Radio România Internațional

Tag: Nobel

Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi

Scriitori, traducători, editori, organizatori de
festival, critici literari, librari, distribuitori de carte, manageri şi jurnalişti
culturali – cu toţii sunt în centrul unor evenimente destinate atât publicului
larg, dar şi specialiştilor din domeniu. Se întâmplă zilele acestea (4-8
octombrie), în cadrul Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere
Iaşi (FILIT), ajuns la cea de-a 5-a ediţie. Laureatul Nobel pentru Literatură
în anul 2000, Gao Xingjian, este unul din invitaţii FILIT. Iniţial,
organizatorii anunţaseră şi o seară FILIT în prezenţa Svetlanei Aleksievici,
laureată a Nobel-ului pentru Literatură în anul 2015, dar scriitoarea şi-a
amânat participarea din motive de medicale.

Scriitorul
Florin Lăzărescu, unul dintre iniţiatorii FILIT. Eu mă
bucur că aceste nume atrag, dar, pe de altă parte, avem peste 100 de
evenimente, care nu sunt de umplutură, toate sunt la fel de spectaculoase, de
interesante. Şi dacă tot vorbim despre Premiul Nobel, aş vrea să spun că la
această ediţie FILIT sunt prezenţi cel puţin încă trei scriitori foarte bine
cotaţi, posibili câştigători ai Nobel-ului chiar anul aceasta. Toată lumea l-a
citit pe Mircea Cărtărescu, dar Olga Tokarczuk din Polonia şi Nurruddin Farah din Somalia sunt alţi doi
scriitori apreciaţi în lume, amândoi cu mari şanse la Nobel. Şi există o
mulţime de alţi scriitori foarte interesanţi, traduşi în 30, 40 de limbi,
distinşi cu cele mai importante premii, publicaţi la cele
mai mari edituri din România. Vesna Goldsworthy din Serbia şi Lisa Strømme, originară din Anglia, dar stabilită în
Norvegia, autoarea volumului Fata cu fragi (Humanitas Fiction, 2017) sunt două
dintre scriitoarele pe care cititorii le pot întâlni la FILIT. De Jonathan Coe
nici nu mai vorbesc, are un succes extraordinar în România, am văzut cum a
reacţionat lumea când am anunţat că va fi unul din invitaţii serilor FILIT.

După ediţia din 2013, cotidianul spaniol El Pais a
declarat că FILIT este deja, la prima sa ediţie, cel mai important festival
literar din Europa de Est, iar Frankfurter Allgemeine Zeitung a apreciat că
un eveniment de asemenea anvergură şi de o asemenea croială europeană n-a mai
existat vreodată în România Anul acesta, la Casa FILIT publicul se poate întâlni cu Simona Antonescu, Ioana Bradea,
Ruxandra Cesereanu, Andrei Crăciun, Codrin Liviu Cuţitaru, Tudor Ganea, Adrian
Georgescu, Ioan T. Morar, Andrei Oişteanu, Marius Oprea, Dora Pavel, Mircea
Pricăjan şi Bogdan-Alexandru Stănescu. Timp de 5 zile, la Casa Poeziei sunt în
centrul evenimentelor Linda Maria Baros, Lavinia Bălulescu, Emil Brumaru, Rita
Chirian, Dan Coman, Teodora Coman, Ana Donţu, Vlad Drăgoi, Mugur Grosu, Ştefan Ivas,
Claudiu Komartin, Ştefan Manasia, Vlad Moldovan, Andrei Novac, Cosmin Perţa,
Tara Skurtu (SUA), Robert Şerban, Răzvan Ţupa, Mihail Vakulovski, Paul
Vinicius. Scriitorii români din afara graniţelor ţării, Jan Cornelius şi Dana
Grigorcea, participă în cadrul unor evenimente speciale. Anul acesta, FILIT
construieşte două case noi.

Lucian Dan Teodorovici, manager festival, unul
dintre iniţiatorii FILIT. Este vorba de două programe noi,
Casa Fantasy şi Casa Copilăriei, fiecare dintre ele având găzduind evenimente
la care participă scriitori români. Un alt lucru nou este felul în care vom
coordona şi aduna expoziţiile pe care oricum Muzeul Naţional al Literaturii
Române Iaşi le oferă. Casa Pogor, care cuprinde patru spaţii destinate
expoziţiilor, va grupa în fiecare an sub aceeaşi temă patru expoziţii diferite,
un punct central de interes atât pentru invitaţi cât şi pentru public. Pentru
această ediţie FILIT am pregătit aşa numitul Muzeu de Istorie a Evreilor din
Iaşi, pentru că Iaşi ul are o istorie bogată dacă ne gândim la comunitatea
evreaiască. La un moment dat comunitatea evreiască din Iaşi reprezenta mai bine
de o treime, chiar în secolul XX. Şi a urmat o tragedie care la rândul ei
trebuie amintită şi asumată chiar şi astăzi.

Sentimentul de festival rămâne cel mai important aspect
în cazul FILIT-ului, spune scriitorul Florin Lăzărescu, unul dintre iniţiatorii
festivalului. Numai faptul că participă zeci de mii de oameni, că toată
comunitatea este interesată de eveniment, este extraordinar. Până şi anul
trecut, când am avut o ediţie restrânsă a festivalului, au fost peste 10.000 de
oameni în public. Eu cred că acesta este cel mai mare success al FILIT-ului,
caracterul lui formator. Este o imensă campanie pentru lectură, sunt foarte mulţi
oameni care privesc altfel cărţile după FILIT. Am auzit de nenumărate ori
spunându se copilul meu nu citea înainte de acest festival, iar acum îşi
cumpără el singur cărţi. Pentru că a intrat în contact cu scriitori, a văzut că
pot fi spectaculoşi. Anul acesta de exemplu, mergem cu unul din evenimentele
FILIT la un liceu din judeţ. Iar doamna profesoară de acolo m-a sunat şi mi-a
spus că elevii sunt încântaţi că vor cunoaşte scriitori pentru că mulţi n-au
văzut niciodată un scriitor. În Iaşi, de exemplu, mergem în zece licee, dar
deja am început să avem cereri exprese, profesorii ne spun care sunt
preferinţele copiilor. Adică mulţi dintre aceşti elevi s-au împrietenit cu
scriitori. De exemplu, intră pe Skype cu mulţi scriitori care au fost invitaţi
la FILIT, organizează de acum evenimente singuri.

Cea de a V-a ediţie a Festivalului Internaţional de
Literatură şi Traducere Iaşi (FILIT) se desfăşoară sub Înaltul Patronaj al
Reprezentanţei Comisiei Europene în România. Aceasta este a treia colaborare,
după ediţiile din 2014 şi 2016, când au fost organizate evenimente literare
profesionale comune în vederea promovării diversităţii culturale.

7 October 2017
October 10, 2016

OFFICIAL VISIT– The President of Slovakia, Andrej Kiska, is on a 2-day official visit to Romania. The agenda includes talks with President Klaus Iohannis, as well as a meeting in the western Romanian village of Nădlac with representatives of the Slovakian minority in Romania. Klaus Iohannis will discuss with his Slovakian counterpart the main topics on the European agenda, given that Slovakia is currently holding the six-month rotating presidency of the EU Council. The two heads of state will exchange opinions on the EU enlargement policy and the eastern neighbourhood, as well as on the reflection on the future of the Union launched at the informal summit held last month in Bratislava. With respect to cooperation within NATO, the Romanian President will reiterate the need for the Alliance to maintain its focus on the Black Sea region, a major component of Euro-Atlantic security, particularly in the context of the current security challenges in the region.

HOLOCAUST COMMEMORATION – The Jewish and Roma victims in Nazi extermination camps are commemorated today at the Holocaust Memorial in Bucharest. The National Holocaust Victim Commemoration Day is celebrated on October 9 in Romania. On this day in 1941, the deportation to Transdniester of the Jewish population of Bukovina and Bessarabia began. The Romanian authorities officially accepted responsibility for the Holocaust in Romania in 2004, based on the conclusions of a commission headed by Nobel Peace Prize winner, Ellie Wiesel.

NOBEL PRIZE – The Royal Swedish Academy of Sciences has announced today the names of the winners of the Nobel Prize in Economic Sciences. Professor Oliver Hart and Professor Bengt Holmstrom of the Massachusets Institute of Technology were awarded the prize, for their insights into how best to write contracts. Their work paved the way for institutions and policies in many fields, from bankruptcy legislation to constitutional policies, the jury explained. The winner of the 2015 Nobel Prize in Economic Sciences was the American professor Angus Deaton, for his analysis of consumption, poverty and welfare. The Nobel prize for Economic Sciences has been awarded since 1968 by the Central Bank of Sweden, unlike the other prizes which are financed by the Nobel Foundation. The 2016 Nobel Prize season concludes this week with the award for literature.

US ELECTION – The nominees of the Republican and Democratic parties in the US election, Donald Trump and Hillary Clinton, Sunday night clashed in the second presidential debate. According to a CNN poll, 57% of the American viewers believe the debate was won by Hillary Clinton, while 34% say the winner was Trump. Also, 39% of the respondents said Hillary Clinton did better than in the first debate. Donald Trump attacked ex-President Bill Clinton, Hillarys husband, and accused her of having “deleted 35,000 emails that had allegedly ruined peoples lives. In turn, Hillary Clinton claimed Russia was getting involved in the US election in order to have Donald Trump win the race. The two candidates also disagreed over the way to handle the crisis in Syria, but according to commentators none of them suggested a concrete solution.

FOOTBALL – Romanias football team is playing on Tuesday in Astana against the national team of Kazakhstan, in its third preliminary game in the 2018 World Cup in Russia. On Saturday, in Erevan, Romania defeated Armenia, 5-0. In the same group E, Poland won 3-2 against Denmark, and Montenegro beat Kazakhstan 5-0. With 4 points each, Romania, Montenegro and Poland top the group table. Last month the national team drew at home against Montenegro, 1-1, in the first game with the German Cristoph Daum as the first foreign manager of the Romanian team. This autumn Romania is to also play at home against Poland, on November 11.

TENNIS – The best ranking Romanian tennis player, Simona Halep, is as of Monday no. 4 in the WTA standings, one place up since last week. Halep is already qualified into the WTA Finals, a tournament that brings together the best 8 players of the world and held this year in Singapore, between October 23 and 30. Angelique Kerber, of Germany, is the WTA leader, followed by American Serena Williams and Polands Agnieskza Radwanska. Four other Romanian players are in the WTA Top 100: Irina Camelia Begu (no. 28), Monica Niculescu (no. 50), and Sorana Carstea (no. 83).

(translated by: Ana-Maria Popescu)

10 October 2016
5 October, 2016

Brexit. The European
Commission’s chief Brexit negotiator Michel Barnier today had talks in
Bucharest with prime minister Dacian Ciolos and foreign minister Lazar
Comanescu. Barnier’s trip to Romania comes only four days after taking over the
position of Brexit negotiator. Barnier, who served previously as a foreign
minister for France and as a European Commissioner, said he would travel to
every European capital with the exception of London. His aim is to discuss the
position of each member state vis-à-vis Britain’s exit from the European Union.
Actual exit talks are due to begin next year, after London officially files the
request for leaving the Union. The most sensitive subjects are access to the EU
single market and access to the British labour market.

Privatisation. The
government in Bucharest says it plans to sell the packages of shares in
state-owned companies and privatise companies in a difficult financial
situation. A memorandum published on the government’s official website contains
the measures considered in the case of several state companies. The economy
ministry has proposed the launch of a call for the sale of around 15% of the
shares held by the government in the Oltenia Energy Complex and Hidroelectrica,
while holding on to a majority package. Over 25% of the state’s shares in
Rompetrol will also be put up for sale. The transport ministry plans to
increase the registered capital of the National Airport Company and the Port
Administration by 20-25% by issuing new shares and to make a new attempt to
privatise the freight division of the Romanian Railways Company.

Defence. The defence
minister Mihnea Motoc makes an official trip to Berlin today at the invitation
of his German counterpart Ursula von der Leyen. Talks will focus on bilateral
cooperation in the area of defence and topical issues on the Euro-Atlantic and
European agenda. According to a press release by the Romanian defence ministry,
emphasis will be placed on the implementation of the decisions taken at the
NATO Summit in Warsaw and of the European Union’s Global Strategy on Foreign
and Security Policy. The bilateral support within the European and allied
framework will also be analysed.

Nobel. France’s Jean-Pierre
Sauvage, UK’s Sir J. Fraser Stoddart and Holland’s Bernard L. Feringa today
received the Nobel prize in chemistry for the design and synthesis of machines
on a molecular scale. The machines conceived by the three scientists will most
probably be used for the development of new elements such as new materials and
energy storage systems and sensors, the Nobel jury has explained. Last year,
the Nobel prize in chemistry went to a Swedish and two American scientists for
their studies on DNA repair.

Frontex. The Romanian interior
minister Ioan-Dragos Tudorache is attending a conference on the launch of the
new Frontex Agency, the European border and coast guard agency, held in
Bulgaria on Wednesday and Thursday. The meeting is attended by the EU
Commissioner for Migration and Home Affairs Dimitris Avramopoulos, Slovenia’s
prime minister, the interior ministers of Bulgaria, Slovakia, Turkey and Greece
and the Frontex executive director Fabrice Leggeri. The new European agency will
comprise Frontex and the national authorities of the member states responsible
for border management, including coast guard if this entails border controls.
EU members will contribute to common efforts to make the Union’s external
borders more secure with border police and other staff. Romania’s contribution
consists in 75 border police officers who will take part in rapid response
teams on the EU external borders.

Football. Romania’s football side continue
training for their away matches against Armenia on the 8th of
October and Kazakhstan on the 11th of October, as part of their
qualifying campaign for the 2018 World Cup to be hosted by Russia. Last month,
Romania drew 1-all against Montenegro at home in Cristoph Daum’s first match as
manager of the Romanian side. He is Romania’s first ever foreign manager. Also
in Group E, Denmark defeated Armenia 1-nil at home, while Poland drew 2-all
against Kazakhstan away. This autumn, Romania will also face Poland at home on
the 11th of November. (Translated by: C. Mateescu)

5 October 2016
3 October, 2016

UNIVERSITY — Romanian President Klaus Iohannis today attends the opening ceremony for the new university year at the Western University of Timisoara. The president emphasized meritocracy, without which he said a better Romania would not be possible. He said that the country needed political projects looking to the future, as well as political visions and politicians who want to build a better Romania.

DEFENSE — Romanian Defense Minister Mihnea Motoc announced today that Germany would allocate general staff officers to the NATO multinational brigade forming in Romania. At the same time, Bulgaria confirmed once again it would contribute 400 soldiers to the brigade, while Poland would set aside a company for the combat unit, which is set to work alongside an American unit. The Rovine 2nd Infantry Brigade, headquartered in Craiova, southern Romania, will turn into the NATO Multinational Brigade, as part of the plan laid out at the NATO summit in Warsaw that took place this summer.

NOBEL — The Nobel Prize for Medicine went this year to Japanese researcher Yoshinori Ohsumi for research on autophagy, the metabolic activity in which organisms consume their own tissues when starving. His research is considered crucial for understanding cell renewal and the bodys response to hunger and infections, especially in its genetic aspects, relevant to research into cancer and neurological conditions.

HUNGARY — Nine out of ten Hungarians voted in Sundays referendum to turn down mandatory European quotas of refugees, but the low poll attendance, below 50%, invalidated the referendum. Radio Romanias correspondent in Budapest informs that, in spite of its campaign against migration, the Conservative government led by Viktor Orban did not manage to bring people to the polls. The PM wants to validate the vote, and announced amendments to the Constitution.

BUCHAREST — European Commissioner for Regional Policy, Corina Cretu, said she hoped the Romanian Parliament elected on December 11th would align Romanian legislation with that of Europe. The commissioner attended in Bucharest a conference on todays challenges in sustainable urban development and the role European funds play in it. She made reference to the EUs urban agenda and its role in Romania. The commissioner visited several sites financed by European funds, attending conferences and meetings with Romanian officials.

FOOTBALL — Romanias national football team is preparing its away games against Armenia, scheduled for the 8th of October, and against Kazakhstan, on the 11th , part of the preliminaries to the 2018 World Cup to be held in Russia. Last month, the national team tied 1-all against Montenegro at home, in the first game under the guidance of German coach Cristoph Daum, the first foreign coach of a Romanian national side. In the same E group, Denmark bested Armenia 1-0, while Poland tied away from home in Kazakhstan, 2-all. On November 11, Romania is scheduled to play against Poland on home turf.

3 October 2016
Nobel

La Stockholm, dar
şi la Oslo, au fost decernate premiile Nobel din acest an. Unii au reţinut
fastul, ba chiar şi meniul, alţii fac calcule, de multe ori străine spiritului
acestor premii. Dincolo de toate acestea şi chiar de valoarea efectivă a
premiului, rămâne mesajul celui care a avut ideea premiilor pentru oameni cu
merite pentru omenire.

Pe Alfred Nobel îl ştim mai întâi ca inventator al
dinamitei. Nu este descoperitor, nu a aflat prin hazard explozibila substanţă,
ci a inventat-o, ca un chimist cu putere de cercetare ce a fost. S-a ocupat şi
de transformarea în bani a invenţiei sale şi cel mai bine a funcţionat această
afacere în lumea armelor. În a doua jumătate a secolului al XlX-lea omenirea se
delecta cu noile arme, nicio reglementare internaţională în domeniu neexistând
atunci. La moartea sa, în decembrie 1896, Nobel lăsa 90 de fabrici de armament,
355 de patente de invenţii şi cea mai mare parte a averii sale pentru a fi
acordate premii internaţionale în diferite domenii.

În 1901 au fost acordate primele
premii, conform dorinţei sale. Ele vizau chimia, fizica, medicina. literatura
şi pacea. Târziu, în 1968, Academia Suedeză a inventat şi premiul Nobel pentru
economie. Aşadar, de mai bine de un secol, neîntrerupt, aceste premii sunt
acordate, creându-se, deja, o adevărată mitologie în jurul său. Inevitabil, se
impune o paranteză. Dacă Suedia este ţara ce nu a cunoscut de secole războiul,
Norvegia, cea care decernează Nobelul pentru pace, a fost ocupată în al doilea
război mondial de trupele germane. De aceea, timp de 5 ani, din 1939 până în
1943, premiul Nobel pentru pace nu a fost acordat.

Revenind la aspectele
generale ale Nobelului, să notăm că, înainte de toate este problema selecţiei,
a deciziei asupra celor care, din milioane de oameni ce întrunesc condiţiile,
vor primi aceste premii. Mai puţin pentru literatură dar mai des pentru
celelalte domenii, sunt mai multe persoane ca să nu vorbim şi de instituţii
care îşi împart onoarea dar şi banii reprezentaţi de decernarea unui Nobel.
Fiind vorba de oameni de cea mai înaltă calitate şi de evenimente excepţionale,
realizări de o viaţă de multe ori, fiecare ediţie şi fiecare laureat se bucură
de o atenţie din ce în ce mai vie şi mai amplă. De fapt, premiile Nobel sunt
cea mai bună tribună prin care opinia publică află despre o serie de probleme
ale omenirii. Desigur, este vorba de înfăptuirile laureaţiilor Nobelului pentru
pace, dar şi preocupările medicilor, ale chimiştilor şi fizicienilor vin din
zone concrete de suferinţă şi de eroism uman.

Şi în scrierile laureaţilor
pentru literatură găsim idealurile care l-au făcut pe Nobel să inventeze un
astfel de premiu. Mai ales în activitatea literaţilor, pentru că testamentul
lui Nobel vorbeşte de merite în lucrări idealiste. Toată desfăşurarea de forţe,
cu ceremonii şi un uriaş interes mediatic, vorbeşte oamenilor din întreaga lume
despre descoperiri ce le ajută sau salvează viaţa, despre eforturi ale minţii
care modelează societatea umană, despre situaţii inumane împotriva cărora luptă
oamenii simpli sau mari lideri vizionari.

În acest an, câştigătorii premiului
Nobel ştiu cum să repare mecanic ADN-ul uman, au găsit leac pentru diferite
maladii, inclusiv pentru malarie, au pus alături, economic, consumul, sărăcia
şi bunăstarea, au scris despre suferinţă şi curaj sau şi-au salvat, pur şi
simplu, ţara de la un haos criminal. Premiul Nobel nu este un concurs în care
se cântăresc meritele şi se stabilesc clasamente. Pentru premiul Nobel nu se
candidează, nu se face un scop în viaţă, el vine ca un dar de sărbători, de
undeva din Nord, pentru unii dintre cei care sunt oameni de ştiinţă sau sunt,
pur şi simplu, oameni.

13 December 2015
10.12.2015

Défense – Le président roumain Klaus Iohannis a convoqué pour ce jeudi une réunion du Conseil Suprême de Défense du Pays, la première à laquelle participent les membres du cabinet de Dacian Ciolos. A l’agenda des discussions figurent entre autres le plan de déploiement des forces armées roumaines qui seront envoyées l’année prochaine dans des missions et opérations à l’étranger et les propositions des institutions du domaine de la sécurité nationale pour le budget 2016. L’occasion également d’examiner les mesures adoptées par la Roumanie pour mettre en œuvre les régimes des sanctions internationales, et le Rapport visant le Système National de Prévention et de lutte contre le terrorisme.

Budget – Les bureaux permanents réunis du Parlement de Bucarest doivent déposer aujourd’hui des amendements au projet de la Loi du budget d’Etat et à celui portant sur la sécurité sociale. Vendredi les documents seront soumis aux commissions réunies du budget et des finances. Le débat sera suivi par le vote final. Les projets 2016 de la Loi du budget d’Etat et celui de la sécurité sociale ont été adoptés par le gouvernement et envoyés mercredi au Parlement pour y être débattus et adoptés par la procédure d’urgence.

Economie – Au cours des 10 premiers mois de cette année, le déficit de la balance commerciale de Roumanie a augmenté de 1,5 milliards d’euros par rapport à la même période de 2014, se situant à 6,4 milliards d’euros. Selon l’Institut national de la Statistique, les exportations se sont chiffrées à environ 46 milliards d’euros, alors que les importations ont dépassé les 52 milliards d’euros. Parmi les principaux produits exportés par la Roumanie depuis le début de l’année figurent les automobiles, les équipements de transport et les produits manufacturés.

Corruption – Le directeur du quotidien roumain Evenimentul Zilei, Dan Andronic, a été retenu par les procureurs anticorruption dans un dossier de rétrocessions illégales de terrains. Suite aux perquisitions et aux auditions, les procureurs ont également retenu dans le même dossier un homme d’affaires, un conseiller de l’ancien premier ministre libéral Călin Popescu Tăriceanu, ainsi que le directeur d’un promoteur immobilier connu. Le préjudice causé a été estimé à 136 millions d’euros. Depuis quelques mois, plusieurs hommes politiques font l’objet d’enquêtes portant sur des rétrocessions ou des dédommagements illégaux accordés par l’Autorité nationale pour la restitution des propriétés.

Handball – L’équipe féminine de handball de Roumanie doit rencontrer aujourd’hui l’équipe de Norvège, championne olympique et européenne en titre, dans un match du groupe D comptant pour le Mondial qui se tient au Danemark. Bien que vaincue par l’Espagne, la Roumanie s’est qualifiée pour les 8e de finale, grâce à ses deux victoires contre le Puerto Rico et le Kazakhstan. Si les Roumaines perdent devant la Norvège, vendredi, leur match contre la Russie n’aura aucune valeur pour ce qui est de leur position dans le groupe. La Roumanie est le seul pays à avoir participé, depuis 1957, à tous les tournois finaux des Mondiaux. Son palmarès comporte trois médailles: l’or, remporté en 1962 et l’argent gagné deux fois, en 1973 et 2005.

Nobel – A Stockholm a lieu ce jeudi la remise des Prix Nobel. L’événement marque les 119 ans écoulés depuis la disparition du savant suédois Alfred Nobel, l’inventeur de la dynamite et l’initiateur de ces prix, les plus prestigieux au monde, décernés depuis 1901. Cette année, les prix récompenseront les scientifiques qui ont découvert le fait que les neutrinos ont une masse et la manière dont ont peut réparer l’ADN, ainsi que les médecins qui ont trouvé de nouvelles thérapies face aux maladies parasitaires. Les seuls prix individuels ont été le Nobel de Littérature et d’Economie, remportés par l’écrivaine Svetlana Alexiévich du Bélarus et respectivement par le professeur britannique Angus Deaton, pour son « analyse de la consommation, de la pauvreté et du bien – être ».

Météo – Ce jeudi le ciel est plutôt couvert en Roumanie, toutefois on n’attend que des précipitations isolées et quelques flocons de neige en haute montagne. Les températures maximales iront de 1 à 8 degrés. 3 degrés à midi à Bucarest.

10 December 2015
12.10.2015 (mise à jour)

Education — Tous les personnels de l’éducation nationale roumaine bénéficieront d’une majoration salariale de 15% à partir du 1er décembre prochain, a-t-il été annoncé à Bucarest. Sur l’ensemble de l’année, les salaires ont augmenté de près de 27%. C’est le ministre Sorin Câmpeanu qui a annoncé cette décision, à l’issue des négociations avec les syndicats du secteur. Le ministre avait antérieurement déclaré sur un plateau de télévision que les rémunérations devraient être majorées graduellement sur les 4 ans à venir, pour que les diplômés universitaires choisissent la carrière enseignante. Mentionnons que les salaires de personnels de la santé ont augmenté de 25% depuis le 1er octobre.

Discussions — Le président roumain Klaus Iohannis a reçu, ce lundi, l’ambassadeur des Etats Unis à Bucarest, Hans Klemm. L’entretien a porté sur le renforcement de la coopération bilatérale en matière de sécurité et sur l’intensification du dialogue politique, y compris au sommet. L’Administration présidentielle informe que le chef de l’Etat roumain a insisté sur la nécessité de consolider la dimension économique du Partenariat stratégique roumano-américain. Il a aussi réaffirmé que la Roumanie était intéressée à contribuer à la sécurité et à la stabilité régionales, en étroite coordination et coopération avec les Etats Unis. L’ambassadeur américain à Bucarest a présenté ses lettres de créance le 21 septembre dernier.

Luxembourg — Présent, lundi, au Conseil Affaires Etrangères qui s’est tenu au Luxembourg, le ministre roumain des affaires étrangères, Bogdan Aurescu, a réaffirmé le soutien de la Roumanie à l’unité et à l’intégrité territoriale de la Libye ; il a aussi évoqué la totale ouverture de Bucarest à participer aux efforts de reconstruction démocratique et institutionnelle de ce pays. Au sujet de la Syrie, le chef de la diplomatie roumaine a souligné le soutien ferme de Bucarest à une solution pacifique au conflit interne. La Roumanie, a-t-il dit, est prête à s’impliquer activement pour faciliter le dialogue, y compris par le biais de son ambassade à Damas, qui continue à fonctionner. De l’avis du ministre roumain des affaires étrangères, la transition démocratique doit commencer simultanément avec la neutralisation du groupe terroriste Daesh. M. Aurescu a enfin réitéré la solidarité de la Roumanie avec les efforts de trouver une solution à la crise des personnes qui se réfugient massivement en Europe, mais aussi dans des pays voisins de la Syrie.

Nobel — Le Britannique Angus Deaton a été récompense du Prix Nobel d’économie pour son analyse de la consommation, de la pauvreté et du bien-être, a expliqué l’Académie suédoise des sciences.

12 October 2015
08.10.2015

Holocauste – La Roumanie est aujourd’hui un pays qui a fait d’importants progrès en vue de reconnaître et d’assumer l’Holocauste, a déclaré jeudi à Bucarest le président roumain Klaus Iohannis, à l’occasion de la Journée nationale de commémoration des victimes de la Shoah. Selon les statistiques, entre 250 et 300 mille Juifs sont décédés durant et après leur déportation des régions roumaines de Bessarabie et de Bucovine en Transnistrie. L’Holocauste a été reconnu par les autorités roumaine en 2004, suite aux conclusions formulées par une commission spéciale d’étude des déportations durant la Seconde guerre mondiale.

Bruxelles – Les ministres de la Défense des Etats membres de l’OTAN se réunissent aujourd’hui à Bruxelles pour évoquer l’intensification de la campagne militaire russe en Syrie. Les tensions ont enregistré une véritable escalade, lorsque la Turquie a réclamé le fait que des avions militaires russes avaient violé son espace aérien. Le secrétaire général de l’Alliance, Jens Stoltenberg, a qualifié « d’escalade alarmante » l’activité militaire de la Russie en Syrie et précisé que l’Alliance était prête à déployer des forces en Turquie afin de la défendre contre toute menace contre son flanc méridional. A l’agenda des pourparlers figure aussi l’état de la mise en œuvre des décisions adoptées au Sommet de l’OTAN au Pays des Galles et notamment du plan d’action pour le développement de la capacité opérationnelle de l’Alliance. D’autres sujets visent la réforme de l’Alliance, mais aussi l’amélioration des mécanismes décisionnels et des capacités spécifiques. La Roumanie est représentée par son ministre de la Défense, Mircea Dusa. Des réunions bilatérales avec les homologues géorgien et grec auront lieu en marge de cette réunion, afin d’intensifier la coopération dans le domaine de la défense entre la Roumanie et ces pays.

JAI – Les ministres de l’Intérieur des Etats de l’UE doivent évoquer aujourd’hui à Bruxelles la crise des réfugiés avant de sceller un accord relatif à l’accélération des procédures de rapatriement des migrants dont les demandes d’asile sont rejetées, selon Reuters. Les ministres européens devraient toutefois approuver l’arrestation des réfugiés soupçonnés de se cacher avant de se voir expulser. Ces dernières années, moins de 40% de ceux dont les demandes d’asile sont rejetées ont effectivement quitté le territoire de l’UE. Les ministres de l’Intérieur seront rejoints par ceux des Affaires étrangères et par leurs homologues de Jordanie, du Liban et de Turquie, pays qui accueillent la majorité des réfugiés syriens, ainsi que par des responsables des pays balkaniques, que les réfugiés traversent dans leur itinéraire vers l’ouest et le nord de l’Europe. Dans ce format, les pourparlers seront ciblés sur la limitation du flux d’immigrants et sur les aides aux réfugiés dans le Proche Orient ainsi que sur la consolidation des procédures d’identification dès leur arrivée en Italie et Grèce.

Nobel – La Bélarusse Svetlana Alexievitch a les faveurs de la critique pour inscrire son nom au prestigieux palmarès du prix Nobel de littérature dont le lauréat 2015 est annoncé jeudi, mais elle pourrait voir la récompense lui passer sous le nez tant l’Académie suédoise qui la décerne aime surprendre, note l’AFP. Svetlana Alexievitch est la favorite des milieux littéraires et des sites de paris en ligne qui la placent devant deux notables des listes Nobel, les Américains Joyce Carol Oates et Philip Roth, ainsi que le Kenyan Ngugi wa Thiongo. L’année dernière le prix a été accordé à l’écrivain français Patrick Modiano alors qu’en 2009, le Nobel de la littérature avait été décerné à l’écrivaine allemande d’origine roumaine Herta Muller dont l’œuvre décrit la vie sous la dictature communiste en Roumanie. La saison 2015 des Nobel a débuté lundi avec la médecine, s’est poursuivie mardi avec la physique et mercredi avec la chimie. Le lauréat du Nobel pour la paix sera annoncé vendredi alors que le Nobel de l’économie sera décerné lundi.

Foot – La sélection nationale de foot de Roumanie doit rencontrer aujourd’hui à Bucarest la Finlande, dans les préliminaires de l’Euro 2016. La campagne de qualifications doit s’achever dimanche dans la soirée lorsque la Roumanie rencontrera les Iles Féroé. Après quatre victoires et quatre matchs terminés à égalité, les Roumains sont en 2e position du groupe F, avec 16 points. Il sont dépassés par l’Irlande du Nord avec 17 points et suivis par la Hongrie avec 13. Les deux premières équipes sont automatiquement qualifiées à l’Euro alors que l’équipe occupant la troisième position doit jouer un barrage. Par ailleurs, la sélection jeune de la Roumanie doit jouer ce vendredi au Luxembourg aux préliminaires du Championnat européen des moins de 21 ans de 2017. Lors des matchs antérieurs, les footballeurs roumains ont enregistré deux victoires contre l’Arménie et une défaite contre la Bulgarie.

8 October 2015
October 8, 2015

The Romanian president today said that Romania has made great strides in taking responsibility for the Holocaust, on the occasion of commemorating the Holocaust. According to figures, between a quarter million and 300,000 Jews died in 1941 in Bessarabia, northern Bukovina and Transdnestr. The Holocaust was officially admitted to by the Romanian authorities in 2004, based on the conclusions drawn by a special committee on WWII deportations.

NATO defense ministers convene in Brussels today to discuss the strengthening of the Russian military campaign in Syria. Tensions mounted after Turkey claimed that Russian jets violated its airspace. The NATO Secretary General Jens Stoltenberg described Russia’s military activity in Syria as “a troubling escalation” and said NATO was ready to send troops to Turkey to defend it from any threats at its southern border. The talks in Brussels will also tackle the implementation of the decisions taken at the NATO Summit in Wales, particularly the action plan for enhancing the Alliance’s operational capacity. Romania is represented by Defense Minister Mircea Duşa. On the sidelines of the meeting, he will have bilateral talks with his Georgian and Greek counterparts, to improve Romania’s defense cooperation with these countries.

The Swedish Academy announces today the Nobel Prize for Literature, the most prestigious literary award in the world. The favorites are Belarus writer Svetlana Alexievich, Norwegian Jon Fosse, American writers Joyce Carol Oats and Philip Roth, Japanese writer Haruki Murakami, and Kenyan Ngugi wa Thiong’o. In 2009, the prize went to German writer Herta Muller, who grew up and lived in Romania during the communist dictatorship. On Tuesday, the academy granted the prize for medicine, and on Wednesday the prize for chemistry. On Friday, the Academy grants the prize for peace, and on Monday that for economy.

The estimated damages caused by the Volkswagen recall amount to over 30 million Euros, accounting for 105,000 cars, according to government sources in Bucharest. The figure is based on expenses by car owners for Euro 5 emission standard monitoring tests, when the cars actually matched Euro 4 standards. The Romanian state will sue the German carmaker for the difference, after the company releases official information. Volkswagen recently admitted to major fraud related to its car firmware.

EU ministers of the interior are meeting today in Brussels to talk about the refugee crisis, with a view to reaching an agreement on repatriating refugees whose asylum applications are turned down. At the same time, European ministers also discuss conditions to arrest refugees who try to avoid expulsion. Interior and foreign ministers from EU countries will be joined by Jordan, Lebanon and Turkey, to discuss the wave of migration.

Romanian Foreign Minister Bogdan Aurescu held a meeting with the outgoing Japanese ambassador on Thursday. His Excellency Keiji Yamamoto saluted the strengthening relationship between the two countries in areas such as economy and culture. The Romanian official thanked the ambassador for the progress registered in the process of removing the obligation of Romanian citizens to obtain a visa to travel to Japan.

8 October 2015
Omul Anului 2014 la Radio România Internaţional

Dragi prieteni, RRI a continuat tradiţionala sa anchetă de opinie de sfârşit de an printre ascultătorii şi utilizatorii de Internet şi reţele sociale din lume. V-am provocat să desemnaţi acea personalitate, din orice domeniu, care a contribuit, prin acţiuni, atitudini sau idei la mersul înainte al lumii în anul 2014.

Printre oamenii politici care au primit nominalizări la titlul de “Omul Anului 2014 la RRI” s-au aflat noul preşedinte al României Klaus Iohannis, preşedintele rus Vladimir Putin, preşedintele Chinei, Xi Jinping, fostul suveran spaniol, Regele Juan Carlos I, preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaitė, cel al Columbiei, Juan Manuel Santos, şi ministrul german de externe Frank-Walter Steinmeier.

Au mai primit, între alţii, nominalizări din partea ascultătorilor şi utilizatorilor Internet ai RRI medicii, asistentele medicale şi misionarii angajaţi în lupta împotriva maladiei Ebola în Africa de Vest, Papa Francisc, jucătoarea de tenis română Simona Halep, numărul 3 mondial WTA, jurnalistul germano-francez Peter Scholl-Latour, economistul francez Tomas Piketty sau María Conchita Alonso, actriţă, cântăreaţă şi activistă cubanezo-venezuelană stabilită în California, care luptă în favoarea democraţiei din ţările ei de origine.

“Omul Anului 2014 la RRI” este, însă, o persoană care a marcat scena internaţională în pofida vârstei sale, tânăra militantă pakistaneză pentru drepturile omului Malala Yousafzai, laureată Nobel pentru Pace în 2014, cea mai tânără laureată Nobel din toate timpurile. Ea a câştigat prestigiosul Premiu alături de activistul indian pentru drepturile copiilor Kailash Satyarthi.

“Această tânără este un model pentru toate femeile care trăiesc în ţări în care femeile nu au dreptul la educaţie aşa cum şi-ar dori. Malala este un model şi o inspiraţie pentru ele. Nu este de mirare că i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Pace”, argumenta ascultătorul RRI Adrian Micallef, din Malta, desemnarea tinerei Malala ca “Omul Anului 2014 la RRI”.

1 January 2015
Scriitorul Mircea Cărtărescu, invitat la Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi

“Literatura este ca lancea lui Ahile, cu vârful răneşte şi cu partea cealaltă vindecă”, a spus Mircea Cărtărescu în dialogul său cu scriitorul si jurnalistul Cezar-Paul Bădescu, din cadrul Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi. Literatura te ajută să te întâlneşti cu tine însuţi, iar întâlnirea cu tine însuţi e cel mai teribil lucru care ţi se poate întâmpla.” În debutul întâlnirii de pe scena Teatrului Naţional din Iaşi, Cezar- Paul Bădescu l-a provocat pe autorul “Nostalgiei”, al Levantului”, al trilogiei “Orbitor”, favorit în ultimii ani al Premiului Nobel, să vorbească despre perioada în care a condus Cenaclul de la Facultatea de Litere şi a scos, împreună cu studenţii săi, mai multe volume colective, printre care Tablou de Familie”.

Erau două motive. Primul, şi cel mai simplu, era că generaţia mea a primit ceva fără arginţi. Şi când primeşti ceva fără arginţi, se cade să dai mai departe fără arginţi. Noi am primit de la criticii Nicolae Manolescu, Ovid Crohmălniceanu, Eugen Simion, Mircea Martin, Ion Pop, de la nenumăraţi oameni care ne-au determinat existenţa. De la oameni fără de care noi n-am fi fost nimic. De aceea mi s-a părut extrem de firesc ca lucrurile pe care le-am învăţat de la ei, atât teoretice, cât şi morale, etice, să le dau mai departe. Iar al doilea motiv pentru care m-am implicat în Cenaclul de la Litere este că mă simţeam unul dintre voi. Mă simţeam unul dintre voi, mă simţeam de aceeaşi vârstă cu voi şi perioada în care am ţinut acest cenaclu, cei şase, şapte ani, a fost cea mai frumoasă perioadă din viaţa mea. Şi pentru mine a fost o foarte mare plăcere şi bucurie că m-aţi acceptat între voi. M-aţi acceptat ca pe unul dintre voi, deşi aveam 15 ani mai mult. Şi îmi plăcea să lucrez la cărţile noastre. Eu zic ale “noastre”, pentru că erau antologii pe care le prefaţam şi eu.”

”Literatura a fost totul pentru mine, fără ca eu să pot spune că am fost doar literatură”, a răspus Mircea Cărtărescu la întrebarea ce-i oferă literatura: E ca şi când m-ai întreba ce înseamnă pentru mine aerul. Într-una din scrisorile trimise de Kafka lui Felice Bauer, eterna lui logodnică, el spunea aşa: În definitiv eu nu sunt nimic altceva decât liteartură. De foarte multe ori m-am gândit ce înseamnă asta. Ce înseamnă că un om se transformă cu totul în literatură. Prin ce proces chimico-pshic e posibil ca un corp omenesc, un creier omenesc să devină literatură, lucru care i s-a întâmplat lui Kafka mai ales spre sfârşitul vieţii. Pentru că înainte de a muri, Kafka nu mai era un om între oameni, era un personaj în cărţile sale, era numai literatură. Sigur că foarte puţini dintre noi ajung atât de departe. Pentru că a ajunge atât de departe înseamnă a face nişte sacrificii colosale. Înseamnă a-ţi distruge viaţa pentru a o recâştiga altfel. Nichita Stănescu spunea la un moment dat: toţi am vrea să avem opera lui Eminescu, dar cine ar vrea să trăiească viaţa lui. Şi e o întrebare foarte bună, cine ar vrea să trăiască viaţa celor care nu sunt altceva decât literatură? A alege asta înseamnă a fi, într-un fel, un martir.”

Fără literatură, spune Mircea Cărtărescu, nu şi-ar putea imagina propria-i viaţă. Pentru mine, a scrie înseamnă a trăi şi atâta tot”, declară Mircea Cărtărescu, pe care majoritatea criticii şi a cititorilor îl consideră cel mai important scriitor român contemporan: ”Eu nu ştiu dacă ceea ce scriu este terapie. Nu-mi pot da seama. Am atâtea anomalii, atâtea răni interioare, atâtea ciudăţenii, atâtea lucruri puse oblic şi strâmb în minte, încât probabil că nu m-aş putea vindeca cu toată literatura lumii. Dar, totuşi, literatura este pentru mine un fel de secreţie a unei carapace, a unei cruste. Şi văd literatura ca pe un organ al corpului meu, aşa cum craniul meu este un organ al corpului meu. Asta este literatura pentru mine, un organ al corpului meu mai curând decât un proces de psihanaliză, de sublimare. Eu am simţit întotdeauna că literatura face parte din mine.”

Invitat la Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi, Mircea Cărtărescu a vorbit şi despre eveniment: “Este la cel mai înalt nivel. Este un eveniment relevant nu numai pentru viaţa culturală naţională, ci, din câte înţeleg, este unul dintre chiar cele mai, dacă nu chiar cel mai mare festival din estul Europei. Este o mare reuşită”, a declarat scriitorul Mircea Cărtărescu.

22 November 2014
Herta Müller, invitée du Festival international de littérature et traduction (FILIT) de Iaşi

Sur la scène du Théâtre National de la ville, l’écrivaine d’origine roumaine, Prix Nobel de littérature en 2009, a été accompagnée par l’écrivain et journaliste Ion Vianu et par le traducteur Ernest Wichner, directeur de Literaturhaus (La Maison de la Littérature) de Berlin, qui a d’ailleurs été le modérateur de la rencontre. Depuis sa rencontre avec Gabriel Liiceanu (accueillie par l’Athénée Roumain de Bucarest en 2010, Herta Müller n’a plus parlé devant le public roumain. Aussi, le débat organisé dans le cadre du Festival international de littérature et traduction de Iaşi a-t-il été une véritable surprise.

Il y a 4 ans, l’écrivaine s’est longuement attardée sur la politique et la dissidence, critiquant la plupart des intellectuels roumains pour leur passivité face au communisme. Cette fois-ci, elle a beaucoup parlé littérature et lu des fragments de ses plus récents livres parus en roumain.

Entrée dans le collimateur de la police politique du régime communiste, Herta Müller a commencé à être persécutée après son refus de collaborer avec la Securitate et en raison des relations d’amitié qu’elle entretenait avec les membres de la société Aktionsgruppe Banat (le Groupe d’action du Banat).

Elle fait ses débuts littéraires en 1982, avec le recueil de récits « Niederungen » (« Bas-fonds ») – sévèrement censuré, paru aux maisons d’édition Kriterion. Ce livre allait être édité dans son intégralité deux ans plus tard, en Allemagne de l’Ouest. A partir de 1985, les œuvres de Herta Müller furent interdites en Roumanie. Suite aux pressions toujours plus fortes exercées sur elle par la Securitate, en 1987 elle quittait le pays pour s’établir en Allemagne et depuis, elle vit à Berlin.

La soirée Herta Müller à Iaşi a débuté par la lecture d’un fragment du livre « Aujourd’hui je préfère ne pas me rencontrer » de l’écrivaine récemment paru aux Maisons d’édition Humanitas. Ce roman peut se résumer en quelques mots : dans la folie totalitaire, une jeune fille ne veut pas renoncer au bonheur. Un roman caractérisé par une grande force expressive, où la force brute des mots se mue en poésie et en beauté. C’est un des livres les plus importants de l’écrivaine allemande née en Roumanie.

Ce roman de Herta Müller est une exploration magistrale et émouvante de la manière dont la dictature arrive à dominer l’âme humaine. De l’avis des critiques, « Aujourd’hui je préfère ne pas me rencontrer » et deux autres de ses romans — « LHomme est un grand faisan sur terre » et « Animal du cœur » constituent une trilogie, en vertu de leurs thèmes similaires.

Herta Müller : « Les critiques disent toujours qu’il s’agit d’une trilogie. Or, ce n’est pas tout à fait ça. Il sont trois, c’est vrai, mais je n’ai rien prévu d’avance. C’est plutôt un hasard, après avoir terminé un livre, j’en ai entamé un autre. Mes interrogations, mes dilemmes intérieurs n’étaient peut-être pas épuisés, ces problèmes me hantaient toujours. Moi, quand j’ai quitté la Roumanie, j’étais dévastée, je ne pouvais penser à autre chose — surtout pendant les premières années après mon départ, quand je savais que le régime de Ceauşescu était toujours au pouvoir. Je connaissais plusieurs dizaines de personnes que j’aimais bien et je savais qu’à tout moment il pouvait leur arriver des choses comme celles que j’avais vécues moi-même. Et ces gens-là n’avaient pas, eux, les moyens d’y échapper. Tous ces problèmes me encore touchaient au vif et je n’aurais jamais eu l’idée d’écrire sur autre chose. »

« Nous ne choisissons pas nos sujets, ce sont les sujets qui nous choisissent. » – a précisé Ion Vianu, invité de la soirée Herta Müller. L’écrivaine a poursuivi ses explications, en se rapportant justement à cet autre participant aux débats: «Il y a cette catégorie d’écrivains à laquelle, à mon avis, appartient Ion Vianu. Des écrivains qui ont vécu des événements à un impact trop grand pour qu’ils s’en sortent sains et saufs. On a mentionné le cas d’Alexandre Soljenitsyne, très révélateur de ce point de vue. Il y a des gens qui ont connu la guerre, les camps, le goulag et je pense que la moitié des livres de la bibliothèque du monde est consacrée à de telles expériences. Ce sont des livres écrits par des gens qui n’ont pas choisi leurs sujets. Les sujets ont été si durs, si âpres, que les écrivains ont été presque forcés de s’en occuper. C’est le sujet qui s’est occupé de moi, et non vice-versa. »

Participant aux débats, Ion Vianu, s’est rapporté à l’œuvre de Herta Müller : «Ce qui me fascine, dans les écrits de Herta Müller, ce sont l’extraordinaire ampleur et la complexité des sentiments. Ils ont un côté très acide, très ironique, un autre côté triste et funèbre, mais aussi quelque chose de gracieux. Ils ont également une touche de tendresse et de couleur. Et le tout baigne dans une sorte d’humour. C’est que la littérature de Herta Müller n’est pas exclusivement grave, elle est aussi amusante. Et c’est cette complexité qui fait de Herta Müller une grande écrivaine, une de mes écrivaines préférées de la littérature mondiale actuelle.» (trad. Dominique)

15 November 2014
Herta Müller, invitată a Festivalului FILIT de la Iaşi

Invitată la Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere (FILIT) Iaşi (desfăşurat în luna octombrie), Herta Müller a onorat invitaţia. Pe scena Teatrului Naţional, scriitoarea de origine română, laureată a Premiului Nobel, a fost însoţită de scriitorul şi jurnalistul Ion Vianu şi de traducătorul Ernest Wichner, director Literaturhaus (Casa Literaturii) din Berlin, care a avut şi rolul de moderator. De la întâlnirea cu Gabriel Liiceanu (desfăşurată la Ateneul Român), în 2010, Herta Müller nu a mai vorbit în faţa publicului român, astfel că dezbaterea din cadrul Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere (FILIT) Iaşi a fost considerată de majoritatea celor prezenţi o adevărată surpriză. Dacă în urmă cu patru ani s-a vorbit mai mult despre politică şi rezistenţă, iar Herta Müller i-a dat incisivă replica lui Liiceanu, criticând majoritatea intelectualilor români, pe care i-a acuzat de pasivitate în timpul comunismului, la (FILIT) Iaşi, laureata Nobel a vorbit mai ales despre literatură şi a citit din cele mai recente volume ale sale apărute în limba română. Herta Müller a intrat în vizorul Securităţii şi a început să fie persecutată după refuzul ei de colaborare şi în urma prieteniei cu membrii societăţii Aktionsgruppe Banat. În 1982 debutează cu volumul de povestiri Ţinuturile joase (Niederungen, Kriterion; Humanitas Fiction, 2012), masiv cenzurat, care va apărea în 1984 şi în RFG. Din 1985 operele Hertei Müller au fost interzise în România. Presiunile tot mai puternice din partea Securităţii au forţat-o să emigreze în Germania în 1987, iar de atunci trăieşte la Berlin.

Seara dedicată Hertei Müller la Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere (FILIT) Iaşi a debutat cu lectura autoarei din volumul recent apărut la Humanitas, Astăzi mai bine nu m-aş fi întalnit cu mine însămi”. Romanul poate fi rezumat aşa: În nebunia totalitarismului, o tânără nu vrea să renunţe la fericire. Un roman de o mare putere de evocare, de o forţă aspră a cuvintelor ce se transformă în poezie şi frumuseţe, unul dintre cele mai importante ale autoarei germane născută în România. Prin acest roman, Herta Müller ne oferă o explorare magistrală şi emoţionantă a felului în care dictatura ajunge să pună stăpânire pe întreg sufletul omului.” Criticii consideră că Astăzi mai bine nu m-aş fi întalnit cu mine însămi”, alături de alte două romane, “Omul e un mare fazan pe lume” şi “Animalul inimii”, formează o trilogie, datorită tematicii similare. Herta Müller: Criticii spun întotdeauna că e vorba de o trilogie. Pentru mine nu e chiar aşa. Într-adevăr, e vorba de trei cărţi, dar nu mi-am făcut un plan ca să se întâmple aşa. Aşa s-a întâmplat, după ce am terminat o carte, am început o alta. Probabil pentru că problematica mea nu se liniştise, iar eu simţeam tot timpul că aceste probleme mă urmăresc în continuare. Eu, când am plecat din România, am fost atât de distrusă, încât nu mă puteam gândi la altceva. Mai ales în primii ani după plecarea mea, când ştiam că, în continuare, în România, regimul Ceauşescu încă este la conducere. Cunoşteam câteva zeci de oameni la care ţineam şi ştiam că în fiecare zi li se pot întâmpla lucruri pe care le trăisem şi eu. Iar acei oameni nu aveau posibilitatea de a scăpa, cum reuşisem eu. Aşa că toate aceste probleme au rămas pentru mine foarte vii şi nu m-aş fi gândit niciodată să scriu despre altceva. De fapt, nici nu aş fi putut să scriu despre altceva.”

Nu noi ne alegem temele, temele ne aleg pe noi”, a intervenit Ion Vianu în discuţie, iar Herta Müller, a mers mai departe cu explicaţia: ”Există această categorie de scriitori în care l-aş include şi pe Ion Vianu. Scriitori cu o experienţă prea puternică pentru a rămâne nevătămat. A fost amintit şi cazul lui Aleksandr Soljeniţîn, foarte elocvent pentru discuţie. Există oameni care au trecut prin războaie, prin lagăr, prin gulag, cred că jumătate din biblioteca lumii conţine cărţi cu aceste experienţe. Sunt cărţi ale unor oameni care nu şi-au ales temele. Pentru că temele au fost atât de virulente, încât scriitorii au fost aproape forţaţi să se ocupe de ele. Tema s-a ocupat de mine, nu invers.”

Scriitorul Ion Vianu, despre literatura Hertei Müller: ”Ceea ce mă fascinează în scrisul Hertei Muller este extraordinara întindere, complexitate a sentimentelor. Există o latură foarte acidă, foarte ironică, dar există şi o latură tristă, funebră, însă există şi o latură graţioasă. Şi mai există o referinţă la iubire şi la culoare. Iar toate acestea sunt scăldate într-un fel de umor. Literatura Hertei Muller nu este numai gravă. Este şi amuzantă. Şi această complexitate face din Herta Muller o foarte mare scriitoare, una din scriitoarele mele preferate din întreaga lume în acest moment. Literatura Hertei este plină de metafore colorate.Herta e un curier de metafore pentru că a avut un contact atât de direct cu viaţa şi a sesizat nuanţele”.

Foarte aproape de motivaţia juriului Nobel 2009 Premiul Nobel pentru literatură îi este acordat scriitoarei Herta Müller, care descrie cu lirismul ei concentrat şi proza plină de sinceritate universul celor deposedaţi.“

15 November 2014
La semaine du 06 au 11 octobre 2014

Arrêt définitif dans l’affaire Rompetrol

Huit personnes, dont un sénateur et un ancien ministre des Communications, ont été condamnées, par un arrêt de la Cour d’appel de Bucarest, à des peines de prison ferme, dans un des dossiers les plus retentissants de l’histoire post-communiste de la Roumanie. Le sénateur Sorin Roşca Stănescu, connu pour son activité de journaliste, a été condamné à deux années et quatre mois de prison, pour utilisation d’informations privilégiées et la constitution d’un groupe de crime organisé. L’ancien ministre Sorin Pantiş, déjà emprisonné dans un dossier de corruption, purgera une peine de deux années et huit mois de réclusion pour complicité de manipulation de cours boursiers et pour constitution d’un groupe de crime organisé. Des arrêts ont également concerné quatre autres personnes, qui ont été condamnées à des peines avec sursis. Le protagoniste du dossier, l’homme d’affaires controversé Dinu Patriciu, à l’encontre duquel les procureurs avaient exigé une peine de 20 années de réclusion criminelle, est décédé en août dernier, dans une clinique londonienne. Dans cette affaire, il était accusé de s’être approprié, entre 1999 et 2001, 85 millions de $, une somme qui aurait dû être versée au budget de l’Etat, et aussi d’avoir manipulé la transaction de certaines actions à la Bourse des valeurs de Bucarest en 2004. L’arrêt dans l’affaire Rompetrol, selon le nom d’après lequel le public connaît le dossier, a été rendu huit années après le début du procès.

La base militaire de Deveselu, sous commande américaine

L’armée américaine a repris, vendredi, le commandement de la base militaire de Deveselu, dans le sud de la Roumanie, qui accueillera en première des composantes du bouclier antimissile de l’OTAN. La base disposera d’un radar Aegis de dernière génération et de près de 25 missiles intercepteurs, qui devraient devenir fonctionnels en 2015. Ces deux dernières années, les Etats-Unis ont alloué une centaine de millions de dollars pour transformer la base de Deveselu. La Roumanie a accepté, en septembre 2011, l’installation sur son territoire de cette base qui fait partie du bouclier antimissile américain en Europe. Celui-ci est censé contrecarrer les attaques possibles de certains pays considérés des parias tels l’Iran.

Préparatifs en vue d’éventuelles contaminations par le virus Ebola

La Roumanie est préparée pour l’éventuelle apparition de cas d’infection au virus Ebola, même si le risque est extrêmement faible, a assuré le secrétaire d’Etat au ministère de l’intérieur Raed Arafat. Le cabinet de Bucarest a déjà octroyé 25 millions de lei, soit quelque 6 millions d‘euros à ces préparatifs. Si des suspicions d’infection au virus Ebola apparaissaient, les tests seraient faits dans des laboratoires d’Allemagne. Les malades seraient emmenés dans un hôpital militaire de campagne doté des équipements appropriés qui sera installé près de la capitale. Ces mesures ont été prises sur la toile de fond des inquiétudes croissantes liées à la propagation du virus Ebola en Europe.

Lutte contre le chômage

La ministre roumaine du Travail, Rovana Plumb, a participé à Milan, à la conférence sur l’emploi en Europe, organisée par la présidence italienne du Conseil de l’UE. Elle y a parlé des mesures concrètes que le gouvernement de gauche de Bucarest a mises en place pour lutter contre le chômage.

Rovana Plumb: « Tout d’abord, l’augmentation du SMIC, la non imposition du profit réinvesti et la baisse des charges sociales patronales, à compter du 1er novembre, qui aura des retombées positives sur l’emploi. »

A la réunion de Milan ont été présents entre autres la chancelière allemande Angela Merkel, le président français, François Hollande, les premiers ministres espagnol, Mariano Rajoy et italien, Matteo Renzi. Les discussions ont été dominées par l’octroi, à l’échelle européenne, de près de 20 milliards d’euros et l’allègement des procédures permettant d’utiliser cet argent pour lutter contre le chômage, véritable fléau social dans des pays comme l’Espagne ou la Grèce. En Roumanie, le taux de chômage tourne depuis plusieurs années autour des 7%, mais il a dépassé les 25% parmi des jeunes.

Mesures pour la diaspora

Le cabinet de Bucarest a approuvé le programme « Le premier logement » pour les Roumains qui habitent et travaillent légalement à l’étranger. Le gouvernement a précisé qu’ils pouvaient accéder à un crédit pour s’acheter un logement dans un immeuble ou pour se construire une maison. L’exécutif estime que, suite à l’élargissement des programmes « Le premier logement » et « La première voiture » aux Roumains de la diaspora, ils seront stimulés à se rapatrier. D’autre part, l’exécutif a décidé que les taxes consulaires pour établir les certificats de naissance des enfants nés de parents roumains à l’étranger ne soient plus payées si les documents sont élaborés dans un délai de six mois à compter de la naissance. Les documents de voyage nécessaires aux mineurs roumains de moins de six ans seront gratuits.

Un Nobel pour un chercheur né en Roumanie

Le chercheur allemand d’origine roumaine Ştefan Hell a remporté le Prix Nobel de Chimie. Aux côtés de deux savants américains, il a été récompensé par cette distinction prestigieuse pour le développement de la microscopie à fluorescence à très haute résolution. Titulaire d’un doctorat à l’Université de Heidelberg, Ştefan Hell est maintenant directeur de l’Institut Max Planck de chimie et de biophysique. En 2012, il a reçu le titre de Docteur Honoris Causa de l’Université Vasile Goldiş d’Arad (ouest), sa ville natale.

11 October 2014
Retrospectiva săptămânii 5.10 – 11.10.2014

Sentinta definitiva in cazul Rompetrol

Opt persoane, între care un senator şi un ex-ministru al comunicaţiilor, au fost condamnate, printr-o sentinţă definitivă a Curţii de Apel Bucureşti, la pedepse de închisoare cu executare, într-unul din cele mai sonore dosare din istoria post-comunistă a României. Senatorul Sorin Roşca Stănescu, cunoscut pentru activitatea sa jurnalistică, a primit doi ani si patru luni, pentru utilizarea de informaţii privilegiate şi constituirea unui grup infracţional organizat, iar fostul ministru Sorin Pantiş, aflat, deja, în inchisoare pentru implicarea într-un alt dosar de corupţie, doi ani şi opt luni, pentru complicitate la manipularea pieţei de capital şi constituirea unui grup infracţional organizat. Alte patru persoane au primit sentinţe de închisoare cu suspendare. Protagonistul dosarului, controversatul om de afaceri Dinu Patriciu, pentru care procurorii ceruseră 20 de ani de închisoare, a murit în august, într-o clinică din Londra. În dosar, el era acuzat că, între 1999 şi 2001, şi-a însuşit 85 de milioane de dolari, bani care, astfel, nu au mai ajuns în bugetul statului, şi că, în 2004, a manipulat tranzacţionarea unor acţiuni la Bursa de Valori Bucureşti. Veridctul final în dosarul Rompetrol, cum este cunoscut publicului larg, a fost dat după opt ani de la debutul procesului.

Baza militară de la Deveselu, sub comandă americană

Armata americană a preluat, vineri, comanda bazei militare de la Deveselu, unde vor fi montate, în premieră, componente antirachetă ale NATO. Baza va găzdui un radar de ultimă generaţie – AEGIS – şi aproape 25 de interceptoare, care, împreună, ar urma să fie funcţionale în 2015. În ultimii doi ani, SUA au alocat circa 100 de milioane de dolari pentru transformarea bazei de la Deveselu. România a acceptat instalarea pe teritoriul său a acestei baze, ca parte a scutului american antirachetă în Europa, în septembrie 2011. Întreaga arhitectură antirachetă pe care SUA au proiectat-o în Europa este menită să contracareze posibile atacuri ale unor state pe care Occidentul le consideră paria, precum Iranul.

Pregătiri pentru eventuale infectări cu Ebola

România este pregătită pentru apariţia unor cazuri de infectare cu Ebola, chiar dacă riscul este extrem de scăzut, a dat asigurări secretarul de stat în Ministerul de Interne, Raed Arafat. Guvernul de la Bucureşti a alocat, deja, 25 de milioane de lei, adică aproape şase milioane de euro, pentru pregătiri. În cazul unei suspiciuni de infectare cu Ebola, testarea se va face în laboratoare din Germania. Eventualii pacienţi, au precizat autorităţile de la Bucureşti, vor fi duşi la un spital militar de campanie cu toate dotările, care va fi instalat în apropierea Bucureştiului. Măsurile au fost luate pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de extinderea virusului în Europa.

Lupta cu şomajul

Ministrul român al muncii, Rovana Plumb, a participat, la Milano, la conferinţa privind ocuparea forţei de muncă pe continent, organizată de preşedinţia italiană a Consiliului UE. Ea a vorbit despre măsurile concrete pe care Guvernul de stânga de la Bucureşti le-a promovat in lupta împotriva şomajului. Rovana Plumb: ”În primul rând, creşterea salariului minim pe economie, netaxarea profitului reinvestit şi, de asemenea, reducerea contribuţiei de asigurări sociale (la angajator, n.red) începând cu noiembrie, care va avea efecte benefice în ceea ce priveşte ocuparea.” La reuniunea de la Milano au fost prezenti, intre altii, cancelarul german, Angela Merkel, preşedintele francez, François Hollande, premierul spaniol, Mariano Rajoi, şi de cel al ţării-gazdă, Matteo Renzi. Participantii au discutat, în principal, de alocarea, la nivel european, a circa 20 de miliarde de euro şi simplificarea procedurilor prin care aceşti bani vor fi folosiţi în lupta contra şomajului, devenit, în multe ţări europene, cum sunt Spania ori Grecia, un adevărat flagel social. În România, rata şomajului gravitează, de ani buni, în jurul a 7%, însă, spre îngrijorarea autorităţilor, în rândul tinerilor, aceasta a depăşit 25 de procente.

Măsuri pentru diaspora

Cabinetul de la Bucureşti a aprobat programul “Prima Casă” pentru românii care locuiesc şi muncesc legal în străinătate. Guvernul a precizat că ei pot accesa un credit pentru a-şi cumpăra o locuinţă într-un imobil sau pentru a-şi construi o casă. Executivul apreciază că, odată cu extinderea programelor Prima Casă şi Prima Maşină pentru românii din diaspora, aceştia vor fi stimulaţi să se repatrieze. Pe de altă parte, executivul a decis ca taxele consulare pentru întocmirea certificatelor de naştere ale copiilor născuţi din părinţi români în străinătate nu vor mai fi plătite, în cazul în care documentele se întocmesc în şase luni de la naştere. De asemenea, documentele de călătorie necesare pentru minorii români de până la 6 ani vor fi gratuite.

Un Nobel, pentru un cercetător născut în România

Cercetătorul german născut în România, Ştefan Hell, a căştigat Premiul Nobel pentru Chimie. Alături de doi oameni de ştiinţă americani, el a obţinut distincţia pentru dezvoltarea microscopiei fluorescente. Ştefan Hell şi-a obţinut doctoratul la Universitatea din Heidelberg şi este director al Institutului “Max Planck” pentru Chimie şi Biofizică. În 2012, el a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii “Vasile Goldiş” din Arad, oraş în care s-a născut.

11 October 2014