Radu Jude pentru Ţara moartă, Daniel Sandu pentru producţia Un pas în urma serafimilor şi Iulia Rugină pentru Breaking News.
Nominalizările categoriei Arte vizuale sunt: Marian Zidaru pentru expoziţia ePOCALIPS@, deschisă la Muzeul de Artă din Craiova şi în alte două spaţii din oraş în octombrie 2017, Gheorghe Rasovszky pentru expoziţia retrospectivă aNORMAL, deschisă la MNAC în noiembrie 2017 şi Irina Botea Bucan pentru expoziţia Totul a început cu o ezitare a portarului, deschisă la MNAC în ianuarie 2017.
O altă categorie pentru care s-au făcut nominalizări este Ştiinţă, iar propunerile sunt: Echipa revistei Ştiinţă & Tehnică pentru Marea expediţie americană, cea mai importantă expediţie din istoria de peste 70 de ani a revistei Ştiinţă & Tehnică, Doru Mugur Paul, profesor asistent la Universitatea Hofstra din Long Island, doctor în medicină în cadrul Centrului de cancer Monter – Monter Cancer Center – din Long Island, pentru a fi organizat, la Bucureşti, primul Simpozion Translaţional de Oncologie Personalizată pentru combaterea cancerului din România, STOP cancer şi Marius Robu, doctor în paleontologie la Institutul de Speologie Emil Racoviţă din Bucureşti, pentru prima scanare din lume a bioglifelor de urs de peşteră.
La categoria Educaţie nominalizările sunt: UNICEF pentru Expoziţia multimedia (Vei intelege doar) Din interior, organizată în contextul Zilei Internaţionale a Drepturilor Copilului, Alina Dumitraşcu pentru volumul Ce este Constituţia? Joacă-te şi vei afla!, apărută la Editura Curtea Veche şi Asociaţia Astronomică PLUTO pentru Muzeul Iluziilor, un muzeu naţional itinerant creat între magie, ştiinţă şi educaţie.
La categoria Muzică au fost făcute următoarele nominalizări: soprana Adela Zaharia pentru vocea excepţională şi pentru reuşitele ei, la nici 30 de ani, pianista Dana Ciocârlie pentru lansarea integralei pieselor pentru pian solo, de Robert Schumann şi compozitorul şi poetul Adrian Berinde pentru albumul ARCAN împreună cu volumul de poezii Dumnezeu râde singur.
O categorie nou introdusă anul acesta este Implicare civică. Aici nominalizările sunt: Melania Medealeanu şi Vlad Voiculescu pentru MAGICHome, o casă pentru părinţii copiilor bolnavi de cancer, Clubul de Educaţie Alternativă din Ferentari pentru efortul de a redefini oraşul dincolo de tensiunile dintre centru şi periferie şi Caravana Medicilor pentru campaniile medicale şi educative desfăşurate în comunităţi izolate.
Celor opt categorii li se alătură trei premii speciale, care vor fi anunţate săptămâna viitoare.
A XVIII-a ediţie a Galei Premiilor Radio România Cultural este un eveniment produs de Radio România Cultural, în parteneriat cu Teatrul Odeon. Spectacolul va fi transmis în direct onair şi online de Radio România Cultural. Înregistrarea show-ului va fi difuzată de coproducătorul galei, TVR.
-
Spectacol-poveste cu 2 Vibes Symphony, Orchestra de Cameră Radio şi Corul Academic Radio
Orchestra de Cameră Radio şi Corul Academic Radio vor concerta cu casa închisă, în premieră alături de duo-ul 2 Vibes Symphony, la Sala Radio, miercuri, 8 noiembrie, de la ora 19:00. La pupitrul dirijoral se va afla dirijorul Constantin Adrian Grigore, iar Corul Academic Radio va fi condus de Ciprian Ţuţu.
În total, 100 de muzicieni vor urca pe scenă, într-un spectacol-poveste care, pe lângă partea muzicală, a pregătit şi un show de lumini şi de video mapping pe orga din Sala Radio, elemente vizuale rar întâlnite în spectacolele simfonice din România. Programul serii va cuprinde un mix de muzică clasică, piese pop şi muzică contemporană, adaptate pentru voce solo, orchestră şi ansamblu coral.
Concertul va avea o invitată specială din Statele Unite: Laura Bretan, tânăra de origine română care a uimit juriul de la America’s Got Talent şi a câştigat concursul Românii au talent. Laura Bretan vine la Bucureşti după un recital foarte apreciat la Vancouver, în Canada, în cadrul unei gale la care au participat vedete ca Oprah Winfrey, Goldie Hawn, David Foster, Steven Tyler (Aerosmith), Carly Rae Jepsen, Jay Leno, Robin Thicke, The Tenors sau Matteo Bocelli. După spectacolul din 8 noiembrie, Laura Bretan va pleca la Vatican, unde va participa la o ceremonie organizată de Sanctitatea Sa, Papa Francisc.
2 Vibes Symphony este un proiect unic în România: duo-ul este compus din Ciprian Rogojan (licenţiat al Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, fondator al formaţiei Sistem, locul 3 la concursul Eurovision în anul 2005) şi Alexandru Anastasiu, doctor în muzică, percuţionist în cadrul Orchestrei Naţionale Radio, câştigător al bursei Yamaha şi organizator al primului Festival internaţional de vibrafon, numele său regăsindu-se pe celebrele baghete Mike Balter.
Spectacolul este prezentat de Telekom şi Radio România, fiind organizat în parteneriat cu Roton Music, sprijinit de Borsec, Trends by Adina Buzatu şi Mike Balter (producător de accesorii pentru instrumente de percuţie).
Concertul poate fi ascultat în direct pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical din ţară şi în streaming live pe Internet, pe www.radioromaniacultural.ro şiwww.romania-muzical.ro.
Biletele şi abonamentele pentru evenimentele Orchestrelor şi Corurilor Radio se pot achiziţiona on-line prin reţeaua www.bilete.ro. Acestea se pot achiziţiona şi la casa de bilete a Sălii Radio şi sunt disponibile, de asemenea, în oficiile Poştei Române semnalizate Bilete.ro şi în magazinele Germanos şi Inmedio, semnalizate Bilete.ro.
Alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio, pe www.orchestreradio.ro.
-
Poveştile frumoase continuă şi peste vară la Radio România Cultural
Cultură mare, Mon Cher!
Radio România Cultural lansează luni, 3 iulie, grila de vară în care spectacolele, muzica de film, musical-urile, concertele live, documentarele şi poveştile de viaţă ale personalităţilor din zona culturală vor transforma vara într-un spectacol audio.
În perioada 3 iulie – 10 septembrie, la RRC se ascultă unele dintre cele mai bune documentare realizate în proiectul Storymania: Mihai I – Ultimul rege al românilor; Mungiu, Puiu, Porumboiu sau cum a luat naştere noul val al cinematografiei româneşti; Urechea lui Van Gogh – nebunia unui geniu; De la Nigel Farage la Marine LePen – extremismul politic în Europa.
Radu Mihăileanu, Vlad Zografi, Nicu Alifantis, Radu Cosaşu, Mircea Cărtărescu, Octavian Lazăr Cosma, Gabriela Adameşteanu, Alexandru Andrieş sunt cateva dintre personalităţile care îşi spun povestea succesului în emisiunea Ascultă vocile de azi.
Drept de autor aduce dialoguri neconvenţionale despre cărţi şi autorii lor.
În weekend, Musical şi Muzică de Film sunt emisiunile în care se ascultă muzica pentru Broadway a anilor ’50 – ’60 dar şi coloanele sonore ale câtorva dintre cele mai cunoscute filme de pe marile ecrane.
Muzica uşoară românească este unul dintre punctele forte ale grilei de vară. De luni până vineri, serialul Greii muzicii uşoare propune o istorie a muzicii uşoare româneşti. Sâmbătă seara, emisiunea Music Show este adjudecată de carismaticul compozitor şi interpret Horia Moculescu. El va povesti cele mai frumoase întâmplări dintr-o viaţă dedicată muzicii.
Iubitorii muzicii clasice se vor delecta, duminică seara, cu Invitaţiile Eutherpei şi inconfundabila voce a lui Iosif Sava. În această vară vă propunem o selecţie din zecile de emisiuni cu acest generic aflate în arhiva Radio România Cultural.
Tot vara aceasta, RRC vă propune concerte live care au schimbat cursul muzicii din ultimele decenii. Pink Floyd, Coldplay, Robert Plant, Pet Shop Boys, Santana.
Şi pentru că vara este plină de evenimente culturale, în fiecare zi, de luni până vineri, Espresso de vară şi Oraşul se topeşte vor urmări şi promova actualitatea culturală.
Detalii despre programul de vară de la Radio România Cultural, pe www.radioromâniacultural.ro
-
Preferinţele culturale ale românilor
Bisericile
(99%), căminele culturale (76%), festivalurile locale (76%), parcurile (75%),
casele de cultură (72%) şi bibliotecile (71%) constituie, potrivit percepţiei
populaţiei, cele mai răspândite elemente de infrastructură culturală în
România. Sunt concluziile Barometrului de Consum Cultural 2016, studiu sociologic care măsoară preferinţele culturale
ale românilor, realizat de Institutul
Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC). Potrivit aceluiaşi
studiu, 60% dintre respondenţi consideră că ar fi necesar să existe mai multe
chioşcuri de distribuire a presei, 68% – mai multe biblioteci, 62% – mai multe
librării şi 59% – mai multe parcuri. Anda Becuţ, Direcţia Cercetare din cadrul Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală:
La nivel naţional, după
cum puteţi observa, topul celor mai conştientizate elemente de infrastructură
poziţionează pe primele locuri căminele culturale, festivalurile şi sărbătorile
şi parcurile, dar cu diferenţe de la o regiune la alta. Procentul cel mai mare
de consumatori de cultură se înregistrează în Bucureşti şi judeţul Ilfov
datorită capitalei, bogată în infrastructură culturală, net superioară
celorlalte oraşe. Există diferenţe şi între spaţiul rural şi cel urban, în
spaţiul rural oamenii nu sunt obişnuiţi cu un anumit tip de ofertă culturală şi
în acest caz gradul de conştientizare este mai scăzut. Aş dori să menţionez că
este pentru prima dată când realizăm acest index al participării culturale, am
folosit metodologia Eurostat, şi am reunit toate activităţile şi gradul de
participare la activităţile din spaţiul public. Aş vrea să punctez şi
procentele foarte mari de conştientizare a impactului culturii asupra coeziunii
sociale, dar şi asupra dezvoltării economice a unei comunităţi.
Studiul realizat de Institutul
Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală mai arată că 32% dintre români
nu au mai cumpărat o carte în ultimele 12 luni, iar 29% nu au citit nicio carte
în această perioadă. Muzica populară şi etno ocupă primul loc în topul
preferinţelor de consum de muzică şi dans ale românilor (53%), urmată de muzica
pop autohtonă (30%), pop străină (20%), manele (15%); blues (11%); hip-hop şi
muzică clasică şi simfonică cu câte 9%, rock (7%), operă şi operetă, jazz, şi
electronică cu câte 6% şi experimentală (3%). Dan Jurcan, sociolog: 70% dintre români nu se duc la teatru sau nici măcar la cinematograf.
Diferenţa faţă de Europa s-ar putea justifica prin piraterie, după cum ne arată
datele din anii anteriori. De asemenea, persistă o foarte mare diferenţă între
mediul urban şi cel rural. În general, consumatorul de cultură are un anumit
profil: are studii superioare şi locuieşte în mediul urban. În 70% dintre localităţile
din mediul rural avem cămine culturale, dar întrebarea care rămâne este cât de
culturale mai sunt aceste instituţii. Pentru că cele mai multe dintre
activităţile care se derulează acolo ţin de ritualuri, nunţi, înmormântări sau
activităţi electorale. O altă cifră care ne-a atras atenţia este cea
referitoare la relaţia dintre succesul social şi lectură. 77% dintre cei
intervievaţi pentru acest studiu au declarat că preferă munca în locul
lecturii, iar 55% sunt de părere că nu e nevoie să citeşti pentru a avea succes
în viaţă. Asta demonstrează că promovarea în special prin intermediul mass
media a unor modele de succes facil, patroni de fotbal sau oameni de afaceri,
este nocivă, iar oameni ca ei au devenit repere pentru mulţi dintre tineri. O
ultimă cifră care mi-a atras atenţia: peste 78% din gospodării au acces la
cablu, ceea ce înseamnă că au acces şi la internet. Şi doar 12% dintre
respondenţi ne-au spus că n-au utilizat niciodată Facebook-ul. Acest lucru
demonstrează că reţelele de socializare au pătruns puternic chiar şi în rândul
seniorilor, dacă facem diferenţierea pe grupe de vârstă. Evident, a crescut
accesul la informaţie, dar întrebarea care se impune este legată de cât
conţinut cultural consumăm în momentul în care folosim Internetul.
Ancheta sociologică relevă că 77% dintre respondenţi
manifestă un nivel scăzut de implicare culturală; pentru 19% nivelul este
mediu; 3% au un nivel de implicare ridicat şi doar 1% sunt foarte implicaţi
cultural. Carmen Croitoru, director general al Institutului Naţional
pentru Cercetare şi Formare Culturală: O altă analiză
importantă este cea legată de distribuţia generală privind opinia
respondenţilorasupra impactului social pe care îl are cultura.
Este prima dată când facem această măsurătoare şi a fost şi pentru noi o
surpriză plăcută, pentru că am ajuns la concluzia că lumea consideră cultura
importantă. După observaţiile noastre, o mare parte din ceea ce putem numi
consum cultural se desfăşoară pe Internet, oamenii accesează şi conţinuturi culturale,
dacă accesează Internetul. Iar în România, spre deosebire de celelalte state
europene, cei care accesează Internetul sunt mult mai mulţi.
Cele mai întâlnite
forme de consum cultural în spaţiul public (cel puţin o dată pe an) au fost:
vizitarea muzeelor şi expoziţiilor (20%), participarea la spectacole de teatru
(13%), cinematograf (9%), spectacole de operă şi operetă (7%), filarmonică
(6%), divertisment şi muzică (17%) şi lectură în cadrul bibliotecilor publice
(6%). Potrivit barometrului, principalul impediment pe care persoanele în
vârstă îl invocă drept cauză a neparticipării la evenimente culturale este
lipsa banilor – 42%, starea de sănătate/boala – 21%, vârsta – 12% sau lipsa
timpului – 7%. -
Surpriză muzicală cu ocazia Zilei Naţionale a Culturii pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă
Ziua Culturii Naţionale a fost sărbătorită pe
Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, în data de 15 ianuarie 2017 de
Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, instituţie aflată
în subordinea Ministerului Românilor de Pretutindeni.
În aşteptarea zborului, sute de pasageri au ascultat cântece
patriotice, balade şi muzică populară românească.Mulţumim conducerii Aeroportului Otopeni pentru buna
colaborare în realizarea acestui eveniment. Am dorim să îl facem aici, pentru
că noi, românii, atunci când plecăm în afara graniţelor ţării ducem cu noi nu
numai bagajele, ci şi dorul şi dragostea pentru ţară şi pentru cei dragi. De
aceea, inima nostră de român bate cu aceeaşi intensitate oriune s-ar afla în
colţurile lumii. Sufletul românesc nu are graniţe. a afirmat domnul Nicolae Brînzea,
director general adjunct IEH.
Cu toţii au fost încântaţi de spectacol: români şi străini
deopotrivă. Evenimentul a debutat cu Imnul de Stat al României interpretat de
Corala Armonia a Arhiepiscopiei Tomisului.
Am emoţii foarte mari. Este pentru prima dată când
văd un aşa spectacol pe un aeroport. Nu m-am aşteptat la aşa ceva a spus unul dintre spectatori.
Muzica lui Dinu Iancu Sălăjanu i-a îndemnat la joc pe cei
prezenţi. Evenimentul a cuprins şi un moment de poezie eminesciană susținut de
actriţa Alexandra Velniciuc.
Pe aripile culturii naţionale, proiectul dedicat de
Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni Zilei Culturii
Naționale, face parte din programul Caravana identității româneşti, care
cuprinde o serie de acţiuni culturale destinate promovării culturii române şi
consolidării identităţii naţionale româneşti.
Partener: Aeroportul Internațional Henri Coandă
Parteneri media: TVR Internaţional, Radio România
Internaţional -
EBU salută cea de-a treia ediţie a Festivalului RadiRo
Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune (EBU) prezintă cea de-a treia ediţie a Festivalului RadiRo, într-un amplu articol, sub titlul Euroradio: Maratonul concertelor RadiRo în blockstart:
9 concerte în 9 zile, susţinute de 5 orchestre radio: aceastea sunt premisele excepţionale ale RadiRo. Festivalul, organizat din doi în doi ani de Radio România, începând din 2012, cel mai mare eveniment internaţional dedicat orchestrelor radio, are loc la Sala Radio din Bucureşti, în perioada 23 septembrie — 1 octombrie. 6 dintre cele 9 concerte vor fi disponibile membrilor Euroradio.” […]
Articolul detaliat pe http://www.ebu.ch/news/2016/09/euroradio-concert-marathon-ready-in-the-starting-block.