Radio România Internațional

Tag: negocieri

  • Săptămâna negocierilor decisive

    Săptămâna negocierilor decisive

    În actuala aritmetică parlamentară de la
    Bucureşti, e mai uşor să dobori un guvern decât să instalezi unul nou. Pe 10
    octombrie, legislativul bicameral a adoptat moţiunea de cenzură introdusă de
    opoziţia liberală contra cabinetului PSD condus de Viorica Dăncilă. Intitulată Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!,
    moţiunea a fost votată de 238 de senatori şi deputaţi, după ce fusese, deja,
    semnată de parlamentari de toate culorile politice: PNL, USR, PMP, UDMR, PRO
    România, ALDE, din partea minorităţilor naţionale, un independent şi chiar social-democraţi.

    Pentru ca moţiunea să fie adoptată si Guvernul demis, era nevoie de numai 233
    de voturi favorabile. Semnatarii calificaseră echipa executivă drept cel mai
    nociv guvern din ultimii 30 de ani şi susţinuseră că după demiterea acesteia
    vor adopta un program de guvernare responsabil, orientat către dezvoltarea şi
    modernizarea ţării şi către prosperitatea reală a fiecărui român.

    Acum,
    liberalii spun că au pregătit o strategie pentru a-i mobiliza pe parlamentarii
    ce au votat moţiunea de cenzură să susţină şi cabinetul ce se va forma în jurul
    premierului desemnat de preşedintele Klaus Iohannis – liderul PNL, Ludovic
    Orban. Pentru învestire e nevoie tot de 233 de voturi, adică jumătate plus unu
    din numărul senatorilor şi deputaţilor. Orban a declarat, duminică, că a inclus
    în programul de guvernare măsuri solicitate de formaţiunile care ar putea
    sprijini executivul liberal.

    Solicitările acestora sunt, însă, nu de puţine
    ori, contradictorii. USR şi PMP solicită revenirea la alegerea primarilor în
    două tururi de scrutin, respinsă categoric de UDMR, care încearcă să-şi
    conserve supremaţia politică locală în multe aşezări din Transilvania.
    Majoritatea vocilor din opoziţie cer desfiinţarea aşa-numitei secţii speciale
    din Parchet, care investighează infracţiuni, reale sau ipotetice, comise de
    magistraţi. Ideea indispune ALDE, fost partener-junior la guvernarea al PSD şi
    asociat mult timp acestuia în politicile percepute în societate drept o
    încercare de a plasa magistraţii în subordinea Puterii şi de a stopa lupta
    anticorupţie.

    În plus, premierul în exerciţiu, Viorica Dăncilă, şi-a exprimat
    încrederea că niciun parlamentar social-democrat nu va vota pentru instalarea cabinetul
    Orban. Dacă acesta eşeuează, există şi varianta ca actualul Guvern Dăncilă să
    rămână, interimar şi cu atribuţii limitate, până după alegerile prezidenţiale
    de luna viitoare, urmând ca viitorul preşedinte să desemneze noul premier, care
    să caute o majoritate în Parlament.

    Sunt posibile şi alegeri anticipate, dacă
    parlamentarii nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen
    de 60 de zile de la prima solicitare şi resping
    două solicitări de învestitură.

  • Relaţia UE cu Marea Britanie post-Brexit

    Relaţia UE cu Marea Britanie post-Brexit

    Uniunea Europeană își dorește o relație apropiată cu Marea Britanie după ieșirea acesteia din spațiul comunitar și există planuri privind reglementarea viitoarei cooperări, ale cărei direcții generale au fost schițate și în declarația care a însoțit acordul privind Brexitul.

    Modul în care Marea Britanie părăsește Uniunea Europeană reprezintă doar un aspect – pentru moment cel mai important – al negocierilor dintre Londra și Bruxelles, iar complexitatea procesului este demonstrată de blocajul în care acesta a intrat imediat ce părțile au semnat acordul privind Brexit, un document de aproape 600 de pagini care a fost respins în repetate rânduri de Parlamentul britanic. Acordul a fost însoțit și de o declarație politică de 26 de pagini privind liniile generale ale relațiilor viitoare pentru că, indiferent cum va fi Brexitul, dur sau reglementat, atât Londra cât și Bruxellesul își doresc o cooperare strânsă pe viitor, după cum a explicat negociatorul șef al UE, Michel Barnier:

    În toate aceste chestiuni – diplomație, dezvoltare, apărare – intenția noastră, ambiția noastră, interesul nostru este să edificăm un parteneriat durabil și puternic cu Regatul Unit. Iar acesta e spiritul declarației politice pe care vă invit să o citiți, dacă nu ați făcut-o deja, și care a fost convenită cu echipa Theresei May. Motivele sunt evidente. Regatul Unit va rămâne o țară aliată, membră permanentă a Consiliului de Securitate al ONU. Avem o proximitate geografică și valori comune și suntem, în mod evident, solidari în fața amenințărilor și trebuie ca prin această solidaritate cu Regatul Unit să garantăm securitatea.


    Michel Barnier a precizat că părțile au pornit de la o serie de documente — rezoluțiile Parlamentului European, reperele Consiliului European și, de partea cealaltă, Carta Albă propusă de guvernul britanic și au convenit cinci mecanisme care ar urma să reprezinte baza viitoarei relații dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie:

    Unu, un dialog strategic pentru a ne conjuga eforturile la Națiunile Unite, în special în cadrul lucrărilor Consiliului de Securitate, pentru a răspunde la marile dosare internaționale – mă gândesc aici la Acordul nuclear cu Iranul, Procesul de Pace din Orientul Mijlociu și schimbările climatice și, de asemenea, un dialog politic și strategic pentru a asigura, de acum înainte, complementaritatea regimului nostru de sancțiuni. Numărul doi – un cadru de cooperare operațional care să îi permită Regatului Unit, dacă dorește acest lucru, să participe la eforturile europene de stabilizare sau la demersuri ca, de exemplu, lupta împotriva pirateriei în Golful Aden sau antrenarea soldaților somalezi.

    Trei – posibilitatea de a participa la proiectele de cercetare și apărare militară pentru a garanta inter-operabilitatea echipamentelor noastre, în special în cadrul Agenției Europene a Apărării, de a avea o nouă formă structurată de cooperare permanentă și, de asemenea, în cadrul Forului European de Apărare pe care vrem să-l punem pe picioare. Al patrulea mecanism de mecanism vizează cooperarea în domeniul informațiilor, în special în ceea ce privește lupta împotriva terorismului, non-proliferarea nucleară și amenințările hibride. Cel de-al cincilea mecanism – un cadru de cooperare pentru a face față noilor amenințări, în special cele cibernetice, cu un schimb de informații cu privire la incidentele cibernetice, o cooperare internatională și o cooperare mai operativă cu și între toate structurile Uniunii însărcinate cu acest tip de probleme.


  • Poziţia UE cu privire la convorbirile de pace din Afganistan

    Poziţia UE cu privire la convorbirile de pace din Afganistan

    Uniunea Europeană consideră că pacea în Afganistan poate fi obținută doar prin implicarea unor reprezentanți ai tuturor afganilor. În prezent, singurele convorbiri de pace se desfășoară între talibani și Statele Unite, fără implicarea reprezentanților guvernului de la Kabul.

    Războiul din Afghanistan este cel mai lung din istoria Statelor Unite, care au intervenit în acea țară în urmă cu 18 ani, după ce talibanii aflați la putere la vremea respectivă au refuzat să îl predea pe Usama bin Laden, lider al rețelei teroriste Al Qaida, care lansase atacul din 11 septembrie. Conflictul afghan dura, însă, de zeci de ani la momentul intervenției Statelor Unite – mai întâi sub forma războiului anti-sovietic, apoi a războiului civil dintre foștii mujahedini și, în sfârșit, a conflictului dintre talibani și Alianța Nordului. Victoria rapidă de după invazie a fost urmată de eforturi de stabilizare la care au contribuit și aliații europeni din NATO ai Statelor Unite, însă în anii care au urmat talibanii s-au regrupat, s-au consolidat și au început să controleze tot mai multe teritorii.

    Președintele afghan Așraf Ghani a anunțat că își dorește convorbiri de pace fără niciun fel de precondiții însă oferta a fost respinsă de talibani care refuză să discute cu Kabulul considerând că acesta se află sub controlul Statelor Unite. Washingtonul a acceptat discuții preliminare separate, ceea a tensionat relațiile cu guvernul afghan, a cărei poziție e sprijinită de Uniunea Europeană. Într-o recentă vizită întreprinsă în Afghanistan, șefa diplomației europene,

    Federica Mogherini, a insistat asupra faptului că procesul de pace este meritul lui Așraf Ghani și a pledat pentru negocieri purtate de afghani:

    A venit timpul pentru afghani, pentru toți afghanii, fără a exclude pe cineva, să ia în propriile mâini viitorul țării. Pentru ca procesul de pace să fie viabil este nevoie să fie îndeplinite anumite condiții – nu condiții pentru lansarea procesului de pace, ci pentru ca acesta să fie durabil. Prin aceste condiții Uniunea Europeană este alături de poporul afghan, fără să lase vreodată pe cineva în urmă. În primul rând un acord de încetare a focului acceptat de talibani și convorbiri de pace cu guvernul afghan. În al doilea rând, este nevoie de o echipă de negocieri din care să facă parte reprezentanți ai întregii societăți afghane, inclusiv femei – și vreau să insist asupra acestui punct întrucât femeile s-au arătat capabile să joace un rol esențial în negocieri de pace care au avut loc în întreaga lume; s-a demonstrat că orice acord de pace la a cărui negociere au participat și femei are cu 40% mai multe șanse să reziste în timp așa că avem nevoie de femei la masa negocierilor în interesul obținerii unor rezultate. De asemenea, aici în Afghanistan femeile reprezintă o parte semnificativă a societății și includerea lor în procesul de pace este o garanție că acesta le aparține afghanilor și este dirijat de aceștia. În al treilea rând – menținerea și întărirea realizărilor politice, economice și sociale din ultimii 18 ani, în special in ceea ce privește drepturile femeilor, fetelor, copiilor și minorităților.

    Federica Mogherini a adăugat că Uniunea Europeană este în contact și cu alți actori globali sau regionali care pot juca un rol important în procesul de pace – ONU, Federația Rusă, China, Iran, state din Asia Centrală și Pakistanul. Totodată, Bruxellesul sprijină și eforturile partenerilor săi americani, a mai afirmat șefa diplomației europene.


  • Acord între Guvern şi sindicatele din Sănătate

    Acord între Guvern şi sindicatele din Sănătate

    După negocierile Guvern-sindicate, singura
    certitudine e că greva generală în sistemul sanitar românesc, programată pentru
    vineri, nu va mai fi declanşată. Aceasta fusese, deja, prefaţată, în aprilie, de
    proteste spontane, izbucnite în spitale de pe tot cuprinsul ţării, şi, luni, de
    o grevă de avertisment de două ore. Sunt consecinţele, cel puţin paradoxale,
    ale reformelor în sistem, promovate de coaliţia guvernamentală PSD-ALDE.
    Aceasta a promis că majorările salariale vor fi atât de generoase, încât vor
    reuşi să-i atragă înapoi în ţară pe cei aproape 15.700 de medici români ce
    lucrează acum în clinici din străinătate.
    Şi, într-adevăr, de la începutul acestui an, salariile medicilor au crescut,
    spectaculos, în medie, de la echivalentul câtorva sute la câteva mii de euro,
    iar cele ale asistentelor au fost, de asemenea, majorate generos. Dar decizia
    ministerului de a limita sporurile la 30% din suma
    salariilor de bază la nivelul ordonatorilor principali de credite a condus la
    scăderi severe ale veniturilor obţinute de infirmieri, brancardieri, biologi
    sau farmacişti.

    Acum, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a anunţat că
    guvernul va modifica, din nou, legea salarizării bugetarilor. Modificările
    vizează strict modul de acordare a sporurilor, a adăugat ministrul Muncii, Lia
    Olguţa Vasilescu. Ea a spus că gărzile făcute de medici şi asistente vor fi
    scoase de sub plafonul de 30% prevăzut pentru sporuri. Funcţiile de moaşă şi de
    soră medicală vor fi echivalate cu cea de asistentă. Spitalele cu o specialitate
    unică şi unele servicii de ambulanţă vor putea, în condiţii bine justificate,
    să suplimenteze sporurile. Acordul dintre Guvern şi sindicate mai prevede că
    toţi angajaţii care au avut de pierdut din cauza legii salarizării vor primi
    compensaţii. Ar urma, de asemenea, să fie reluate negocierile pe tema
    contractului colectiv de muncă.

    Liderul SANITAS, cel mai influent sindicat din
    domeniu, Leonard Bărăscu, a anunţat că încheierea acestui acord va conduce la
    stingerea conflictului de muncă. Comentatorii spun, însă, că acordul nu vindecă
    bolile cronice ale sistemului: spitale vechi, cu dotări precare şi pline de
    bacterii, penurie de medicamente, adesea esenţiale pentru tratamente, personal
    medical insuficient şi încă dezinteresat, când nu de-a dreptul ostil faţă de
    pacienţi. Percepţia acestora din urmă e relevantă.

    Potrivit unui raport al
    Comisiei Europene, aproape 60 la sută dintre românii ce se consideră afectaţi
    de fenomenul corupţiei susţin că acesta se manifestă cu precădere în sistemul
    de sănătate publică. Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, spune, la
    rându-i, că printre domeniile predilecte de manifestare a corupţiei figurează serviciile
    medicale, bugetarea unităţilor spitaliceşti şi accesul personalului în sistem.
    Pentru un post de infirmier se solicită mită 1.500 euro, pentru asistent
    medical 2.500, pentru şofer de ambulanţă 1.000 – a exemplificat şefa DNA,
    oferind, astfel, argumente celor care spun că nu sistemul e subfinanţat, ci
    oamenii din sistem fură prea mult.

  • Comisia recomandă trecerea la faza a doua a negocierilor pentru Brexit

    Comisia recomandă trecerea la faza a doua a negocierilor pentru Brexit

    Executivul
    comunitar, care conduce negocierile pentru Brexit în numele celor 27 de state
    membre ale Uniunii Europene, consideră că au fost înregistrate progrese
    suficiente cu privire la termenii divorţului şi a recomandat Consiliului
    European să treacă la faza a doua a discuţiilor referitoare la viitorul
    relaţiei dintre Londra şi Bruxelles.


    Sunt mulţumit de acordul corect la care
    am ajuns. Dacă cele 27 de state membre acceptă evaluarea noastră, noi – Comisia
    Europeană şi negociatorul şef Michel Barnier – suntem pregătiţi să începem
    imediat lucrările fazei a doua a negocierilor    , a declarat, într-o conferinţă
    de presă comună cu premierul britanic Theresa May, preşedintele Comisiei
    Europene, Jean-Claude Juncker: Negociatorii
    Comisiei s-au asigurat că alegerile făcute de cetăţenii europeni care trăiesc
    în Marea Britanie vor fi protejate. Ne-am asigurat că drepturile lor vor rămâne aceleași după ce Marea Britanie
    va părăsi Uniunea. Este vorba despre dreptul de a trăi, dreptul de a lucra sau
    de a studia, dreptul cetăţenilor Uniunii la reîntregirea familiei, protecția
    drepturilor copiilor cetățenilor din UE, precum și dreptul la asistență
    medicală, pensii și alte prestații de securitate socială.

    În acelaşi timp,
    şi cetăţenii britanici îşi vor păstra drepturile în UE-27 după părăsirea
    blocului comunitar de către Regatul Unit. Progresele cerute de Bruxelles au vizat
    trei dosare prioritare: drepturile cetăţenilor expatriaţi, frontiera între
    Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord, resprectiv
    reglementarea financiară a separării. Problema
    frontierei cu Irlanda de Nord a fost tranşată cu greutate. La capătul
    discuţiilor, premierul britanic Theresa May a anunţat că nu va exista o
    frontieră fizică, cu puncte de control şi controale vamale, şi că va fi
    respectat Acordul din Vinerea Mare, referitor la procesul de pace din irlanda
    de Nord.

    În ceea ce priveşte factura pentru Brexit, estimările sunt undeva în
    jurul a 40-45 de miliarde de euro – sumă mai mică decât cea cerută, în octombrie,
    de Bruxelles, circa 50-60 de miliarde de euro, dar mai mare decât dublul
    propunerii iniţiale pe care a formulat-o guvernul britanic, care se situa în
    jurul a 20 de miliarde de euro. Din punct de vedere
    financiar, desprinderea nu va fi făcută brusc în martie 2019, ci va exista o
    perioadă de tranziţie. În ceea ce priveşte bugetul Uniunii pentru 2014-2020,
    Marea Britanie va contibui la bugetele anuale din 2019 şi 2020, ca şi cum ar
    rămâne membru, a precizat şi Michael Barnier, negociatorul UE pentru Brexit.


  • În dezbatere, Legea salarizării unitare

    În dezbatere, Legea salarizării unitare

    Noua lege a salarizării unitare va fi o iniţiativă parlamentară asumată de toţi partenerii din coaliţia de guvernare, a anunţat premierul român, Sorin Grindeanu. Şeful Executivului a spus că documentul ar urma să intre, cel mai probabil, săptămâna aceasta în Parlament pentru dezbatere şi adoptare. El a precizat că îşi doreşte o lege echitabilă, prin care fiecare angajat să fie plătit în funcţie de responsabilităţile pe care le are. Sorin Grindeanu: “Este o lege extrem de importantă pentru noi, e o măsură aşteptată şi o lege aşteptată de toţi românii. Va fi o iniţiativă în Parlament a tuturor deputatilor şi senatorilor care fac parte din coaliţia de guvernare”.



    In schimb din opoziţie, liderul interimar al PNL, Raluca Turcan crede că Executivul ar trebui să îşi angajeze răspunderea pentru proiect: “Ar fi oportun ca acest guvern să dea semnalul cel mai clar cu putinţă şi să spună – da, avem bani pentru aproximativ 7 miliarde de euro de creşteri de salarii. Aş vrea ca în Parlamentul României să existe această discuţie cât se poate de serioasă, fundamentată, astfel încât oamenii să ştie sunt sau nu sunt bani”.



    Turcan susţine că situaţia economică a României lasă foarte mult de dorit şi că în prezent există o presiune fără precedent pe mediul de afaceri. In opinia acesteia, e nevoie de predictibilitate în România pentru ca mediul de afaceri să se întărească şi să fie capabil, prin veniturile generate în timp, să consolideze bugetul.



    La rândul său, ministrul de finanţe, Viorel Ştefan a adăugat că aşteaptă execuţia bugetară pe primul trimestru pentru a vedea ce impact vor avea creşterile salariale când va intra în vigoare noua lege a salarizării unice. El a explicat că această lege este foarte necesară, în regim de maximă urgenţă, pentru a da stabilitate sistemului de salarizare din sectorul public din România. Ministrul de finanţe a mai spus că proiectul de lege trebuie să treacă prin dezbaterea Legislativului, pentru că până acum au fost adoptate ordonanţe ale guvernului care au produs confuzii în domeniul salarizării.



    Liderul PSD, Liviu Dragnea, a anunţat că noul proiect de lege va fi semnat joi, la Sinaia, de liderii coaliţiei la putere şi de parlamentari. Potrivit acestuia, în noua varianta raportul între cel mai mic şi cel mai mare salariu din România va scădea de la 1 la15, căt este în prezent, la 1 la 12 . Astfel salariul cel mai mare îl va avea şeful statului, urmat de preşedintii celor două Camere ale Parlamentului, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).



    Recent, ministrul muncii, Lia Olguţa Vasilescu, declara dupa negocierile cu sindicatele din sectorul public privind noul proiect de lege, că salariile bugetarilor vor fi mărite, în etape, până în anul 2021, singurii care vor beneficia de majorarea integrală în 2018 fiind lucrătorii din sănătate. Autorităţile doresc ca noua lege a salarizării unitare să intre în vigoare de la 1 iulie.

  • Jurnal românesc – 13.03.2017

    Jurnal românesc – 13.03.2017

    Negocierile pe proiectul legii salarizării unitare continuă la Bucureşti. Săptămâna aceasta sunt prevăzute discuţii tehnice şi întâlniri ale ministrului muncii, Lia Olguţa Vasilescu, cu sindicate mai mici din sectorul bugetar, după ce, săptămâna trecută, au avut loc negocieri cu federaţiile mari din sănătate, ordine publică, învăţământ şi cultură. Noua lege a salarizarii nu se va mai baza pe clase de salarizare, ci pe funcţii, grade şi gradaţii. Documentul prevede o creştere semnificativă a salariilor bugetarilor în următorii patru ani şi eliminarea discrepanţelor existente în prezent. În plus, toţi bugetarii vor avea incluse la capitolul “sporuri” un voucher de vacanţă şi două norme de hrană. Ministrul muncii şi-a exprimat speranţa că proiectul va fi gata până la sfârşitul lunii şi, apoi, trimis la Parlament, care ar trebui să îl adopte până la 1 iulie.



    Aproximativ 7.500 de românce care lucrează în agricultură în provincia Ragusa din Sicilia (Italia) sunt victime a numeroase abuzuri, inclusiv ameninţări şi agresiuni sexuale, lucruri care se petrec într-o impunitate aproape totală – relevă un reportaj publicat, duminică, de săptămânalul britanic The Observer. Reporterii publicaţiei au vorbit cu zece românce care lucrează în fermele din Ragusa şi toate au descris exploatarea şi agresiunile sexuale ca fiind ceva de rutină. Ele spun că sunt obligate să muncească 12 ore pe zi în condiţii de căldură extremă, fără apă, cu salarii neplătite şi trăiesc în clădiri izolate în condiţii degradante şi neigienice. În timp ce muncesc, trebuie să facă faţă, adesea, violenţei fizice, ameninţărilor cu arme şi şantajelor îndreptate inclusiv împotriva familiilor. Agricultura Italiei se bazează în mare măsură pe forţa de muncă a imigranţilor, inclusiv din UE, numărul celor care lucrează în sudul Italiei fiind estimat la aproximativ 120.000.



    Fermierii români care deţin între 3 şi 9 vaci de lapte vor primi un ajutor financiar din fondurile europene alocate României pentru sectorul laptelui, în valoare de 5,44 milioane de euro, pentru a putea produce mai mult pentru piaţă – potrivit unui proiect de hotărâre publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii. Cererea pentru obţinerea ajutoarelor se depune la centrele judeţene ale APIA, respectiv al municipiului Bucureşti până pe 2 mai. Potrivit regulamentului Comisiei Europene privind ajutoarele destinate producătorilor de lapte şi fermierilor din alte sectoare de creştere a animalelor, României i s-a alocat un pachet financiar de aproape 11 milioane de euro, din care jumătate se distribuie pentru producătorii de lapte.



    Înmatriculările de vehicule noi au crescut, în România, în februarie, cu 50%, ajungând la aproape 12 mii de unităţi, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul anterior – arată datele Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor. Autoturismele au înregistrat cel mai mare salt, de peste 62%, cu circa 8.000 de exemplare. În funcţie de numărul unităţilor înmatriculate, cele mai multe solicitări au vizat mărcile Dacia, Skoda, Volkswagen, Renault şi Ford. Conform statisticii Direcţiei, parcul auto naţional din România s-a majorat, în 2016, cu peste 6% faţă de anul anterior, depăşind 7 milioane de vehicule, din care peste 1,25 de milioane erau înmatriculate în Bucureşti.



    Peste 95% dintre elevii din România studiau, în 2015, două sau mai multe limbi străine, cel mai ridicat procent din statele din regiune. Specialiştii sunt de părere că abilităţile dobândite încă din şcoală atrag investiţiile în centre de servicii, un sector care a devenit un adevărat motor de creştere economică. Potrivit specialiştilor, România are un număr mare de vorbitori de limbi străine care ies în câmpul muncii, asemenea unor ţări mai dezvoltate precum Finlanda sau Estonia.

  • Negocieri privind salarizarea

    Negocieri privind salarizarea

    Salariul minim pe economie de
    anul viitor şi Legea salarizării unice au fost teme abordate, luni, la Bucureşti, de reprezentanţii sindicatelor,
    ai patronatelor şi ai guvernului, în cadrul Consiliului Naţional Tripartit.
    Reuniunea s-a încheiat fără o soluţie, iar negocierile în acest format vor
    continua imediat după alegerile parlamentare din 11 decembrie.

    În cadrul
    discuţiilor, sindicatele au propus creşterea salariului minim cu 200 de lei (44
    euro), chiar de la începutul anului viitor, în timp ce executivul a prezentat o
    analiză cu mai multe scenarii, printre care s-a numărat şi o mărire de o sută lei
    (22 euro).

    Preşedintele Cartel Alfa,
    Bogdan Hossu, a precizat la încheierea şedinţei Consiliului Naţional Tripartit: Partea sindicală în principal a ridicat problema creşterii cu 200 de
    lei, adică de la 1250 lei (277 euro), de la 1 ianuarie să fie 1450 lei (322
    euro). A rămas ca imediat după alegeri, să mai fie o nouă întâlnire. Probabil
    pe 14 decembrie, când este şedinţă de guvern, se va da hotărârea de guvern cu
    salariul minim garantat în plată pentru anul 2017.

    Începând de anul viitor, nivelul salariului minim ar urma să fie
    stabilit printr-un mecanism de calcul la care lucrează în prezent un grup de
    experţi independenţi,
    propuşi de partenerii sociali. Acest
    studiu oferă o imagine a persoanelor remunerate în România cu salariul minim şi
    evidenţiază expunerea lor la riscul de sărăcie. De asemenea, studiul propune mai multe scenarii privind creşterea salariului minim şi
    impactul pe care l-ar avea aplicarea fiecăruia asupra mediului economic.


    Ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a afirmat că pentru stabilirea salariului minim sunt
    necesari mai mulţi paşi, printre care şi centralizarea propunerilor făcute de
    confederaţiile sindicale şi de cele patronale. În ceea ce priveşte salarizarea unitară, el a spus că pentru
    a asigura rezolvarea tuturor inechităţilor referitoare la veniturile din
    sistemul public, este nevoie de alocarea a 19,5 miliarde de lei (4,3 miliarde
    euro) până în anul 2022.

    Potrivit unui
    comunicat al Guvernului, în 2017 creşterea medie a salariilor plătite din
    fonduri publice va fi de 37,3%, corelată cu creşterea economică prognozată, iar
    raportul dintre salariul minim şi cel maxim va fi redus la 1/13. Cel mai mare
    salariu va fi cel al preşedintelui, iar cel
    al premierului va fi redus cu 300 de lei faţă de nivelul net de 15.825 lei
    (3516 euro), cât încasa la începutul anului. De asemenea, vor fi acordate sporuri pentru
    funcţii greu ocupabile (30%), cum ar fi medicii şi specialiştii din domeniul
    informatic, pentru a compensa situaţiile în care recrutarea de personal este
    dificilă. Proiectul de lege urmează să fie transmis partenerilor sociali în
    perspectiva consultărilor care vor
    avea loc la Ministerul Muncii.

  • Reglementări privind salarizarea bugetarilor

    Reglementări privind salarizarea bugetarilor

    Peste 650 de mii de angajaţi la stat vor primi salarii
    mai mari din septembrie. Guvernul de la Bucureşti a adoptat o ordonanţă privind
    salarizarea unitară a bugetarilor care îşi propune să corecteze
    disfuncţionalităţile din sistem, astfel încât angajaţii pe aceeaşi funcţie şi
    cu aceleaşi studii să aibă acelaşi salariu.

    Ministrul muncii, Dragoş Pâslaru: La muncă egală plată egală – acest principiu este un principiu cheie pe
    care noi îl aplicăm având în vedere că persoanele care aveau aceeaşi funcţie,
    aceeaşi vechime, aflate în acelaşi birou aveau salarii diferite datorită unor
    prevederi legale hatice din trecut. Acest lucru îl corectăm, îl corectăm pentru
    întreaga administraţie publică din România, mai ales în zona funcţionarilor
    publici centrali şi locali.

    Cele
    mai mari creşteri salariale vor fi în sistemul de sănătate, pentru că acolo au
    fost identificate cele mai multe probleme, a explicat ministrul muncii. Dragoş
    Pâslaru: În sectorul de sănătate există nişte disfuncţionalităţi majore în modul
    în care sunt salarizaţi cei din sectorul medical; a fost necesar aici să venim
    cu o reaşezare a grilei, astfel încât, un medic de o funcţie şi o vechime,
    indiferent unde ar fi în ţară, să aibă acelaşi salariu de bază. Pentru sectorul
    de educaţie, venim cu o grilă, la fel ca la sănătate.

    Efortul bugetar
    pentru aplicarea actului normativ este estimat la aproape 900 de milioane de
    lei (200 milioane euro) anul acesta şi la 2,6 miliarde de lei (circa 580
    miliarde de euro) în 2017.

    Sindicaliştii din educaţie au cerut corecţii
    salariale mai mari, însă autorităţile au spus că nu sunt bani suficienţi. De
    aceea, dascălii nu au susţinut proiectul propus de Ministerul Muncii. Marea
    parte din nemulţumirile sindicatelor nu sunt legate de conţinutul ordonanţei în
    sine, ci de faptul că de majorări nu beneficiază mai multe categorii. Ordonanţa
    a fost însă primită bine de sindicatele din Cartel Alfa. Preşedintele
    Confederaţiei, Bogdan Hossu, spune că această majorare este un prim pas şi
    aşteaptă de la viitorul guvern, care va fi instalat după alegeri, să continue
    majorările salariale.

    Bogdan Hossu: Trebuie să ţinem cont că noul guvern va
    avea toate posibilităţile ca, în funcţie de decizia proprie, să majoreze
    această alocare, care, subliniez, este în limita creşterii economice, îngheţând
    parametrii bugetari alocaţi fondului de salariu.

    Ordonanţa privind
    salarizarea bugetarilor a fost adoptată după mai multe runde de negocieri cu
    sindicaliştii, iar problema salarizării unitare a dus şi la demisia ministrului
    muncii, Ana Costea.

  • Nemulţumirile profesorilor

    Nemulţumirile profesorilor

    Problemele din învăţământul românesc nu sunt puţine şi
    nici recente, fiind generate, în principal, de subfinanţare. Este un lucru
    ştiut de toată lumea şi căruia, cel puţin declarativ, întreaga clasă politică încearcă
    să-i găsească de zeci de ani rezolvare. Cu atât mai mult cu cât toate
    problemele din sistem se repercutează în primul rând asupra educaţiei copiilor.

    Doar prin ei putem spera la un viitor mai bun, afirmă premierul Dacian Cioloş,
    care spune că vrea să pună baze solide pentru câteva aspecte esenţiale, între
    care se numără performanţa în educaţie, şansele egale pentru toţi copiii
    indiferent de mediul din care provin şi acces la servicii medicale de calitate.
    Vreau ca România să devină o ţară în care a creşte un copil să însemne pentru
    părinţi preocuparea de a-l ajuta să-şi găsească drumul cel mai potrivit în
    viaţă şi de a-i pune în valoare aptitudinile şi nu să însemne grija pentru ziua
    de mâine, cum, din nefericire, se întâmplă pentru unii dintre părinţi    , spune
    premierul.

    În încercarea de a remedia problemele din sistemul bugetar, deci
    inclusiv din sistemul de educaţie, guvernanţii vor să introducă o nouă grilă,
    prin care să fie remediate discrepanţele între salarii.

    Nemulţumiţi de
    proiectul ordonanţei de urgenţă în domeniu, profesorii au protestat, însă,
    miercuri, la Bucureşti. Peste zece mii de cadre didactice s-au întâlnit în faţa
    sediului Guvernului, plecând apoi în marş către un alt punct de referinţă -
    palatul Cotroceni – pentru a solicita sprijinul preşedintelui Klaus Iohannis,
    el însuşi profesor de formaţie. Dascălii ceruseră creşteri de cel puţin 10% în
    acest an, însă au obţinut de la Ministerul Muncii doar promisiunea unor
    majorări salariale de cinci procente, începând cu 1 august. Ministrul Muncii,
    Dragoş Pâslaru, a atras atenţia că, deşi îşi doreşte să le ofere profesorilor
    creşteri salariale mai consistente, executivul nu are anul acesta la dispoziţie
    fonduri mai mari decât cele anunţate deja.

    Dragoş Pâslaru: Suntem
    conştienţi de problemele din educaţie. Ne pasă de educaţie. Există însă o
    capacitate a acestui guvern de a trata lucrurile cu nişte resurse limitate. Noi
    credem că această ordonanţă, care aduce corecţii în sistem, aduce multe lucruri
    bune în ceea ce priveşte aşezarea corectă a unei grile pentru acest sector şi
    este doar un prim pas;
    el ar trebui continuat cu Legea salarizării unitare care să aducă
    într-adevăr familiile ocupaţionale într-o logică de sistem de salarizare la
    nivel naţional.     Dragoş Pîslaru a anunţat că, în următoarele zile, va
    încerca să aibă o ultimă negociere cu sindicatele din învăţământ.

  • Revendicări în învăţământ

    Revendicări în învăţământ

    Negocierile dintre Guvern şi sindicatele din educaţie privind
    salarizarea vor continua, după ce Executivul propusese,
    recent, majorarea lefurilor cadrelor didactice în medie cu 10% din luna august
    a anului viitor.

    De ani de zile, cadrele
    didactice din România cer salarii mai mari, însă cererile lor se numără rar
    printre priorităţile guvernanţilor. Puţini dascăli mai sunt motivaţi să
    profeseze sau să facă performanţă. Mulţi dintre cei tineri, dezamăgiţi de
    salariile modeste, pleacă de la catedră, în alte domenii, deşi iubesc această
    meserie deloc uşoară. Iată de ce, ca formatori ai generaţiilor care vin, ei
    trebuie stimulaţi, deoarece cu profesori săraci, agasaţi de nevoia unui trai
    decent, nu se poate face performanţă.

    Acum, după noua rundă de negocieri,
    sindicaliştii din învăţământ nu au acceptat propunerile făcute de
    Executiv cu privire la sumele alocate acestui domeniu. Aceştia estimează că
    Guvernul ar trebui să aloce aproximativ 500 de milioane de lei, anul acesta,
    pentru corecţiile salariale din învăţământ.

    După întâlnirea cu reprezentanţii
    guvernului, preşedintele Federaţiei Sindicale din Educaţie, Marius Nistor, a
    precizat că nu poate fi acceptată corectarea salariilor cadrelor didactice abia
    de anul viitor: Toate aceste corecţii să se opereze mult mai
    repede. Nu trebuie să aşteptăm să vină anul 2017. In privinţa unor creşteri
    salariale care într-adevăr să transforme sistemul de învăţământ într-un sistem
    care să fie motivant trebuie discutată legea unitară de salarizare, cu
    perspective foarte clare, din punct de vedere al creşterii salariilor şi în
    domeniul educaţional, deci sunt lucruri diferite. Ordonanţa rezolvă
    disfuncţiile, legea unitară de salarizare rezolvă creşterile salariale.


    Marius Nistor a anunţat că, dacă la următoarea întâlnire nu se va ajunge la o
    soluţie, pe 1 iunie va avea loc, la Bucureşti, un marş de protest.

    La rândul
    sau, ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, spune că aplicarea ordonanţei privind
    corecţiile salariile în educaţie de la 1 ianuarie, anul viitor, ar presupune un
    efort financiar de 800 de milioane de lei. El spune că nu este vorba de
    majorări salariale, ci despre eliminarea unor discrepanţe prin ajustarea
    salariilor în sus: Readuc aminte că discutăm despre o
    ordonanţă care se ocupă de corecţii şi de aranjarea unei grile într-un mod
    echitabil şi nu neapărat de creştere salarială. Ceea ce a fost vehiculat ca
    procent, acel 10%, care de fapt este 9,4%, este un procent în medie de creştere
    a masei salariale, dar esenţa ordonanţei şi a grilei pentru familia de educaţie
    sunt corecţii şi reaşezări în grila salarială.

    După ce va fi rezolvată
    problema salarizării în domeniul sănătăţii, educaţia va fi următoarea
    prioritate a Guvernului, a promis premierul Dacian Cioloş.

  • Negocieri cu Malaysia privind asistența judiciară și extrădarea

    Negocieri cu Malaysia privind asistența judiciară și extrădarea

    Guvernul a aprobat, prin memorandum, începerea negocierilor cu Malaysia cu privire la trei tratate care să reglementeze aspecte de cooperare judiciară în materie penală: asistență judiciară, transferul persoanelor condamnate și extrădare.



    Între România și Malaysia nu există în prezent un cadru juridic în domeniul cooperării internaționale în materie penală, discuții preliminare pe tema încheierii unor tratate bilaterale cu Malaysia fiind demarate din anul 2012.



    Având în vedere că, în prezent există în Malaysia cetățeni români arestați pentru trafic de droguri, iar unul dintre aceștia a fost condamnat la pedeapsa capitală, România are interes pentru dezvoltarea cooperării judiciare în materie penală cu acest stat.



    În anul 2013, Ministerul Justiției din România a transmis părții malaysiene că este interesat să negocieze încheierea unor tratate cu Malaysia care să reglementeze aspecte de cooperare judiciară în materie penală, îndeosebi în ceea ce privește transferul persoanelor condamnate. Ulterior, partea malaysiană a comunicat Ambasadei României adoptarea legislației necesare pentru negocierea acestui tratat, fiind astfel create premisele pentru demararea discuțiilor asupra acestui tratat deosebit de importat pentru partea română.


  • Discuţii privind alegerile locale

    Discuţii privind alegerile locale

    Uşor-uşor, partidele politice româneşti îşi pregătesc terenul pentru alegerile locale şi legislative de anul acesta. Astfel, formaţiunile parlamentare şi-au centrat atenţia, în ultima vreme, pe Legea electorală, care prevede desfăşurarea scrutinului local într-un singur tur, după principiul “câştigătorul ia totul”. Proaspătul Guvern tehnocrat de la Bucureşti a fost prins la mijloc în dezbaterea lansată de liberali, care i-au cerut cu insistenţă premierului Dacian Cioloş să se implice în modificarea actualei legislaţii.



    Tot liberalii, al căror principal argument este lipsa de legitimitate a unui ales local care ar putea intra în posesia mandatului fără să culeagă mai mult de 20-30% din voturi, i-au propus premierului şi variante de lucru. Una simplă, cum este OUG, şi una mai complicată, cum este considerată procedura asumării răspunderii în Legislativ, în special pentru un cabinet de tehnocraţi, care nu are o majoritate parlamentară fermă.



    La rândul său, Cioloş a declarat, din start, că Executivul său nu se poate implica într-o manieră abruptă în viaţa politică, fiindcă aşa s-ar traduce — susţine el – modificarea unei legi adoptate în Parlament. Cu atât mai mult cu cât este un subiect sensibil, încărcat cu o mare miză electorală. Totuşi, Cioloş a decis să exploreze subiectul, odată cu întâlnirile pe care le-a avut, luni, cu liderii formaţiunilor parlamentare.



    Premierul, după consultări: ”Nu accept ca Guvernul să fie folosit ca instrument de oricare partid pentru a-şi atinge obiectivele strict de partid. Eu cred că o astfel de dezbatere ar trebui să continue, pentru ca pe viitor să fie clar ce vrem. Fiindcă observ că, în momentul de faţă, nici partidele nu ştiu exact ce vor. Ceea ce am concluzionat este că există o majoritate în Parlament care nu doreşte, acum, o modificare acum a regulilor jocului”.



    Majoritate dominată de marele partid de stânga PSD, care nu respinge, în principiu, propunerea, ci doar momentul în care a fost adusă in discuţie, cu puţine luni înaintea localelor. Noul Parlament – cred pesediştii – va fi în măsură să decidă schimbarea legii, mai ales că acesta va avea la dispoziţie suficiente resurse de timp, până la viitoarele alegeri, în 2020.



    Analiştii pronostichează că, aşa cum se întâmplă de regulă în politica românească, în lupta giganţilor, PSD şi PNL, câştigătorul va fi decis de partidele mici, unele chiar de buzunar, din Parlament. UDMR, UNPR şi ALDE susţin localele într-un singur tur, în timp ce propunerea liberală este îmbrăţişată de Mişcarea Populară şi Partidul Social Romanesc (PSRO).

  • Europa noastră – 12.12.2015

    Europa noastră – 12.12.2015

    Comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri pentru extindere, Johannes Hahn a anunţat că UE va lansa negocierile de aderare cu Serbia la 14 decembrie. Comisarul Vĕra Jourová -prezentare primele propuneri în cadrul Pieţei Unice Digitale şi în materie de contracte digitale privind comerţul online în UE; Agenţia Frontex a acceptat cererea Greciei de a desfăşura în Marea Egee forţa de reacţie rapidă (RABIT) pentru a face faţă afluxului de migranţi.


  • Creşteri salariale în învăţământul românesc

    Creşteri salariale în învăţământul românesc

    Salariile tuturor angajaţilor din învăţământul de stat din România vor creşte cu 15% începând cu 1 decembrie. Chiar şi după această majorare, salariile profesorilor români sunt printre cele mai mici la nivel european. Un studiu recent relevă că un profesor cu 10 ani vechime, în Bucuresti, are un salariul mediu brut de 5.400 de dolari pe an. Mai mult decât în Kiev sau Sofia, însă mult sub salariul pe care l-ar încasa în Budapesta, Praga sau Bratislava. Şi de 5-6 ori mai puţin decât câstigă un profesor din Roma, Paris sau Londra.



    După negocierile purtate cu sindicatele din învăţământ, ministrul roman al educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a dat asigurări că majorările urmează să fie aprobate printr-o ordonanţă de urgenţă, în această lună. El a precizat că, în total, în 2015, creşterile din acest sector vor ajunge, în medie, la 26%.



    Sorin Cîmpeanu: “A fost acceptată solicitarea ca în educaţie, după ce s-au acordat creşterile salariale de 10% pentru personalul didactic şi didactic auxiliar, 5% în martie, 5% în septembrie, după ce s-au acordat 12% pentru personalul nedidactic în luna august, să se mai acorde, în acest an, începând cu 1 decembrie, o creştere de 15% pentru tot personalul din învăţământ. În total, se ajunge la o creştere medie, pe anul 2015, de 26,7%.”



    El a precizat că efortul bugetar pentru aceste ultime majorări salariale este de 1,7 miliarde de lei, pentru cei peste 300 de mii de angajaţi din acest sector. Liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţămănt, Simion Hăncescu, a menţionat nivelul la care vor ajunge unele salarii din sistemul preuniversitar. Simion Hăncescu: “În momentul de faţă un profesor debutant are salariul brut de 1.380 de lei. Cu un procent suplimentar de 15%, înseamnă că ar ajunge la un venit brut de 1.580 de lei, de la 1 decembrie a.c., iar maximum din sistem, 3.500 de lei brutul unui profesor gradul I şi peste 40 de ani. Este maximum din preuniversitar.”



    Aceasta este o nouă creştere salarială consistentă pentru bugetari, după cea de care au beneficiat medicii, la 1 octombrie. Salariile personalului din sistemul sanitar au fost majorate atunci cu 25%, după ce Înalta Curte de Casaţie si Justitie a decis că medicii nu pot primi primi plaţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi, iar aceştia au ameninţat, ulterior, cu o grevă generală. Angajaţii din sistemul sanitar şi cei din învăţământ sunt primii bugetari care primesc salarii mărite înainte ca noua Lege a salarizării să intre în vigoare.



    Proiectul de Lege-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, care prevede creşteri financiare în Educaţie, Administraţie şi Sănătate, urmează să ajungă în Parlament pentru dezbatere în actuala sesiune.