Radio România Internațional

Tag: Nicolae Ștefănuță

  • Relația UE-SUA după schimbarea administrației de la Washington

    Relația UE-SUA după schimbarea administrației de la Washington

    Uniunea Europeană este pregătită să îmbunătățească dialogul cu SUA, odată
    cu schimbarea administrației de la Washington. De altfel, imediat după ce a
    fost confirmat ca învingător, Joe Biden a primit invitația oficială de a
    participa la o reuniune specială cu liderii Uniunii, ce va fi organizată în
    aceste an, la Bruxelles. Europa crede
    într-o colaborare mult mai eficientăîn lupta cu pandemia de coronavirus, și dorește o
    revitalizare a relațiilor comerciale cu Statele Unite, spune eurodeputatul
    Nicolae Ștefănuță:


    Trebuie să lucrăm cu Statele Unite să ieșim din criză împreună. Fiecare ne
    zbatem acumsă implementăm strategia de vaccinare. Vreau să reamintesc că
    noi suntem printre fericiții 10% din întreaga lume care au acces la vaccin -
    Europa, Statele Unite, ale state bogate ale lumii – și, practic, prin
    implementarea strategiei de vaccinare vom putea ieși din această neagră criză
    economică. Atât noi, cât și Statele Unite, am pus foarte mulți bani deoparte
    pentru investiții, pentru revitalizarea economiei, pentru că de ea depind
    viitorul nostru și viețile noastre. Trebuie să ne re-împrietenim cu SUA, deoarece
    în fosta administrație au fost foarte multe blocaje tarifare care au adus sânge
    rău relației economice UE-SUA. Eu susțin deschiderea acestei piețe
    transatlantice, consider că Statele Unite sunt un aliat esențiali, sunt similari
    și trebuie să fim aproape de ei.



    O altă prioritate a Europei este combaterea schimbărilor climatice, de acea
    liderii UE se așteaptă ca sub noua conducere, SUA să redevină parte din pactul
    pentru mediu de la Paris, semnat în 2015, și să fie un partener important în
    lupta pentru protejarea mediului înconjurător.


    Președintele Trump a părăsit Acordul pentru mediu de la Paris, spunând că,
    prin această mișcare,dă din nou
    viață cărbunelui sau altor industrii. Era o minciună, de aceea oamenii din
    acele state cărora le-a promis că face această schimbare adică Wisconsin sau
    Pennsylvania nu l-au mai ales de data asta. Populismul este seducător dar costă.
    Președintele Biden a afirmat că, din prima zi, va reveni în Acordul de la
    Paris. În plus, și-a numit un om foarte cunoscut și foarte capabil în mediile
    politice de la Washington – John Kerry, fost candidat prezidențial – ceea ce
    este o dovadă de seriozitate. Eu mă aștept ca Statele Unite să sesizeze această
    oportunitate pentru că a face investiții, sustenabile, prietenoase cu mediul
    pentru că este business-ul viitorului, de aceea cred că SUA se vor bate să fie
    lider și pe această piață. Până acum noi, Europa, suntem lider pe această
    piață, deci mă aștept să avem concurență din partea americanilor, dar e bine
    pentru că vom duce împreună această revoluție ecologică în lume și suntem mereu
    mai puternici dacă Statele Unite sunt alături de noi.


  • Cum ar urma să arate Strategia UE pentru păduri post-2020?

    Cum ar urma să arate Strategia UE pentru păduri post-2020?

    Ce înseamnă o pădure? La această întrebare, aparent simplă, nu există un răspuns comun pentru toate statele Uniunii Europene. Dat fiind că tratatele nu menționează pădurile în mod expres, Uniunea nu dispune de o politică forestieră comună. Prin urmare, politica forestieră rămâne în primul rând o competență națională.

    Totuși, există o Strategie a UE pentru păduri, care a fost instituită în 2013 pentru a coordona răspunsul Uniunii Europene la provocările cu care se confruntă pădurile și sectorul forestier din UE.

    Strategia UE pentru păduri post-2020, mult mai ambițioasă, este programată pentru publicare de către Comisia Europeană la începutul anului 2021.

    Pădurile și alte zone împădurite acoperă în prezent aproximativ 43% din suprafața UE, ajungând la cel puțin 182 milioane de hectare, și reprezintă 5% din suprafețele forestiere mondiale.


  • Protejarea pădurilor și combaterea tăierilor ilegale

    Protejarea pădurilor și combaterea tăierilor ilegale

    Comisia Europeană cere României măsuri mai ferme pentru stoparea tăierilor
    ilegale. Executivul de la Bruxelles consideră că inconsecvențele din legislația
    națională nu permit autorităților române să verifice cantități mari de lemn
    recoltat ilegal. Totodată, Comisia a constatat că unele habitate forestiere
    protejate au dispărut din cadrul siturilor protejate prin rețeaua Natura 2000.


    Circa 20 de milioane de metri cubi de lemn sunt tăiați ilegal în România în
    fiecare an, conform unei declarații a ministrului mediului de la București, iar
    o parte din lemn provine din pădurile virgine. Eurodeputatul Nicolae Ștefănuță
    consideră că România trebuie să ia în considerare măsuri suplimentare pentru
    protejarea și extinderea spațiului forestier:


    DNA-ul pădurilor și Codul
    silvic au fost lucruri bune care s-au
    întâmplat vara aceasta, însă insuficiente. România mai trebuie să facă pași
    pentru a opri exploatările din zonele protejate și tăierile ilegale, dar și
    pentru a avea sisteme digitale de trasare și de monitorizare ca să nu mai fim
    rușinea Europei în ceea ce privește tăierile ilegale. Românii își iubesc pădurea, trebuie să o
    protejăm, trebuie să și plătim oamenii care sădesc copaci, trebuie să plătim
    agricultorii care lasă o parte din teren pentru pădure sau care contribuie la
    restabilirea sănătății pădurilor
    degradate.




    Protecția mediului înconjurător este o prioritate a mandatului Ursulei von
    der Leyen în fruntea Executivului comunitar,
    de aceea Uniunea Europeană pune la dispoziție mai multe resurse și
    pentru împăduririle din spațiul comunitar.
    Astfel, peste 3 miliarde de copaci vor fi plantați în următorul deceniu,
    spune Nicolae Ștefănuță:


    Pe partea de strategie forestieră,
    Uniunea Europeană face mai multe
    lucruri: plantăm masiv arbori și copaci în toată Uniunea, un total de 3
    miliarde până în 2030, se vor subvenționa, de asemenea, construirea de parcuri,
    de grădini urbane, de acoperișuri urbane. Deja există prin cadrul Programului
    Operațional Regional subvenționări de acest gen. Practic, plantare masivă în
    următorii zece ani este mesajul Uniunii Europene. Mai este unul, cel al
    penalizării tăierilor ilegale, inclusiv prin aportul instituțiilor europene,
    precum OLAF sau noul parchet general european, condus de Laura Codruta Kovesi. DNA-ul
    pădurilor din țară este o inițiativă
    foarte bună care sper să rămână în picioare, dar în același timp, Uniunea
    Europeană își dedică propriile instituții în combaterea tăierilor ilegale.



  • Lipsa măsurilor privind poluarea în România

    Lipsa măsurilor privind poluarea în România

    Comisia Europeană a cerut
    României, Greciei şi Maltei să adopte primele programe naționale de control al
    poluării atmosferice și să le comunice până la 1 aprilie. Un termen destul de
    scurt pentru autorităţile de la Bucureşti care nu sunt la primul avertisment legat
    de lipsa măsurilor pentru reducerea şi controlul poluării.


    Nicolae Ştefănuţă, eurodeputat
    din grupul Renew Europe şi membru al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și
    siguranță alimentară explică ce se poate întâmpla dacă România nu se încadrează
    în termenul oferit:



    Procedura de infringement este
    deschisă de această notificare iar, în urma ei, guvernul are două luni să
    adopte legislaţia UE. Dacă nu va realiza acest lucru, Comisia Europeană ne va
    trimite un aviz formal, motivat iar în urma acestui aviz guvernul va avea încă
    două luni să se adapteze. Dacă nu va reuşi nici în acest timp specificat,
    atunci Comisia poate merge la Curtea de Justiţie a UE şi ne putem alege cu sancţiuni
    financiare severe. Dacă nu vom plăti acele sancţiuni, cum se întâmplă destul de
    des, vom plăti şi sumele pentru întârzieri, Deci, consecinţele sunt dramatice,
    dar eu sper ca guvernul să ia cât mai în serios această procedură de
    infringement dechisă pe problema pădurilor şi pe calitatea aerului.



    Noul Pact ecologic european, prin
    care UE îşi propune să devină neutră climatic până în anul 2050, este o soluţie
    pentru ca România să îşi rezolve probleme legate de poluare, consideră Nicolae
    Ştefănuţă:


    Noi trebuie să ne conectăm la
    Pactul ecologic european şi nu dintr-o obligaţie, ci din oportunitate. Vor
    exista foarte mulţi bani, vormim de 500 de miliarde de euro care vor fi puşi la
    dispoziţie. Noi trebuie să reducem emisiile de carbon, dar nu trebuie să privim
    acest fapt ca pe o corvoadă, ca un lucru care va afecta industria. Trebuie să
    ne uităm la oportunităţi, iar printre acestea se numără: eficientizarea termică
    a clădirilor, pentru care vor exista foarte mulţi bani de la Uniunea Europeană,
    de la Banca Europeană de Investiţii, împăduriri, tot ce ţine de mediu, de
    reciclare selectivă şi de economia circulară.


    Conform unui studiu al
    organizaţiei Global Alliance on Health and Pollution, peste 20.000 de români mor
    anual din cauza poluării, ceea ce plasează România pe locul opt în Europa la numărul
    de decese cauzate de poluare.


  • Planul european de combatere a cancerului

    Planul european de combatere a cancerului

    Pe 4 februarie, în
    fiecare an, este Ziua Mondială de Combatere a Cancerului. Anul acesta, au fost
    demarate discuții la nivel european pe această temă.

    Planul european de
    combatere a cancerului: un acces mai bun la tratarea cancerului în Europa     este
    un proiect lansat de europarlamentarul Nicolae Ștefănuță. Acest proiect face
    parte din programul președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen:

    Este un plan la care lucrăm cu toții,
    Comisia Europeană și Parlamentul European. E important, fiindcă e bătălia
    secolului. Cancerul e o luptă care se poate câștiga cu investiții strategice,
    cu prevenție foarte multă și cu lupta împotriva schimbărilor climatice. Inclusiv
    aceste fenomene de mediu au un impact. E un mesaj foarte important. E la fel ca
    atunci când americanii au trimis un om pe lună. Europenii pot învinge
    cancerul.


    Datele Eurostat arată o
    tendință de scădere a persoanelor bolnave de cancer în vestul UE, în timp ce în estul UE numărul
    cazurilor este în creștere. Printre cauzele recunoscute: stilul de viață și
    prevenția. Pe acest fond, avem inechități mari la nivelul statelor membre,
    spune europarlamentarul Nicolae Ștefănuță:

    A trata un cancer e foarte costisitor.
    De aceea, o investiție strategică ar fi să lucrăm foarte mult pe prevenție, pe
    analize pentru cancerele care se pot depista rapid. În România, doar 10% dintre
    femei își fac un control pentru cancerul de sân, pe când, în țările din vestul
    UE, cifra atinge și 90%. Iar cancerul de sân e o formă de cancer care se poate
    preveni. Programul Național de Sănătate va fi una dintre axele finanțate din
    fonduri europene. Apropo de inechitate, în vestul UE e mult mai ușor de tratat
    un cancer decât în România, unde medicamentele sunt scumpe sau nu se găsesc.
    Companiile farmaceutice nu intră pe piața noastră, fiindcă sunt prețuri mai
    mici de vânzare. De asemenea, și dotările sunt precare, iar cea mai dramatică
    situație e în cazul cancerelor pediatrice.


    Uniunea Europeană este
    un gigant economic, dar, din păcate, un pitic atunci când e vorba de bugetul
    pentru îngrijire medicală, spune europarlamentarul Nicolae Ștefănuță:

    Cardul european de sănătate este, din păcate, o dezamăgire pentru
    mine. El nu asigură tratament peste graniță în UE, cross-border treatment,
    decât pentru situații de urgență, nu pentru boli cronice. Prin urmare, trebuie
    să luptăm să nu ajungem în situația asta, iar, dacă ajungem, măcar prețurile să
    fie comparabile. Însă prevenția e cea mai importantă. Pentru asta, avem
    stabilite cele mai bune practici. Însă, e important ca prevenția să fie
    decontată de Casa de Asigurări, controalele medicale să fie decontabile, iar
    Planul Național de Sănătate să atragă cât mai multe fonduri, atât pentru
    cercetare cât și pentru tratare. Pe 4 februarie se lansează Planul de combatere
    a cancerului și este lupta acestui mandat de europarlamentar, alături de lupta
    împotriva schimbărilor climatice. Îi încurajez pe ascultători să ne scrie, să
    ne relateze situațiile lor, ca să înțelegem și mai bine ce probleme trebuie
    rezolvate în cadrul UE.


    Accesul
    la tratament este un drept fundamental în UE. Toti cetăţenii ar trebui să aibă
    acces la tratamente inovatoare, indiferent de situaţia lor financiară.


  • UE, în război cu plasticul

    UE, în război cu plasticul

    Uniunea
    Europeana declara război ambalajelor din plastic, ca parte a unui plan mai
    amplu de curățare a mediului european, încercând să se asigure că orice astfel
    de ambalaj va fi reutilizabil sau reciclabil până în 2030. Nicolae Ștefănuță,
    europarlamentar al României, din partea USR Plus.

    Sunt convins că
    oamenii știu deja la nivel intuitiv: plasticul ne inundă. Plasticul e produs în
    Europa de două ori mai mult decât în 1964. Practic, în 50 de ani, ne-am umplut
    de plastic. Plasticul este peste tot, în orice fel de produs, în orice materie
    comercializată și o bună parte din acest plastic nu e reciclată și ajunge în
    râurile, în oceanele, în mările, în pădurile noastre. Prin urmare, avem nevoie
    de o strategie. UE a venit cu o directivă pentru limitarea plasticului de unică
    folosință în 2018 ca parte a acestei strategii, fiindcă poluăm, iar plasticul
    nu se descompune. Rămâne în natură mult timp.


    Această directivă
    trebuie implementată la nivel național și ea prevede mai multe categorii de
    produse pentru care obligațiile sunt diferite, spune europarlamentarul Nicolae
    Ștefănuță: Există, de exemplu, o categorie de produse la
    care directiva se poate implementa ușor:
    bețigașele de urechi, paie, tacâmurile, farfuriile de plastic. Acestea
    trebuie scoase de pe piață până la finalul anului 2021. O altă categorie este
    cea pentru care avem puține alternative disponibile: ambalaje și pachete pentru
    produse din supermarket sau pahare pentru băuturi. Astfel, statele membre,
    inclusiv România, trebuie să aibă un obiectiv ambițios în privința reducerii
    până în 2026. O a treia categorie ar fi produsele care sunt deja acoperite de o
    legislație europeană, cum sunt ambalajele cu o capacitate de până la trei
    litri, unde obligația e de o reducere cu 50% până în 2025. În fine, mai există
    obligația pentru sticlele de plastic și pentru așa-numitele PET-uri. Trebuie să
    reducem plasticul din ele, să folosim material reciclabil, iar capacele și
    dopurile să fie atașate de recipient, fiindcă acestea se pierd și, astfel,
    crește masa de plastic din natură. Cumva, în funcție de specificitatea produsului
    există obligații diferite.



    Din păcate, România
    se situează la o margine inferioară: În toată Europa, 30% din deșeurile de
    plastic sunt reciclate și colectate, 25 de milioane de tone de deșeuri din
    plastic. Însă România e mult mai jos la nivelul colectării. Este sub 10%.
    Suntem mult în urma statelor membre. Pentru mine, ca europarlamentar e o mare
    prioritate sistemul de colectare. În România, nu e coerent. Fiecare oraș face
    ce poate. Oamenii, pe bună dreptate, spun: Eu aș recicla, dar nu am unde
    trimite deșeurile. Una dintre propunerile la care lucrez e ca fondurile de
    coeziune să poată fi utilizate pentru o mai bună folosire a acestor bani în
    vederea reciclării. Nu vreau să se creeze impresia că Uniunea Europeană ne
    obligă la tot felul de noi reglementări și la restrângeri ale modului nostru de
    viață, dar cred că o simțim și noi. În fiecare primăvară, după ce trece iarna,
    vedem la marginea pădurilor și a râurilor nenumărate deșeuri de plastic și ne
    dăm seama că ne omorâm singuri natura. Este bunul cel mai de preț al României.
    Trebuie să ne corectăm cu toții și prin comportamentul de consumator, dar și
    prin ajutorul financiar al UE, fiindcă singuri nu ne descurcăm.


    În Europa, recuperarea
    energiei este cea mai folosită modalitate de a elimina deșeurile din plastic,
    urmată de depozitarea la gropile de gunoi. Ratele reciclării variază foarte
    mult în funcție de țară.


  • Pădurile, în atenţia eurodeputaţilor

    Pădurile, în atenţia eurodeputaţilor

    Suprafeţele de pădure, la nivel global, au
    scăzut dramatic în ultimii ani. Nici România nu stă foarte bine la acest
    capitol. Costel Alexe, noul ministru român al Mediului, Apelor și Pădurilor, anunța, la
    puţină vreme dupa preluarea mandatului său, că ȋn România se taie, ȋntr-un an,
    aproximativ 38,6 milioane de metri cubi de lemn, cu 20 de milioane peste
    cifrele oficiale, cantitate care provine din tăieri neautorizate. Ce se poate
    face? Problema se află şi în atenţia noului Parlament European, instalat în
    cursul acestui an.


    Eurodeputatul român Nicolae Ştefănuţă, din Grupul Renew
    Europe, membru al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță
    alimentară a Parlamentului European, ne-a declarat: Voi fi raportorul, din partea grupului nostru,
    care se ocupă de strategia europeană forestieră. Pentru mine este foarte
    important să păstrăm pădurile pe care le avem, care sunt cea mai mare bogăţie,
    cea mai bună garanţie împotriva schimbarilor climatice şi pentru păstrarea
    sănătăţii populaţiei. Uităm des că nu vorbim doar de climă, vorbim şi de
    sănătatea oamenilor. O climă mai grea înseamnă o viaţă mai grea. De aceea, pentru
    mine, subiectul pădurilor este foarte important şi voi lupta ca să fie oprite
    tăierile ilegale de păduri din România. În România s-a tăiat chiar din situri
    Natura 2000 şi din alte arii protejate.



    Proprietarilor de păduri din arii protejate,
    de pildă, persoane fizice sau juridice, li s-au acordat, prin lege, compensaţii
    pentru suprafeţele pe care nu le pot exploata. Foarte puţini au fost însă proprietarii
    care chiar au primit aceşti bani, din cauza absenţei unei analize temeinice la
    nivel naţional. Fostul ministru al Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, spunea, în
    primăvara acestui an, că se intenționează ca plățile compensatorii pentru
    pădurile autorităților locale aflate în domeniul public și care sunt în zone
    protejate să fie acordate, din fonduri europene, măcar în exercițiul financiar 2021-2027.






    Chestiunea acestor compensaţii se află şi
    pe agenda eurodeputatului Nicolae Ştefănuţă, membru al Comisiei pentru mediu,
    sănătate publică și siguranță alimentară a Parlamentului European.

    Într-adevar, este o problemă foarte mare. Eu
    văd soluţia şi pentru fermieri, de exemplu, care deţin terenuri mixte. Partea
    de pădure trebuie compensată cumva şi asta ţine de partea de Politica Agricolă
    Comună. La fel pentru cei care pun deoparte segmente de pădure. Ei trebuie să
    primească bani, pentru că altfel ar fi putut exploata acel spaţiu. Deci toate
    chestiunile acestea sunt subiecte relevante, pe care vom lucra mai mult. Sunt
    deschis să ascult fermierii, să ascult proprietarii de păduri, ca să vedem ce
    putem face.


    O strategie forestieră la nivelul Uniunii Europene,
    aşteptată deja de prea multă vreme, ar putea pune bazele unei abordări durabile
    a problemei pădurilor. Rămâne de văzut cum se vor putea armoniza, in cadrul
    unei astfel de strategii, interesele
    economice şi cele ale mediului înconjurător.