Radio România Internațional

Tag: negocieri

  • Grecia, încontro?

    Grecia, încontro?

    Europenii pendulează între nelinişte şi exasperare. Puţin
    peste jumătate dintre germani, de pildă, se pronunţă chiar pentru un ‘Grexit’ -
    o ieşire din zona euro a Atenei, aflată în pragul falimentului. Pe 30 iunie,
    Grecia trebuie să ramburseze circa 1,5 miliarde de euro Fondului Monetar
    Internaţional. Or, vistieria statului este goală, ceea ce face imperativă
    deblocarea celor 7,2 miliarde de euro promise încă de anul trecut de creditorii
    săi – FMI şi Uniunea Europeană, dar cu o condiţie! Să facă economii bugetare şi
    să realizeze o serie de reforme, în special cea a sistemului de pensii.

    Stânga
    radicală, la putere în Grecia, pare să privilegieze un dialog al surzilor. Pe
    de o parte, spre deosebire de nemţi, care pledează pentru austeritate şi reguli
    stricte, grecii consideră drept ilegitim ca cineva să le impună politica
    economică şi socială. Pe de alta, ei mizează pe spiritul european de
    solidaritate. Ajunge! – spun, însă, europenii, care încearcă, totuşi, zilele
    acestea, să găsească o soluţie a ultimei şanse. Joi, reuniţi la Luxemburg, miniştrilor de finanţe din zona euro le-a
    fost necesară doar o oră şi jumătate ca să convină că nu pot elibera ajutorul
    financiar destinat Greciei.

    În consecinţă, şefii de stat şi de guvern din ţările
    zonei euro au fost convocaţi pentru luni seară, de urgenţă, la Bruxelles,
    pentru a discuta politic situaţia. Summitul obişnuit de vară rămâne programat
    pentru finele lunii iunie, dar nu mai este timpul necesar ca ajutorul să fie
    aprobat de parlamentele statelor comunitare. Or, fără ajutor, Grecianu are de unde să plătească banii
    primiţi de la FMI, riscând să intre în incapacitate de plată. De altfel,
    directoarea Fondului, dna Christine Lagarde, a fost foarte fermă – Grecia nu va
    beneficia de nicio perioadă de graţie.

    Între timp, Atena caută, şi ea,
    soluţii, făcând un interesant du-te – vino între Vest şi Est, mai precis între
    Uniunea Europeană şi Rusia, cu siguranţă doritoare să-şi demonstreze încă o
    dată potenţa inclusiv economico-financiară,
    aparent neafectată de sancţiunile impuse de europeni pe fondul conflictului din
    Ucraina. Întâlnirea de la acest sfârşit de săptămână, de la Sankt Petersburg,
    dintre premierul elen, Alexis
    Tsipras, şi preşedintele rus, Vladimir Putin, este a doua după cea de la
    Moscova, din luna aprilie.

    Premergător acestei întrevederi de vineri, liderul
    de la Kremlin a declarat că ţara sa
    este dispusă să ofere Greciei sprijin financiar, mai ales prin dezvoltarea unor
    proiecte în infrastructură energetică. Este vorba, în speţă, de prelungirea în Grecia a gazoductului ruso-turc Turkish
    Stream, al gigantului rus Gazprom, un proiect lansat anul trecut. Washingtonul
    şi-a manifestat, deja, dezaprobarea faţă de participarea Atenei.

  • Negocieri pentru un nou guvern la Chişinău

    Negocieri pentru un nou guvern la Chişinău

    La Chişinău, se discută despre viitorul program de guvernare, după ce Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat şi cel Liberal au decis crearea unei coaliţii majoritare. Urmează negocieri legate de împărţirea funcţiilor între cele trei formaţiuni dar, deocamdată, nu este clar cum vor fi acestea partajate în viitoarea coaliţie. Cel mai probabil, Partidul Liberal Democrat, care a obţinut şi cele mai multe voturi dintre partidele proeuropene, va pretinde să păstreze funcţia de prim-ministru deţinută de Iurie Leancă. Fiecare partid şi-a delegat câţiva reprezentanţi care vor elabora viitorul program de guvernare, ale cărui priorităţi vor fi integrarea europeană, reformarea justiţiei şi combaterea corupţiei.



    În urma scrutinului legislativ de duminică, partidele proeuropene au obţinut o majoritate de 55 din cele 101 fotolii ale Parlamentului unicameral de la Chişinău. Celelalte mandate sunt împărţite între Partidul Socialiştilor din Republica Moldova şi Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, care solicită revizuirea acordului privind asocierea cu UE. Partidul Socialiştilor, formaţiune susţinută de Moscova, se va afla în opozitie, în ciuda scorului neaşteptat de bun obţinut la alegeri. Liderul său, Igor Dodon, a dat, deja, asigurări Kremlinului că va insista asupra organizării de alegeri parlamentare anticipate în Rep. Moldova.



    MAE rus semnalase, miercuri, că, în condiţiile deschiderii a doar cinci secţii de votare, sute de mii de cetăţeni moldoveni aflaţi pe teritoriul rus au fost lipsiţi de posibilitatea de a-şi folosi dreptul constituţional.



    Pe de altă parte, Camera Reprezentanţilor a Congresului SUA a aprobat, joi, cu o majoritate covârşitoare de voturi, o rezoluţie care condamnă ferm acţiunile Rusiei împotriva Ucrainei, Georgiei şi Rep Moldova, calificându-le drept o agresiune politică, economică şi militară. Parlamentarii americani au cerut, între altele, Moscovei să îşi retragă trupele desfăşurate în prezent în Ucraina, Georgia şi Republica Moldova şi l-au îndemnat pe preşedintele Barack Obama să ajute, militar, Ucraina.



    Negocierile pentru formarea unui nou guvern pe care le poartă cele trei partide proeuropene din Republica Moldova a fost şi unul dintre subiectele discutate de ministrul român al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, la Basel, cu secretarul de stat al SUA, John Kerry. Prezenţi la Consiliului Ministerial al OSCE, cei doi au subliniat importanţa formării, cât mai curând, a unui guvern proeuropean la Chişinău.

  • Negocieri pentru un nou guvern Ponta

    Negocieri pentru un nou guvern Ponta

    La fel cum s-a întâmplat după europarlamentarele din mai, când principalele partide de opoziţie, PNL şi PDL (ambele de centru-dreapta), au fuzionat, şi de această dată, după prezidenţialele din noiembrie, o schimbare majoră se prefigurează pe scena politică românească. Premierul social-democrat Victor Ponta a confirmat, deja, că garnitura sa va suferi modificări, odată cu venirea oficială în barca puterii a Partidului Liberal Reformator (PLR), în care, recent, s-au regrupat dizidenţii din PNL.



    Recrutarea PLR este menită să umple golul pe care ar urma să-l lase UDMR, care, chiar dacă de la mijlocul anilor ’90 respiră aproape neîntrerupt aerul rarefiat al puterii, a decis să iasă de la guvernare. Asta pentru că la alegerile prezidenţiale etnicii maghiari au votat, într-o proporţie covârşitoare, cu reprezentantul Opoziţiei, ceea ce, în calculele liderilor Uniunii, invalidează implicarea în actul de guvernare. Aşadar, din noul executiv, ce va fi prezentat Parlamentului la mijlocul lunii, ar urma să facă parte PSD şi asociaţii săi juniori, UNPR şi PC, plus PLR.



    Printre obiectivele asumate ale viitorului cabinet, a precizat premierul Ponta, se va număra continuarea proiectelor în domenii considerate fundamentale – economie, agricultură, fonduri europene sau proiecte sociale. În privinţa marilor proiecte, cele de interes naţional, cum sunt modificarea Constituţiei şi organizarea administrativ-teritorială a României, premierul a spus Puterea va colobora cu Opoziţia. Nu fiindcă, tradiţional, în astfel de situaţii, Puterea ţine cont de părerea Opoziţiei, comentează observatorii, ci pentru că la adoptarea marilor proiecte este nevoie de o majoritate parlamentară largă, de două treimi, ceea ce noua coaliţie guvernamentală, în termenii cunoscuţi acum, nu va avea.



    Mai interesantă, cred observatorii, este discuţia despre numărul şi portofoliile pe care ar urma să le ocupe PLR. De altfel, liderul PLR, Călin Popescu Tăriceanu – fost premier liberal, la mijlocul anilor 2000, şi actual preşedinte al Senatului, cu sprijinul PSD -, a lăsat să se înteleagă că doreşte ca formaţiunea să gestioneze domenii-cheie, cum ar fi finanţele, economia, transporturile ori educaţia. Printr-o simplă comparaţie, pretenţiile PLR par infinit mai mari ca cele avansate, într-un şablon devenit obositor, de UDMR, cu mediul şi cultura.



    Opoziţia, la rându-i, nu stă cu mâinile în sân. Prin co-liderul său, Vasile Blaga, PNL a anunţat că, anul viitor, şi-a propus să preia puterea, eventual, în urma unor alegeri anticipate. Visul de ajunge la guvernare înainte de legislativele din 2016 nu pare irealizabil, în măsura în care PNL ar putea profita de valul de simpatie populară de care se bucură Klaus Iohannis, cel care, în calitate de candidat al formaţiunii, a căştigat prezidenţialele de luna trecută.

  • Alegeri prezidenţiale în România

    Alegeri prezidenţiale în România

    Victor Ponta, premier în funcţie, şi Klaus Iohannis, actualul primar al Sibiului, sunt personajele momentului în România şi vor rămâne aşa până pe 16 noiembrie, când unul din ei va câştiga cursa pentru fotoliul prezidenţial. Primul reprezintă alianţa de stânga PSD — UNPR — PC, dominantă în coaliţia aflată la guvernare, din care mai face parte şi UDMR. Cel de-al doilea este candidatul Alianţei Creştin Liberale, formată din cele mai solide partide ale opoziţiei parlamentare de centru –dreapta, PNL şi PDL.



    Încadrarea ideologică a devenit, cu timpul, tot mai puţin relevantă. Importante vor fi, cu adevărat, în coctailul ce asigură succesul electoral ingrediente precum experienţa politică, carisma personală, modul în care se vor mobiliza activiştii celor două tabere şi, nu în ultimul rând, negocierile cu candidaţii ieşiţi din competiţie şi ale căror voturi pot conta. Deşi are după primul tur un avantaj semnificativ, de aproape 10 procente, Victor Ponta este prudent şi spune că runda decisivă porneşte de la scorul de 0-0.



    Declaraţia făcută duminică seara, după primul tur de scrutin, confirmă faptul că leit motivul campaniei sale, legat de nevoia refacerii unităţii românilor după anii de dezbinare la care ar fi contribuit cele două mandate ale actualului şef al statului, Traian Băsescu, rămane valabil în perspectiva turului doi. Victor Ponta:


    În următoarele două săptămâni mă voi adresa atât celor care m-au votat, cât şi celor care au votat un alt candidat sau celor care nu au votat absolut deloc. Am o responsabilitate faţă de toţi şi proiectul meu de preşedinte îi include pe absolut toţi românii din România şi din afara ţării”.



    Instalat, în 2012, premier din partea defunctei Uniuni Social Liberale, formată din PSD şi PNL şi construită în jurul ideii că Traian Băsescu este răul suprem al politicii româneşti, Victor Ponta va încerca să demoleze credibilitatea adversarului său prezentându-l, ca şi până acum, drept continuatorul preşedintelui în funcţie.



    De partea sa, Klaus Iohannis, etnic german din Transilvania, vine cu argumentul lucrului bine făcut, după cum sună chiar sloganul de campanie şi cu promisiunea faptelor epurate de vorbărie goală şi minciuni. În opinia sa, rezultatele obţinute la primul tur de scrutin arată că românii vor o schimbare. Iohannis se prezintă alegătorilor drept unic garant al independenţei justiţiei şi statului de drept:


    Eu sunt singurul candidat rămas în competiţie care este dispus să garanteze independenţa justiţiei şi statul de drept. Îi chem alături de mine pe toţi românii care vor ca legea să fie lege, care nu vor să dea toată puterea în mâna unui singur partid.”



    Declaraţia echivalează cu o invitaţie la negocieri adresată, în principal, candidatului independent Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei, percepută ca o fanatică luptătoare pentru apărarea sistemul judiciar de tentativele politicului de a-l subordona. Chiar dacă si-ar asigura voturile Monicăi Macovei, Iohannis nu poate neglija zestrea electorală a liderului Partidului Mişcarea Populară, Elena Udrea, susţinută deschis de preşedintele Băsescu.



    Împreună, singurele femei intrate în competiţie au adunat circa 10 procente, ce vor cântări greu în turul al doilea. Tot aşa cum vor conta şi cele peste 5 procente strânse de fostul premier liberal Călin Popescu Tăriceanu, un adept al refacerii Uniunii Social Liberale, de al cărui sprijin Victor Ponta poate fi aproape sigur. În ecuaţia turului doi, mai complicată ca niciodată, un rol va juca şi minoritatea maghiară şi decizia pe care o va lua UDMR. Meciul electoral din 16 noiembrie este deschis oricărui rezultat.

  • FMI, din nou la Bucureşti

    FMI, din nou la Bucureşti

    O misiune a Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale evaluează la Bucureşti, în următoarele două săptămâni, cel mai recent acord stand-by încheiat cu România. Boardul FMI a aprobat, în septembrie anul trecut, scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române pentru încheierea acestui aranjament de tip preventiv în valoare de aproximativ două miliarde de euro, pentru o perioadă de doi ani, la care se adaugă alte două miliarde de euro de la Comisia Europeană.



    Este al zecelea acord încheiat de România cu FMI în ultimii 23 de ani. El expiră la jumătatea anului viitor şi, spune ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, acest contract de stabilitate, care asigură o ancoră, este cu siguranţă ultimul cu aceste instituţii creditoare. Evoluţia indicatorilor macroeconomici şi în special echilibrul bugetar se află în centrul discuţiilor, în condiţiile în care încasările bugetare nu se ridică la nivelul anticipat, iar guvernul intenţionează să implementeze o serie de măsuri care vor afecta negativ tocmai veniturile la buget.



    Între acestea se numără şi intenţia ministrului finanţelor Ioana Petrescu de reducere a contribuţiilor de asigurări sociale cu 5% şi, potrivit analistului economic Aurelian Dochia, executivul trebuie să-i convingă pe reprezentanţii creditorilor internaţionali că există resurse pentru a lua această măsură de la 1 iulie:


    Deşi indicatorii de performanţă macroeconomică au fost foarte buni, mai ales în ceea ce priveşte creşterea economică, este oarecum surprinzător că aceasta nu s-a reflectat corespunzător şi în veniturile bugetului şi probabil că aici va fi un punct important de discuţie pentru echipa de la FMI. Legat de aceasta, probabil că şi propunerile guvernului de modificare a fiscalităţii şi de reducere a CAS ar putea să fie puse pe masă, iar argumentele, fără îndoială, că trebuie să fie foarte bine formulate pentru a convinge FMI că o reducere a CAS nu riscă să dezechilibreze construcţia bugetară şi să ne împingă către un deficit bugetar, la sfârşitul anului, mult peste ţintele agreate.”



    Potrivit ministrului Petrescu, reducerea CAS pentru angajatori va îmbunătăţi mediul de afaceri, va reduce povara fiscală pentru angajatorii corecţi şi ar putea conduce la crearea de noi locuri de muncă, în urma scăderii angajărilor la negru. Se estimează că pierderile la buget prin aplicarea acestei măsuri se vor ridica pe trimestrul II la peste două miliarde şi jumătate de lei, însă executivul se ateaptă şi la efecte pozitive asupra bugetului, de aproape un miliard, atât din creşterea economică suplimentară, cât şi din taxele aferente locurilor de muncă trecute din piaţa neagră în zona fiscalizată.