Radio România Internațional

Tag: OLAF

  • Standarde de etică comune pentru instituţiile UE

    Standarde de etică comune pentru instituţiile UE

    Comisia Europeană a adoptat o propunere de creare
    a unui organism interinstituțional însărcinat cu chestiunile de etică pe care
    trebuie să le respecte membrii instituțiilor UE. Astfel,
    vor exista, pentru prima dată, standarde comune pentru conduita etică a
    membrilor și un mecanism formal de coordonare și schimb de opinii între
    instituții cu privire la cerințele în materie de etică.

    Datorită acestor
    schimbări, politicienii UE vor avea de respectat standarde comune, clare,
    transparente și ușor de înțeles. Deși tratatele stabilesc normele și
    principiile de conduită generale, majoritatea instituțiilor le-au detaliat în
    propriile lor regulamente de procedură sau coduri de conduită. Acest lucru a
    determinat o fragmentare între cadrele de etică ale instituțiilor, normele
    fiind complexe și dispersate. Deși unele diferențe se pot explica prin faptul
    că fiecare instituție are un rol specific și prin diferitele riscuri inerente diferitelor
    sarcini, a devenit clar că este necesară o cultură comună a eticii, prin
    standarde comune ridicate și cooperare între instituții.

    Vicepreședinta CE
    pentru valori si transparență, Vera Jourová,
    a oferit mai multe amănunte despre noua propunere:

    Vreau ca standardele
    să fie înalte, clare și aplicabile tuturor instituțiilor. De aceea propun
    această inovatoare și prima autoritate etică a Uniunii Europene. Acesta va reuni pentru prima dată 9
    instituții europene pentru a stabili standarde pe care instituțiile vor fi
    obligate să le implementeze intern. Organismul va avea trei sarcini principale
    – dezvoltarea standardelor înalte, schimbul de bune practici între instituții
    și promovarea și protejarea culturii etice.     Aceste
    standarde vor trebui transpuse în regulile interne ale fiecărei instituții.
    Definim domeniile în care dorim să lucreze noul organism, cum ar fi post-mandat
    și activitate secundară, declarații de interese și avere, cadouri, ospitalitate
    și călătorii, transparența întâlnirilor cu părțile interesate, tratarea
    hărțuirii și altele.

    Toate
    acestea se vor realiza într-un mod transparent și accesibil publicului. Alte
    organe, oficii și agenții ale Uniunii vor avea posibilitatea de a aplica
    în mod voluntar întregul set de standarde comune și de a participa la
    schimburile de opinii. Noul organism de etică nu se va ocupa de investigații
    specifice și nici nu se va implica în investigațiile organismelor existente
    recunoscute sau nu le va limita în niciun fel. În temeiul tratatelor, aceasta
    este responsabilitatea Parchetului European (EPPO), precum și a autorităților
    polițienești și judiciare naționale, în ceea ce privește cauzele penale care
    afectează interesele financiare ale Uniunii. Oficiul European de Luptă
    Antifraudă (OLAF) este responsabil pentru nereguli și încălcări ale
    obligațiilor profesionale, Ombudsmanul pentru cazurile de administrare
    defectuoasă, respectiv fiecare instituție în cazul oricărei încălcări a normelor
    sale.






  • Organismul de etică al UE: CE propune crearea unor standarde de etică comune

    Organismul de etică al UE: CE propune crearea unor standarde de etică comune

    Standardele pe care organismal european de etică le va impune vor viza mai multe categorii de situaţii precum:


    -acceptarea de cadouri, servicii din domeniul ospitalității și călătorii oferite de terți standardele se vor aplica, de asemenea, în cazul acceptării de trofee, decorații, premii sau onorarii

    -măsuri de condiționalitate și transparență, în special pentru reuniunile cu reprezentanți ai unor grupuri de interese

    -dobânzile și activele care trebuie declarate, cu stabilirea categoriilor, precum și procedurile aplicate pentru verificarea respectivelor declarații

    -activitățile auxiliare sau externe, pentru a se garanta faptul că nu sunt compromise disponibilitatea și independența membrilor

    -activitățile pe care foștii membri le desfășoară după încheierea mandatului, stabilindu-se condițiile și asigurarea transparenței

    -fiecare instituție va trebui să facă public modul în care aplică standardele.

    Noul organism va urmări să elaborareze standarde comune minime aplicabile membrilor instituțiilor și organismelor UE, dar fiecare instituție va rămâne liberă să introducă norme interne și mai stricte, dacă va considera necesar, precizează Comisia Europeană.

    Instituţia care va veghea la respectarea normelor de etică în instituţiile europene nu se va ocupa de investigații specifice și nici nu se va implica în cele ale organismelor existente recunoscute. În temeiul tratatelor, aceasta este responsabilitatea Parchetului European, precum și a autorităților polițienești și judiciare naționale, în ceea ce privește cauzele penale care afectează interesele financiare ale Uniunii. Iar Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) este responsabil pentru nereguli și încălcări ale obligațiilor profesionale. Comisia va invita toate instituțiile și organismele consultative să se reunească la Bruxelles, pe 3 iulie, pentru a începe dialogul și negocierile interinstituționale.


  • Zeci de milioane de produse anti-COVID necorespunzătoare, confiscate (OLAF)

    Zeci de milioane de produse anti-COVID necorespunzătoare, confiscate (OLAF)

    Ancheta Oficiului European de Luptă Antifraudă a permis confiscarea a 52 de milioane de produse, precum geluri pentru mâini ce conţineau cantităţi periculoase de metanol, măşti care nu corespundeau normelor, kituri false de teste şi identificarea a 1.150 de operatori suspecţi – relevă ultimele date actualizate furnizate de serviciul de presă al OLAF.

    În raportul său anual, OLAF notează că mulţi dintre aceşti operatori au sediul în afara Uniunii Europene şi sunt numeroase firmele care, în mod oportunist, pentru a încerca să profite de pandemia de COVID, s-au lansat într-o activitate fără să aibă nicio experienţă în domeniu. Reţele lungi de intermediari au fost create de la o zi la alta în numeroase ţări ale Uniunii şi în afară, cu scopul de a ascunde identitatea infractorilor, făcând dificilă identificarea lor – a explicat directorul general adjunct al OLAF, Ernesto Bianchi.

    Acţiunea OLAF a permis în special confiscarea, anul trecut, în urma unei alerte a autorităţilor daneze, a circa 140.000 de litri de gel de mâini provenit din Turcia, care conţinea o cantitate periculoasă de metanol – o substanţă toxică. OLAF a participat şi la o operaţiune comună cu serviciile vamale din state membre, care a permis între altele confiscarea, până în prezent, a 50 de milioane de măşti suplimentare.

    Printre altele, OLAF a avertizat asupra pesticidelor contrafăcute care reprezintă în prezent până la 13,8% din pesticidele utilizate în Uniunea Europeană şi constituie un pericol pentru sănătate, o sursă de poluare a aerului, solurilor şi a apei, precum şi o ameninţare în special pentru albine.

    Totodată, în 2020, OLAF a finalizat 230 de anchete asupra unor cazuri de fraudă şi a emis 375 de recomandări autorităţilor naţionale şi europene. Oficiul va lucra de acum în colaborare cu foarte noul Parchet European, intrat în funcţiune la 1 iunie, care are de asemenea competenţe în materie de fraudă, dar care, spre deosebire de OLAF, are putere de urmărire penală.


  • Programul Antifraudă 2021-2027 al UE

    Programul Antifraudă 2021-2027 al UE

    Noul program, cu un buget de 181 milioane de
    euro pentru perioada 2021-2027, va fi implementat de Oficiul European de Luptă
    Antifraudă (OLAF).     Programul are ca
    obiectiv protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene și o aplicare
    corectă a legii în chestiuni vamale și agricole. În această situație
    colaborarea dintre autoritățile naționale și Comisia Europeană este esențială.

    Conform noului program al UE de luptă antifraudă, dacă un stat membru al
    Uniunii încalcă statul de drept, acestuia i se poate bloca accesul la fondurile
    europene.

    De asemenea, Parlamentul European a reușit să consolideze și
    deschiderea programului către alte țări, printre care și Republica Moldova.

    Combaterea fraudei este esențială pentru UE şi trebuie să devină o prioritate
    pentru guvernele naționale, spune Ramona Strugariu, europarlamentar Renew Europe. Ramona Strugariu
    a luat recent cuvântul în plen pentru a vorbi despre Programul Antifraudă 2021-2027
    al Uniunii Europene, un instrument util, dar care nu poate combate singur frauda
    şi corupția de pe teritoriul Uniunii.

    Era foarte important să avem un instrument mai integrat, care să
    includă și alte sisteme. Era, de asemenea, important să avem un program care să
    aibă niște obiective specifice. Și v-aș prezenta aceste obiective și, în
    același timp, câteva din acțiunile eligibile ale programului. Ca obiective specifice,
    este vorba, în primul rând, de prevenirea și combaterea fraudei și a corupției.

    Tot la obiective specifice intră sprijinirea raportării neregulilor, inclusiv a
    fraudelor care sunt legate de gestiunea partajată și de fondurile de asistență
    pentru preaderare din bugetul Uniunii. Aici aș vrea să subliniez că eu cred că
    este extrem de important faptul că eligibile pentru aceste fonduri nu sunt doar
    statele membre și că acest program este deschis participării și membrilor
    Asociației Europene a Liberului Schimb, de asemenea, și statelor în proces de
    aderare și statelor candidate și potențial candidate, dar și celor din
    vecinătatea europeană. Practic avem un instrument al UE care se adresează și
    diferiților parteneri ai UE și aici mă gândesc în mod special la Republica
    Moldova care ar putea să beneficieze din plin de acest instrument financiar și
    de acest program.

    Întorcându-mă la obiectivele specifice, de asemenea cred că
    este foarte important să menționăm că punem la dispoziție niște instrumente
    concrete pentru schimbul de informație, este vorba despre acordarea de sprijin pentru
    toate aceste activități în materie de asistență administrativă reciprocă în
    domeniile vamal și agricol. Practic, ca să avem acțiuni finanțabile trebuie să
    ne uităm la oferta de expertiză tehnică, de echipamente care sunt specializate
    și avansate din punct de vedere tehnic. De asemenea, la instrumente IT care să
    îmbunătățească această cooperare transnațională și multidisciplinară. Sunt
    necesare și schimburile de personal pentru proiecte specifice în zona
    combaterii fraudei, facilitarea investigațiilor, crearea de echipe commune de
    anchetă , toate aceste operațiuni transfrontaliere care pot fi organizate la
    nivelul UE dar nu doar la nivelul UE. De asemenea, consolidarea capacității IT
    atât pentru statele membre cât și pentru țări terțe.




    În vederea eficientizării combaterii luptei
    antifraudă, Oficiul European de Luptă Antifraudă trebuie să devină mai puternic
    și să reprezinte un important punct de sprijin pentru Parchet și pentru
    procurorii europeni, consideră europarlamentarul Ramona Strugariu. Și tot în
    opinia europarlamentarului Renew Europe, este necesară operaționalizarea cât
    mai rapidă a Parchetului European, care trebuie echipat și finanțat corespunzător.


  • România, cele mai multe dosare de fraude cu bani europeni

    România, cele mai multe dosare de fraude cu bani europeni

    Fonduri în valoare de 485 de milioane de euro din bugetul
    Uniunii Europene au fost utilizate necorespunzător în 2019, potrivit raportului
    anual al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), publicat joi. Suma este
    cu peste 100 de milioane de euro mai mare decât în anul precedent când au
    bilanțul a fost de 371 de milioane de euro. Banii trebuie să fie restituiți
    bugetului UE, de către statele membre.


    OLAF anchetează fraudele cu fonduri europene, provenite
    de la cele 27 de state membre ale UE – în ultimă instanţă, de la contribuabilii
    europeni, în domenii cum ar fi cercetarea, subvenţiile agricole sau sprijinul
    pentru regiunile sărace.




    Raportul mai arată că manevre internaţionale tot mai
    complexe au fost folosite pentru deturnarea a 148 de milioane de euro în 2019. Instituția
    europeană a evidenţiat tendinţe noi sau recurente în înţelegerile între concurenţi
    la procedurile de achiziţie, la schemele
    transfrontaliere, schemele referitoare la proiecte în ţări din afara Uniunii şi
    cercetare, precum și contrabanda şi falsurile.

    Oficiul a încheiat anul trecut 181 de anchete şi a deschis alte 223, precizează raportul.




    Peste 10% din dosarele OLAF au vizat România




    OLAF a investigat anul trecut cum s-au cheltuit fonduri
    europene în 42 de țări și a soluționat 100 de dosare. Dintre acestea, 11 au
    vizat fonduri utilizate necorespunzător în România, ceea ce plasează țara noastră
    pe primul loc la numărul de dosare investigate. 9 din cele 11 dosare au fost
    soluționate cu recomandări din partea organismului european.


    Italia a avut nouă dosare investigate de OLAF, urmată de
    Grecia, Polonia și Bulgaria, fiecare cu câte șapte investigații ale OLAF.

    Statele vizate de anchete ale OLAF prvind cheltuirea fondurilor europene

    olaf-dosare-2019-tabel.jpg




    Nereguli cu fondurile destinate agriculturii sau
    protecției mediului




    Printre investigațiile de anul trecut care au vizat
    fonduri europene cheltuite în România se numără și achiziţia şi revânzarea la
    suprapreţ a unor maşini de tricotat, cofinanţată din fonduri europene. În acest
    caz, OLAF a recomandat recuperarea a 3,3 milioane de euro. Instanţele din
    România i-au condamnat pe cei vinovaţi la un an şi patru luni de închisoare, cu
    suspendare, menţionează OLAF.




    Un alt caz se referă la fonduri de 19 milioane de euro
    acordate unei organizaţii neguvernamentale pentru ajutorarea Siriei afectate de
    război în care foşti angajaţi şi-au însuşit o parte din bani.




    România apare în raportul OLAF la mai multe capitole
    privind fraude cu fonduri europene: ferme de acvacultură în zone unde nu există
    apă, fonduri europene pentru prevenirea incendiilor de pădure sau fonduri
    pentru managementul apelor uzate.


    De asemenea, dosarele cu fonduri pentru agricultură ne
    situează de asemenea, pe primul loc la nivel European. În ultima perioadă,
    proiectele în care se fac ilegalităţi sunt cele de mediu, cum ar fi gropile de
    gunoi ecologice.



  • Protejarea pădurilor și combaterea tăierilor ilegale

    Protejarea pădurilor și combaterea tăierilor ilegale

    Comisia Europeană cere României măsuri mai ferme pentru stoparea tăierilor
    ilegale. Executivul de la Bruxelles consideră că inconsecvențele din legislația
    națională nu permit autorităților române să verifice cantități mari de lemn
    recoltat ilegal. Totodată, Comisia a constatat că unele habitate forestiere
    protejate au dispărut din cadrul siturilor protejate prin rețeaua Natura 2000.


    Circa 20 de milioane de metri cubi de lemn sunt tăiați ilegal în România în
    fiecare an, conform unei declarații a ministrului mediului de la București, iar
    o parte din lemn provine din pădurile virgine. Eurodeputatul Nicolae Ștefănuță
    consideră că România trebuie să ia în considerare măsuri suplimentare pentru
    protejarea și extinderea spațiului forestier:


    DNA-ul pădurilor și Codul
    silvic au fost lucruri bune care s-au
    întâmplat vara aceasta, însă insuficiente. România mai trebuie să facă pași
    pentru a opri exploatările din zonele protejate și tăierile ilegale, dar și
    pentru a avea sisteme digitale de trasare și de monitorizare ca să nu mai fim
    rușinea Europei în ceea ce privește tăierile ilegale. Românii își iubesc pădurea, trebuie să o
    protejăm, trebuie să și plătim oamenii care sădesc copaci, trebuie să plătim
    agricultorii care lasă o parte din teren pentru pădure sau care contribuie la
    restabilirea sănătății pădurilor
    degradate.




    Protecția mediului înconjurător este o prioritate a mandatului Ursulei von
    der Leyen în fruntea Executivului comunitar,
    de aceea Uniunea Europeană pune la dispoziție mai multe resurse și
    pentru împăduririle din spațiul comunitar.
    Astfel, peste 3 miliarde de copaci vor fi plantați în următorul deceniu,
    spune Nicolae Ștefănuță:


    Pe partea de strategie forestieră,
    Uniunea Europeană face mai multe
    lucruri: plantăm masiv arbori și copaci în toată Uniunea, un total de 3
    miliarde până în 2030, se vor subvenționa, de asemenea, construirea de parcuri,
    de grădini urbane, de acoperișuri urbane. Deja există prin cadrul Programului
    Operațional Regional subvenționări de acest gen. Practic, plantare masivă în
    următorii zece ani este mesajul Uniunii Europene. Mai este unul, cel al
    penalizării tăierilor ilegale, inclusiv prin aportul instituțiilor europene,
    precum OLAF sau noul parchet general european, condus de Laura Codruta Kovesi. DNA-ul
    pădurilor din țară este o inițiativă
    foarte bună care sper să rămână în picioare, dar în același timp, Uniunea
    Europeană își dedică propriile instituții în combaterea tăierilor ilegale.



  • HYGIEA, Operaţiune împotriva produselor contrafăcute

    HYGIEA, Operaţiune împotriva produselor contrafăcute

    Oficiul European de Luptă Antifraudă a coordonat o largă operaţiune
    de control vamal multinaţional. Numele operaţiunii a fost Hygiea, iar
    rezultatele ei au fost făcute publice în cadrul unei întâlniri a directorilor
    generali de vămi şi comisarilor din Asia şi UE, luna aceasta.


    Aproximativ
    200.000 de parfumuri contrafăcute, pastă de dinți, produse cosmetice, 120 de
    tone de detergenți contrafăcuți, șampoane, scutece, precum și peste 4,2
    milioane de alte produse contrafăcute (de la baterii, încălțăminte, jucării,
    mingi de tenis, obiecte de bărbierit, dispozitive electronice etc.), 77 de
    milioane de țigarete și 44 de tone de tutun au fost confiscate de autoritățile
    vamale din Asia și UE într-o operațiune condusă de ASEM, coordonată de Oficiul
    European de Luptă Antifraudă (OLAF).






    În faza operațională a HYGIEA, OLAF a facilitat cooperarea între
    țările participante, cu sprijinul unei echipe de zece ofițeri de legătură din
    Bangladesh, China, Japonia, Malaezia, Vietnam, Lituania, Malta, Portugalia,
    Spania și EUROPOL, care lucrează împreună în Bruxelles. O unitate de coordonare
    operațională virtuală (VOCU) – un canal de comunicare sigur pentru astfel de
    operațiuni vamale comune – a fost
    utilizată pentru a canaliza fluxul de informații primite. Acest schimb de
    informații a permis în timp real tuturor experților implicați să identifice
    fluxurile suspecte de mărfuri contrafăcute din tranzacțiile comerciale
    obișnuite.


    Ville Itälä, directorul general al Oficiului European de Luptă
    Antifraudă (OLAF), a declarat că Operațiunea
    HYGIEA arată ce se poate realiza atunci când autoritățile vamale, partenerii
    internaționali și industria colaborează pentru a lupta împotriva falsurilor.
    Bunurile contrafăcute fraudează consumatorii, dăunează întreprinderilor legale
    și provoacă pierderi uriașe din veniturile publice. Bunurile contrafăcute subminează
    și politicile de sănătate publică, ajungnd ]n casele oamenilor.


    OLAF cooperează cu un număr mare de organizații partenere din țările
    din afara UE pentru a se asigura că dezvoltarea UE și ajutorul umanitar ajunge
    la beneficiarii săi, fără a fi deviați de fraudă și corupție.


    Pe parcursul acestei operațiuni, autoritățile vamale au efectuat
    controale fizice sau cu raze X direcționate la câteva sute de transporturi
    selectate, transportate cu containere maritime, ceea ce a condus la descoperirea
    produselor contrafăcute.



  • Rumänien zählt zu den besten bei Betrugsfällen mit EU-Geldern

    Rumänien zählt zu den besten bei Betrugsfällen mit EU-Geldern

    Rumänien meldete die höchste Zahl von Betrugsfällen mit europäischen Geldern der Mitgliedsländer in den Jahren 2014-2018, so ein Bericht des OLAF, dem Amt für Betrugsbekämpfung der Europäischen Kommission. Genauer gesagt, wurden in den letzten 5 Jahren 477 Betrugsfälle gemeldet, was fast einem Drittel der auf EU-Ebene untersuchten Gesamtzahl der Betrugsfälle entspricht. Nach Rumänien folgen Polen, Ungarn und Italien. Am gegenüberliegenden Pol meldeten Länder wie Belgien, Luxemburg und Malta jeweils einen Betrug im gleichen Zeitraum.



    Auch in Bezug auf den Gesamtbetrag der unterschlagenen Mittel zählt Rumänien zu den ersten Ländern. Laut OLAF steht Rumänien mit Betrugsfällen in Höhe von über 62 Millionen Euro an zweiter Stelle, verglichen mit Zahlungen der EU an Rumänien in Höhe von rund 14 Milliarden Euro in diesen fünf Jahren. An erster Stelle steht Polen mit Betrugsfällen in Höhe von rund 110 Millionen Euro, gefolgt von Frankreich, Bulgarien, Italien und Ungarn.



    Wie im vergangenen Jahr meldete Rumänien mit 114 erneut die grö‎ßte Zahl von Betrufsfällen mit EU-Mitteln. Der Betrag betrug über 18 Millionen Euro, wiederum ein Drittel der auf EU-Ebene veruntreuten Gelder. Während in Polen, dem Land mit der höchsten Betrugsrate, die Zahl der Delikte deutlich zurückgegangen ist, stieg in Rumänien die Zahl der Delikte von Jahr zu Jahr, betonte OLAF.



    Tatsächlich geben die europäischen Behörden bekannt, dass die Zahl der Betrugsfälle zum Nachteil des EU-Haushalts insgesamt zurückgegangen ist, aber sie hat sich in einigen wenigen Staaten konzentriert und zugenommen. Damit übersteigen die in sieben Mitgliedstaaten (Italien, Rumänien, Portugal, Spanien, Bulgarien, Frankreich und Litauen) festgestellten Unregelmä‎ßigkeiten 70% der Gesamtzahl der im vergangenen Jahr auf EU-Ebene gemeldeten Straftaten. Au‎ßerdem betont der OLAF-Bericht, dass die im Jahr 2018 in nur zwei Ländern, Rumänien und Italien, festgestellten Straftaten 61% der Gesamtzahl der Betrugsfälle in der gesamten EU ausmachten. Die Vorfälle wurden hauptsächlich im Bereich der Landwirtschaft und der Finanzierung der ländlichen Entwicklung gemeldet.



    Es wird erwartet, dass die Betrugsfälle im EU-Haushalt in den kommenden Jahren abnehmen werden, da die Europäische Staatsanwaltschaft Ende 2020 ihre Arbeit aufnehmen soll. Das Organ wird für die Ermittlung und Verfolgung von Straftaten gegen den EU-Haushalt zuständig sein, wie Betrug, Korruptionsdelikte oder grenzüberschreitende Mehrwertsteuerbetrügereien im Wert von mehr als 10 Millionen Euro. Die EPPO wird von der Rumänin Laura Codruta Kovesi geleitet, die im vergangenen Monat sowohl vom Europäischen Parlament als auch vom EU-Rat gebilligt wurde. Bisher sind 22 Mitgliedstaaten dem EPPO-Netz beigetreten, darunter Rumänien.

  • Fighting fraud in EU spending

    Fighting fraud in EU spending

    Romania reported the largest number of frauds involving European funds of the member countries in 2014-2018, reads a report issued by the European Commissions Anti-Fraud Office, OLAF. More precisely, 477 frauds were reported in the past 5 years, accounting for nearly one-third of the total number of frauds investigated at EU level. Romania is followed by Poland, Hungary and Italy. At the opposite pole, countries like Belgium, Luxembourg and Malta reported one fraud each during the same period.



    Romania also ranks among the first in terms of the total amount of misappropriated funds. According to OLAF, Romania comes second, with frauds amounting to over 62 million euros, as against payments of around 14 billion euros made by the EU to Romania during these 5 years. First ranks Poland, with frauds amounting to some 110 million euros, followed by France, Bulgaria, Italy and Hungary.



    As for last year, Romania once again reported the largest number of frauds involving EU funds, i.e. 114. The amount was over 18 million euros, again one-third of the amount embezzled at EU level. Whereas in Poland, the country with the highest fraud amount, the number of misdeeds dropped considerably, in Romania the number of offences rose from one year to the next, OLAF emphasised.



    In fact, the European authorities announce that on the whole the number of frauds against the EU budget has dropped, but it has concentrated and increased in a small number of states. Thus, irregularities identified in 7 member countries (Italy, Romania, Portugal, Spain, Bulgaria, France and Lithuania) exceed 70% of the total number of offences reported last year at EU level. Also, the OLAF report emphasises that in 2018 the offences identified in only 2 countries, Romania and Italy, accounted for 61% of the total number of frauds EU-wide. The incidents were reported mostly in the field of agriculture and rural development funding.



    EU budget frauds are expected to decrease in the coming years, given that the European Public Prosecutors Office is scheduled to become operational at the end of 2020. The institution will be in charge with investigating, prosecuting and bringing to justice crimes against the EU budget, such as fraud, corruption offences or cross-border VAT frauds in excess of 10 million euros. The EPPO will be headed by the Romanian Laura Codruta Kovesi, endorsed last month by both the European Parliament and the EU Council. So far 22 member states joined the EPPO network, including Romania.


    (translated by: Ana-Maria Popescu)

  • Combaterea fraudei cu fonduri europene

    Combaterea fraudei cu fonduri europene

    România a raportat cele mai multe fraude cu fonduri europene dintre statele membre UE, în perioada 2014 – 2018, arată un raport al Comisiei Europene prin Oficiul European de Luptă Anti-Fraudă (OLAF). Mai exact, 477 de fraude au fost raportate în ultimii cinci ani, adică aproape o treime din totalul fraudelor înregistrate la nivel european. România a fost urmată de Polonia, Ungaria şi Italia. În comparaţie, state precum Belgia, Luxemburg sau Malta au anunţat o singură fraudă, în aceeaşi perioadă de timp. România se află printre primii şi în ceea ce priveşte suma totală a fondurilor fraudate.



    Potrivit OLAF, ocupăm locul doi, cu fraude în valoare de peste 62 de milioane de euro, ţinând cont că UE a făcut plăţi către România de aproape 14 miliarde de euro în cei cinci ani. Pe primul loc se situează Polonia, cu fonduri fraudate de circa 110 milioane de euro. Locurile următoare, din punct de vedere al sumei totale fraudate, sunt ocupate de Franţa, Bulgaria, Italia şi Ungaria.



    Cât priveşte anul trecut, România a raportat din nou cel mai mare număr de fraude cu fonduri europene – 114. Valoarea fraudelor s-a ridicat la peste 18 milioane de euro, din nou o treime din totalul sumelor fraudate la nivel european. În timp ce în Polonia, ţara cu cea mai mare valoare fraudată, numărul neregulilor a scăzut semnificativ, în România numărul fraudelor a crescut de la an la an — subliniază OLAF. De altfel, autorităţile europene anunţă că numărul fraudelor cu fonduri europene a scăzut per total la nivelul UE, dar s-a concentrat şi a crescut într-un număr mic de state.



    Astfel, neregulile identificate în şapte state (Italia, România, Portugalia, Spania, Bulgaria, Franţa şi Lituania) depăşesc 70% din totalul neregulilor raportate anul trecut la nivelul întregii Uniuni Europene. Totodată, raportul OLAF subliniază că, în 2018, neregulile notificate de doar două ţări, România şi Italia, au reprezentat 61% din totalul numărului de fraude la nivel european. Fraudele au fost raportate în cea mai mare parte pentru fonduri europene pe agricultură şi dezvoltare rurală.



    Este de aşteptat ca fraudele cu bani europeni să scadă în anii ce urmează, luând în calcul că la sfârşitul lui 2020 ar trebui să devină operaţional Parchetul Public European (EPPO) – o instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro.



    EPPO va fi condus de românca Laura Codruţa Kovesi, care a primit, luna trecută, susţinerea atât a Parlamentului European, cât şi a Consiliului UE. Până în prezent, 22 de state membre s-au alăturat Parchetului Public European, între care şi România.

  • La lutte contre la fraude aux fonds européens

    La lutte contre la fraude aux fonds européens

    La Roumanie est le pays membre de l’Union
    européenne qui a rapporté le plus de fraudes aux fonds européens entre
    2014-2018, selon le plus récent rapport de l’Office européen de lutte contre la
    fraude (OLAF). Plus précisément, 477 fraudes ont été signalées par la Roumanie ces
    cinq dernières années, près d’un tiers du total des fraudes enregistrées au
    niveau européen. La Roumanie est suivie dans le classement par la Pologne, la
    Hongrie et l’Italie. Par comparaison, des Etats comme la Belgique, le Luxembourg
    ou Malte ont dénoncé seulement une fraude sur la même période.


    La Roumanie compte aussi parmi les premiers pour
    ce qui est du montant total des fonds fraudés entre 2014-2018. Selon l’OLAF,
    nous sommes en deuxième position au niveau européen, avec plus de 62 millions d’euros
    détournés sur la période en question, derrière la Pologne, avec environ 110
    millions d’euros. En prenant en compte les fonds détournés au prorata du
    montant total du soutien européen dont a bénéficié le pays, la Roumanie arrive alors en troisième
    position. La Bulgarie et l’Estonie sont premières, à
    égalité, avec 0,49% de fraude sur le total des fonds reçus, la Pologne est
    deuxième, avec 0,48%, et la Roumanie troisième, avec 0,45% de fraude sur les près
    de 14 milliards d’euros dont a bénéficié le pays entre 2014-2018.


    Alors qu’en Pologne le nombre d’irrégularités
    aux fonds européens a baissé de manière significative, en Roumanie le nombre de
    fraudes a augmenté d’année en année. L’OLAF annonce par ailleurs que le nombre total
    de fraudes aux fonds européens a baissé au niveau de l’UE, pour se concentrer
    dans un nombre réduit d’Etats. Ainsi, les irrégularités signalées en 2018 par deux
    Etats, la Roumanie et l’Italie, ont représenté à elles seules 61% du nombre total
    de fraudes au niveau européen. Aussi, la plupart des fraudes rapportées à l’OLAF
    concernent les fonds européens pour l’agriculture et le développement rural.


    Il est néanmoins important de préciser que le
    rapport de l’OLAF se base sur les cas signalés par chaque Etat membre, par les
    institutions de l’UE et aussi sur les signalements anonymes de citoyens
    européens. Une augmentation du nombre de cas associés à un pays membre ne
    signifie pas obligatoirement une croissance du nombre de fraudes, mais un
    système de lutte contre la fraude qui fonctionne mieux. Aussi, bien évidemment,
    les cas reportés ne sont pas tous des fraudes avérées. L’OLAF, par ailleurs, n’a
    pas d’attribution judiciaire et n’est pas responsable du recouvrement de l’argent
    détourné. Il mène des enquêtes administratives et peut adresser des
    recommandations aux Etats membres pour que les autorités judiciaires nationales
    enquêtent sur les infractions signalées par l’OLAF.


    C’est là que le Parquet européen, actuellement
    en cours de création, et qui devrait démarrer son activité d’ici fin 2020, entre
    en jeu. Cet organe indépendant de l’UE, soutenu à présent par 22 Etats membres,
    dont la Roumanie, devrait combler un vide institutionnel dans la lutte contre
    la fraude au niveau européen. L’institution sera responsable d’enquêter et d’engager
    des poursuites concernant des infractions portant atteinte au budget de l’UE,
    notamment des fraudes aux fonds européens de plus de 10.000 euros et des
    fraudes transfrontalières à la TVA impliquant des dommages supérieurs à 10
    millions d’euros. C’est la Roumaine Laura Codruţa Kövesi qui sera la première Procureure
    générale européenne. Nommée le mois dernier pour occuper cette fonction, elle
    bénéficie tant du soutient du Parlement européen, que de celui du Conseil de l’UE.
    C’est là un pas important que fait l’Union européenne pour renforcer sa
    crédibilité et pour protéger ses intérêts financiers, au fond les intérêts financiers
    des citoyens européens mêmes. (Trad. Elena Diaconu)

  • Nachrichten 13.10.2019

    Nachrichten 13.10.2019

    Der Schaden der 2018 gemeldeten Fälle von Betrug mit EU-Mitteln summiert sich laut Jahresbericht des Europäischen Amtes für Betrugsbekämpfung (OLAF) auf über 580 Millionen Euro. Davon wurden 320 Millionen wieder eingezogen. Auf Rumänien entfällt die grö‎ßte Anzahl der gemeldeten Betrugsfälle – 477 in den letzten fünf Jahren. Polen, Frankreich und Bulgarien folgen Rumänien in dieser Rangordnung. Bukarest meldete Betrugsschaden von 62 Millionen Euro und steht auch bei gefälschten Unterlagen, dem Hauptmittel des Betrugs mit europäischen Geldern, ganz oben auf der Liste. Deutschland hat die höchste Schadensumme wieder eingezogenen Beträgen – 85 Millionen Euro, dicht gefolgt von Frankreich mit 84. Der OLAF-Bericht zeigt auch, dass die Rückforderung der Gelder aufgrund der komplexen Rechts- und Verwaltungsverfahren in der Regel mehrere Jahre dauert. OLAF untersucht Betrug zum Nachteil des EU-Haushalts, Korruption und schwerwiegendes Fehlverhalten innerhalb der europäischen Institutionen und entwickelt eine Betrugsbekämpfungspolitik für die Europäische Kommission.



    In einer Rede vor dem Niederländischen Institut für Internationale Beziehungen in Den Haag hat Prinzessin Margareta, die Bewahrerin der Krone Rumäniens, gesagt, dass die Menschen in Rumänen heute zwar dreimal so wohlhabend sind wie im Kommunismus, dass es aber weitere 30 Jahre dauern könnte, bis die Auswirkungen der Diktatur vollständig beseitigt sind. Prinzessin Margareta äu‎ßerte zudem, dass es einen nationalen Konsens zugunsten der NATO- und EU-Mitgliedschaft des Landes gebe. Zugleich kritisierte sie, dass niederländische Politiker gegen den Beitritt Rumäniens zum Schengen-Raum sind, obwohl das Land alle technischen Voraussetzungen erfüllt hat.



    Der Präsident des Europäischen Parlaments, der Italiener David Sassoli, hat am Samstag erklärt, dass die zukünftige Europäische Kommission wahrscheinlich nicht zum 1. November ihr Mandat übernehmen wird. Die Übernahme würde deshalb wohl auf den 1. Dezember verschoben. Er erklärte, dass Rumänien, Ungarn und Frankreich weitere drei Kommissare vorschlagen müssten, deren Bewerbungen vom Parlament analysiert werden müssten. Die Bestätigungsabstimmung des gesamten Teams der deutschen Christdemokratin Ursula von der Leyen war für den 23. Oktober während einer Plenarsitzung des EP in Stra‎ßburg geplant. Die Kandidaten Rumäniens und Ungarns wurden vom Rechtsausschuss JURI wegen des Verdachts auf mögliche Interessenkonflikte abgelehnt. Die französische Kandidatin hat auch im Rahmen von Ermittlungen wegen angeblicher Scheinjobs als Abgeordnete des Europäischen Parlaments Integritätsverdacht ausgelöst.



    Die rumänische Fu‎ßballnationalmannschaft besiegte am Samstag nach einem wenig überzeugenden Spiel die Färöer-Inseln mit 3:0 auswärts. Spanien und Norwegen trennten sich unentschieden 1-1, Malta unterlag 0-4 gegen Schweden. Am Dienstag geht es für Rumänien in Bukarest gegen Norwegen. Die Gruppe F der EM-Vorrunde führt Spanien mit 19 Punkten an, gefolgt von Schweden mit 14, Rumänien mit 13, Norwegen mit 10, Malta mit 3 und den Färöern mit 0 Punkten. Bei der international ausgerichteten EM-Schlussrunde finden nächstes Jahr in Bukarest drei Gruppenspiele und Achtelfinal statt.

  • 13.10.2019

    13.10.2019

    Fraude – Les cas de fraude et irrégularités financières aux fonds européens rapportés en 2018 au niveau de l’UE se chiffrent à plus de 580 millions d’euros, dont 320 millions ont été récupérés, a fait savoir l’Office européen de lutte antifraude – OLAF. Selon l’institution, c’est la Roumanie qui compte le plus grand nombre de saisines, soit 477 cas ces 5 dernières années, elle est suivie par la Pologne, la France et la Bulgarie. Pour sa part, Bucarest a rapporté des cas de fraudes dépassant les 62 millions d’euros, précisant que la principale méthode de fraude utilisée était la falsification de documents. Pour ce qui est des sommes récupérées l’année dernière, l’Allemagne occupe la première position du classement, avec 85 millions d’euros récupérés, suivie par la France avec 84 millions. Selon l’Office européen de lutte antifraude, le processus de récupération des sommes s’étale d’habitude sur plusieurs années, en raison des procédures juridiques et administratives complexes.



    Famille royale – La princesse Margarita, dépositaire de la couronne de la Roumanie, affirme qu’à présent les Roumains sont 3 fois plus aisés qu’à l’époque communiste, mais qu’il faudrait encore 3 décennies pour effacer complètement les effets de la dictature. Elle s’exprimait à la Haye, lors d’un discours à l’Institut néerlandais des relations internationales. L’occasion pour la princesse Margarita de souligner également qu’il existe un consensus national en ce qui concerne l’appartenance de la Roumanie à l’UE et à l’OTAN, mais aussi de déplorer le fait que les politiciens néerlandais s’opposent à l’adhésion de la Roumanie à l’espace Schengen, malgré le fait que Bucarest remplit toutes les conditions techniques nécessaires en ce sens. « Les vrais idéalistes de l’Europe se trouvent dans l’est du continent, alors que les vrais cyniques sont souvent à l’Occident », a affirmé la princesse Margarita. Première née des 5 filles du dernier souverain de la Roumanie, le roi Michel Ier (1940-1947), la princesse Margarita est devenue cheffe de la Maison Royale de Roumanie après la mort de son père en 2017.


    Présidentielles – Coup d’envoi, samedi, de la campagne électorale en vue des prochaines présidentielles que la Roumanie organisera en novembre prochain. Le premier tour de scrutin est prévu le 10 novembre, tandis que le deuxième aura lieu le 24. 14 candidats se sont inscrits dans la course au Palais de Cotroceni. Parmi eux : l’actuel président, Klaus Iohannis, soutenu par le PNL, la première ministre social- démocrate, Viorica Dancila, dont le cabinet vient d’être renversé, Dan Barna de l’alliance USR- PLUS, Theodor Paleologu, du Parti du Mouvement Populaire, Mircea Diaconu, soutenu par ALDE et Pro Roumanie et Kelemen Hunor de l’UDMR. A ceux-ci s’ajoutent six candidats soutenus par des formations extra-parlementaires et deux indépendants. Selon une décision gouvernementale, les électeurs de la diaspora auront trois jours à leur disposition pour exprimer leur vote. Du 8 au 10 novembre au premier tour et du 22 au 24, au deuxième. Les pays avec le plus de bureaux de vote mis en place à l’intention des électeurs roumains sont l’Espagne, 148, l’Italie, 142, l’Allemagne, 84, la Grande Bretagne, 73, la France, 48, les Etats-Unis, 38 et la République de Moldova, 36. Les Roumains de l’étranger peuvent aussi voter par correspondance s’ils ont exprimé ce choix en ligne, sur une plate-forme spécialement créée en ce sens.

    Commissaires – Le président du Parlement européen (PE), l’Italien David Sassoli, estime qu’il sera probablement impossible pour la nouvelle Commission de Bruxelles de prendre ses fonctions le 1er novembre et que tout sera repoussé au 1er décembre. « La Roumanie, la Hongrie et la France devront proposer trois autres commissaires et nous entamerons au Parlement l’examen de leurs candidatures », a-t-il expliqué. Le vote de confirmation du Parlement européen sur l’ensemble de l’équipe composée par l’Allemande Ursula von der Leyen devrait se tenir, selon le calendrier prévu, le 23 octobre. Trois noms ont cependant été retoqués par les commissions du Parlement européen au cours de la procédure d’évaluation. Le Hongrois Laszlo Trocsanyi (Elargissement et voisinage) et la Roumaine Rovana Plumb (Transports) n’ont pas passé l’étape de l’examen des déclarations d’intérêt, tandis que la Française Sylvie Goulard a été recalée jeudi pour des raisons éthiques.

    Consultations – Le chef de l’Etat roumain, Klaus Iohannis, devrait désigner un nouveau premier ministre en début de la semaine prochaine, mardi au plus tard. Il a eu vendredi un premier round de consultations avec les partis parlementaires, après le renversement du gouvernement social-démocrate de Viorica Dancila, par motion de censure. A son avis, il est urgent d’installer un nouveau gouvernement, de transition. Il est plutôt clair que le nouveau cabinet sera issu des rangs du Parti National Libéral (PNL) ou sera créé autour du PNL, a précisé Klaus Iohannis. Le futur premier ministre devra former rapidement un nouveau cabinet afin de préparer le budget pour l’année prochaine et d’assurer l’organisation dans de bonnes conditions des élections présidentielle de novembre, a insisté le président. Il s’est également dit favorable aux élections parlementaires anticipées, toutefois, la procédure qui mène à ces élections est très difficile, a-t-il encore précisé.

    Football – La sélection nationale de football de Roumanie a vaincu samedi les Iles Féroé, 3-0, dans un match de la Poule F des préliminaires de l’Euro 2020. L’Espagne est leader du groupe, avec 19 points, suivie par la Suède (14 points) et par la Roumanie (13 points). Le prochain match de Roumains est prévu mardi, à Bucarest, contre la Norvège. Seules les deux premières équipe du groupe se verront qualifier à l’Euro 2020.

    Handball – Le club champion de handball féminin de Roumanie, SCM Râmnicu Vâlcea (sud) a été vaincu samedi par l’équipe française de Brest Bretagne, score 24-37, dans le Groupe C de la Ligue des Champions. Sa prochaine adversaire sera Buducnost Podgorica. Par ailleurs, dans le Groupe B, le club vice-champion de Roumanie, CSM Bucarest a fait match nul, 23-23, contre les Russes de Rostov Don et affrontera à Bucarest les Polonaises MKS Perla Lublin. Notons que la Roumanie, la France et la Hongrie sont les seuls pays ayant 2 équipes dans les groupes de la Ligue des Champions. Dans la compétition masculine, le club champion de Roumanie, Dinamo Bucarest, a dépassé samedi les Russes de Cehovskie Medvedi, score 30-20, se consolidant ainsi leur position de leader de la Poule D de la Ligue des Champions.

    Météo – La météo demeure clémente, avec des températures approchant les normales saisonnières. Les maxima de ce dimanche iront de 18 à 27 degrés. 21 degrés et une belle journée ensoleillée d’automne aujourd’hui à Bucarest.

  • Eine Rumänin wird Europäischen Generalstaatsanwältin

    Eine Rumänin wird Europäischen Generalstaatsanwältin

    Laura Codruta Kovesi wird die erste Leiterin der Europäischen Staatsanwaltschaft (EPPO). Das Europäische Parlament hat am Dienstag mit dem Rat der Europäischen Union eine endgültige Einigung über die Ernennung von Kovesi erzielt. Die Verhandlungen begannen im Frühjahr dieses Jahres, wobei das Parlament die Kandidatur Kovesis während des gesamten Verfahrens unterstützte, obwohl einige EU-Minister zunächst Widerstand leisteten. Frau Kövesi ist die perfekte Wahl, um EU-Generalstaatsanwältin zu werden. Sie verfügt über ausgezeichnete fachliche Kompetenzen. Darüber hinaus nimmt Rumänien derzeit keine Schlüsselpositionen in der EU ein. Frau Kövesi wird eine der führenden Frauen der EU sein“, sagte der spanische Abgeordnete Fernando Lopez Aguilar, der Vorsitzende des Ausschusses für Grundfreiheiten des Europäischen Parlaments.



    Wir freuen uns sehr, dass Frau Laura Codruta Kövesi die neue Europäische Staatsanwaltschaft leiten wird. Sie entspricht am besten dem Bild des Europäischen Parlaments von einer starken und glaubwürdigen Europäischen Staatsanwaltschaft. Frau Kövesi ist äu‎ßerst kompetent und kann auf eine beeindruckende Erfolgsbilanz bei der Korruptionsbekämpfung zurückblicken, hat bemerkenswerte Widerstandsfähigkeit und gro‎ßen Mut bewiesen“, sagte die Vorsitzende des Haushaltskontrollausschusses, Monika Hohlmeier.



    Letzte Woche stimmte der Ausschuss der Ständigen Vertreter in der Europäischen Union für die Ernennung von Kovesi zum Europäischen Generalstaatsanwalt. Damals führte die ehemalige Leiterin der Obersten Rumänischen Korruptionsbekämpfungesbehörde, das Ergebnis der Abstimmung auf das rumänische Justizsystem und die Menschen, die sich für die Korruptionsbekämpfung einsetzen zurück. Laura Codruta Kovesi:


    Ich glaube, wir sollten diese Abstimmung als eine Errungenschaft aller Rumänen verstehen, die in den letzten Jahren den Kampf gegen die Korruption unterstützt sowie die Rechtsstaatlichkeit und die europäischen Werte verteidigt haben“.



    Die Einigung über die Ernennung Kovesis zur Europäischen Generalstaatsanwältin muss nun vom Europäischen Parlament und vom Rat der Europäischen Union offiziell bestätigt werden. Brüssel sagt, die Europäischen Staatsanwaltschaft wird in der Lage sein, alle Straftaten gegen den EU-Haushalt wie Steuerhinterziehung, Korruption und grö‎ßeren grenzüberschreitenden Mehrwertsteuerbetrug zu untersuchen, zu verfolgen und vor Gericht zu bringen. Die Agentur, die ihre Tätigkeit im nächsten Jahr aufnehmen soll, soll die Mängel der EU bei der Verbrechensbekämpfung ausgleichen. Die Europäische Behörde für Betrugsbekämpfung (OLAF) ist gegenwärtig die einzige unabhängige Behörde, das den Betrug mit europäischen Fonds ahndet. Es kann aber keine Fälle verfolgen, sondern nur Empfehlungen an die nationalen Behörden richten. 22 Staaten haben sich der Europäischen Staatsanwaltschaft angeschlossen, darunter auch Rumänien. Laura Codruta Kovesi, die im Juni letzten Jahres auf Anordnung des damaligen Justizministers, trotz anfänglichen Widerstandes von Staatspräsident, aus dem Amt der Leiterin der Obersten Korruptionsbekämpfungesbehörde entlassen wurde, wurde wiederholt für ihre Tätigkeit als Staatsanwältin gelobt, in Folge der Minister, Bürgermeister und Abgeordnete verurteilt wurden.

  • O româncă la şefia Parchetului European

    O româncă la şefia Parchetului European

    Laura Codruţa Kövesi va deveni primul procuror-şef al viitorului
    Parchet European – este informaţia oficială publicată pe site-ul de internet al
    Parlamentului European. Legislativul comunitar şi Consiliul Uniunii Europene au
    ajuns, marţi,
    la un acord final în privinţa numirii româncei în această funcţie. Negocierile
    au loc încă din primăvară, iar echipa Legislativului comunitar a susţinut-o pe fosta
    şefă a DNA din România pe toată
    durata discuţiilor, în ciuda opoziţiei miniştrilor UE până de curând, se arată
    într-un comunicat de presă.


    Doamna Kövesi este alegerea perfectă pentru
    funcţia de procuror-şef european. Are competenţe profesionale desăvârşite. Mai
    mult, România nu deţine pentru moment niciun post cheie la nivel european, iar
    doamna Kövesi va deveni una dintre femeile-lider ale Uniunii,     a declarat
    eurodeputatul spaniol Juan Fernando López Aguilar, preşedintele Comisiei pentru
    libertăţi civile a PE, după acordul cu Consiliul UE de marţi.


    Suntem foarte
    bucuroşi de faptul că doamna Kövesi va conduce noul Parchet European.
    Corespunde cel mai bine viziunii Parlamentului European pentru o instituţie
    puternică şi credibilă. Doamna Kövesi este deosebit de competentă, cu un
    palmares impresionant de realizări în lupta împotriva corupţiei, cu o
    flexibilitate remarcabilă şi mult curaj    , a afirmat, la rândul său, preşedinta
    Comisiei pentru control bugetar, Monika Hohlmeier.


    Săptămâna trecută, în
    COREPER – reuniunea ambasadorilor la UE – Kövesi a obţinut susţinerea
    Consiliului Uniunii pentru funcţia de procuror-şef al Parchetului Public
    European (EPPO). Atunci, fosta şefă a DNA a dedicat sprijinul primit din partea
    ambasadorilor UE sistemului de justiţie al României şi oamenilor care susţin
    lupta împotriva corupţiei.


    Laura Codruţa Kövesi, pentru Radio România: Cred
    că acest vot trebuie să îl înţelegem ca fiind o reuşită a tuturor românilor
    care, în ultimii ani, au susţinut lupta anticorupţie şi au apărat statul de
    drept şi valorile europene.


    Acordul asupra numirii Laurei Codruţa
    Kövesi ca procuror-şef european trebuie oficializat acum de către Parlamentul
    European şi Consiliul Uniunii Europene. Bruxelles-ul afirmă că Parchetul Public
    European va putea investiga, urmări penal şi aduce în faţa justiţiei infracţiuni
    contrare bugetului UE, precum evaziunea, corupţia sau frauda transfrontalieră
    gravă cu TVA. Agenţia, care îşi propune să fie funcţională până anul viitor,
    încearcă să acopere lipsurile altor agenţii UE de luptă contra
    infracţionalităţii.


    Există deja Biroul European Antifraudă (OLAF), care este
    singura agenţie ce poate investiga independent corupţia cu fonduri europene.
    Însă OLAF nu poate lansa urmărirea penală, ci poate doar să recomande
    autorităţilor naţionale să facă acest lucru. 22 de state s-au înscris în EPPO,
    între care şi România.


    Înlăturată de la conducerea Direcţiei Naţionale
    Anticorupţie anul trecut, Laura Codruţa Kövesi a fost apreciată, în repetate
    rânduri, în alte capitale europene, pentru activitatea sa, ce a dus la
    condamnări ale unor miniştri, primari şi parlamentari importanţi.