Radio România Internațional

Tag: neutralitate climatica

  • Tranziția spre neutralitatea climatică

    Tranziția spre neutralitatea climatică

    Neutralitatea climatică înseamnă reducerea cât mai mult posibil a emisiilor de gaze cu efect de seră și absorbția mai mare de carbon.  Toate sectoarele economice pot contribui la acest obiectiv prin măsuri concrete de modernizare a proceselor de producție și tranziția spre combustibili alternativi nepoluanți.

    Rezultatul trebuie să fie o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. În 2021, Parlamentul European a adoptat Legea Europeană a Climei care prevede reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030. Pentru europeni, beneficiile legii trebuie să fie: aer, apă și soluri mai curate, facturi reduse la energie, case renovate, transport public modernizat, mai puține deșeuri, hrană mai sănătoasă.

    Pentru toate aceste obiective, Comisia Europeană s-a angajat să mobilizeze cel puțin 1.000 de miliarde de euro în următorul deceniu

    Cât de aproape este țara noastră de atingerea obiectivului UE  privind reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră?

    Europarlamentarul, Nicu Ștefănuță ne-a răspuns la această întrebare:

    “Neutralitate climatică, ce înseamnă aceasta? Ca toate emisiile produse în anul 2050 să fie, practic, anulate. Adică să fie o creștere de zero a emisiilor de la an la an, prin măsurile pe care le luăm și avem și un obiectiv intermediar, care este la nivelul anului 2030, de reducere a emisiilor cu 55%.

    Vreau să-i asigur, ascultători, că România nu e departe de acest obiectiv. Practic, am văzut studii care arată că mai avem cam 12% din emisii de redus ca să ajungem la nivelul anului 2030. Dar vedeți că conversia nu este simplă, nu este ușoară.

    Eu ce zic este că noi avem o oportunitate, avem o posibilitate să câștigăm din tranziția asta ecologică, nu numai pentru obiectiile noastre, ci și bănește. Adică putem să atragem foarte mulți bani să participăm la revoluția asta.

    Vă dau un singur exemplu: Industria vestică de mașini merge într-o direcție, cum a anunțat deja, de exemplu, renunțarea la motorul pe combustibil fosil, și industria din Sibiu, producătoare de componente, poate câștiga din tranziția asta, pentru că ea la produce pentru firmele acelea care merg în direcția asta. Deci ăsta este mesajul meu. Revoluția asta ce se întâmplă la nivelul Uniunii Europene poate fi bună pentru România, putem câștiga din asta.”

     

  • Eurobarometru privind politica energetică a UE

    Eurobarometru privind politica energetică a UE

    Cetățenii europeni își exprimă susținerea față de politica energetică a Uniunii Europene  din ultimii ani și vor o mai mare coordonare la nivel european și măsuri concrete pentru a asigura accesibilitatea prețurilor la energie. Acestea sunt concluziile Comisiei Europene în urma unui sondajului Eurobarometru publicat săptămâna aceasta.

    Potrivit acestuia, 77% dintre europeni spun că UE ar trebui să aibă un rol de coordonare mai puternic în domeniul energiei, aceeași opinie fiind împărtășită de 68% dintre români. Opt din zece respondenți (79%) consideră că obiectivele climatice ale UE vor stimula crearea de locuri de muncă și vor atrage investiții în sectorul energiei curate. În România, două treimi dintre intervievați (67%) sunt de aceeași părere.

    76% dintre europeni și 61% dintre români cred că politicile UE vor reduce dependența de importurile de energie ale blocului comunitar. Totodată, 69% dintre respondenți la nivel european sunt de părere că aceste politici vor contribui la scăderea facturilor la energie, opinie împărtășită de 59% dintre români.

    Sursa: Eurobarometru Special / Comisia Europeană

    În ceea ce privește obiectivele legate de energie și schimbările climatice, 62% dintre respondenți europeni ar trebui să își diversifice sursele de energie, mai ales prin investiții în surse regenerabile. Puțin peste jumătate dintre cei chestionați (54%) au subliniat importanța economisirii energiei, în special în contexte de criză.

    De altfel, peste trei sferturi dintre respondenți (77%) susțin că și-au schimbat considerabil obiceiurile de consum în ultimii ani. Astfel, 55% dintre participanții la sondaj spun că și-au adaptat mijloacele de transport pentru a-și reduce consumul de energie, iar patru din zece (41%) au declarat că și-au modificat obiceiurile de consum de energie la locul de muncă. Totodată, 44% dintre respondenți care au luat măsuri pentru a reduce consumul de energie la domiciliu. Dintre aceștia,  aproape jumătate au declarat că și-au izolat locuința fie că este forba de acoperiș, pereți sau ferestre.

    Sursa: Eurobarometru Special / Comisia Europeană

    Întrebați ce înseamnă pentru ei politica energetică a UE, cei mai mulți respondenți (40%) au spus că prețurile mai accesibile pentru consumatori ar trebui să fie obiectivul principal. 33% au numit investițiile în tehnologii energetice inovatoare. Iar 30% au consideră că Uniunea ar trebui să se concentreze pe reducerea consumului de energie.

    Referitor la politicile energetice adoptate de UE în ultimii cinci ani, 35% dintre cetățeni au evidențiat sprijinul pentru investițiile în energia regenerabilă, iar 27% au apreciat valoarea adăugată a investițiilor în tehnologii energetice inovatoare. În același timp, 25% dintre respondenți au menționat că UE a contribuit la menținerea prețurilor la energie cât mai accesibile, în timp ce alții au apreciat măsurile pentru facilitarea alegerilor consumatorilor în materie de energie și produse eficiente energetic.

    Un alt aspect important îl reprezintă etichetele energetice ale UE, care au influențat deciziile de achiziție ale europenilor. Trei sferturi dintre respondenți (75%) au declarat că aceste etichete i-au ghidat în alegerea aparatelor electrocasnice în ultimii cinci ani, demonstrând astfel importanța acestui sistem în reducerea consumului energetic la nivel individual.

     

  • Raportul privind starea uniunii energetice 2024

    Raportul privind starea uniunii energetice 2024

    Raportul din 2024 privind starea uniunii energetice, publicat de Comisia Europeană în prima jumătate a acestei luni, descrie modul în care Uniunea a gestionat provocări fără precedent în peisajul politicii energetice, prin instituirea unui cadru de reglementare pentru urmărirea tranziției către o energie curată și prin punerea bazelor unei creșteri economice și a unei competitivități reînnoite.

    De o importanță deosebită, se arată în document, este faptul că, în ultimii ani, UE a reușit să facă față riscurilor critice la adresa securității aprovizionării sale cu energie, să recâștige controlul asupra pieței și prețurilor energiei și să accelereze tranziția către neutralitatea climatică. Astfel, în prima jumătate a anului 2024, jumătate din producția de energie electrică a UE a provenit din surse regenerabile, ponderea gazelor rusești în importurile Uniunii a scăzut de la 45% în 2021 la 18% până în iunie 2024, în timp ce importurile de la parteneri de încredere precum Norvegia și SUA au crescut.

    În perioada august 2022 – mai 2024, cererea de gaze în UE s-a redus cu 138 de miliarde de metri cubi, iar prețurile la energie sunt mai stabile și rămân cu mult sub nivelurile de vârf ale crizei energetice din 2022. S-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește energia din surse regenerabile – energia eoliană a depășit gazele, devenind a doua cea mai mare sursă de energie electrică a UE după energia nucleară. În același timp, emisiile de gaze cu efect de seră ale Uniunii au scăzut cu 32,5% între 1990 și 2022, în timp ce economia UE a crescut cu aproximativ 67% în aceeași perioadă.

    Comisarul pentru energie la momentul prezentării raportului, Kadri Simpson:

    „Uniunea Europeană este acum bine dotată să-și îndeplinească obiectivele de neutralitate climatică, asigurându-se, în același timp, că industria este competitivă. Am convenit niște ținte mai mari pentru energii regenerabile și eficiență și avem piețe reformate și cele mai înalte standarde din lume pentru economia hidrogenului și pentru reducerea emisiilor de metan. După doi ani record în domeniul instalațiilor regenerabile, în prima jumătate a lui 2024 energia eoliană și solară au depășit pentru prima dată energiile fosile în mixul nostru energetic. Și asta ne dă credibilitate să conducem eforturile internaționale în domeniul regenerabilelor.”

    La nivel internațional, UE a condus inițiativa globală de a tripla capacitatea de energie din surse regenerabile și de a dubla îmbunătățirile în materie de eficiență energetică ca parte a tranziției de la combustibilii fosili, care a fost aprobată de toate părțile în cadrul COP28 de la Dubai. Raportul menționează și ceea ce este de făcut în continuare.

    În document se arată că eforturile în materie de eficiență energetică vor trebui intensificate în continuare pentru ca UE să atingă obiectivul de reducere cu 11,7% a consumului final de energie până în 2030.

    De asemenea, sunt necesare îmbunătățiri suplimentare, nu în ultimul rând în ceea ce privește electrificarea echipamentelor de încălzire la toate nivelurile și rata de renovare a clădirilor. Sunt necesare, în același timp, eforturi consolidate pentru a aborda problema prețurilor ridicate la energie, acest lucru fiind esențial pentru îmbunătățirea competitivității industriei UE și pentru accelerarea investițiilor în rețelele integrate de infrastructură ale Europei.

  • Calea către neutralitate climatică până în 2050

    Calea către neutralitate climatică până în 2050

    Problemele de mediu sunt din ce în ce mai prezente în ultimii ani, iar schimbările climatice au devenit o situație care trebuie rezolvată cât mai urgent. Astfel, a apărut termenul “neutralitate climatică”. Este extrem de important ca amprenta de carbon și emisiile să nu mai reprezinte o problemă, având în vedere faptul că stratul de ozon al Pământului este din ce în ce mai afectat, iar fenomenele meteo extreme sunt din ce în ce mai frecvente. Neutralitatea climatică are o definiție clară și concisă: reducerea în totalitate a emisiilor de gaze cu efect de seră prin folosirea unor combustibili alternativi, dar și absorbția mai mare de carbon.

     

    Comisia Europeană a publicat recent o evaluare detaliată a impactului cu privire la posibilele căi de realizare a obiectivului convenit, de a face Uniunea Europeană neutră din punct de vedere climatic până în 2050. În baza acestei evaluări a impactului, Comisia recomandă o reducere netă cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040 comparativ cu nivelurile din 1990, lansând o discuție cu toate părțile interesate. După alegerile europene, următoarea Comisie va prezenta o propunere legislativă, care va fi convenită cu Parlamentul European și cu statele membre, după cum se prevede în Legea europeană a climei.

     

    Stabilirea unui obiectiv climatic pentru 2040 va ajuta industria, investitorii, cetățenii și guvernele europene să ia, în acest deceniu, decizii care vor menține Uniunea Europeană pe calea cea bună pentru a-și îndeplini obiectivul de neutralitate climatică în 2050, spune Wopke Hoekstra, comisar pentru acțiune climatică.

    “Primul nostru obiectiv este reducerea cu 55% a emisiilor de carbon până în 2030, iar ceea ce facem acum este să lansăm un dialog cu privire la calea către 2040. 

    Azi, propunem o analiză despre care ar fi acțiunile pentru următoarele decade. Este începutul dialogului cu cetățenii, cu parlamentele, cu sindicatele și cu reprezentanții politici la nivel european, dar și la nivel local, regional și național. Astfel, decizia de a veni cu o propunere legislativă este pentru următoarea Comisie. În baza unor evaluări detaliate ale impactului, ceea ce recomandăm este ca obiectivul pentru 2040 să fie o reducere a emisiilor de carbon cu 90%. 

    De ce facem această recomandare acum? Pentru că acțiunea climatică este dincolo de orice îndoială și necesită o planificare acum. Tocmai am trăit cel mai greu an, și cetățenii noștri văd în toate statele noastre membre ce urmare au schimbările climatice: secete, inundații, încălzirea planetei, cu efecte directe asupra vieții de zi cu zi. Efectele se văd și în creșterea costurilor, iar inacțiunea ar fi, prin urmare, mult mai costisitoare.”

    Comunicarea Comisiei Europene pune bazele acțiunilor pentru asigurarea unei energii curate la prețuri accesibile și a unor reguli cât mai ușor de respectat, pentru a avea o abordare europeană inteligentă.

    “Trebuie să avem o agendă cuprinzătoare de investiții pentru a atrage capital privat, deoarece capitalul public nu este de ajuns. În același timp, marea majoritate a emisiilor de carbon au loc în afara continentului nostru. Prin urmare, trebuie să intensificăm eforturile în direcția diplomației climatice în general, dar în special în domeniul piețelor de carbon. 

    În cele din urmă, acesta este clar un maraton, nu un sprint. Cetățenii europeni văd că schimbările climatice sunt reale și că este necesar să continuăm pe calea acțiunii climatice.”

  • Pactul Verde European – Democraţia în acţiune

    Pactul Verde European – Democraţia în acţiune

    Pactul Verde European, sau Green Deal, reprezintă unul dintre cele mai ambiţioase
    pachete de măsuri la nivelul Uniunii Europene în vederea protecţiei mediului
    înconjurător. Unul dintre principalele obiective este atingerea neutralităţii
    climatice în Uniunea Europeană până în anul 2050.

     

    Sunt însă
    ţelurile Pactului prea ambițioase? Există posibilitatea ca anumite zone din
    numeroasele prevederi care compun Pactul să fie revăzute? Parlamentul European
    care va fi ales în iunie ar putea avea o structură politică diferită față de
    cel de acum, cu componente suveraniste, naționaliste și populiste mai
    puternice. Ar putea afecta o astfel de structură existența și coerența Pactului
    Verde European?

    Sunt Florin Orban şi
    vă invit să aflaţi răspunsuri la aceste întrebări de la eurodeputatul Vlad Marius Botoş, europarlamentar în grupul RENEW Europe.

     

    Disclaimer: Sprijinul Parlamentului European pentru producerea acestui podcast nu constituie o aprobare a conținutului, care reflectă doar opinia autorului. Parlamentul European nu poate fi făcut responsabil pentru nicio utilizare a informațiilor conținute în podcast.

     

  • România şi energia nucleară şi regenerabilă

    România şi energia nucleară şi regenerabilă

    Prezenţa a
    numeroşi lideri guvernamentali şi de companii specializate în energie a validat
    importanţa Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice,
    care a fost gazduită, timp de trei zile, în Dubai, Emiratele Arabe Unite.


    România a fost reprezentată la cel mai înalt nivel. În prima sa intervenţie, preşedintele
    Klaus Iohannis a declarat că România are unele dintre cele mai scăzute emisii
    de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor din Uniunea Europeană şi este ferm
    angajată să accelereze măsurile de atenuare a schimbărilor climatice.

    Ne
    propunem, a subliniat liderul de la Bucureşti, să ne reducem până în 2030
    emisiile cu aproximativ 80% faţă de nivelul din 1990 şi să ne îndreptăm apoi
    într-un ritm rapid către neutralitatea climatică. Până cel târziu în 2050,
    mixul energetic naţional al României va fi format în proporţie de 86% din
    energie regenerabilă, completat de energie cu emisii reduse de carbon, cum ar
    fi energia nucleară, a transmis şeful statului în cadrul Summitului Global
    privind Acţiunea Climatică.


    Duminică, România s-a alăturat Alianţei Solare
    Internaţionale, gest care, potrivit lui Iohannis, va contribui la creşterea
    securităţii energetice naţionale şi confirmă angajamentul ferm al ţării de a deveni neutră
    din punctul de vedere al emisiilor de carbon, inclusiv prin utilizarea surselor
    regenerabile de energie. Până în 2030, România îşi propune să instaleze o
    capacitate de energie solară de peste 8 gigawaţi, reprezentând 24% din consumul
    final brut de energie electrică din surse regenerabile. Faptul că românii sunt
    deschişi şi susţin noile tehnologii de generare a electricităţii e demonstrat
    de cei aproximativ 100.000 de conaţionali prosumatori, care au instalat peste
    1,2 gigawaţi de surse de energie distribuită conectate la reţea, majoritatea
    covârşitoare bazându-se pe tehnologia solară fotovoltaică.


    România are cel mai
    mare potenţial solar din sud-estul Europei, studiile arătând că ar putea
    exploata până la 18-20 de gigawaţi de putere solară    , a declarat, la rândul său,
    ministrul Energiei, Sebastian Burduja.


    Pe de altă parte, în Dubai a fost lansată
    Declaraţia privind triplarea capacităţii de energie nucleară la nivel mondial. Facilităţile
    energetice nucleare funcţionează în România de aproape trei decenii la standarde
    înalte de productivitate şi siguranţă, aşa că pot spune că avem o experienţă
    naţională consistentă în acest domeniu, a afirmat, cu acest prilej,
    preşedintele României.


    Bucureştiul, a subliniat el, consideră energia nucleară
    ca fiind o sursă stabilă de energie, care contribuie la securitatea energetică
    şi la decarbonizare. România se angajează să finalizeze două noi unităţi CANDU
    la Centrala de la Cernavodă şi să construiască şi să implementeze
    reactoare modulare mici.


    Subiectul a fost reluat la întâlnirea pe care Klaus
    Iohannis a avut-o, în marginea conferinţei climatice, cu reprezentantul Special
    al Preşedintelui SUA pentru Climă, John Kerry.



  • Legea europeană pentru refacerea naturii

    Legea europeană pentru refacerea naturii

    Conservarea și, mai ales,
    refacerea ecosistemelor din Uniune reprezintă o prioritate pentru instituțiile
    europene, în condiiițle în care efectele schimbărilor climatice sunt tot mai
    vizibile. Negociatorii Parlamentului și Consiliului European au ajuns recent la
    un acord politic provizoriu cu privire la Legea europeană pentru refacerea
    naturii. Colegislatorii au convenit asupra unui obiectiv european
    de refacere a cel puțin 30% din suprafețele terestre și 30% din zonele maritime
    până în anul 2030.


    În continuare, statele membre trebuie să restabilească
    60 % dintre ecosisteme până în 2040 și 90% până în anul 2050. În conformitate cu poziția Parlamentului, statele
    membre ar trebui să acorde prioritate zonelor din situri Natura 2000 până în
    2030. Natura 2000 este o reţea de arii protejate şi a fost înfiinţată în scopul
    protejării şi conservării speciilor şi habitatelor de pe teritoriul Uniunii
    Europene.


    După negocierea legii
    privind refacerea naturii, europarlamentarul Pascal Canfin, din Grupul Renew,
    președintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară a
    Parlamentului European, a declarat :

    Tocmai am încheiat negocierea, avem o
    înțelegere pe legea refacerii naturii. Este prima lege din Europa care, nu
    numai că va proteja natura, ci și o va reface pentru că noi știm că pierdem, în
    fiecare an, o mulțime de specii și habitate în Europa. Trebuie să contracarăm
    acest lucru, trebuie să refacem natura, ceea ce desigur este bine pentru natură,
    dar și pentru noi. Deoarece suntem dependenți de natură, noi avem nevoie de
    natură pentru a prospera, ceea ce nu se îmtâmplă acum. Cu această lege
    lucrurile vor fi mai bune.


    Comisia
    Europeană a salutat acordul provizoriu la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul. Odată
    adoptată și aplicată în statele membre ale UE, legea va reprezenta o
    contribuție cheie la atingerea neutralității climatice până în 2050 și la creșterea
    rezistenței Europei la efectele schimbărilor climatice. Statele membre vor elabora planuri naționale, cu nevoi și măsuri de
    restaurare adaptate contextului local și un calendar pentru implementarea
    acestora. Statele membre vor dezvolta aceste planuri implicând comunitățile
    locale și societatea civilă.


    Parlamentul European și Consiliul vor
    trebui să adopte noul regulament. Odată realizat acest lucru, acesta va intra
    în vigoare la 20 de zile de la publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii
    Europene. Statele membre vor trebui apoi să prezinte Comisiei primul plan de
    refacere a naturii în termen de doi ani de la intrarea în vigoare a legii.


  • Alocarea de fonduri pentru utilizarea brevetelor de invenții în energii regenerabile

    Alocarea de fonduri pentru utilizarea brevetelor de invenții în energii regenerabile

    Sectorul energetic produce
    peste trei sferturi
    din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE. Acest sector acoperă producția de energie electrică, încălzirea și
    transportul – toate esențiale pentru viața de zi cu zi. Creșterea energiei
    regenerabile este esențială pentru reducerea drastică a emisiilor din sectorul
    energetic și atingerea obiectivului ambițios al UE de neutralitate climatică
    până în 2050.


    Dezvoltarea surselor de energie regenerabilă
    este, totodată, o modalitate prin care țările UE să fie mai puțin dependente de
    importurile de energie și mai puțin vulnerabile la perturbările care pot afecta
    prețurile.


    În paralel, UE lucrează la măsuri de
    economisire a energiei. Peste 20% din
    energia consumată în UE provine din surse regenerabile. Acest procent
    reprezintă mai mult decât dublu față de 2004. Ținta actuală de 32% a UE pentru
    2030 este revizuită în sus, împreună cu obiective actualizate pentru clădiri,
    sisteme de încălzire și răcire și industrie.

    Recent, într-un discurs susținut în
    plenul Parlamentului European, europarlamentarul Maria Grapini a pledat pentru
    alocarea de fonduri către utilizarea brevetelor de invenții în energii regenerabile.






    Energia regenerabilă și surse de energie regenerabilă sunt necesare pentru a
    proteja mediul. Ceea ce trebuie să subliniem însă este că trebuie să existe
    flexibilitate și este bine că e directivă și nu regulament, pentru că vreau să
    spun pentru colegii care susțineau că nu trebuie să fie inclusă biomasa și să
    fie numai eolian că nu toate statele membre avem aceleași resurse, nu bate
    vântul la fel în România ca în Olanda, nu avem aceeași energie solară. De aceea
    este bine că s-a lărgit sfera de energie regenerabilă.

    De asemenea, este foarte
    important cum putem să flexibilizăm autorizații amplasamentului, încât să aibă
    acces și întreprinderile mici și mijlocii, să nu fie costurile atât de mari
    încât să nu aibă acces întreprinderile mici și mijlocii.

    Și mai vreau să propun
    ceva dacă tot punem accent pe inovare, de ce nu s-ar putea ca cetățenii,
    inovatorii din statele membre care au deja brevete de invenții să nu poată să
    acceseze direct de la Comisia Europeană, din bugetul Uniunii Europene, pentru a
    nu mai trece prin procedurile naționale.




  • Urbanismul și schimbările climatice

    Urbanismul și schimbările climatice

    Prin Acordul de la Paris, Uniunea Europeană s-a angajat să atingă neutralitatea climatică până în anul 2050. Pentru a reduce efectele schimbărilor climatice, este nevoie de strategii de adaptare la nivel local, regional, național, european și internațional. Astfel de strategii au adesea și o componentă urbană, iar orașele au un rol major în punerea lor în aplicare. Fiind o consecinţă a activităţii umane, poluarea s-a amplificat pe măsura creşterii populaţiei, a creşterii necesităţilor umane şi a dezvoltării de noi tehnologii, precum şi a urbanizării în ritm alert.



    Am discutat despre urbanism și schimbările climatice cu Vlad Gheorghe, europarlamentar și arhitect Mihaela Zamfir – Șef Lucrări la Facultatea de Arhitectură din cadrul Universității de Arhitectură și Urbaninsm “Ion Mincu” București.




  • Uniunea Europeană riscă să piardă lupta pentru baterii

    Uniunea Europeană riscă să piardă lupta pentru baterii


    Uniunea Europeană riscă să rămână în urmă în eforturile sale de a deveni un dintre merii competitori mondiali în sectorului bateriilor la nivel mondial, potrivit unui raport publicat luni de Curtea de Conturi Europeană. Principalele dificultăți pentru blocul comunitar sunt accesul la materii prime pentru producerea de baterii, costurile în creştere, dar și de competiţia dură la nivel global.



    Astfel, 87% din importurile sale de litiu brut provin din Australia, 80% din importurile de mangan provin din Africa de Sud şi din Gabon, 68% din importurile de cobalt brut provin din Republica Democratică Congo şi 40% din importurile de grafit natural brut provin din China. În ceea ce privește concurența, cel mai mare competitor în industria bateriilor rămâne China care deține 76% din capacitatea de producţie mondială, potrivit agenției Reuters, citată de Agerpres.

    grafic-tipuri-baterii-ue.jpg



    Datele arată că, încă din 2021, circa unul din cinci autoturisme noi înregistrate în statele membre ale UE se încărcau la o priză electrică. Mai mult, Bruxelles-ul și-a propus să interzică de la vânzare, în toate țările UE, autovehiculele noi alimentate cu combustibili fosili, începând din 2035.



    Uniunea Europeană și-a mărit capacitatea de producție a şi estimează o creștere de la 44 de gigawaţi-oră în 2020 la 1.200 până în 2030, un obiectiv ambițios, dar care poate fi periclitată de factori geopolitici şi economici.



    Astfel, eforturile UE de a-şi dezvolta capacitatea de producție de baterii ar putea să nu fie suficiente pentru a face faţă unei cereri tot mai mari și există riscul ca obiectivul stabilit pentru anul 2035 privind emisiile să nu poată fi îndeplinit, după cum atrag atenția auditorii. Annemie Turtelboom, membra Curţii de Conturi Europene care a condus auditul, compară situația UE privind producția de baterii cu dependența blocului comunitar de importurile de gaze:



    UE nu trebuie să ajungă cu bateriile într-o poziție de dependență aşa cum s-a întâmplat cu gazele naturale. Este în joc suveranitatea sa economică. Prin planul său de a înceta vânzarea de mașini noi alimentate cu benzină şi motorină până în 2035, UE pariază enorm pe baterii. Dar este posibil să nu aibă o mână bună, din perspectiva accesului la materii prime, a atractivității pentru investitori şi a costurilor.



    Documentul Curții de Conturi Europene pune în discuție două scenarii pesimiste pentru situația în care Uniunea nu va reuși să ridice capacitatea de producție a bateriilor în Uniunea Europeană conform estimărilor. În primul scenariu, UE se poate vedea nevoită să amâne interdicția de vânzare a vehiculelor cu motoare cu ardere internă după anul 2035, iar obiectivele privind neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon ar fi periclitate. În al doile scenariu, UE ar fi nevoită să depindă în mare măsură de baterii și vehicule electrice fabricate în afara blocului comunitar. În acest caz, industria europeană a autovehiculelor și forța de muncă din acest sector ar fi cele mai afectate, pentru a putea ajunge la un parc de vehicule cu emisii zero până în anul 2035.

    grafic-baterii-parl-eu-2021.png



    În același timp, Parlamentul European a adoptat săptămâna trecută o actualizare a directivei UE privind bateriile pentru a garanta că bateriile pot fi reutilizate, refabricate sau reciclate la finalul vieții.


    Noile reguli sunt legate de planul de acțiune al UE pentru o economie circulară și de strategia industrială a UE și își propun să acopere întregul ciclu de viață al produsului, de la proiectare la consum și până la reciclarea sa în componente pentru noi produse.






  • Criza climatică, în atenția UE și ONU

    Criza climatică, în atenția UE și ONU

    Liderii mondiali s-au reunit la
    Sharm el-Sheikh pentru summitul privind punerea în aplicare a acțiunilor
    climatice , în vederea lansării celei de a 27-a Conferințe a Organizației
    Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP27).

    UE a fost reprezentată
    de președintele Consiliului European, Charles Michel, și de președinta Comisiei
    Europene, Ursula von der Leyen. În discursul său, președintele Michel a
    subliniat necesitatea urgentă de a acționa cu privire la schimbările climatice,
    recunoscând, în același timp, că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a făcut ca
    situația să fie mai complicată.

    În acest context, președintele Michel a
    subliniat că angajamentul UE față de neutralitatea climatică rămâne puternic, în pofida provocărilor generate de criza energetică, care a fost exacerbată de
    utilizarea aprovizionării cu energie ca armă de către Rusia. El a afirmat, de
    asemenea, că UE trebuie să își asume partea care îi revine din povara
    tranziției către zero emisii nete de gaze cu efect de seră și că acțiunile în
    domeniul climei implică trei obligații: față de țările în curs de dezvoltare,
    față de generația următoare și față de cetățenii europeni.

    Având în vedere războiul Rusiei împotriva
    Ucrainei și noul context geopolitic, președintele Michel a reafirmat că
    obiectivul UE rămâne același: neutralitatea climatică până în 2050 și zero
    emisii nete. De asemenea, că este necesară regândirea strategiei de tranziție
    și că UE va avea în vedere întregul ansamblu al surselor de energie de
    tranziție și diversificarea acestora, pentru a asigura securitatea
    aprovizionării.

    Înainte de summitul desfășurat la Sharm el-Sheikh,
    europarlamentarul Nicu Ștefănuță, din grupul Renew Europe, a avut o intervenție
    în plenul Parlamentului European, afirmând că haosul climatic nu trebuie să
    devină o criză mai puțin importantă ca altele, o criză de locul 2.

    Degeaba avem ambiții și
    fonduri europene dacă ele nu sunt folosite așa cum trebuie    , a afirmat în
    speech-ul său europarlamentarul român Nicu Ștefănuță.

    De fiecare dată
    când pronunțăm cuvintele nimeni nu va fi lăsat în urmă, cel puțin o persoană
    moare din cauza lipsei de apă sau a hranei. Cel puțin o familie își pierde
    munca de o viață pentru că apele i-au înghițit gospodăria. Cel puțin un fermier
    rămâne fără recoltă după ce seceta a crăpat pământul și i-a ars culturile.
    Criza climatică a lovit deja, iar cei care vor suferi sunt copiii noștri. Este
    atât de simplu. Cum rămâne pentru ei viitorul? Ce rămâne pentru ei în viață?
    Haideți să nu deviem de la țintele noastre comune și internaționale și să nu
    lăsăm alte crize să pună haosul climatic pe locul 2. Spunea unul din colegii
    din Germania de la un partid de extremă dreapta că factura este mare. Da,
    factura este mare. Dar factura pentru inacțiune este pur și simplu
    catastrofală. Ea înseamnă existența însăși, înseamnă negarea viitorului pentru
    copiii noștri. Și factura asta nu ne putem permite s-o lăsăm la urmă , să
    spunem că copiii nostri nu merită să aibă un viitor.


  • Infracţiunile climatice

    Infracţiunile climatice

    Cum ar putea un cetățean care își dorește o tranziție mai rapidă spre o ţară neutră din punct de vedere climatic să crească presiunea asupra politicienilor? Unii dintre ei merg în instanță, la cele naționale sau la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Cine sunt ei? Ce speră ei? Ce mijloace au? La ce au ajuns până acum?



    La aceste întrebări au răspuns europarlamentarul Tudor Ciuhodaru, membru in Comisia pentru mediu, sănătate publica și siguranță alimentară a Parlamentului European, Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, şi prof. Daniela Simina Ștefan, președinta Asociației pentru prevenirea și combaterea poluării mediului.



  • Gesturi mici cu impact mare – Dați termostatul în jos!

    Gesturi mici cu impact mare – Dați termostatul în jos!

    Uniunea Europeană a stabilit ca, până în 2050, să ajungă la neutralitate climatică, adică zero emisii nete, obiectiv care trebuie îndeplinit cu ajutorul Pactului verde European. Tot mai mulţi oameni sunt interesaţi de problemele de mediu și solicită acțiuni din partea persoanelor responsabile, însă, dincolo de aceste acţiuni, fiecare poate contribui prin gesturi mici la reducerea emisiilor de carbon.



    Am discutat despre acest subiect cu europarlamentara Maria Grapini şi cu Ada Lungu, preşedinta Asociaţiei Volens, o organizaţie non-guvernamentală care dezvoltă programe de protejare a mediului.




  • Rolul orașului inteligent în cadrul societății digitale a UE

    Rolul orașului inteligent în cadrul societății digitale a UE

    În numărul din iunie 2022 al revistei
    academice Romanian Journal of European
    Affairs este propus cititorilor un
    articol despre rolul orașele inteligente în societatea europeană digitală
    intitulat: Redefining the Smart City
    within the European Digital Society.

    Autoarea, Mirela Mărcuţ lect. univ.
    dr. la Universitatea din Oradea analizează narațiunile în care este utilizat
    conceptul de oraș inteligent (smart city),
    precum și modul în care acesta se reflectă în cadrul politicii digitale a UE,
    pentru a identifica zonele de congruență dintre orașele inteligente și
    societatea digitală.

    Pentru a analiza rolului dimensiunii locale în cadrul
    politicii digitale, pe lângă utilizarea documentelor oficiale, autoare prezentă
    în cadrul articolului și un studiu de caz despre orașul Darmstadt, care a fost
    numit orașul digital al Germaniei în 2019. Folosind un cadru teoretic bazat pe
    constructivismul social și pe guvernanța multinivel, autoarea arată care sunt
    cei patru factori care se regăsesc în viziunea pentru Europa digitală: o
    viziune care are în centrul său oamenii, încrederea în tehnologie și în
    instituțiile care o folosesc, acces egal la oportunitățile oferite de
    tehnologie și sustenabilitate (neutralitate climatică). Pornind de la acești
    patru factori, se creează posibilitatea transformării discursului despre
    orașele inteligente pentru a include valori, norme și principii așa cum se
    regăsesc în documentele oficiale ale UE.


    Textul complet al articolul este disponibil,
    în limba engleză, la adresa:

    http://rjea.ier.gov.ro/wp-content/uploads/2022/05/RJEA_vol.22_no.1_June-2022_web-final.pdf.




    (Mihaela-Adriana Pădureanu, expertă, Serviciul Studii Europene)

  • Start înscrieri program Oraşe inteligente

    Start înscrieri program Oraşe inteligente

    Comisia a lansat, pentru orașe, o cerere de exprimare a interesului de a se alătura misiunii europene privind orașele inteligente și neutre din punct de vedere climatic.

    Obiectivul misiunii este acela de a se crea 100 de orașe europene inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în 2030 și de a se asigura că aceste orașe acționează ca centre de experimentare și inovare care să le permită tuturor orașelor europene să le urmeze exemplul până în anul 2050.

    Participarea la această misiune va plasa orașele selectate în fruntea inovării în tranziția către neutralitatea climatică, parte integrantă a Pactului verde european. Pe măsură ce lupta împotriva schimbărilor climatice se transformă, din ce în ce mai mult, într-o implementare de soluții, orașele sunt cele mai în măsură să fie primele care adoptă politicile menite să conducă la neutralitatea climatică. Pe parcurs, acest lucru le va permite să ofere beneficii multiple comunităților lor în ceea ce privește reducerea poluării atmosferice și fonice, reducerea congestionării, scăderea facturilor la energie și un stil de viață mai sănătos.

    Lansarea cererii de exprimare a interesului a avut loc în cadrul Conferinței privind misiunile europene din cadrul Comitetului Regiunilor și marchează o primă etapă în punerea în aplicare a misiunii.

    Orașele se pot înscrie până la 31 ianuarie 2022. În urma evaluării de către experți independenți, Comisia va comunica, până în aprilie 2022, lista orașelor selectate. Primele orașe vor putea începe lucrările cu privire la contractele lor municipale privind clima, cu sprijinul platformei misiunii, de îndată ce procesul de selecție va fi finalizat.

    Orizont Europa oferă o finanțare inițială de aproximativ 360 de milioane EUR pentru misiunea privind orașele. De la lansarea oficială a misiunii, la 29 septembrie, lucrările pregătitoare pentru începerea punerii în aplicare au avansat rapid. Consorțiul NetZeroCities, însărcinat cu instituirea și punerea în aplicare a activității platformei misiunii, și-a început activitatea la 1 octombrie.