Dacă vremea este frumoasă, şi mereu a fost vreme frumoasă de Noaptea muzeelor, Bucureştiul se transformă într-un oraş al promenadei de vacanţă, trotuarele fiind pline, mai ales pe axa sa centrală, Calea Victoriei. Este drept, la un capăt al acestei plimbări se află nu mai puţin de trei mari şi renumite muzee: Muzeul Antipa de istorie naturală, Muzeul ţăranului şi Muzeul geologiei. Manifestările se derulează de o parte şi de alta a intrării, neobstrucţionată de nicio taxă sau bilet în această seară, dedicată muzeelor şi colecţiilor lor minunate. Coborând pe Calea Victoriei, întâlnim Muzeul muzicii, numit şi Casa cu lei, după detaliul arhitectonic ce te întânpină la intrare, Muzeul Enescu, după marele compozitor care a locuit un timp aici, sau Palatul Cantacuzino Nababul, după cel care l-a construit.
Nu departe se află clădirea Academiei Române al cărei muzeu de artă se va redeschide, după refacere, la sfârşitul acestui an. Totuşi, o piesă foarte importantă din colecţiile sale, un Cap de copil” de Brâncuşi, va fi expusă la Muzeul Mina Minovici. Continuăm plimbarea prin centrul Bucureştiului, într-o seară plină de oameni de toate vârstele care participă la Noaptea muzeelor şi vom ajunge la Muzeul colecţiilor de artă, redeschis şi el recent. Pe lângă colecţia sa de colecţii de artă, aici ne întâlnim cu unul dintre cei mai importanţi pictori români contemporani, maestrul Ştefan Câlţia. El tocmai a deschis o expoziţie, la Muzeul Colecţiilor, dar nu una de pictură ci de obiecte. Nu de picto-obiecte ci pur si simplu de lucruri pe care le-a adunat sau care s-au adunat în jurul său.
În Piaţa Palatului regal, numită din 1989, Piaţa Revoluţiei, ajungem direct în mijlocul unui carnaval nedeclarat, cu grupuri vesele trecând dintr-o parte în alta, cu lumini şi muzică venind din toate părţile dar mai ales din curtea Muzeului Naţional de Artă al României, impozantul Palat Regal. La eveniment participă, ca în fiecare an, vecinii din Piaţă: Biblioteca Centrală Universitară, Galeria de artă Galateca şi casa de licitaţii de artă Artmark. De altfel, în aceeaşi piaţă, într-o clădire amplă ce a găzduit zeci de ani sinistra Securitate comunistă, Artmark tocmai a deschis un uriaş târg şi salon de artă, celebrul Art Safari. Va fi foarte greu să găseşti un loc în Piaţa revoluţiei din Bucureşti de Noaptea Muzeelor!
CNN a ştiut asta şi deja a atras atenţia asupra atracţiilor ce fac din capitala României destinaţia pentru zilele noastre în care vrem să ne simţim bine. Dar nu este totul, tot pe Calea Victoriei, numită aşa acum 140 de ani, după cucerirea independenţei pe câmpul de luptă, se află Muzeul Naţional de Istorie al României. În Noaptea Muzeelor, de fapt începând devreme, cam după prânz, clădirea impozantă va fi înconujrată de cozile vesele ale vizitatorilor. În interior se vizitează Tezaurul istoric al României şi copia Columnei de la Roma a legendarului împărat Traian iar în exterior se dau lupte.
Sunt lupte din antichitate până la războiul de acum un secol, sunt de fapt reconstituiri ale unor scene de luptă, renumitele reenactment. Mai toate muzeele din România participă la Noaptea muzeelor, participă şi centrele lor de tot felul, case memoriale sau secţii diferite, participă şi Cimitirul Bellu, participă teatre şi galerii de artă, practic orice instituţie de cultură care este bucuroasă de oaspeţi şi are o idee informală participă la eveniment. Muzeele din România pot fi vizitate oricând, conform reglementărilor internaţionale. La fel, instituţiile deschise în noaptea muzeelor sunt active, în restul timpului, după programul lor specific.
Ce se întâmplă, însă, în Noaptea muzeelor? Pe de o parte, este drept, organizatorii vin cu idei şi proiecte speciale pentru acest eveniment. Pe de alta, este o plăcere aparte aceea de a ieşi, seara spre noapte, în oraş, în grupuri vesele, să dai viaţă străzilor şi muzeelor, să discuţi despre istorie, artă şi muzică, despre tehnică şi cultură, să participi la acest spectacol al descoperiri cu gândul că trebuie să revii pe îndelete dar oricum ai câştigat informaţii şi o atmosferă deosebită.
