Radio România Internațional

Tag: Nicolae Ștefănuță

  • Tranziția spre neutralitatea climatică

    Tranziția spre neutralitatea climatică

    Neutralitatea climatică înseamnă reducerea cât mai mult posibil a emisiilor de gaze cu efect de seră și absorbția mai mare de carbon.  Toate sectoarele economice pot contribui la acest obiectiv prin măsuri concrete de modernizare a proceselor de producție și tranziția spre combustibili alternativi nepoluanți.

    Rezultatul trebuie să fie o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. În 2021, Parlamentul European a adoptat Legea Europeană a Climei care prevede reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030. Pentru europeni, beneficiile legii trebuie să fie: aer, apă și soluri mai curate, facturi reduse la energie, case renovate, transport public modernizat, mai puține deșeuri, hrană mai sănătoasă.

    Pentru toate aceste obiective, Comisia Europeană s-a angajat să mobilizeze cel puțin 1.000 de miliarde de euro în următorul deceniu

    Cât de aproape este țara noastră de atingerea obiectivului UE  privind reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră?

    Europarlamentarul, Nicu Ștefănuță ne-a răspuns la această întrebare:

    “Neutralitate climatică, ce înseamnă aceasta? Ca toate emisiile produse în anul 2050 să fie, practic, anulate. Adică să fie o creștere de zero a emisiilor de la an la an, prin măsurile pe care le luăm și avem și un obiectiv intermediar, care este la nivelul anului 2030, de reducere a emisiilor cu 55%.

    Vreau să-i asigur, ascultători, că România nu e departe de acest obiectiv. Practic, am văzut studii care arată că mai avem cam 12% din emisii de redus ca să ajungem la nivelul anului 2030. Dar vedeți că conversia nu este simplă, nu este ușoară.

    Eu ce zic este că noi avem o oportunitate, avem o posibilitate să câștigăm din tranziția asta ecologică, nu numai pentru obiectiile noastre, ci și bănește. Adică putem să atragem foarte mulți bani să participăm la revoluția asta.

    Vă dau un singur exemplu: Industria vestică de mașini merge într-o direcție, cum a anunțat deja, de exemplu, renunțarea la motorul pe combustibil fosil, și industria din Sibiu, producătoare de componente, poate câștiga din tranziția asta, pentru că ea la produce pentru firmele acelea care merg în direcția asta. Deci ăsta este mesajul meu. Revoluția asta ce se întâmplă la nivelul Uniunii Europene poate fi bună pentru România, putem câștiga din asta.”

     

  • Parlamentul European, prima reuniune după alegeri

    Parlamentul European, prima reuniune după alegeri

    Parlamentul European (PE) a fost constituit oficial marți, la Strasbourg și a început cea de-a zecea legislatură, pentru perioada 2024-2029.

     

    Actuala structură a forului legislativ european include 720 de locuri, cu 15 în plus față de finalul legislaturii anterioare. Peste jumătate dintre eurodeuptații aleși în scrutinul din iunie (54%) sunt la primul mandat, mai puțin decât cei din 2019 (61%). Totodată, 39% dintre deputații europeni sunt femei, o pondere aproape identică cu a fostei structuri legislative (40%). Doar cinci dintre cei 33 de eurodeputați români sunt femei (15%).

     

    Cel mai tânăr eurodeputat este Lena Schilling din Austria (23 de ani, grupul Verzi/ALE), în timp ce Leoluca Orlando din Italia este cel mai în vârstă (77 de ani, membru al aceluiași grup politic).

     

    Metsola, un nou mandat de președintă a PE

     

    Actualul Parlament European este format din opt grupuri politice, cu unul mai mult decât în legislatura anterioară, dar 33 de eurodeputații rămân neafiliați.

     

    Marți, eurodeputații au ales conducerea forului legislativ european. Roberta Metsola, a fost realeasă ca președinte al PE cu cu 562 voturi „pentru”. Contracandidata sa, Irene Montero, membră a grupului Stânga Europeană, a obținut doar 61 de voturi. Au fost 699 dintre cei 720 de eurodeputaţi și-au exprimat votul, iar 76 dintre acestea au fost nule..

     

    Roberta Metsola (Malta) este eurodeputată din 2013. A fost aleasă prim-vicepreședintă a PE în noiembrie 2020, apoi președinta în exercițiu a forului legislativ după decesul lui David Sassoli din ianuarie 2022. În aceeași lună, Metsola a fost aleasă președintă pentru a doua jumătate a celei de a noua legislaturi.

     

    După încheierea votului, Roberta Metsola a declarat: „Împreună, trebuie să apărăm speranța, visul care este Europa. Vreau ca oamenii să recapete un sentiment de încredere și entuziasm pentru proiectul nostru. Încrederea de a face spațiul nostru comun mai sigur, mai echitabil, mai drept și mai egal. Încrederea că împreună suntem mai puternici și mai buni. Încrederea că Europa noastră este o Europă pentru toți.”

     

    Eurodeputații și-au ales și noul Birou, format din 14 vicepreședinți si cinci chestori. În urma votului de marți, România va avea doi vicepreședinți în actuala legislatură. Este vorba de Victor Negrescu (mebru al grupului Socialiștilor și Democraților) și Nicolae Ștefănuță, singurul independent român (Verzi/ ALE).

    Sursa: Parlamentul European
    Sursa: Parlamentul European

     

    Ungaria, în vizorul PE după vizitele lui Orban în Rusia și China

     

    Tot marți, un grup de 63 de eurodeputaţi din mai multe grupuri politice a cerut UE să deposedeze Ungaria, țară care deține președinția rotativă a Consiliului, de drepturile sale de vot în blocul comunitar, ca răspuns la recentele vizite ale premierului ungar Viktor Orban la Moscova şi Beijing,

     

    Premierul maghiar s-a deplasat în Ucraina, pentru întâlnire cu preşedintele Volodimir Zelenski, apoi în Rusia, unde s-a întâlnit cu preşedintele Vladimir Putin, şi în China, unde s-a văzut cu preşedintele chinez Xi Jinping, într-o autodeclarată “misiune de pace” pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Săptămâna trecută, Orban s-a întâlnit și cu Donald Trump, candidatul republican pentru Statelor Unite.

     

     

  • Doi români în conducerea Parlamentului European

    Doi români în conducerea Parlamentului European

    Doi dintre cei 14 vicepreședinți ai noului Parlament European sunt români – Victor Negrescu și Nicolae Ștefănuță – aceștia fiind aleși din primul tur de vot, marți, în prima şedinţă a legislaturii. Victor Negrescu a candidat din partea grupului social-democraţilor, iar Nicolae Ştefănuţă din partea grupului verzilor, însă ambii s-au bucurat de sprijinul majorităţii parlamentare formate în jurul popularilor, social-democraţilor şi al liberalilor de la Renew.

    În vârstă de 38 de ani, Victor Negrescu a reprezentat România în calitate de membru al Parlamentului European (2014 – 2017, 2020 – prezent), deținând și alte roluri administrative în legislativul european, precum cea de chestor şi cea de vicepreşedinte al Comisiei pentru Educaţie şi Cultură. Nu în ultimul rând, Victor Negrescu a fost desemnat negociator-şef al Parlamentului European privind bugetul european pe anul 2025.

    “Voi căuta să fiu mai mult decât un vicepreşedinte al legislativului european, voi continua să fiu o voce puternică pentru români la nivelul instituţiilor europene pentru că astăzi, mai mult ca oricând, trebuie să demonstrăm că putem conta şi ne putem impune, cu profesionalism, punctele de vedere”, a declarat noul vicepreşedinte Victor Negrescu, precizând că s-a prezentat în faţa parlamentarilor europeni cu trei priorităţi clare: democratizarea şi deschiderea Parlamentului European către cetăţeni, respect faţă de toţi eurodeputaţii din toate statele membre şi întărirea rolului legislativului în procesul decizional european:

     “Aş dori să influenţez bugetul acestei instituţii şi procesul decizional la nivelul mai multor comisii din Parlamentul European, în aşa fel încât agenda legislativului european să corespundă mai mult cu agenda cetăţenilor.”

    Celălalt vicepreședinte din România, Nicolae Ştefănuţă (42 de ani), parlamentar european începând din 2019, a obținut actualul mandat de eurodeputat ca independent, dar în Parlamentul European este afiliat Verzilor, al patrulea grup ca pondere în legislativul european, grup care, deşi nu se află oficial în interiorul majorităţii, sprijină ideea izolării extremelor.

    Nicolae Ştefănuţă: “Verzii participă la cordonul sanitar, la această iniţiativă de păstrare a centrului pro-european şi vrem să arătăm că suntem parteneri serioşi. Sper ca şi celelalte grupuri să fie parteneri serioşi pentru guvernarea acestui continent.” 

    „Este o onoare pentru mine să devin astăzi vicepreşedinte al Parlamentului European, dar şi o mare responsabilitate. Îmi propun să aduc Parlamentul mai aproape de oameni, în special de tineri. Criza socială, inegalitatea, discriminarea îi fac pe tineri să fie îngrijoraţi de viitor. Noi, întregul birou al Parlamentului, avem datoria să le arătăm că democraţia europeană funcţionează, că drepturile lor sunt respectate şi că vocea lor este ascultată”, a declarat Nicolae Ştefănuţă.

  • Victor Negrescu şi Nicolae Ştefănuţă, vicepreşedinţi ai Parlamentului European

    Victor Negrescu şi Nicolae Ştefănuţă, vicepreşedinţi ai Parlamentului European

    Eurodeputaţii români Victor Negrescu (S&D) şi Nicolae Ştefănuţă (Verzi) au fost aleşi marţi în funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului European.

     

    Victor Negrescu a obţinut 394 de voturi, iar Nicolae Ştefănuţă 347 de voturi în prima rundă de vot.

     

    Tot marţi, eurodeputata malteză Roberta Metsola, membră a Partidului Popular European, a fost realeasă preşedinte al Parlamentului European pentru următorii doi ani şi jumătate.

     

    Metsola, care a deţinut deja această funcţie de la decesul lui David Sassoli în ianuarie 2022, a obţinut 562 voturi pentru din 623 de voturi valabil exprimate. Pentru preşedinţia PE a mai candidat marţi eurodeputata spaniolă Irene Montero, din grupul Stângii Europene, care a obţinut 61 voturi.

     

    Cei cinci chestori ai Parlamentului European vor fi aleşi miercuri, când va fi stabilit şi numărul de membri ai fiecărei comisii de specialitate a legislativului UE. Componenţa acestora va fi anunţată în 19 iulie.

  • Ce aşteptaţi de la viitoarele alegeri europene?

    Ce aşteptaţi de la viitoarele alegeri europene?

    Radio România, serviciul public, a câştigat un proiect editorial cofinanţat de Parlamentul European, de informare privind viitoarele alegeri europene din 6-9 iunie 2024, “YOU+EU 2024 and beyond”.



    În cadrul acestui proiect, Radio România realizează podcasturi, animaţii video şi infografice, 12 dezbateri în România, ca şi două dezbateri în limbila română şi engleză, la Bruxelles, pe teme europene.



    A doua dezbatere de la Bruxelles s-a desfăşurat pe 23 ianuarie 2024 la sediul Parlamentului European şi a avut tema “Ce aşteptaţi de la viitoarele alegeri europene? Cum pot fi determinaţi tinerii să meargă la vot?“.



    Ce


    Moderator a fost Bogdan Isopescu, corespondentul Radio România la Bruxelles, iar participanţii la dezbatere au fost eurodeputaţii Siegfried Mureşan, PNL, Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), Președintele Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova, Ramona Strugariu, REPER, Grupul Renew Europe, Vicepreședintă a Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova, Vincze Loránt, UDMR, Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), Vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri constituționale, Nicolae Ştefănuţă, independent, Vicepreședinte al Grupului Verzilor/Alianța Liberă Europeană, şi Laurenţiu Plosceanu, Vicepreşedinte pentru Comunicare al Comitetului Economic şi Social European. Nu a mai putut participa, din motive de agendă, un reprezentant al Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor.



  • The European Parliament: Preliminary End of Term Review

    The European Parliament: Preliminary End of Term Review

    Radio Romania, the public service, won an editorial project, “YOU+EU 2024 and beyond”, co-financed by the European Parliament, providing information on the upcoming European elections scheduled for June 6-9, 2024.



    Under this project, Radio Romania produces podcasts, video animations and infographics on European topics, as well as 12 debates, in Romania, and two debates in Romanian and English, in Brussels.



    The first debate in English was held in Brussels, on November 28, 2023, at the headquarters of the European Parliament, themed “The European Parliament: Preliminary End of Term Review”.



    The debate was moderated by Diana Petrescu, deputy chief editor, Radio Romania International, and involved the participation of MEPs Mercedes Bresso, Partito Democratico, Italy, Vice-President of the Commission for Development, and Nicolae Ştefănuţă, Independent, Green Group/European Free Alliance, member of the Committee on Budgets, as well as of the former European Commissioner for Internal Market, Industry, Entrepreneurship and SMEs, Elżbieta Bieńkowska, Poland, and Olivia Serra Calvo, President of the European Student Think Tank.




  • Pactul Verde European

    Pactul Verde European


    Schimbările climatice și degradarea mediului reprezintă o amenințare la adresa existenței Europei și a întregii lumi. Pentru a o contracara, Pactul verde european va transforma UE într-o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.



    Nicu Ștefănuță face parte din Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană și a fost de la început un susținător activ al Pactului Ecologic European. S-a implicat în combaterea schimbărilor climatice, a susținut măsuri pentru o tranziție verde, s-a implicat în stabilirea regulilor europene pentru protejarea pădurilor și mediului.





    Disclaimer: Sprijinul Parlamentului European pentru producerea acestui podcast nu constituie o aprobare a conținutului, care reflectă doar opinia autorului. Parlamentul European nu poate fi făcut responsabil pentru nicio utilizare a informațiilor conținute în podcast.







  • Calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa

    Calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa

    Comisia Europeană a venit în faţa
    Parlamentului European cu o propunere ce vizează îmbunătăţirea calităţii
    aerului în Uniunea Europeană. Această propunere prevede standarde ambițioase,
    dar realizabile, privind calitatea aerului, conservarea și îmbunătățirea
    fiabilității rețelei de monitorizare a aerului în Uniunea Europeană, furnizarea
    de informaţii mai bune și mai armonizate pentru cetățeni, dar şi instituirea
    unui nou drept pentru cetățeni de a cere compensații pentru sănătatea afectată
    de poluare.

    Despre cât de necesară este legislaţia europeană privind calitatea
    aerului, aflăm de la eurodeputatul Nicolae Ştefănuță.


    Cum îi explici bunicului
    Anei cancerul pulmonar de care suferă, deși omul nu a fumat niciodată, nu are
    un istoric medical de acest gen, dar trăiește în cel mai poluat oraș din
    România, în București. Zile întregi s-au plâns locuitorii orașului Cluj de
    mirosurile urâte din oraș. Ele vin de la o groapă de gunoi care este neconformă
    cu regulile europene și în care s-au îngropat peste 40 de milioane de euro.

    Aerul curat este un drept. Nu este ca la tonomat. Nu este plătește ca să
    respiri. Prin legea europeană pe care o votăm, vrem să obligăm statele să își
    protejeze cetățenii, să măsoare ca lumea calitatea aerului și, dacă există
    depășiri, să ia măsuri, să îi pedepsească pe cei vinovați.

    Am creat dreptul
    pentru cetățeni de a merge în instanță pentru prima oară în istoria Uniunii
    Europene. Este fenomenal. Dar am creat, şi mai important, elementul de a crea
    despăgubiri pentru cetățeni, pentru că ei suferă de la acele microparticule
    care sunt în aer. Trăiești sănătos, dar te omoară în acest moment aerul
    orașului tău pentru că autorităților nu le pasă, iar unii își îndeasă
    buzunarele pe plămânii voștri. Câți bani și câtă viață mai trebuie să plătească
    oamenii? Câtă sănătate să mai dea ei? Merităm un aer european curat cu toții.


  • Raportul IPCC privind schimbările climatice

    Raportul IPCC privind schimbările climatice

    Pe 20 martie 2023, Grupul
    Interguvernamental de Expertiză privind Schimbările Climatice (IPCC) și-a
    încheiat cel de-al șaselea ciclu de evaluare prin publicarea raportului privind
    schimbările climatice. Acest raport oferă starea consolidată a cunoștințelor
    privind știința schimbărilor climatice și rezumă principalele constatări din
    ultimii opt ani. Raportul arată că Terra se încălzește rapid din cauza
    influenței umane, iar acest lucru provoacă deja efecte negative pe scară largă
    asupra oamenilor și naturii, punând în pericol viețile și mijloacele de trai.


    Raportul IPCC a fost dezbătut şi în Parlamentul European, pe 20 aprilie, ocazie
    cu care eurodeputatul Nicolae Ştefănuţă a insistat asupra implementării urgente
    a măsurilor asumate de Uniunea Europeană în cadrul Acordului de la Paris, din
    2015.


    Vreau să le spun
    oamenilor care ne privesc: Europa verde nu e un moft, e o necesitate pentru
    viață, dar și pentru economie. Trebuie să spun că, deși avem Acordul de la
    Paris din 2015 și au trecut opt ani de atunci, implementarea e mult prea lentă,
    banii sunt puțini și statele membre se fac că lucrează, dar nu implementează. Am
    promis cetățenilor că nu lăsăm pe nimeni în urmă. Tranziția verde fără echitate
    socială nu se va face. La o lună de la ultima publicare a raportului IPCC, în
    România a demarat primul proces climatic din istorie de către Asociația
    Declic la Cluj și este susținut de mai multe organizații de mediu. Am văzut
    cazuri similare în Olanda, în Franța, iar acum se derulează la CEDO judecata în
    speța Damien Karem versus Franța. Aceste procese nu vor face decât să se
    multiplice, pentru că oamenii își cer drepturile – drepturile la viață, la
    sănătate, drepturile climatice, la un viitor. Atunci, noi ar trebui să ne
    grăbim cu implementarea, pentru că altfel ne va costa bani, altfel, cetățenii
    nu ne vor înțelege, altfel, vom pierde competiția la nivel mondial. Asta este
    calea pentru Europa. Asta este ceea ce trebuie să facem în viitor.


  • Rezoluție a PE privind bugetul UE

    Rezoluție a PE privind bugetul UE

    Parlamentul European a votat o rezoluție privind bugetul Uniunii Europene pentru 2023. Eurodeputaţii au anulat aproape toate reducerile aplicate de Consiliu care însumau peste 1,6 miliarde de euro pentru un buget care să abordeze mai eficient consecinţele războiului din Ucraina şi procesul de redresare în urma pandemiei, informează Agerepres care citează un comunicat al PE.



    Una dintre modificările aduse bugetului este adăugarea unei sume de 853 milioane de euro pentru finanţarea iniţiativelor care sprijină tinerii refugiaţi și cercetătorii din Ucraina, prin intermediul programelor europene. Eurodeputații susțin alocarea a 250 de milioane de euro pentru ajutorul umanitar, Fondul pentru azil, migraţie şi integrare ar urma să primească 100 de milioane de euro, Instrumentul pentru gestionarea frontierelor şi vizelor este suplimentat cu 25 milioane EUR , iar alte 162 milioane de euro ar merge către Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare şi cooperare internaţională (IVCDCI – Europa globală) pentru vecinătatea sudică şi estică a UE.



    Jumătate de miliard pentru facturi și independență energetică



    Parlamentul European a mai propus fonduri suplimentare de peste 500 de milioane de euro, menite să sporească independenţa energetică a statelor membre şi să sprijine cetăţenii şi IMM-urile care vor avea de plătit facturi ridicate la energie, cu accent pe tranziţia verde şi biodiversitate.



    Totodată, forul legislativ european a reintrodus în bugetul UE pentru anul următor cele 200 de milioane de euro pentru programul EU4Health reduse anterior de către Consiliu şi a adăugat alte 25 de milioane de euro cu scopul de a face sistemele naţionale mai reziliente, atâta timp cât pandemia de COVID-19 nu s-a încheiat, după cum se arată în textul rezoluţiei.



    În forma votată de forul legislativ european, angajamente de plată pentru anul viitor ajung la 187,3 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creştere de 1,7 miliarde de euro faţă de proiectul de Comisia Europeană. De asemenea, PE a stabilt un nivel global al creditelor de plată de 167,6 miliarde de euro.





    Nicolae Ștefănuță: Bugetul multianual trebuie revizuit urgent



    Eurodeputatul Nicolae Ştefănuţă (Renew Europe), raportor general pentru bugetul UE pe 2023 a declarat: “Astăzi am votat în Parlament un buget care acordă prioritate păcii, securităţii energetice şi unei redresări economice mai rapide. Când Rusia se comportă în mod josnic, noi ridicăm ştacheta. Parlamentul a solicitat fonduri suplimentare în bugetul UE din 2023 pentru a-i ajuta pe cetăţenii noştri în timpul crizei energetice, pentru a face faţă consecinţelor războiului din Ucraina şi pentru a contribui la relansarea economiei noastre. (…) Doar bugetul UE nu va fi suficient pentru a gestiona amploarea crizelor, acesta este motivul pentru care avem nevoie urgentă de o revizuire a Cadrului Financiar Multianual”



    La rândul său, Victor Negrescu, eurodeputat S&D și raportor alternativ pentru bugetul pentru 2023 a cerut includrea unor fonduri suplimentare pentru aderarea României la spaţiul: “Un aspect important este creşterea fondurilor pentru managementul frontierelor externe ale Uniunii şi faptul că, din nou, la cererea grupului social-democrat, Parlamentul European solicită şi include sume suplimentare pentru aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen”.






  • Cine este Generația Z

    Cine este Generația Z

    Pentru unii, Generația Z înseamnă copiii care s-au născut cu tableta în mână, pentru alții, ea este aerul nou din politică, iar pentru o altă categorie de persoane, Generația Z înseamnă liberă exprimare și drepturi, pe care vor să le apere.



    Ce idealuri au tinerii din România, care fac parte din Generația Z, ce le place să facă și ce nu, care sunt lucrurile în care cred și drepturile pentru care militează?



    Răspundem la aceste întrebări și găsim altele noi în podcastul EuranetPlus, lângă președinta Asociației Elevilor Constanța, Ariana Dudună, care la doar 17 ani, luptă pentru drepturile elevilor din Constanța și a câștigat deja o bătălie.



    Datele unui Eurobarometru arată că, printre preocupările tinerilor, sistemul de educație reprezintă una dintre principalele provocări, alături de situația economică, șomajul, locuințele și mediul înconjurător.



    Să nu uităm că o treime dintre copiii din România ai Generației Z nu au acces la internet, iar 40% dintre ei sunt analfabeți funcțional.



    Ce ați făcut în ultima săptămână pentru tinerii din România?



    Răspunde deputatul european Nicolae Ștefănuță, membru al Parlamentului European din 2019. El consideră că sărăcia și lipsa de posibilități materiale, iar mai nou sănătatea mintală sunt principalele provocări ale tinerilor din România. Totodată, eurodeputatul apreciază că avem de învățat de la cei din Generația Z faptul că sunt mai deschiși față de lume, acceptă cu ușurință provocările și au o deschidere mai mare față de echitate și libertate.



    Generația Z nu sunt doar copiii de pe TikTok, sunt și cei care nu au acces la internet, mamele minore, dar și tinerii care luptă pentru principiile în care cred și pentru drepturile lor.




  • Instrumentele europene de combatere a pandemiei

    Instrumentele europene de combatere a pandemiei

    Al patrulea val pandemic a declanșat în câteva state ale Uniunii Europene, în
    frunte cu România, cel mai negru bilanț al deceselor din ultimii doi ani,
    provocate de infectarea cu noul coronavirus. A fost nevoie de transportul unor
    pacienți în alte state europene pentru a beneficia de Terapie Intensivă și de
    donații venite din blocul comunitar pentru spitalele din România.

    Eurodeputatul
    Nicolae Ștefănuță vorbește despre eforturile făcute pentru ca țara noastră să
    beneficieze de importantul sprijin al statelor membre UE în lupta cu pandemia
    de coronavirus, dar și despre întâlnirea pe care a avut-o de curând cu
    reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății:


    Am vorbit cu toate instituțiile europene și internaționale să ne ajute. Și
    cu ce ne ajută? Cu medicamente care lipsesc în spitale, ne ajută cu generatoare
    de oxigen, ne ajută cu medici care vin în România, își suflecă mânecile și ne
    ajută spitale pentru că medicii noștri nu mai fac față, ne ajută cu transfer de
    pacienți în străinătate, nu pentru
    experimente, așa cum am văzut o minciună gogonată pe rețele de socializare, ci
    pentru a salva oameni. Vorbim de spitale responsabile din Europa, cum și-ar
    permite cineva să creadă că altceva se întâmplă cu acești oameni. Iar acum, la
    Organizația Mondială a Sănătății, am vorbit cu doctorul Tedros Ghebreyesus,
    șeful acestei organizații, și l-am convins să ajute România, a trimis deja o
    delegație în România. Și OMS poate să ajute cu echipamente, dar mai mult de atât, l-am rugat să ne ajute pe
    partea de conștientizare a vaccinării, la noi există un mare scepticism sau p
    lipsă de informare, iar atunci oamenilor trebuie să le răspundem la întrebările
    legitime.





    Recent, Comisia Europeană a prezenta
    un portofoliu de 10 mijloace terapeutice potențial eficace împotriva noului
    coronavirus, dar după cum subliniază și comisarul european pentru sănătate,
    Stella Kyriakides, vaccinarea este singurul instrument de prevenire a
    spitalizărilor și a deceselor cauzate de Covid-19. Din nefericire, chiar dacă
    România beneficiază de privilegiul de a avea acces la imunizarea cu cele mai
    bune seruri, rata de vaccinare din țara noastră rămâne scăzută, după cum
    constată și eurodeputatul Nicolae Ștefănuță:


    Acel 31% procent de vaccinare, care este cel mai prost din Uniunea
    Europeană, are consecințe foarte grave și speciale pentru noi în România. Știu
    că oamenii se așteaptă la remedii medicamentoase. Ele nu există încă, există doar
    medicamente care te ajută în stadiul de boală, dar singurul remediu pe care îl
    avem în acest moment, cu o eficacitate de peste 90% și cu reducerea
    mortalității, adică mortalitate este dramatic redusă, este vaccinarea. Noi,
    România, avem aceleași vaccinuri ca toate cele mai bogate state din lume și ele
    stau în frigidere și se perimă pentru că noi nu suntem în stare să le luăm.
    Sunt țări ale lumii acesteia, țări sărace, care se roagă la Dumnezeu în fiecare
    zi ca guvernele lor să aibă vaccinuri ca să îi salveze din criză. Pandemia nu se
    poate opri într-un singur loc, granițele sunt poroase, oamenii circulă și de
    aceea Uniunea Europeană trebuie să sprijine statele din jur, o și face, a donat
    vaccinuri. Gândiți-vă că și noi am donat vaccinuri Republicii Moldova, dar nu
    din ale noastre, ci din ale Uniunii, dar, în mod evident, noi, membri ai
    Uniunii Europene suntem într-o poziție privilegiată, avem ajutor extern, de la
    germani, maghiari, francezi, de la Uniunea Europeană și ar trebui să profităm
    de ajutorul ăsta și ar trebui să ieșim din criza asta.


  • Sprijin pentru tinerii europeni în bugetul comunitar pentru anul viitor

    Sprijin pentru tinerii europeni în bugetul comunitar pentru anul viitor

    Nicolae Ștefănuță, raportorul grupului Renew Europe pentru bugetul Uniunii
    Europene pe anul 2022 a propus mărirea finanțării pentru mai multe priorități
    ale Uniunii, printre care și suplimentarea cu peste 100 de milioane de euro a
    fondurilor acordate programului Erasmus. Eurodeputatul român consideră că
    tinerii și copiii se numără printre categoriile cela mai afectate de pandemia
    de coronavirus și trebuie să beneficieze e un sprijin financiar mai consistent
    pentru accesul la burse și educație:



    Tineri sunt, pentru mine, foarte importanți și eu sunt responsabil pe
    bugetul european pentru anul 2022 și m-am gândit la ei pentru că au suferit
    enorm în contextul crizei COVID. Efectele sociale asupra tinerilor au fost
    dramatice, faptul că nu au mai putut socializa, nu au mai putut ieși, nici nu
    putem cuantifica lipsa mersului la școală sau la facultate. Efectul anului 2020
    se va vedea pe următorul deceniu și atunci, m-am concentrat pentru ca bursele
    Erasmus, care nu au putut fi acordate în 2020 pentru că nu s-a circulat în
    Uniunea Europeană, să fie acordate în 2022, să nu pierdem banii, să îi punem
    înapoi, ca să întărim ajutorul european pentru burse și studenți. Țin foarte
    mult și la subiectul copiilor, acolo colegul meu, Dragoș Pâslaru a lucrat pe o
    garanție (n.r. Garanția pentru copii) care să ajute copiii să înceapă școala și să aibă un
    sprijin la nivel european.





    O problemă cu care se confruntă mulți tineri europeni este găsirea unui loc
    de muncă compatibil cu domeniul în care și-au efectuat studiile. De aceea,
    tinerii trebuie ajutați prin instrumentele puse la dispoziție de Uniune pentru
    a intra în câmpul muncii acolo unde își pot pune în valoare cunoștințele
    dobândite.

    Din nou, Nicolae Ștefănuță: Mai e o chestiune care mă preocupă în privința tinerilor: primul job.
    Tinerii trec de la un stagiu neplătit la altul, se chinuie mult pentru a obține
    un job care să fie plătit conform pregătirii lor, căci de aceea fac o
    facultate, nu neapărat să lucreze în locuri care nu se potrivesc cu pregătirea
    lor. Partea aceasta de a intra pe piața muncii în Uniunea Europeană, există un
    instrument (n.r. Primul
    tău loc de muncă EURES) pentru tineri pe care noi îl finanțăm și am ținut anul acesta să îl
    creștem pentru este foarte important să oferim un sprijin firmelor care
    angajează tineri. Pentru tineri, primul job este esențial, este cel care îi
    plasează în carieră, iar noi nu trebuie să abuzăm de energia și dinamismul lor,
    oferindu-le salariul minim mereu și oportunități limitate.





  • Inițiativa cetățenească europeană “ReturnthePlastics”

    Inițiativa cetățenească europeană “ReturnthePlastics”

    Comisia Europeană a înregistrat, luna trecută, inițiativă cetățenească
    europeană ReturnthePlastics prin care se cere punerea în aplicare a unui
    sistem de garanție-returnare la nivelul UE pentru reciclarea sticlelor din
    plastic. Organizatorii inițiativei doresc încurajarea statelor membre pentru a lua
    măsurile necesare ca supermarketurile care să instaleze distribuitoare pentru
    reciclarea sticlelor din plastic. De asemenea, se mai cere prin această
    inițiativă plata de către întreprinderile producătoare de sticle din plastic a
    unor taxe pentru reciclare și pentru sistemul de garanție-returnare a pet-urilor.

    Eurodeputatul Nicolae Ștefănuță vorbește despre pericolul deșeurilor de
    plastic, pornind de la date îngrijorătoare privind România:


    An de an, în România, avem 6 milioane de tone de deșeuri de suplimentare
    și sunt foarte mulți oameni care mor din cauza poluării. Este foarte important
    pentru români să aibă un mediu mai curat și o sănătate bună. Românii trăiesc în
    medie mai puțin decât ceilalți europeni și din cauza acestei poluări, de aceea
    e important să avem un sistem de reciclare făcut cu cap. Inițiativa aceasta,
    venită de la un milion de cetățeni europeni, arată exact preocuparea pentru un
    sistem bun de reciclare a sticlelor de plastic. M-aș bucura foarte mult să avem
    și în România așa ceva, partidul din care fac parte, USR-Plus, a propus un
    astfel de sistem, aș fi vrut să îl văd deja adoptat și inițiativa cetățenească
    vine exact în direcția aceasta ca oamenii să primească o garanție pentru
    sticlele pe care le cumpără, astfel să fie un imbold ca ei să le recupereze și
    să le ducă înapoi (n.r. la magazin), apoi să le introducem în economia
    circulară, adică acel plastic să fie refolosit, să nu fie aruncat cum se
    întâmplă acum.



    Sistemul de garanție-returnare există deja în mai multe state din Uniunea
    Europeană, dar eurodeptutatul Nicolae Ștefănuță speră ca acesta să devină
    obligatoriu cu ajutorul acestei inițiative cetățenești:


    (Inițiativa), odată adoptată, poate duce la o legislație din partea
    Uniunii Europene la care vom participa și noi, în Parlamentul European. Deci,
    poate deveni obligatoriu ca fiecare stat membru al UE să aibă un astfel de
    sistem. Mi se pare imperios necesar să fie obligatoriu un astfel de sistem. Ați
    menționat că sunt unele state care au deja sistem, precum Croația sau Lituania.
    Experiența lor a arătat că un sistem de reciclare face ca 90% din sticlele de
    plastic să fie adunate prin acest sistem și să producă materiale noi, adică să
    nu aducem noi și noi materiale de plastic, pentru că ne vom scufunda într-o mare
    de plastic în marile oraș, ceea ce nu este deloc în regulă.


  • Combaterea dezinformării și comunicarea strategiei de vaccinare în UE

    Combaterea dezinformării și comunicarea strategiei de vaccinare în UE

    Uniunea Europeană întâmpină probleme în campania de vaccinare anti-COVID. De
    la bun început, comunicarea privind vaccinarea a fost bruiată de dezinformări
    și știri false, promovate cel mai des prin rețelele de socializare. Nicolae
    Ștefănuță, eurodeputat din grupul Renew Europe, observă, însă, că din ce în ce
    mai mulți cetățeni ai Uniunii prind încredere în campania de vaccinare și
    enumeră elementele principale care trebuie integrate în comunicarea liderilor
    europeni și naționali cu populația:


    Numai cu transparență, cu toate datele științifice pe masă, cu datele ce
    țin de contracte și cu un pic empatie, că nu trebuie pentru că nu putem
    consider oamenii inferiori dacă au păreri sau informații mai limitate pe care
    le primesc prin rețelele de socializare sau de la colegi și prieteni. Trebuie
    să facem o campanie de comunicare serioasă, dar și umană. Cred că și noi avem o percepție oarecum
    greșită pentru că vedem pe social media anumite voci de acest gen, eu, însă
    vorbind cu oamenii din teren, cu medici rurali, cu medici de familie, (n.r. am
    observat că) există o cerere imensă pentru vaccin. De îndată ce au văzut
    prietenii, colegii, familia,
    președintele sau guvernul vaccinându-se, lumea a căpătat încredere și
    numai crede acele voci care, de multe ori sunt plătite și co-interesate să
    împrăștie un anumit tip de informație – am discutat în Comisia de Externe despre
    cei 12.000 de angajați ai Kremilnului care împrăștie știri false cu conturi de
    diverse limbi străine, inclusiv românești – însă, prin experiența concretă,
    lumea a căpătat încredere în vaccin, și așa este normal, este un lucru bun. Cu
    cât lumea va fi mai sănătoasă și mai în siguranță grație acestui vaccin, cu
    atât știrile false se combat.




    Întârzierile apărute în livrarea de vaccinuri, au provocat, nemulțumiri în
    rândul populației UE. Recent, președinta Comisiei Europene, Ursula von der
    Leyen, a recunoscut faptul că s-au făcut câteva greșeli în strategia de
    vaccinare a Uniunii, legate de relația cu companiile farmaceutice care nu au
    reușit să asigure cantitățile de vaccinuri promise inițial. Despre aceste erori
    vorbește și eurodeputatul Nicolae Ștefănuță:


    Bineînțeles că au fost niște ezitări, care au dus la anumite probleme:
    comunicarea nu a fost foarte clară, în privința cantităților de vaccin trebuia
    spus foarte clar câte doze sunt și când sunt ele pentru că, odată cu începerea
    campaniei de vaccinare, lumea s-a aștepta ca vaccinurile să curgă ca un fluviu
    constant și cu debit mare. Însă, primul trimestru se concentra mult pe vaccinul
    de la compania AstraZeneca, cea care a dezvoltat cel mai târziu vaccinul, deci asta nu
    cunoștea publicul că primul trimestru dina 2021 se baza o formulă în care
    cantitățile (n.r de vaccinuri) de la AstraZeneca decât de la celelalte companii. Acest lucru
    se va schimba în trimestrul doi, chiar și în acest prim trimestru, prin achiziții
    suplimentare de vaccinuri de la Moderna și Pfizer, și sunt că vom avea un ritm
    constant și bun de vaccinare, ceea ce va fi un succes, ci nu o problemă
    europeană.