Ministerul Muncii de la Bucureşti a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanţă care prevede majorarea salariilor unor categorii de bugetari cu 10%, anul acesta, în două tranşe, în iunie şi în septembrie.
Potrivit proiectului de ordonanţă, ar urma să primească salarii mai mari angajaţii din instituţii de cultură şi Registrul Comerţului, diplomaţi, salariaţi din domeniul apărării, precum şi cei din primării şi instituţii finanţate din venituri proprii ale Guvernului şi Parlamentului.
Ar beneficia de majorări şi personalul agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului şi al agenţiei pentru protecţia mediului a municipiului Bucureşti. Impactul bugetar este estimat la peste un miliard de lei, echivalentul a 200 de milioane de euro, bani ce ar trebui obţinuţi prin reorganizare şi reducerea cheltuielilor cu bunuri şi servicii.
În premieră, şeful guvernului PSD – PNL de coalţie, liderul social-democrat Marcel Ciolacu, a fost auzit declarând că executivul nu-şi poate permite să acorde o majorare mai mare. Aşa a reieşit din analiza făcută de ministerul Finanţelor, a precizat Ciolacu. Creşterea salarială de 10 procente ar urma să fie acordată şi angajaţilor din muzee sau celor din aparatul de lucru al guvernului. Şi aceştia, dar şi angajaţii agenţiilor de mediu au reacţionat negativ la propunerea guvernului. Au protestat, miercuri, pentru câteva ore, angajaţii de la mediu din judeţele Bacău şi Mehedinţi. Ei solicită alinierea salariilor din teritoriu cu cele de la centru şi creşterea lor cu cel puţin 20 de procente.
Protestatarii reproşează executivului că promovează o politică salarială discriminatorie ce nu ia în calcul nevoile lor reale. Dacă inechităţile reclamate nu vor fi eliminate, se poate ajunge la forme de protest mult mai radicale, inclusiv la sistarea activităţii de eliberare a avizelor pentru proiectele mari, cum ar fi cele pe fonduri guvernamentale sau europene, au avertizat salariaţii de la mediu.
Şi angajaţii din cadrul Arhivelor Naţionale Serviciul Judeţean Caraş-Severin au organizat, la începutul săptămânii, un protest spontan, denunţând inechităţile salariale dintre serviciile judeţene şi aparatul central. Protestul a constat în încetarea activităţii şi suspendarea programului de lucru cu publicul. Deşi în luna ianuarie a fost iniţiat un proces de uniformizare a salarizării în mai multe sectoare de activitate bugetară, angajaţii Arhivelor Naţionale au fost omişi din aceste demersuri, acuza un salariat.
Guvernul de la Bucureşti se află sub o dublă presiune: a unor categorii de angajaţi din sectorul bugetar care se consideră nedreptăţiţi în raport cu alţi bugetari, nu puţini, cărora guvernul le-a satisfăcut cele mai multe dintre revendicările salariale şi a deficitului bugetar care a crescut la cote îngrijorătoare. Iar slalomul uriaş electoral care începe, pe 9 iunie, cu localele şi europarlamentarele, continuă în septembrie cu prezidenţialele şi se sfârşeşte în decembrie cu scrutinul legislativ naţional, e abia la început.
