Tag: Nicu Popescu

  • Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 21.01 – 27.01.2024

    Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 21.01 – 27.01.2024

    Tensiuni suțiali tu anlu anda s-facu di patru ori alidzeri


    Protestili a fermierlor ş-a transportatorlor româñi ditu aesti dzâli ditu soni — unâ chiatrâ di moarâ ti politițieñilli ți suntu tora la Puteari tu anlu anda s-facu patru alidzeri arada — âlli bâgarâ zori ali Chivernisi di coalițíi PSD-PNL s-llia misuri ti andrupari, ca unâ apandisi la câftărli ți li feațirâ. Misurli furâ spusi gioi: a criscâtorlor di prăvdzâ va lâ si da pâradz ți va s-agiungâ la elli pânâ tu inșita a meslui cirișaru. Tutnâoarâ, Statlu va s-anvâleascâ, estan, unu cirecu ditu custuserli a agricultorlor cu motorina. Ş-tut ti fermieri, ma mulu ti ațelli ți au zñíi di xerea ditu 2023 ș-di comerțul/emburlichea cu yiptul ieftinu ditu Ucraina, Executivlu apruche unâ ordonanţâ di urghenţâ ți lâ da izini s-amânâ pâltearea a ratilor la bănțâ, până cându va ș-yinâ tu ori ditu punctu di videari icunomicu. Ti andruparea a şoferlor di TIR, s-alâxi cadrul legalu, ta s-nu mata pâlteascâ girime anda âlli treați vadelu ali rovinietâ, cându așteaptâ multu chiro la sinuru.


    Pi di altâ parti, guvernanțâlli furâ di câbili s-facâ unâ crișteari a salariilor/arudzloru ditu Sânâtati, ama va s-facâ năi pâzârâpseri ti procentul di crișteari. Sindicatili, ți fuvirsirâ cu greva gheneralâ, caftâ unâ crișteari di 20%, anda Executivlu va unâ crișteari di 15%. Dupâ moabețli anamisa di premierlu Marcel Ciolacu ș-liderlli sindicali, s-apufusi scriștearea a schemilor di personal ş-dișcllidearea di posturi tu sistemu dupâ ananghea ți u au spitalili. Mutrearea a aliștei ananghi va s-facâ stâmâna ți yini, la unâ nauâ andamusi iu va s-hibâ câlisiț manageri di spitali ş-di țentri spitalițeşțâ giudeţeni, cumândusearea ali Casâ Naţionalâ di Asiguripseri di Sânâtati ş-reprezentanţâ a ministerilor cu atribuţii tu aestâ domeni.



    Drogurli tu mengâ


    Vâsiliili ditu Uniunea Evropeanâ lipseaști s-concentreadzâ pi alumta contra a traficlui di droguri tu porturi, bircheavis ali unâ bazâ ma ghini integratâ la livelu internaţionalu, dzâsi, gioi, Bruxelles, ministrulu românu di Interni, Cătălin Predoiu, la Consiliul informalu di Giustiţíi ş-Afaceri Interni. “Traficanţâlli lucreadzâ tu ligâturi. Ș-noi lipseaști s-nâ andridzemu idyealui.” — cundille ufițialul, ți, cu unâ dzuuâ ninti, lo parti tu câsâbălu Anvers, tot tu Belgia, la adrarea ali Alianţâi Evropeanâ a Porturlor, pritu cari Comisia, statili membri ş-parteneri privaţ da s-alumtâ contra a comerțului/emburlâchillei cu droguri. Tu UE, aproapea 70% ditu drogurli acâțati di polițíi s-feațirâ tu porturi, iara marli portu Anvers easti protlu punctu ti intrata ali cocainâ ditu America Latinâ tu continentul evropeanu. “Sucțesili ți li avurâ contra a criminalilor tu unu singuru portu va-lli facâ traficanțâlli s-ducâ câtâ alanti porturi”, feați tâmbihi, ama, comisarlu evropeanu ti emburlâchi Internâ, Ylva Johansson. România ş-Portul Custanţa di la Amarea Lai suntu parteneri tu aestu proiectu – Alianţa Evropeanâ a Porturlor. Bucureștiul lo misuri di simasíi contra a traficlui di droguri ş-ari tu umuti s-ducâ ma largu pi calea ți-anchisi, lâ dzâsi Cătălin Predoiu a omolodzlor a lui ditu Uniunea Evropeanâ, tâxindalui că România va s-hibâ dinintea aliștei alumtâ.



    Dimisie/paretise la livel analtu tu Republica Moldova


    Dupâ unâ dzuuâ di anda fu tu vizitâ București, ministrulu di Externi ali Republicâ Moldova românofonâ, Nicu Popescu, aspusi, ñiercuri, că ș-alasâ lucurlu ș-dipuni di pi scamnu. El dzâsi că feați dealihea tutu ți ș-avea bâgatâ tu minti, anda fu numâsitu, ama că tora ari ananghi di unâ adyi. Pritu lucârli ți li adră tu aeșțâ cama di doi añi di mandatu, Nicu Popescu agiută la unâ scuteari tu migdani ali Republicâ Moldova pi planu internaţionalu ş-feați ma vârtoasi ligâturli cu partenerlli exterñi, loarea a statutlui di vâsilíi candidatâ la aderarea/apruchearea la Uniunea Evropeanâ tu meslu cirișaru 2022 şi, dapoaia, dișcllidearea a pâzârâpselor tu meslu andreu 2023. Aesta, a că agresiunea aruseascâ contra ali Ucrainâ, vâsilíi viținâ, adusi zñíi icunomicâ ş-energheticâ ali Republicâ Moldova, cata cumu ș-pidipserli di distabilizari ditu partea ali Moscovâ. Di cara Nicu Popescu ș-alâsă lucurlu și s-deadi âmpadi di pi scamnu, Ministerlu di tora a Emburlâchillei Externâ ş-ali Integrari Evropeanâ va s-hibâ ampârțâtu tu Ministerlu ali Emburlâchi Externâ ş-Ministerlu ali Integrari Evropeanâ. Portofoliul la Externi va lu llia Mihai Popşoi, ți easti tora vițeprezidentu a Parlamentului. Aestu avu, chiola, unâ protâ moabeti telifonică cu șefa ali diplomațíi di București, Luminiţa Odobescu, ți lu câlisi s-adarâ unâ vizitâ tu Româníi. Câtu ti Nicu Popescu, aestu poati s-agiungâ negociatorlu-şefu ali Republicâ Moldova ti aderarea/apruchearea la Uniunea Evropeanâ.



    Dzuua anda Prințipatili Români s-feațirâ Unâ


    Româñilli yiurtusirâ, tu dzuua di 24 di Yinaru, Unia a Prințipatilor Români ditu 1859. Faptu sum cumândusearea a domnitorlui Alexandru Ioan Cuza, actul di vreari politicâ di aoa ș-165 di añi a prințipatilor Moldova ș-Vâsilia Româneascâ ta s-facâ Unâ fu prota etapâ ti thimillusearea a cratlui unitaru românu modernu. Și estan, cu furnia anda s-feați Unia a Prințipatilor, tu mărlli câsâbadz ditu vâsilíi s-feațirâ țeremonii militari ş-relighioasi, spectacoli ş-expoziţii. Bucureşti, tu unu discursu, prezidentul Klaus Iohannis dzâsi că yiurtusearea ali Unie a Prințipatilor nu easti maș unu momentu retrospectivu, ama ș-unâ arasti ta s-proiectămu unu yinitoru mai bunu ti miletea româneascâ. Iara premierlu Marcel Ciolacu dzâsi că, la 165 di añi di anda româñlli ş-feațirâ unâ copuslu ș-thimillusirâ cratlu naţionalu, unitaru ş-dimocraticu, România intră tu unâ nauâ etapâ a modirnizarillei a llei, ți va u agitâ s-creascâ la potenţialulu a llei dealihea.



    Armânipsearea: Mirela Biolan Sima

  • La semaine du 22 au 28 janvier 2024

    La semaine du 22 au 28 janvier 2024

    Des tensions sociales dans une année
    électorale



    Les
    protestations des fermiers et des routiers roumains mettent des bâtons dans les
    roues de la classe politique de Bucarest qui se prépare à participer aux quatre
    scrutins électoraux prévus cette année. Voilà pourquoi, la coalition au pouvoir
    en Roumanie a décidé de dresser l’oreille aux revendications des protestataires

    et d’adopter une série de mesures de soutien.

    Ainsi, les éleveurs d’animaux se
    verront accorder des subventions d’ici fin juin. L’Etat remboursera aux
    agriculteurs 25% des frais de gasoil utilisé pour les travaux mécanisés. Les
    fermiers dont les récoltes ont été détruites par la sécheresse de 2023, auront
    désormais la possibilité de reporter le paiement des mensualités bancaires
    jusqu’au moment où ils se redressent économiquement.

    Pour soutenir les
    chauffeurs routiers,
    le gouvernement a décidé de modifier le cadre législatif
    afin que les chauffeurs dont la vignette de péage obligatoire sur les routes
    roumaines expire en raison du temps trop long passé à la douane ne soient plus
    amendés.

    Par ailleurs, les autorités ont décidé de majorer les salaires des
    personnels de santé sans préciser encore le pourcentage. Les syndicats
    réclament une majoration de 20%, tandis que l’Exécutif propose une hausse de
    15% seulement. Les discussions entre le premier ministre, Marcel Ciolacu et les
    leaders syndicaux ont débouché sur le dégel de l’embauche dans la Santé
    publique. Pour fixer le nombre de postes de médecins nécessaires, les managers
    des hôpitaux publics et des centres de soins départementaux rencontreront la
    semaine prochaine la direction de la Caisse nationale de l’Assurance maladie et
    les représentants des ministères directement concernés.




    La lutte contre le trafic de drogues



    Les pays
    européens devraient mettre en œuvre un ensemble complet de mesures
    internationales de lutte contre la drogue dans les ports
    , a fait savoir jeudi,
    à Bruxelles, le ministre roumain des Affaires Intérieures, Catalin Predoiu,
    présent au Conseil informel Justice et Affaires Intérieures.

    Catalin Predoiu: « Les
    trafiquants agissent en groupe, c’est ce que nous devrions faire aussi »,

    l responsable roumain a participé mercredi, à la mise en place d’une
    Alliance des ports, une initiative européenne censée permettre à la CE et aux
    Etats membres de lutter contre le trafic de stupéfiants. Dans l’UE, près de 70%
    des saisies de drogues réalisées par les douanes se font dans les ports parmi
    lesquels le gigantesque port d’Anvers reste le principal point d’entrée de la
    cocaïne sur le continent. « Les succès remportés contre les criminels dans
    un seul port ne feront que les déplacer vers d’autres ports, a déclaré la
    commissaire européenne aux Affaires intérieures, Ylva Johansson.

    La Roumanie et
    le port de Constanta à la mer Noire font désormais partie de cette alliance
    européenne. Bucarest a adopté plusieurs mesures de lutte contre le trafic de
    substances illicites et envisage de poursuivre le combat, a précisé Catalin
    Predoiu, lors de la réunion avec ses homologues européens.


    Une démission au sommet en République
    de Moldova



    Le
    lendemain de sa visite à Bucarest, le chef de la diplomatie moldave, Nicu
    Popescu, a démissionné
    . Il a déclaré vouloir une pause après un mandat de deux
    ans durant lesquels il a offert un plus de visibilité à la République de
    Moldova sur le plan international. Il a notamment contribué au renforcement des
    relations de Chisinau avec ses partenaires internationaux et il a obtenu
    l’ouverture des négociations d’adhésion de son pays à l’UE. Tout cela malgré
    l’invasion russe en Ukraine et les tentatives déstabilisatrices de Moscou aux
    lourdes conséquences sur l’économie et le domaine énergétique moldaves.

    Suite à
    la démission de Nicu Popescu, le Ministère des Affaires Etrangères se séparera de
    celui de l’Intégration européenne. Le vice-président du Parlement de Chisinau,
    MihaiPopşoi sera le nouveau chef de la diplomatie moldave. Il a déjà
    eu une première discussion téléphonique avec son homologue de Bucarest,
    Luminita Odobescu qui lui a lancé l’invitation de visiter la Roumanie. L’ancien
    ministre Nicu Popescu pourrait devenir le négociateur en chef chargé de
    l’adhésion européenne de la République de Moldova.


    La Journée de
    l’Union des Principautés roumaines



    Le 24 janvier dernier, les Roumains
    ont marqué 165 ans depuis l’Union des principautés roumaines de la Valachie et
    de la Moldavie, sous le règne du prince Alexandru Ioan Cuza.
    C’était à l’époque
    le premier pas vers la création de la Roumanie moderne.


    A cette occasion, des
    cérémonies militaires et religieuses, des spectacles et des expositions ont été
    organisées à travers la Roumanie.

    Lors d’un discours à Bucarest, le chef de
    l’Etat, Klaus Iohannis, a déclaré que l’Union des principautés était non
    seulement un moment rétrospectif, mais aussi une opportunité de projeter un
    meilleur avenir pour la nation roumaine.

    Le premier ministre, Marcel Ciolacu, a
    quant à lui affirmé que 165 ans après avoir jeté les bases de l’Etat national
    uni et démocratique, la Roumanie inaugure une nouvelle étape de sa
    modernisation qui lui permettra de se développer et d’atteindre son vrai
    potentiel.





  • Retrospectiva săptămânii  21.01 – 27.01.2024

    Retrospectiva săptămânii 21.01 – 27.01.2024

    Tensiuni sociale în an cvadruplu electoral

    Protestele fermierilor şi transportatorilor români din ultimele zile – o piatră de moară pentru politicienii la Putere în acest an cu patru rânduri de alegeri – au determinat Guvernul de coaliție PSD-PNL să ia măsuri de sprijin, ca răspuns la revendicări. Măsurile au fost anunțate joi: crescătorilor de animale le vor fi acordate subvenţii ce vor ajunge la ei până la finalul lunii iunie. Totodată, Statul va acoperi, în acest an, un sfert din costurile agricultorilor cu motorina. Şi tot pentru fermieri, mai exact pentru cei afectaţi de secetă în 2023 și de comerțul cu cereale ieftine din Ucraina, Executivul a adoptat o ordonanţă de urgenţă care le permite să-şi suspende plata ratelor la bănci, până când se redresează economic. În sprijinul şoferilor de TIR, este modificat cadrul legal, astfel încât să nu mai fie amendaţi pentru expirarea rovinietei, dacă timpii de aşteptare în vămi sunt mari.

    Pe de altă parte, guvernanții au acceptat o creştere a salariilor din Sănătate, dar vor urma noi negocieri asupra procentului. Sindicatele, care au amenințat cu greva generală, cer o majorare de 20%, în timp ce Executivul ar înclina către 15%. În urma discuțiilor dintre premierul Marcel Ciolacu și lideri sindicali, s-a decis ajustarea schemelor de personal şi deblocarea de posturi în sistem în funcţie de necesităţi. Evaluarea necesarului va fi făcută săptămâna viitoare, la o nouă întâlnire la care vor fi invitaţi manageri de spitale şi ai centrelor spitaliceşti judeţene, conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi reprezentanţi ai ministerelor cu atribuţii în domeniu.

    Drogurile în vizor

    Țările Uniunii Europene ar trebui să se concentreze pe lupta împotriva traficului de droguri în porturi grație unei baze mai bine integrate la nivel internaţional, a declarat, joi, la Bruxelles, ministrul român de Interne, Cătălin Predoiu, la Consiliul informal Justiţie şi Afaceri Interne. Traficanţii lucrează în reţele. Și noi ar trebui să ne organizăm la fel. – a punctat oficialul, care, cu o zi înainte, a participat la Anvers, tot în Belgia, la crearea Alianţei Europene a Porturilor, prin care Comisia, statele membre şi parteneri privaţi încearcă să lupte împotriva comerțului de stupefiante. În UE, aproape 70% din capturile de droguri se fac în porturi, iar uriașul port Anvers este principalul punct de intrare a cocainei din America Latină pe continentul european. Succesele obţinute împotriva criminalilor într-un singur port nu vor face decât să-i îndrepte spre alte porturi, a atras, însă, atenția comisarul european pentru afaceri Interne, Ylva Johansson. România şi Portul Constanţa de la Marea Neagră sunt parteneri în acest proiect – Alianţa Europeană a Porturilor. Bucureștiul a luat măsuri importante împotriva traficului de droguri şi intenţionează să continue pe acelaşi drum, le-a spus Cătălin Predoiu omologilor din Uniunea Europeană, promițând că România va fi în prima linie a acestei lupte.

    Demisie la nivel înalt în Republica Moldova

    La o zi după ce s-a aflat în vizită la București, ministrul de Externe al Republicii Moldova românofone, Nicu Popescu, şi-a anunţat, miercuri, demisia. El a declarat că şi-a îndeplinit obiectivul fixat când a fost numit, dar că are nevoie de o pauză. Printre realizările celor peste doi ani de mandat, Nicu Popescu a evidenţiat o anumită vizibilitate a Republicii Moldova pe plan internaţional şi dinamizarea relaţiilor cu partenerii externi, obţinerea statutului de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022 şi, apoi, deschiderea negocierilor în decembrie 2023. Acestea, în pofida agresiunii ruse în Ucraina vecină, care a afectat economic şi energetic Republica, precum şi a încercărilor de destabilizare din partea Moscovei. În urma demisiei lui Nicu Popescu, actualul Minister al Afacerilor Externe şi Integrării Europene va fi divizat în Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Integrării Europene. Portofoliul la Externe va fi preluat de Mihai Popşoi, acum vicepreşedinte al Parlamentului. Acesta a avut, deja, o primă discuţie telefonică cu șefa diplomației de la București, Luminiţa Odobescu, care l-a invitat să facă o vizită în România. Cât despre Nicu Popescu, acesta ar putea să devină negociatorul-şef al Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană.

    Ziua Unirii Principatelor Române

    Românii au marcat, pe 24 Ianuarie, Unirea Principatelor Române din 1859. Realizat sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, actul de voință politică de acum 165 de ani al principatelor Moldova și Țara Românească de a se uni a reprezentat prima etapă în crearea statului unitar român modern. Și anul acesta, cu prilejul Unirii Principatelor, în marile oraşe ale ţării au avut loc ceremonii militare şi religioase, spectacole şi expoziţii. La Bucureşti, într-un discurs, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că aniversarea Unirii Principatelor nu este doar un moment retrospectiv, ci şi o oportunitate de a proiecta un viitor mai bun pentru naţiune. Iar premierul Marcel Ciolacu a afirmat că, la 165 de ani de când românii şi-au unit eforturile şi au pus bazele statului naţional, unitar şi democratic, România a intrat într-o nouă etapă a modernizării sale, care îi va permite să se dezvolte şi să crească la adevăratul său potenţial


  • Moldauischer Außenminister Nicu Popescu zurückgetreten

    Moldauischer Außenminister Nicu Popescu zurückgetreten





    Am Mittwoch gab Nicu Popescu bekannt, dass er von seinem Amt als Au‎ßenminister und stellvertretender Ministerpräsident in der pro-westlichen Regierung der Republik Moldau zurücktritt. Ich habe die Ziele unserer Au‎ßenpolitik, zu denen ich mich bei der Amtsübernahme bekannt habe, erreicht und zu diesem Zeitpunkt brauche ich eine Auszeit“, sagte Popescu zur Begründung seines Rücktritts. Im Juni 2022, als Popescu Leiter des Au‎ßenministeriums und des Amtes für Europäische Integration war, wurde der Republik Moldau der Kandidatenstatus für den EU-Beitritt zuerkannt, und im Dezember 2023 hat Brüssel offiziell die Einladung zur Aufnahme von Beitrittsverhandlungen ausgesprochen. Am 23. Dezember 2023 verlieh Präsidentin Maia Sandu dem Chefdiplomaten den Orden der Republik, die höchste Auszeichnung des moldauischen Staates.



    Popescu vermied in seiner Stellungnahme nach dem Rücktritt eine Antwort auf die Fragen der Journalisten, die sich auf Spekulationen beriefen, er würde demnächst zum Chef-Unterhändler seines Landes für die EU-Beitrittsverhandlungen ernannt werden — das neue Amt war erst kürzlich, nach der offiziellen Einladung aus Brüssel eingerichtet worden, und der ehemalige Chefdiplomat wäre ohnehin perfekt dafür geeignet, schreibt die Presse. Vor seiner Amtszeit als Au‎ßenminister hatte Popescu eine beeindruckende Karriere hingelegt: Forscher am Zentrum für Europäische Politische Studien (CEPS), Analyst und Programmleiter am Europäischen Rat für Auswärtige Beziehungen (ECFR) und am Institut der Europäischen Union für Sicherheitsstudien (EUISS) in Brüssel sowie au‎ßenpolitischer Berater des moldauischen Premierministers.



    Sein letzter Besuch kurz vor dem Rücktritt aus dem Amt hatte Popescu nach Bukarest geführt, wo er mit seiner rumänischen Amtskollegin Luminița Odobescu und anderen hochrangigen Beamten zusammentraf. Die beiden Chefdiplomaten haben über die Vertiefung der bilateralen Partnerschaft sowie über die nächsten Schritte der Moldaurepublik in den Beitrittsverhandlungen mit der EU diskutiert.



    Neuer Au‎ßenminister in Chişinău wird Mihai Popşoi, bislang Vizepräsident des moldauischen Parlaments. Geplant ist auch die Schaffung eines neuen Ministeriums für Europäische Angelegenheiten, an dessen Spitze Cristina Gherasimov stehen soll, bislang Staatssekretärin im moldauischen Au‎ßenministerium. Mihai Popşoi soll kommende Woche sein Amt als Au‎ßenminister übernehmen. Im Vorfeld hat er schon ein Telefongespräch mit seiner rumänischen Amtskollegin Luminiţa Odobescu geführt, die ihn zu einer Stippvisite nach Bukarest einlud. Rumänien stehe nach wie vor für die Fortentwicklung und Vertiefung der strategischen Partnerschaft zwischen den beiden Ländern ein, verlautet das Protokoll des Gesprächs.



    Auch Staatspräsident Klaus Johannis hatte beim Jahrestreffen mit den in Bukarest akkreditierten Diplomaten bekräftigt, dass Rumänien die Bemühungen der Moldaurepublik um die EU-Integration unvermindert unterstützt. Die offizielle Einladung der Republik Moldau zu Beitrittsverhandlungen sei ein strategisches Ziel auch für Rumänien gewesen, und nun sei es von entscheidender Bedeutung, das Nachbarland weiterhin zu unterstützen, so Johannis.

  • January 25, 2024

    January 25, 2024

    TALKS Romanian Prime
    Minister, Marcel Ciolacu is today having a new round of talks with trade
    unionists from the country’s medical system. In the meantime, representatives
    of the Sanitas Confederation, who threatened with an all-out strike, are
    presently picketing the Labour Ministry headquarters. Authorities and trade
    unionists have decided the setting up of a working group consisting of Sanitas
    representatives as well as experts from the ministries of Finance, Labour and
    Healthcare, to analyze specific issues facing every sector and every
    professional category in the field of healthcare and social assistance. Medical
    employees have called for a 20% pay rise. On Wednesday, another trade union
    federation, Hipocrat, announced its response to the unity appeal made by
    Sanitas and kicked off a signature campaign with a view to launching an all-out
    strike.






    CHANGES Mihai Popsoi, the incumbent vice-president
    of Parliament in the pro-western government of the Republic of Moldova, an
    ex-soviet, Romanian-speaking country, has been appointed Foreign Minister to
    replace the outgoing minister, Nicu Popescu, who stepped down. The new
    government reshuffle is to also include a new minister portfolio, that of
    European Integration. Ex-minister Popescu might become chief-negotiator for the
    country’s EU-accession.




    ISRAEL British Foreign Secretary,
    David Cameron, has told the Israeli Prime Minister Benjamin Netanyahu that
    Britain still believes in the need for a two-state solution after the later
    rejected the allies’ demands for Palestinian statehood. During a meeting in
    Jerusalem, the British official has reiterated his call for an ‘immediate
    humanitarian pause’ in Gaza, by opening more crossing points to allow crucial
    humanitarian aid into the besieged strip. In another development, the United
    States has deplored the recent Israeli attack on a UN shelter in Khan Yunis, the
    south of the Gaza Strip, which killed several people and has called for the
    protection of the UN sites. The Israeli army has announced it surrounded Khan
    Yunis and stepped up its operations against the terrorist group Hamas. According
    to Hamas sources roughly 26 thousand Palestinians, mostly civilians, have been
    killed in the Israeli bombardments and onslaught in Gaza, while the UN has
    cautioned against the famine caused by the latest Israeli-Hamas conflict.






    DRUGS Fighting drug
    trafficking remains a priority in Romania in spite of the extremely complex
    domestic agenda in 2024, Romanian Interior Minister, Catalin Predoiu said in
    Anvers, Belgium during the launch of a new platform aimed at fighting drug
    trafficking in Europe. Networks of domestic and international cooperation are the
    most effective ways to fight drug trafficking, Minister Predoiu says adding
    that Romania’s Police and Border Police as well as the institutions coordinating
    various financial activities, transport and logistics will resort to concrete
    measures aimed at keeping the phenomenon at bay.








    DRILL The biggest military
    drill staged by the North Atlantic Alliance since the Cold War kicked off on
    Wednesday. Roughly 90 thousand troops from the member states will be
    participating in Steadfast Defender 2024, which is due until May this year.
    Through this drill NATO wants to prove its capability of rapidly deploying
    troops from North America or from the other NATO areas in order to strengthen
    Europe’s defence. Steadfast Defender 2024 will be a clear demonstration of our
    unity, strength and determination to protect each other, our values and the
    rules-based international order, says the Supreme Allied Commander Europe,
    general Christopher Cavoli.




    (bill)

  • Top diplomatic change in the Republic of Moldova

    Top diplomatic change in the Republic of Moldova

    The Moldovan foreign minister, Nicu Popescu, announced on Wednesday that he submitted his mandate as deputy prime minister and minister of foreign affairs in the pro-Western government of the Republic of Moldova. I have successfully fulfilled the foreign policy objectives set upon my appointment and at this stage I need a break, he said. In June 2022, with Popescu as head of the Foreign Affairs and European Integration Ministry, the Republic of Moldova obtained the status of EU accession candidate country, and last month the decision-makers in Brussels gave the green light for the opening of negotiations. On December 26, 2023, President Maia Sandu awarded Nicu Popescu the Order of the Republic, the highest state award. For the moment, the former minister avoided confirming the information circulated in the public space, according to which he would be appointed chief negotiator of the Republic of Moldova for EU accession, a newly created position after the December decision of the EU leaders.



    According to the press, Nicu Popescu is perfectly qualified for such a mandate. Before becoming a minister, Popescu was a researcher at the Center for European Political Studies in Brussels, then an analyst and program director at the European Council on Foreign Relations (ECFR), an analyst at the Institute for Security Studies of the European Union and a foreign policy and European integration advisor at the office of the Prime Minister of the Republic of Moldova. The lastest visit he paid abroad, right on the eve of his resignation, was in Bucharest, where he had meetings with his Romanian counterpart, Luminița Odobescu, and other officials. According to the Moldovan foreign ministry, the foreign ministers of the two neighboring states discussed the development and deepening of the bilateral partnership, as well as the next steps regarding the Republic of Moldovas EU accession negotiations.



    The new Foreign Minister in the cabinet headed by Dorin Recean will be the current Vice-President of the Parliament in Chişinău, Mihai Popşoi. A new ministry for European Affairs will also be created for Cristina Gherasimov, until now a Secretary of State for Foreign Affairs. Mihai Popşoi, who will take over his portfolio next week, already had a first telephone conversation with his Romanian counterpart, Luminiţa Odobescu, who invited him to visit Bucharest and confirmed Romania’s commitment to the development of the strategic partnership, to the advancement of joint projects and bilateral cooperation. Previously, President Klaus Iohannis also stated, at the annual meeting with the heads of accredited diplomatic missions in Bucharest, that Romania would continue to stand by Moldovas side in the process of negotiations for EU accession. He said that the decision to start negotiations represented a strategic objective for Romania and underlined that it was crucial for the Republic of Moldova to continue to receive support. (LS)

  • Schimbare la vârful diplomaţiei din Republica Moldova

    Schimbare la vârful diplomaţiei din Republica Moldova

    Șeful
    diplomației de la Chișinău, Nicu Popescu, a anunțat, miercuri, că și-a depus
    mandatul de viceprim-ministru și de ministru al afacerilor Externe în guvernul
    pro-occidental al Republicii Moldova.

    Am îndeplinit cu succes obiectivele de
    politică externă stabilite la numirea în funcție și, în această etapă, am
    nevoie de o pauză
    – a declarat el.

    În iunie 2022, cu Popescu șef la Externe și
    Integrarea Europeană, Republica Moldova a obținut statutul de candidată la
    admiterea în Uniune, iar luna trecută decidenții de la Bruxelles au dat verde
    pentru deschiderea negocierilor. Pe 26 decembrie 2023, președinta Maia Sandu
    i-a conferit lui Nicu Popescu Ordinul Republicii, cea mai înaltă distincție de
    stat.

    Pentru moment, fostul ministru a evitat să confirme informaţiile
    vehiculate în spaţiul public, potrivit cărora ar urma să fie numit
    negociator-şef al Republicii Moldova pentru aderarea la Uniune, funcţie nou
    creată după decizia din decembrie a responsabililor comunitari. El este,
    notează presa, perfect calificat pentru un atare mandat.

    Înainte de a fi
    ministru, Popescu a fost cercetător la Centrul pentru Studii Politice Europene
    de la Bruxelles, apoi analist și director de program la Consiliul European
    pentru Relații Externe (ECFR), analist la Institutul pentru Studii de
    Securitate al Uniunii Europene și consilier de politică externă și integrare
    europeană la cabinetul premierului Republicii Moldova.


    Ultima vizită pe care a
    făcut-o peste hotare, chiar în ajunul demisiei, a fost la București, unde a
    avut întrevederi cu omologul său român, Luminița Odobescu, și cu alți oficiali.
    Potrivit diplomației de la Chișinău, miniștrii de Externe ai celor două state
    vecine au discutat despre dezvoltarea și aprofundarea parteneriatului
    bilateral, precum și despre pașii următori în ceea ce privește negocierile de
    aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.


    Noul ministru de Externe în
    cabinetul condus de Dorin Recean va actualul vicepreşedinte al Parlamentului de
    la Chişinău, Mihai Popşoi. Va fi creat şi un minister nou, pentru Afaceri
    Europene, pentru Cristina Gherasimov, până acum secretar de stat la Externe. Mihai Popşoi, care-și va prelua
    portofoliul săptămâna viitoare, a avut, deja, o primă discuţie la telefon cu
    omoloaga sa din România.


    Luminiţa Odobescu l-a invitat să facă o vizită la
    Bucureşti şi a confirmat angajamentul României pentru dezvoltarea
    parteneriatului strategic, pentru avansarea proiectelor comune şi a cooperării
    bilaterale. Anterior, și președintele Klaus Iohannis declarase, la întâlnirea
    anuală cu șefii misiunilor diplomatice acreditați la București, că România este
    va rămâne alături de statul vecin în procesul de negocieri pentru aderarea la
    Uniunea Europeană. El a spus că decizia de începere a negocierilor a
    reprezentat un obiectiv strategic pentru România și a subliniat că este crucial
    ca Republica Moldova să primească în continuare sprijin.


  • Un nouveau ministre des Affaires étrangères en République de Moldova

    Un nouveau ministre des Affaires étrangères en République de Moldova

    Mercredi,
    le chef de la diplomatie de Chişinău, Nicu Popescu, a annoncé sa démission de ses
    postes de vice-premier ministre et ministre des Affaires étrangères au sein du
    gouvernement pro-occidental de la République de Moldova.



    « J’ai
    rempli avec succès les objectifs de politique étrangère établis lors de ma
    nomination et en ce moment, j’ai besoin d’une pause », a déclaré Nicu
    Popescu.

    Rappelons
    qu’en juin 2022, lorsque Nicu Popescu était ministre des Affaires étrangères et
    de l’Intégration européenne, la République de Moldova a obtenu le statut de pays
    candidat à l’adhésion à l’Union européenne. Puis, en décembre dernier, les responsables
    de Bruxelles ont donné leur feu vert à l’ouverture des négociations d’adhésion.
    Le 26 décembre 2023, la présidente moldave Maia Sandu a remis à Nicu Popescu
    l’Ordre de la République, soit l’ordre honorifique le plus élevé de l’Etat.


    Pour
    l’instant, l’ex-ministre a évité de confirmer l’information diffusée dans
    l’espace public, selon laquelle il devrait être nommé négociateur en chef pour
    la République de Moldova en vie de l’adhésion à l’Union européenne, soit un
    poste nouvellement créé après la décision de décembre dernier des leaders
    européens. Selon la presse, Nicu Popescu est parfaitement qualifié pour un tel
    mandat.


    Avant de
    devenir ministre, Nicu Popescu avait été chercheur au Centre d’études
    politiques européennes de Bruxelles, et ensuite analyste et directeur de
    programme au Conseil européen pour les relations internationales (ECFR),
    analyste à l’Institut d’études de sécurité de l’Union européenne et conseiller
    politique pour les affaires étrangères et l’intégration européenne dans le cadre
    du cabinet du Premier ministre de la République de Moldova.




    Une dernière visite officielle à
    Bucarest




    Sa dernière
    visite à l’étranger, la veille de sa démission, a eu lieu à Bucarest, où il a
    rencontré son homologue roumaine, Luminița Odobescu, et d’autres responsables. Selon
    la diplomatie de Chişinău, les pourparlers des deux ministres des Affaires
    étrangères ont porté notamment sur le développement et sur l’approfondissement
    du partenariat bilatéral, ainsi que sur les prochaines étapes des négociations
    d’adhésion de la République de Moldova à l’espace communautaire.


    Le nouveau ministre, Mihai Popşoi


    Le
    nouveau ministre des Affaires étrangères du cabinet dirigé par Dorin Recean
    sera l’actuel vice-président du Parlement de Chişinău, Mihai Popsoi. Un nouveau
    ministère sera également créé, soit le ministère des Affaires européennes, dont
    la gestion sera confiée à Cristina Gherasimov, qui était auparavant secrétaire
    d’Etat au ministère des Affaires étrangères.



    Mihai
    Popşoi, qui entamera son mandat la semaine prochaine, a déjà eu une première
    conversation téléphonique avec son homologue roumaine, Luminiţa Odobescu.
    Celle-ci l’a invité à visiter Bucarest et a confirmé l’engagement de la
    Roumanie pour le développement du partenariat stratégique, pour l’avancée des
    projets communs et pour la coopération bilatérale. Auparavant, le président roumain
    Klaus Iohannis avait également déclaré, lors de la réunion annuelle avec les
    chefs des missions diplomatiques accréditées à Bucarest, que la Roumanie
    resterait aux côtés de l’Etat voisin dans son processus de négociation de l’adhésion
    à l’Union européenne. Et lui de déclarer que la décision d’entamer les
    négociations représentait un objectif stratégique pour la Roumanie. Il a
    souligné aussi qu’il était crucial pour la République de Moldova d’être
    soutenue dans la période à venir.

  • Nachrichten 24.01.2024

    Nachrichten 24.01.2024

    Am 24. Januar gedenken die Rumänen der Vereinigung der rumänischen Fürstentümer im Jahr 1859. Der politische Willensakt der Fürstentümer Moldau und Walachei unter der Führung von Alexandru Ioan Cuza, sich vor 165 Jahren zu vereinigen, war der erste Schritt zur Schaffung des modernen rumänischen Einheitsstaates. Anlässlich der Vereinigung der Fürstentümer finden militärische und religiöse Zeremonien, Aufführungen und Ausstellungen in den wichtigsten Städten des Landes statt. In Iași (Ost) haben sich seit den frühen Morgenstunden Tausende von Menschen gesammelt, um den Veranstaltungen beizuwohnen – einem Te Deum, einer Zeremonie an der Statue von Alexandru Ioan Cuza, einer Parade von mehr als 300 Soldaten und einem Volksmusikkonzert. Neben den Einwohnern von Iasi und den benachbarten Landkreisen hatten auch hohe staatliche Würdenträger und Politiker ihre Teilnahme an den Feierlichkeiten angekündigt. In Bukarest sagte Präsident Klaus Iohannis in einer Rede, dass der Jahrestag der Vereinigung der Fürstentümer nicht nur ein Moment des Rückblicks sei, sondern auch eine Gelegenheit, eine bessere Zukunft für die Nation zu planen. Ministerpräsident Marcel Ciolacu erklärte, dass 165 Jahre, nachdem die Rumänen ihre Kräfte vereint und den Grundstein für Rumänien als nationalen, einheitlichen und demokratischen Staat gelegt haben, Rumänien in eine neue Phase seiner Modernisierung eingetreten ist, die es dem Land ermöglichen wird, sich zu entwickeln und sein wahres Potenzial zu erreichen.



    Die rumänische Außenministerin Luminița Odobescu hat am Dienstag bei einem Treffen mit US-Botschaftern aus der Schwarzmeerregion in Bukarest das rumänische Konzept für die Schwarzmeerregion vorgestellt und deren Bedeutung für die Sicherheit des euro-atlantischen Raums und den Wohlstand Europas hervorgehoben. Luminița Odobescu sprach über die Verschlechterung der Sicherheitslage aufgrund des russischen Krieges gegen die Ukraine und die Notwendigkeit, die Präsenz der Verbündeten an der gesamten Ostflanke zu verstärken, wie aus einer heute veröffentlichten Pressemitteilung des Außenministeriums hervorgeht. Die rumänische Außenministerin erwähnte auch das ständige Engagement Rumäniens bei der Unterstützung der Ukraine, einschließlich des Beitrags zur Erleichterung des Transits ukrainischer Agrarprodukte zu Drittmärkten. An der von der US-Botschaft in Bukarest und dem US-Streitkräftekommando Europa (EUCOM) ausgerichteten Veranstaltung nahmen hochrangige US-Beamte teil, die in Staaten der Region akkreditiert sind.



    Der Außenminister der rumänischsprachigen Republik Moldau, Nicu Popescu, hat am Mittwoch seinen Rücktritt von seinem Amt angekündigt. Er sagte, er habe das Ziel, das er sich bei seiner Ernennung gesetzt hatte, erreicht, brauche aber eine Pause. Zu den wichtigsten Errungenschaften, die Nicu Popescu in den zweieinhalb Jahren seiner Amtszeit als Außenminister in Chisinau erreicht hat, gehören eine gewisse Sichtbarkeit der Republik Moldau auf der internationalen Bühne und die Dynamisierung der Beziehungen zu externen Partnern, die Erlangung des Status eines Beitrittskandidaten zur Europäischen Union im Juni 2022 und die Aufnahme von Verhandlungen im Dezember 2023. Und dies trotz der russischen Aggression in der benachbarten Ukraine, die die Republik wirtschaftlich und energetisch beeinträchtigt, und trotz der Versuche Moskaus, sie zu destabilisieren. Der moldauische Beamte kündigte an, dass er die derzeitige pro-europäische Führung bei ihren Bemühungen um einen EU-Beitritt Moldaus weiterhin unterstützen werde. Nach dem Rücktritt von Nicu Popescu wird das derzeitige Ministerium für auswärtige Angelegenheiten und europäische Integration in das Ministerium für auswärtige Angelegenheiten und das Ministerium für europäische Integration aufgeteilt.



    Das türkische Parlament hat am Dienstagabend den Beitritt Schwedens zur NATO ratifiziert. Damit gehen 20 Monate Verhandlungen zu Ende, die die Geduld der westlichen Verbündeten Ankaras auf die Probe gestellt haben, die eine geschlossene Front gegen Moskau bilden wollen. Um die Forderungen der Türkei zu erfüllen, hat Schweden seine Verfassung reformiert und ein neues Anti-Terror-Gesetz verabschiedet. Ankara wirft dem Land im Norden Nachsicht mit kurdischen Kämpfern vor, die auf seinem Territorium Zuflucht gesucht haben. Die schwedische Kandidatur muss nun noch von Ungarn genehmigt werden. Budapest hat den Beitritt Schwedens grundsätzlich befürwortet, fordert Stockholm jedoch auf, seine Politik der Verunglimpfung der ungarischen Regierung zu beenden, der es autoritäre Tendenzen vorwirft. Schweden, das kurz davor steht, das 32. Mitglied der Nordatlantischen Allianz zu werden, hat seine Kandidatur im Mai 2022 angekündigt, zur gleichen Zeit wie Finnland, das im vergangenen April aufgenommen wurde.



    Der Favorit der amerikanischen Rechten, der ehemalige US-Präsident Donald Trump, hat am Dienstagabend die Vorwahlen der Republikaner im Bundesstaat New Hampshire gegen seine Rivalin Nikki Haley gewonnen und damit den Weg für die Nominierung der Republikanischen Partei für die Präsidentschaftswahlen im November gegen den Demokraten Joe Biden geebnet. Seit seiner Niederlage gegen Präsident Biden im November 2020, die er nie zugegeben hat, und trotz seiner vier Strafverfahren ist Trump entschlossen, zu gewinnen. Um am 5. November gegen Joe Biden anzutreten, muss Trump von seiner Partei am Ende aller Vorwahlen in den US-Bundesstaaten nominiert werden. Letzte Woche hat Donald Trump auch die Vorwahlen in Iowa gewonnen.

  • Ministrul român de Externe la Chişinău

    Ministrul român de Externe la Chişinău

    Deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în cel mai scurt timp reprezintă o prioritate a politicii internaționale a României – a declarat șefa diplomației de la București, Luminiţa Odobescu. Ea a făcut, la începutul săptămânii, prima sa vizită la Chişinău de la preluarea recentă a mandatului la Externe, semn al importanței pe care România o acordă vecinului de la Est, de care o leagă un trecut bazat pe comuniune de limbă, istorie şi cultură. Decenii la rând în siajul Moscovei cu sprijinul forțelor rusofone și rusofile din regiune, Republica Moldova și-a reconfigurat din temelii interesul național după accederea la putere, într-un trecut nu foarte îndepărtat, a pro-europenilor. Or, sprijinul României de întoarcere a micii Republici către Vest a fost constant și nu a existat oficial român la cel mai înalt nivel care să nu sublinieze acest lucru! A venit, deci, acum, rândul Luminiţei Odobescu să aibă discuţii cu omologul de la Chișinău despre susţinerea pe care România o acordă Moldovei prin intermediul ajutoarelor umanitare, al resurselor energetice ori al sprijinului în domeniul creşterii rezilienţei.

    Într-o declaraţie de presă comună cu Luminița Odobescu, ministrul moldovean de Externe, Nicu Popescu, a trecut, de altfel, în revistă ajutorul constant pe care Bucureștiul îl oferă cetăţenilor moldoveni, indiferent de preferinţele lor geopolitice, și a salutat consolidarea parteneriatului strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Nicu Popescu: Datorită deschiderii şi dialogului pe care îl avem, relaţiile noastre cu România sunt cele mai puternice din ultimii 30 de ani. Iar ministrul Luminiţa Odobescu a promis autorităţilor de la Chişinău, din partea României, un sprijin robust, prioritar şi adaptat necesităţilor Republicii în vedea pregătirii deschiderii cât mai rapide, eventual până la finele acestui an – așa cum ar vrea moldovenii, a negocierilor de aderare la UE: Acordarea de sprijin politico-diplomatic Republicii Moldova pentru avansarea agendei europene reprezintă o prioritate a politicii externe a României. Sprijinim, aşadar, obţinerea cât mai curând posibil a unei decizii favorabile începerii de către Republica Moldova a negocierilor de aderare.

    Ministrul român de Externe a avut discuţii la Chişinău și cu premierul Dorin Recean, cu preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, și cu ministrul Justiţiei, Veronica Mihailov-Moraru. A fost, totodată, primită de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Au fost discuții, între altele, despre proiecte strategice din domeniile energiei, transportului şi digital, despre intensificarea sprijinului românesc pentru obiectivele de reformă asumate la Chişinău, precum și despre sprijinul deplin şi hotărât al României pentru consolidarea securităţii și stabilităţii Republicii.


  • Nachrichten 21.02.2023

    Nachrichten 21.02.2023

    Der rumänische Außenminister Bogdan Aurescu hat am Montag am Treffen der EU-Außenminister in Brüssel teilgenommen, wo auch Gespräche mit dem Außenminister der Republik Moldau, Nicu Popescu, stattgefunden haben. Wie das rumänische Außenministerium in einer Erklärung mitteilte, fanden die Gespräche auf Vorschlag von Minister Aurescu statt. In Bezug auf die Aggression Russlands gegen die Ukraine bekräftigte der rumänische Minister die Zusage, die Ukraine zu unterstützen, und verwies auf die multidimensionale Unterstützung, die im vergangenen Jahr geleistet wurde, wie die Durchfuhr von 12 Millionen Tonnen ukrainischen Getreides für den Export, Wirtschaftseinrichtungen, die Eröffnung neuer Grenzübergänge zur Verbesserung der Verbindungen, die Unterstützung von Flüchtlingen, humanitäre Hilfe, bilaterale Hilfe zur Unterstützung des europäischen Weges der Ukraine und der Beitrag zur Stärkung der Widerstandsfähigkeit in anderen Bereichen. Minister Aurescu erwähnte auch die Unterstützung für die rasche Verabschiedung des zehnten Sanktionspakets gegen Russland und für verstärkte Bemühungen, einen rechtlichen Weg zu finden, um die Verantwortlichen für die Gräueltaten in der Ukraine zur Rechenschaft zu ziehen.



    Rumänien produziert immer größere Mengen an Kriegsmunition, wie Wirtschaftsminister Florin Spătaru bekannt gab. In einem Interview mit dem rumänischen Staatsfernsehen erklärte er, dass der staatliche Rüstungskonzern Romarm bereit sei, sogar einige stillgelegte Fabriken wieder zu öffnen, um die Nachfrage zu befriedigen. Alle der Romarm nachgeordneten Unternehmen, die Munition herstellen, hätten ihre Investitionsbudgets im Vergleich zu den Vorjahren deutlich erhöht, so der Minister.


    Russlands Präsident Wladimir Putin hat erklärt, dass Russland seine Teilnahme am neuen START-Vertrag (Vertrag zur Reduzierung strategischer Waffen) mit den Vereinigten Staaten, der die Arsenale beider Seiten begrenzt, aussetzen wird. Die Ankündigung erfolgte am Ende einer Rede vor der politischen und militärischen Elite des Landes, fast ein Jahr nach Beginn der Invasion in der Ukraine und nach dem Überraschungsbesuch von US-Präsident Joe Biden in Kiew, bei dem er erneut Russlands brutalen Angriff auf ein souveränes Land verurteilte und seine starke Unterstützung für die Ukraine bekräftigte. Am Dienstag wird Biden in Warschau eine Rede halten, in der er neue Maßnahmen zur Stärkung der Ostflanke der NATO vorstellt. Außerdem wird er in der polnischen Hauptstadt mit den Führern der so genannten Bukarest-9-Gruppe zusammentreffen, die nach der Annexion der Krim von verbündeten Ländern in Ost- und Mitteleuropa auf Initiative des rumänischen Präsidenten Klaus Iohannis und des polnischen Präsidenten Andrzej Duda gebildet wurde. NATO-Generalsekretär Jens Stoltenberg erklärte, die Aussetzung der Teilnahme Russlands am New START-Vertrag bedeute, dass die gesamte Architektur der Rüstungskontrolle zusammengebrochen sei. Niemand greift Russland an. Russland ist der Aggressor, die Ukraine ist das Opfer der Aggression, sagte Stoltenberg an der Seite des EU-Diplomatiechefs Josep Borrell und des ukrainischen Außenministers Dmitro Kuleba, nachdem Präsident Putin erklärt hatte, der Westen versuche, Russland durch den Konflikt in der Ukraine fertigzumachen.



    In der Türkei suchen Rettungskräfte erneut nach Verschütteten, nachdem sich in der Nacht zum Dienstag im Südosten des Landes, in derselben Region wie bei den verheerenden Erdbeben vor zwei Wochen, ein weiteres Beben ereignet hat. Nach offiziellen Angaben wurden bei dem jüngsten Beben sechs Menschen getötet und 200 verletzt. Der türkische Präsident Recep Tayyip Erdogan, der im Mai für eine weitere Amtszeit kandidiert, wenn die Wahlen wie geplant stattfinden, sagte, sein Land werde im nächsten Monat mit dem Bau von Zehntausenden neuen Häusern beginnen, was mindestens 25 Milliarden Dollar kosten werde. Erdogans schnelle Wiederaufbaupläne beunruhigen Architekten und Ingenieure, die befürchten, dass der Mangel an Stadtplanung und sorgfältiger Bewertung der Gebäudesicherheit zu einer neuen Katastrophe führen könnte.



    In Timişoara, der diesjährigen Kulturhauptstadt Europas, sind zwei Bücher über den rumänischen Bildhauer Constantin Brâncuşi vorgestellt worden. Die kürzlich in Frankreich erschienenen Bücher wurden von Doina Lemny, Kunsthistorikerin und Forscherin am Musée national d’art moderne und am Centre Pompidou in Paris, verfasst. Die Buchpräsentation ist ein Vorgeschmack auf eine umfassende Ausstellung über den großen Künstler, die im Herbst im Kunstmuseum von Timişoara zu sehen sein wird. Nach Angaben des Bürgermeisters der Stadt, Dominic Fritz, besuchten rund 60.000 Menschen die mehr als 130 verschiedenen Veranstaltungen, die an diesem Wochenende in Timişoara anlässlich der offiziellen Eröffnung des Kulturhauptstadtprogramms stattfanden. Im Laufe des Jahres werden in der Stadt rund 1.000 kulturelle Veranstaltungen stattfinden.

  • Moldaurepublik:  Präsidentin Maia Sandu dankt Bukarest für konsequente Unterstützung

    Moldaurepublik: Präsidentin Maia Sandu dankt Bukarest für konsequente Unterstützung

    Moldawiens pro-westliche Präsidentin Maia Sandu hat Rumänien erneut für seine konsequente Unterstützung gedankt. Die Erklärung wurde bei einem Treffen mit dem rumänischen Botschafter im Nachbarstaat, Cristian-Leon Țurcanu, abgegeben und bekräftigt, was das Staatsoberhaupt immer wieder gesagt hat. Rumänien wird in der Republik Moldau für seine Hilfe in schwierigen Zeiten und für seine starke Unterstützung im Prozess des Beitritts zur Europäischen Union geschätzt — sagte Maia Sandu am Vorabend des rumänischen Nationalfeiertags am 1. Dezember. Sie bezeichnete Rumänien als die Schulter, an die wir uns anlehnen können, wenn wir in Schwierigkeiten sind: die Errichtung von Kindergärten, die Lieferung von Schulbussen, die Gewährung von Stipendien für Studenten, Diesellieferungen, die Bereitstellung von Impfstoffen, humanitärer Hilfe, Unterstützung bei der Modernisierung von Dörfern, die Erleichterung der Kommunikation mit unseren Lieben dank der Abschaffung der Roaming-Gebühren, die Unterstützung der Kultur in der Republik Moldau und der Bau von Brücken, die uns verbinden — all das leistet Rumänien für die Moldaurepublik. In einer Zeit, in der russische Raketen Dunkelheit in die Region bringen, bringt Rumänien Licht ins Land und sorgt auch für die Pflege der rumänische Sprache, in der wir wie in einem Elternhaus aufgewachsen sind“, sagte die moldauische Staatschefin, die selbst auch rumänische Staatsbürgerin ist.





    Rumänien wird die Republik Moldau weiterhin unterstützen, um die aktuelle Krise zu überwinden — so der rumänische Au‎ßenminister Bogdan Aurescu, der auf Einladung seines Amtskollegen Nicu Popescu vor kurzem in Chișinău weilte. Die beiden Chefdiplomaten betonten die Bedeutung des Ausbaus der Stromnetze zwischen den beiden Ländern und der Erleichterung des grenzüberschreitenden Verkehrs, unter anderem durch den Bau von Brücken über den Grenzfluss Pruth. Sie erörterten auch die Umsetzung des Abkommens über die nicht rückzahlbare Finanzhilfe in Höhe von 100 Millionen Euro, die Rumänien der Republik Moldau angeboten hat. Projekte im Wert von mehr als 25 Millionen Euro wurden bereits genehmigt.



    Ein weiteres Thema der Gespräche war die Betriebsfähigkeit der Unterstützungsplattform für die Republik Moldau, die Minister Aurescu mit seinen deutschen und französischen Amtskollegen initiiert hatte. Weitere Themen waren der europäische Kurs der Republik Moldau und die konkrete Unterstützung Rumäniens bei der Verwirklichung dieses Ziels, u.a. durch die Aufnahme von Verhandlungen über den Beitritt zur Europäischen Union.



    Ein heikles Thema war die von Chișinău befürchtete russische Invasion. Der rumänische Au‎ßenminister Aurescu sagte, ihm lägen keine Informationen vor, dass in den kommenden Monaten ein Einmarsch russischer Truppen über die Nordukraine in die Republik Moldau drohe, wie in Chișinău spekuliert wird. Die Republik Moldau wurde als Sowjetrepublik auf einem Teil der 1940 von der stalinistischen Sowjetunion annektierten ostrumänischen Gebiete gegründet und erklärte am 27. August 1991 ihre Unabhängigkeit von Moskau, nachdem der Putsch gegen den letzten sowjetischen Führer, den Reformisten Michail Gorbatschow, gescheitert war. Am selben Tag erkannte Rumänien als erstes Land der Welt die Eigenstaatlichkeit seines neuen Nachbarn an.

  • Nachrichten 19.12.2022

    Nachrichten 19.12.2022

    Es gibt keinen berechtigten Grund, Rumänien und Bulgarien nicht in den Schengen-Raum aufzunehmen, da alle Bedingungen für einen Beitritt erfüllt sind, sagte die Präsidentin des Europäischen Parlaments, Roberta Metsola, am Montag in Bukarest. Auf einer Pressekonferenz mit dem rumänischen Präsidenten Klaus Iohannis sagte sie außerdem, dass man sich bemühe, die Situation so schnell wie möglich zu lösen, sogar im nächsten Jahr. Die Außengrenze der Europäischen Union wird verteidigt. Wir stellen fest, dass alle Länder, einschließlich Rumänien, alle Bestandteile des Schengen-Besitzstandes anwenden, was etwaige Bedenken in dieser Hinsicht ausräumt, fügte sie hinzu. Im Gegenzug erklärte Klaus Iohannis, dass die Schengen-Frage nicht auf der Tagesordnung des außerordentlichen Europäischen Rates im Februar 2023 stehen wird, sondern nur am Rande des Treffens erörtert werden soll. Österreich hat Anfang dieses Monats im Rat für Justiz und Inneres den Beitritt Rumäniens und Bulgariens zum Schengener Abkommen blockiert, was im Widerspruch zur Position der anderen Mitgliedstaaten steht, und zwar unter Berufung auf Probleme im Zusammenhang mit der illegalen Migration.



    In Timisoara, im Westen Rumäniens, werden die Veranstaltungen anlässlich des 33. Jahrestages der antikommunistischen Revolution vom Dezember 1989 fortgesetzt. Die Kundgebungen erinnern an den Mut und die Opferbereitschaft und an die Notwendigkeit, dass die junge Generation den Geist der Freiheit weiterträgt. Nach Märschen entlang des Verlaufs der damaligen Proteste, Gottesdiensten, Kranzniederlegungen, Konzerten, Ausstellungen und Debatten werden auch die Denkmälern der Revolutionsgedenkstätte besucht. Vorgesehen sind auch Schulvorführungen von Kurzfilmen junger Menschen unter 20 Jahren und das traditionelle Konzert Rockford Revolution.

    Angehörige der Hinterbliebenen reisen nach Bukarest und Popești-Leordeni (in der Nähe der Hauptstadt) auf den Spuren der 43 Leichname der Temeswarer Revolutionäre, deren Asche damals einfach in die Kanalisation geworfen wurde. Die Veranstaltungen zum 33. Jahrestag der Revolution finden ihren Höhepunkt am Dienstag, dem 20. Dezember, dem Tag des Sieges, an dem Timisoara zur ersten Kommunismus-freien Stadt Rumäniens erklärt wurde. Der Aufstand gegen das Regime in Rumänien brach am 16. Dezember 1989 in Timisoara aus und griff ab dem 21. Dezember auf Bukarest und andere Städte des Landes über. Insgesamt starben bei den Straßenkämpfen in dem einzigen osteuropäischen Land, in dem der Regimewechsel gewaltsam verlief, mehr als 1.000 Menschen und etwa 3.000 wurden verletzt.



    Der rumänische Außenminister Bogdan Aurescu ist auf Einladung seines moldauischen Amtskollegen und Vize-Premierministers Nicu Popescu zu einem offiziellen Besuch in Chisinau. Er wird hier auch von der Präsidentin der Republik Moldau, Maia Sandu, empfangen werden und Gespräche mit Premierministerin Natalia Gavrilița und dem Parlamentspräsidenten Igor Grosu führen. Im Mittelpunkt stehen Fragen im Zusammenhang mit der Bekämpfung der Auswirkungen des russischen Angriffskriegs gegen die Ukraine sowie die Zusammenarbeit im Bereich der Energiesicherheit, die Beschleunigung der Zusammenarbeit in mehreren Fachbereichen und die von Rumänien zugunsten der Republik Moldau ergriffenen Hilfsmaßnahmen. Ein zentrales Thema des Dialogs wird auch das Voranschreiten der Moldau auf dem europäischen Weg sein, nachdem das Land im Juni 2022 den Status eines EU-Beitrittskandidaten erhalten hat und Rumänien dieses Ziel konkret unterstützt.



    Die EU-Energieminister versuchen sich in Brüssel angesichts steigender Energiekosten in der EU und des Krieges in der Ukraine auf eine Obergrenze für die Gaspreise zu einigen. In der vergangenen Woche gelang es den Ministern nicht, einen Konsens in dieser Frage zu erzielen. Die Minister werden sich auch um ein allgemeines Konzept für den Vorschlag zur Verringerung der Methanemissionen im Energiesektor bemühen. Die vorgeschlagene Verordnung würde den Öl-, Gas- und Kohle-Sektor verpflichten, Methanemissionen zu messen, zu melden und zu überprüfen. Darüber hinaus werden die Minister ein allgemeines Konzept für die vorgeschlagene EU-Richtlinie REPowerEU zu entwerfen, die die EU-Gesetzgebung zu erneuerbaren Energien, Energieeffizienz und Energieeffizienz von Gebäuden ändern würde. Der Vorschlag zielt darauf ab, die Nutzung erneuerbarer Energien zu beschleunigen. Darüber hinaus wird die tschechische EU-Ratspräsidentschaft einen Fortschrittsbericht über das Erdgaspaket vorlegen, das einen Vorschlag für eine Richtlinie und einen Vorschlag für eine Verordnung über gemeinsame Binnenmarktregeln für erneuerbare Gase, Erdgas und Wasserstoff umfasst.



    Im Jahr 2021 lag das korrigierte durchschnittliche Jahresgehalt für Vollzeitbeschäftigte in der Europäischen Union bei 33.500 Euro. Dies geht aus Daten hervor, die das Europäische Statistische Amt (Eurostat) am Montag zum ersten Mal veröffentlichte. Von den EU-Mitgliedstaaten hatten im vergangenen Jahr Luxemburg (72.200 €), Dänemark (63.300 €) und Irland (50.300 €) die höchsten Durchschnittsgehälter und Bulgarien (10.300 €), Ungarn (12.600 €) und Rumänien (13.000 €) die niedrigsten. Andererseits stiegen laut Eurostat die Arbeitskosten pro Stunde in der EU im dritten Quartal dieses Jahres um 3,4 % gegenüber dem gleichen Zeitraum im Jahr 2021. Der stärkste jährliche Anstieg wurde aus Ungarn und Bulgarien gemeldet, aber auch in Litauen, Polen, Griechenland und Rumänien gab es Zuwächse von mehr als 10 Prozent.


  • Andamusea tră irine, di Paris

    Andamusea tră irine, di Paris



    “Easti di simasie s’cundillemu că aputusearea arusă ditu Ucraina lucră ca un accelearator a unlui proces distructiv, cari faţi nica ma limbidu căţe ufilisireaa ca armă ali energie şi a alimentelor ică ufilisirea a propagandei lipseaşti s’hibă contracarate pritu ună gaereti internaţional coordonată” — spuni caplu a statlui român, Klaus Iohannis, cari lo parti la tradiţionalul Forum tră Irine di Paris. Agenda a ediţiillei di estanu fu, cadealihea, dominată de crizele multiple pi cari li adusi putrusearea ali Ucraină di cătră askerili aruse, pi 24 di scurtu. Tră prezidentulu Iohannis, aşi-număsitili Coridoare ale Solidaritati lipseaşti să s-alăxească, ditu ună cearei temporară, tru unăb apunte pi lungu kiro anamisa di Uniunea Europeană şi Ucraina şi Republica Moldova, tru perspectiva a yinitoarillei a lor aderări. Ti aţea, cundilleadză el, Bucureştiul andrupă niacumtinatu iniţiativa ti lărdzearea a Reţelei Trans-Europene de Transport (TEN-T), cum şi finanţarea a proiectelor cari li facu ma hăirlătiţi conexiunile di transport cu ateali dauă ripubliţ ex-sovietiţi, viţini cu România şi candidate la admiterea tru Uniune. Porturlu româneşti Galaţi şi Constanţa suntu andreapti s’agioacă un rol criscutu tu aestă noimă – adavgă Iohannis. El adusi aminti şi că, gioi, fu dişcllisu un nău locu di triţeari a sinurlui tu gărniţa cu Ucraina — primlu dişcllisu di aestă văsilie cu un stat membru al Uniunii Europene di la ahuhrita a conflictului.


    Escu pirifanu di misurli ţi li lo România şi cari deadiră izini tră tranzitul a pisti 6,5 milioane tone di yipturi ditu Ucraina — ună contribuţie esenţială la securitatea alimentară globală. Aesta easti maş ahurhita a unăllei lărgurie călătorii” — adăbgă prezidentulu. Ma ñicu şi ma vulnearabil ditu viţiñilli ali Ucraină, Republica Moldova ari ananghi di 1,1 miliarde de euro suplimentari tră s’anvălsească hărgili energhetiţi tru aestă iarnă – declaraă șeful diplomației de la Chișinău, Nicu Popescu. “Situația a noastră easti multu,, multi greauă” – spusi Popescu, tut la Forumlu tră Irine di Paris. Republica “easti fuvirsită militar, ama și pi plan energetic și economic”, adăvgă el, tru condițiile tru cari livrările di gaze rusești – di cari Chișinăul ţăni aproape tru totalitate – s-ñicurară cabai și numata aproki niţi electricitate ditu Ucraina viţină, dupu aguderli aruseşti tru infrastructura energetică di aclo. “Situația va s’hibă nica ma greauă tru aestă iarnă, ama ma largu va u kivernisimu” – spuni Popescu, cari adusi aminti că republica apruke anvărliga di 80.000 di arifugaţ ucraineni.


    Tut gioi, eara dusă Chișinău președituta a Comisillei Europene, Ursula von der Leyen, cari dimăndă că Republica Moldova va s’llia 250 de milioane de euro di Bruxelles, tra s’ţănă kepti dinintea a crizăllei energetice. Păradzlli fac parte ditu ună pachetă di adrupămintu suplimentar și va s’hibă livraț ahurhinda cu 1 di yinaru 2023. Pisti 90% ditu ananghea di energie ali republică easti importată ditu România.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Reuniune pentru pace, la Paris

    Reuniune pentru pace, la Paris

    Este important să subliniem că invazia rusă din Ucraina a
    acţionat ca un accelerator al unui proces distructiv, care face şi mai clar de
    ce folosirea ca armă a energiei şi a alimentelor sau folosirea propagandei
    trebuie contracarate printr-un efort internaţional coordonat
    – afirmă şeful
    statului român, Klaus Iohannis, care a participat la tradiţionalul Forum pentru
    Pace de la Paris. Agenda ediţiei din acest an a fost, fireşte, dominată de
    crizele multiple pe care le-a generat
    invadarea Ucrainei de către trupele ruse, pe 24 februarie. Pentru preşedintele Iohannis,
    aşa-numitele Coridoare ale Solidarităţii ar trebui să se transforme, dintr-o
    soluţie temporară, într-o punte pe termen lung între Uniunea Europeană şi
    Ucraina şi Republica Moldova, în perspectiva viitoarei lor aderări. De aceea,
    precizează el, Bucureştiul a susţinut iniţiativa extinderii Reţelei
    Trans-Europene de Transport (TEN-T), precum şi finanţarea proiectelor care
    îmbunătăţesc conexiunile de transport cu cele două republici ex-sovietice,
    vecine cu România şi candidate la admiterea în Uniune. Porturile româneşti
    Galaţi şi Constanţa sunt pregătite să joace un
    rol sporit în acest sens – adaugă Iohannis. El a amintit şi că, joi, a fost
    inaugurat un nou punct de trecere a frontierei la graniţa cu Ucraina – primul
    deschis de această ţară cu un stat membru al Uniunii Europene de la începutul
    conflictului.

    Sunt mândru de măsurile pe care le-a luat România şi care au
    permis tranzitul a peste 6,5 milioane tone de cereale din Ucraina – o
    contribuţie esenţială la securitatea alimentară globală. Acesta este doar începutul
    unei lungi călătorii
    – a completat preşedintele. Cel mai mic şi mai vulnerabil
    dintre vecinii Ucrainei, Republica
    Moldova are nevoie de 1,1 miliarde de euro
    suplimentari pentru a acoperi costurile energetice în această iarnă
    – a declarat șeful diplomației de la Chișinău, Nicu Popescu. Situația noastră
    este foarte, foarte dificilă – a afirmat Popescu, tot la
    Forumul pentru Pace de la Paris. Republica este amenințată militar, precum și pe
    plan energetic și economic, a adăugat el, în condițiile în care livrările de
    gaze rusești – de care Chișinăul depinde aproape în totalitate – s-au redus
    sever și nu mai primește nici electricitate din Ucraina vecină, în urma
    loviturilor ruseşti asupra infrastructurii energetice de acolo. Situația
    se va complica și mai mult în această iarnă, dar vom continua să o gestionăm -
    susține Popescu, care a amintit și că republica a primit în jur de 80.000 de
    refugiați ucraineni.

    Tot joi, a fost la Chișinău președinta Comisiei Europene,
    Ursula von der Leyen, care a anunțat că Republica
    Moldova va primi 250 de milioane de euro de la Bruxelles, pentru a face faţă crizei energetice. Banii fac
    parte dintr-un pachet de sprijin suplimentar și vor fi livrați începând cu 1
    ianuarie 2023. Peste
    90% din necesarul de energie al republicii este importat din România
    .