Radio România Internațional

Tag: Olaf Scholz

Europe – focus on Ukraine

Russia is and will remain the most significant and direct threat to NATO security, and allies will work on a strategy to challenge, restrict and counter Russia, including by limiting Moscow’s ability to rebuild its military, the co-chairs of the B9 summit hosted by Riga said on Tuesday. The summit was chaired by the presidents of Romania, Poland and Latvia, Klaus Iohannis, Andrzej Duda and Edgars Rinkevics, respectively. “We remain committed to our efforts to maintain international pressure on Russia, including by means of sanctions and other measures, as long as Russia continues its hostile policies and actions, including blatant violations of international law”, the joint statement signed by the three officials reads. At the same time, the three presidents reiterated their unwavering support for “independent and sovereign” Ukraine. It is important that NATO’s deterrence posture remains strong, and that the defense capacity is at maximum potential. Romania supports Ukraine, Romania stands with NATO, with Ukraine, together with other NATO allies, as long as it is required, president Klaus Iohannis pointed out.

In this context, the Romanian official announced that next week the Supreme Defense Council will discuss whether or not Romania will grant Ukraine a Patriot military system. The Biden administration called on European NATO member states that have this type of systems to examine the possibility of donating some of them to Ukraine. Germany has already announced it will give Kyiv such a system. Last month, the Romanian president addressed a possible transfer of a Patriot system to Ukraine, dismissing the possibility Romania should remain without anti-missile defense. If Romania gives something up, it should receive something else in return, the president said.

In Berlin, Western allies attending the International Conference for the Reconstruction of Ukraine promised support for this country, although concrete solutions are yet to be established. One such solution would be to boost investments in Ukraine. So far, the European Commission has announced agreements with various banks worth 1.4 bln EUR and an assistance package of 1.9 bln EUR. Italy announced 140 mln EUR in aid. Germany and Ukraine signed a Declaration of Intent to support Kyiv after the war. Chancellor Olaf Scholz also promised Ukraine IRIS-T systems, missiles and ammunition in the coming months, in addition to 100 Patriot missiles, in a joint initiative with Denmark, the Netherlands and Norway. Romania also offered its assistance. Attending the conference in Berlin, the Romanian Foreign Minister, Luminița Odobescu, said Bucharest supports Ukraine with electricity and construction works designed at improving interconnectivity. Bucharest’s approach is regional, also targeting the Republic of Moldova, the Romanian Foreign Minister said. (VP)

12 June 2024
June 11, 2024 UPDATE

ELECTIONS – The United Right Alliance (ADU) grabbed 27% of Sunday’s vote for the Bucharest City General Council, followed by the Social-Democratic Party (PSD) with 26.5% and the National Liberal Party (PNL) with over 12%, according to partial results published by the Permanent Election Authority. Nicușor Dan, an independent candidate backed by the United Right, won a new term as mayor general of Bucharest with 47% of the vote. The incumbent mayors of Bucharest Districts 1 and 2, Clotilde Armand and Radu Mihaiu, have invoked irregularities in the organization of Sunday’s ballot, calling for a recount amidst suspicion of fraud and threatening to file criminal complaints. At national level, PSD won the largest number of mayor offices, local and county councils, followed by their ruling coalition partners from PNL. Their alliance has grabbed nearly half of total votes. The ultra-nationalist AUR party came in second in the European Parliament election.

B9 – On the sidelines of the B9 summit in Riga, president Klaus Iohannis said Russia remains the biggest threat to European security, and that NATO states must be ready to act accordingly. The president co-chaired the summit alongside his counterparts from Latvia and Poland. B9 states on the NATO eastern flank should be prepared as regional developments demand increasing attention and coordination, the president also said. Klaus Iohannis added that support for Ukraine must continue for as long as it’s necessary, and that other vulnerable NATO partners, in particular the Republic of Moldova, should in turn benefit from assistance to consolidate resilience. Attending the Bucharest 9 summit in Riga was also the NATO Secretary General Jens Stoltenberg. The meeting was held ahead of the NATO summit in Washington, marking 75 years since the establishment of NATO. B9 comprises Romania, Poland, Bulgaria, Hungary, Czechia, Slovakia and the Baltic States. The group was founded following Russia’s illegal annexation of Crimea in 2014 at the initiative of Poland and Romania with a view to consolidating security on NATO’s eastern flank.

UKRAINE – The two-day international conference on the reconstruction of Ukraine has kicked off in Berlin. Representing Romania is Foreign Minister, Luminița Odobescu. The conference brings together representatives of national governments and the private sector, including 10 heads of government. On the sidelines of the event, Germany’s Chancellor, Olaf Scholz, called on private businesses to help rebuild Ukraine at the end of the war. According to World Bank estimates, Ukraine will need 500 bln USD over the next 10 years. Referring to the incentive companies would need to invest in Ukraine, Chancellor Scholz spoke about Ukraine’s potential in such fields as renewable energies, IT and the pharmaceutical industry. Germany will send anti-air defense systems, missiles and ammo to help shore up Kyiv’s defenses against Russian attacks on cities and critical infrastructure. The president of Ukraine, Volodymyr Zelenskyy, is also attending the conference in Berlin, where he is expected to hold talks with Olaf Scholz and other high-ranking German officials. On Saturday and Sunday, the Ukrainian president will travel to Switzerland to attend a high-level peace conference bringing together representatives from over 90 countries and organizations, with the exception of Russia and China.

CSAT – The president of Romania, Klaus Iohannis, has called a meeting of the country’s Supreme Defense Council (CSAT) on June 20 in Bucharest. The agenda includes an analysis of the transfer of a PATRIOT system to Ukraine, as well as Romania’s objectives for the NATO summit in Washington. The Council will also discuss troops and equipment Romania can contribute to missions and operations outside its national territory in 2025, as well as about the status and prospects of the conflict in Ukraine in the wake of Russia’s unwarranted aggression that spells consequences for Romania as well. The Supreme Defense Councill will also examine other hot topics on the national security agenda.

ESTIMATES – Romania’s economy will report a 3.3% economic growth rate this year and 3.8% in 2025, similar to January forecast, the World Bank’s latest report published on Tuesday reads. According to the document, Romania’s GDP growth is also expected to stand at 3.8% in 2026. In May, the European Bank for Reconstruction and Development (EBRD modified its forecast on Romania’s economic growth in 2024, warning that taxation remains the biggest vulnerability. Romania’s GDP is expected to grow by 3.2% this year, in line with September 2023 estimates, EBRD officials say. In 2025, GDP growth is expected to stand at 3.4%. In turn, the International Monetary Fund (IMF) has downgraded its estimate on Romania’s economic growth, from 3.8% in October 2023, to 2.8% according to its April forecast. (VP)

11 June 2024
March 17, 2024 UPDATE

Elections – In Bucharest, the Central Electoral Bureau was legally established for the European Parliament and local elections on June 9. Besides the seven judges from the High Court of Cassation and Justice, chosen by drawing of lots, the Central Electoral Bureau also includes the president and the two vice-presidents of the Permanent Electoral Authority. The following political groups and organizations of national minorities are also represented: Social Democratic Party – PSD, National Liberal Party – PNL, Save Romania Union – USR, Alliance for the Union of Romanians – AUR, Democratic Union of Ethnic Hungarians in Romania – UDMR, PRO Romania and the Parliamentary Group of National Minorities in the Chamber of Deputies. The opposition parties Force of the Right, People’s Movement Party – PMP and REPER are dissatisfied because, although they requested this, they did not manage to have representatives in the Central Electoral Bureau, as they do not meet certain criteria. The leaders of the Force of the Right consider it an abuse and announce that they will address the High Court of Cassation and Justice. In another move, the Central Electoral Bureau on Sunday rejected the registration of the United Right Alliance made up of USR, PMP and the Force of the Right, following which the three parties will not be able to have candidates under the same electoral sign in the summer elections. The parties say they will challenge the decision at the High Court of Cassation and Justice.

Ambassador – The Russian ambassador to Bucharest, Valeri Kuzmin, was summoned, on Sunday, to the headquarters of the Romanian Foreign Ministry in relation to a series of recent statements made by the Russian side. On the occasion of this summoning called by Minister Luminiţa Odobescu, the ambassador was notified about the deep dissatisfaction of the Romanian side with regard to the distorted, truncated and inconsistent manner in which important topics of bilateral relevance are addressed, including in the public communication of the Embassy of the Russian Federation, topics which originate in the historical past. On Friday, the former Russian president Dmitri Medvedev, currently vice-president of the Security Council, declared that the recent resolution of the European Parliament regarding the return of the Romanian gold treasure sent for safekeeping in Russia in 1916-1917 is ‘impertinent’ and the European Union ‘can only be sent to hell’, reported the official Russian press agency TASS. Also according to TASS, the spokeswoman for the Russian Foreign Ministry, Maria Zaharova, said that Moscow not only returned to Bucharest all the gold that Romania sent to Russia in the 1916-1917 period, but also forgave it a huge debt, far exceeding the value of that gold treasure. We remind you that the European Parliament adopted a resolution asking Russia to fully return Romania’s national treasure that it illegally appropriated. MEPs point out that, despite several attempts at diplomatic negotiations after the First World War, Romania’s national treasure, sent to Russia between 1916 and 1917 for safekeeping was never fully returned.

Gaza – The German Chancellor Olaf Scholz urged Israel to allow humanitarian aid access to the Gaza Strip on a wider scale. The statement was made on Saturday, the day the German air force parachuted pallets with four tons of essential goods into the enclave and before a two-day trip to the Middle East by Scholz. He traveled on Saturday to the Jordanian port of Aqaba on the Red Sea, to meet with King Abdullah of Jordan and then to fly to Israel. On the other hand, Olaf Scholz expressed his concern about the offensive planned by Israel in the city of Rafah in southern Gaza, where more than half of the 2.3 million inhabitants of the Palestinian enclave have taken refuge.

Madrigal – The “Madrigal Marin Constantin” choir filmed, in a world premiere, a video at the ruins of Machu Picchu in Peru. Being on tour in South America for the first time, the National Chamber Choir organized the filming of the second episode of the series “Romanian contemporary music in contemporary ancient spaces”, at an altitude of 2,400 meters, in the “Lost City of the Incas”, one of the most beautiful and mysterious ancient spaces of the world. The first episode of the series was filmed in Sarmizegetusa, in Romania, and was released on January 15, on the National Culture Day.

Protests – Trade unionists of the Sanitary Solidarity Federation decide, these days, whether to start an all-out strike. They are consulted through an online referendum, as the federation considers the 20% salary increase approved by the Romanian government as insufficient. The increase would be granted in two equal installments, until the summer. On Monday, the union leadership is scheduled to have a meeting where a decision could be made regarding the protest. Last week, several thousand members of the Sanitary Solidarity Federation protested in Bucharest asking for the index-linking of salary incomes according to the inflation rate and the updating of the amounts related to increments and on-call services. (LS)

17 March 2024
Austria se opune în continuare aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen

Austria se opune în continuare aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Subiectul s-a aflat pe agenda discuţiilor întâlnirii, de vineri, dintre cancelarul austriac, Karl Nehammer, şi omologul său german, Olaf Scholz.

Cancelarul Nehammer a reiterat că sistemul Schengen are deficențe structurale, amintind că anul trecut mai bine de 75% dintre cei 120.000 de solicitanți de azil în țara sa nu fuseseră înregistrați. Viena respinge demersul României şi Bulgariei de a adera la Schengen, motivând fluxul de migranţi în creştere.

Olaf Scholz, în schimb, a reiterat poziţia ţării sale, afirmând că: În ceea ce privește Bulgaria și România, suntem gata să ne dăm acordul. Alții, după cum știți, au încă unele întrebări. Însă poziția germană în această chestiune este clară și întotdeauna i-am asigurat pe prietenii noștri din România și Bulgaria de acest lucru.

Ambii cancelari s-au pronunțat în favoarea compromisului UE în materie de azil și a acordurilor cu țările de origine și de tranzit.

20 August 2023
La semaine du 3 au 9 juillet 2023

Le premier ministre roumain a visité
l’Allemagne

Le premier ministre roumain, Marcel
Ciolacu, a fait une visite de deux jours à Berlin, pour des pourparlers avec le
chancelier, Olaf Scholz. A cette occasion, le responsable allemand a réitéré le
soutien de son pays aux efforts déployés par Bucarest pour adhérer à la zone de
libre circulation avant la fin de cette année. M. Ciolacu a pour sa part, mis
en évidence l’importance de la coopération bilatérale et le potentiel qui en
découle, tout en précisant que l’Allemagne reste le partenaire commercial le
plus important de la Roumanie. Les discussions ont également porté sur la
sécurité dans la région de la mer Noire et sur le prochain sommet de
l’Alliance, prévu la semaine prochaine, à Vilnius. Le chef du gouvernement de
Bucarest a rencontré aussi des représentants du milieu des affaires
d’Allemagne, qui se montré intéressés par des investissements dans les domaines
de la Pétrochimie, de l’Industrie des engrais et des matériels de construction.
Marcel Ciolacu s’est entretenu également avec des représentants du Parlement
fédéral, de la diaspora roumaine et de l’industrie de défense. Il a été
accompagné en Allemagne par les ministres des Affaires étrangères, Luminita
Odobescu, de l’Economie, Radu Oprea et de la Défense, Angel Tîlvăr.

Les lois de l’Education promulguées par
le chef de l’Etat

Le président Klaus Iohannis a promulgué les nouvelles lois de
l’Education nationale. Ancien professeur de lycée, à Sibiu (centre), le chef de
l’Etat est le promoteur du projet « La Roumanie éduquée », lancé en
2016. Parmi les objectifs envisagés mentionnons la majoration du budget
alloué à l’Education, la baisse du décrochage scolaire et de l’illettrisme
fonctionnel. Ces lois ont été adoptées par le Sénat le 22 mai dernier. Elles
ont été contestées sans succès auprès de la Cour Constitutionnelle par l’Union
sauvez la Roumanie (USR) et par la Force de la droite, les deux en opposition. Selon
les contestataires, les nouvelles normes limiteraient le droit à l’éducation et
transgresseraient le principe de l’égalité des chances. Elles ont été
critiquées également par le Conseil national des élèves et par les
organisations estudiantines qui y ont remarqué, à leur tour, des mesures
discriminatoires. Selon un rapport élaboré par Eurostat en 2021 selon des
chiffres de 2019, la Roumanie était en avant dernière position dans un
classement des 27 pays européens dressé en fonction du financement de
l’Education. Ces quatre dernières années, la Roumanie a alloué moins de 3% de
son PIB à l’Education nationale. Le pourcentage de cette année est de 2,1%.

L‘Espagne soutient la Roumanie dans ses
efforts de rejoindre l’Espace Schengen

La cheffe de
la diplomatie roumaine, Luminiţa Odobescu, a salué la position de l’Espagne,
actuellement à la tête du Conseil de l’UE, vis-à-vis de l’adhésion de Bucarest
à la zone de libre circulation. Dans un entretien en exclusivité sur Radio
Roumanie, la responsable roumaine a affirmé que l’intégration du pays à
l’Espace Schengen reste un objectif prioritaire. Antérieurement, l’ambassadeur
espagnol à Bucarest, José Antonio Hernández
Pérez-Solórzano, a réitéré le soutien de l’Espagne aux efforts déployés par
Bucarest pour rejoindre la zone de libre circulation. Et lui de préciser que l’adhésion
de Bucarest et de Sofia à Schengen figurera à l’agenda du prochain Conseil
Justice et Affaires Intérieures, prévu pour cet automne. Par ailleurs, la
semaine dernière, la Commission des pétitions du Parlement européen a élaboré
une résolution pour demander au Conseil européen d’approuver l’admission de la
Roumanie et de la Bulgarie à Schengen, avant la fin de cette année. Le document
rappelle que les deux pays répondent aux critères d’adhésion et un vote négatif
risque de provoquer un sentiment antieuropéen. Continuer à laisser Bucarest et
Sofia en dehors de la zone de libre circulation a un impacte négatif sur les
investisseurs et sur les populations des deux pays, affirment les députés
européens.

Inauguration du plus
grand pont jamais construit en Roumanie

Présent à l’inauguration du pont
suspendu de Braila, sur le Danube, le chef de l’Etat roumain a déclaré qu’il
s’agit de la construction la plus ample jamais réalisée par la Roumanie ces
trente dernières années. Cela prouve que le pays est capable de mener à terme
des projets majeurs d’infrastructure, a affirmé Klaus Iohannis. Le pont
suspendu de Braila est le plus grand de Roumanie et le troisième comme dimensions,
en Europe. C’est le dernier pont sur le Danube avant que le fleuve ne se jette
en mer Noire. Projeté pour une durée de vie de 120 ans, le pont, de 2
kilomètres de long, relie les départements de Braila et de Tulcea et renforce
le potentiel touristique de la Dobrodgea. D’un montant de plus de 2 milliards
de lei, soit 400 millions d’euros, le projet a été financé à hauteur de 85% des
fonds européens.

Un centre régional de formation de
pilotage sur des avions F-16 sera ouvert en Roumanie

Un centre régional de formation de
pilotage sur des chasseurs bombardiers F16 sera ouvert en Roumanie. C’est ce
qu’a décidé jeudi, le Conseil suprême de défense du pays réuni en séance. Le
centre sera ouvert en coopération avec les pays alliés et le constructeur. Dans
un premier temps, le centre formera des pilotes roumains avant de préparer des
pilotes d’autres pays alliés et partenaires, y compris ukrainiens. Par
ailleurs, le Conseil a fixé aussi les objectifs nationaux dans la perspective
du prochain sommet de l’Alliance, des 11 et 12 juillet, à Vilnius. A cette
occasion, le président Klaus Iohannis remettra en lumière des aspects qui
renvoient à la sécurité dans la région de la mer Noire. La Roumanie continuera
à soutenir l’adhésion de la Suède à l’Alliance de l’Atlantique Nord.

Le Festival de musique
électronique Neversea sur la côte roumaine à la mer Noire

Le Festival Neversea, le plus grand
festival européen à se dérouler sur une plage en est arrivé à sa cinquième
édition. Plus de 150 artistes se sont produits, quatre jours et quatre nuits
durant, sur les scènes aménagés au bord de la mer Noire, devant presque 260.000
personnes, selon les organisateurs. La plupart des spectateurs étaient du
Royaume Uni, d’Allemagne, des Etats Unis, d’Italie, de Bulgarie et d’Israël. Un
millier de policiers, gendarmes, agents de la police aux frontières, inspecteurs
anti-drogue et 700 agents de sécurité privés ont été déployés dans le périmètre
du festival et dans sa proximité.

9 July 2023
06/07/2023 (mise à jour)

CSAT
– Un centre régional de formation de pilotage sur des chasseurs bombardiers F16
sera ouvert en Roumanie. C’est ce qu’a décidé jeudi, le Conseil suprême de
défense du pays réuni en séance. Dans un premier temps, le centre formera des
pilotes roumains avant de préparer des pilotes d’autres pays alliés et
partenaires, y compris ukrainiens. Par ailleurs, le Conseil a fixé aussi les
objectifs nationaux dans la perspective du prochain sommet de l’Alliance, des
11 et 12 juillet, à Vilnius. A cette occasion, le président Klaus Iohannis
remettra en lumière des aspects qui renvoient à la sécurité dans la région de
la mer Noire. La Roumanie continuera à soutenir l’adhésion de la Suède à l’Alliance
de l’Atlantique Nord.

Pont – Présent à l’inauguration du pont suspendu de
Braila, sur le Danube, le chef de l’Etat roumain a déclaré qu’il s’agit de la
construction la plus ample jamais réalisée par la Roumanie ces trente dernières
années. Cela prouve que le pays est capable de mener à terme des projets
majeurs d’infractructure, a affirmé Klaus Iohannis. Et lui d’ajouter que la
Roumanie a accès à une enveloppe significative de fonds européens dont une
partie importante est destinée à l’infrastructure de Transports. Le pont
suspendu de Braila est le plus grand de Roumanie et le troisième comme
dimmensions, en Europe. C’est le dernier pont sur le Danube avant que le fleuve
ne se jette en mer Noire. Projeté pour une durée de vie de 120 ans, le pont, de
2 kilomètres de long, relie les départements de Braila et de Tulcea et renforce
le potentiel touristique de la Dobroudgea. D’un montant de plus de 2 milliards
de lei, soit 400 millions d’euros, le projet a été financé à hauteur de 85% des
fonds européens.

Ciolacu
– Fin de la visite de deux jours, en Allemagne, du premier ministre roumain,
Marcel Ciolacu, dans le cadre de laquelle il a rencontré le chancelier Olaf
Scholz, des représentants du Parlement fédéral et du milieu des affaires ainsi
que des représentants de la diaspora roumaine. Olaf Scholz a réaffirmé le
soutien de son pays à l’adhésion de la Roumanie à l’Espace Schengen, dans le
courant de cette année. Pour sa part, Marcel Ciolacu a mis en évidence
l’importance de la coopération bilatérale, en sachant que l’Allemagne est le
partenaire commercial le plus important de la Roumanie.

Protestations
– Les syndicalistes de la Santé ont protesté jeudi à travers la Roumanie contre
la manière dont le Ministère a su résoudre leurs revendications salariales. Aux
dires des protestataires, presque 1400 médecins s’apprêtent à dénoncer leurs
conventions individuelles de travail afférentes aux heures supplémentaires de
permanence, tandis que 6400 salariés du domaine souhaitent renoncer à
travailler pendant les nuits et les jours fériés. Selon le calendrier des
protestations, une nouvelle marche est prévue le 12 juillet, dans la capitale,
suivie, une semaine plus tard, d’une grève d’avertissement. Une grève générale
risque de se déclencher à partir du 27 juillet.

Neversea
– Coup d’envoi jeudi, à Constanta, dans le sud-est de la Roumanie de la
cinquième édition du Festival Neversea, le plus grand festival qui a lieu sur
une plage d’Europe. Plus de 150 artistes se produiront sur les différentes
scènes du festival devant des fans de la
musique électro de partout, notamment du Royaume Uni, d’Allemagne, des Etats
Unis, d’Italie, de Bulgarie et d’Israël. Un millier de policiers, gendarmes,
agents de la police aux frontières, inspecteurs anti-drogue et 700 agents de
sécurité privés seront déployés dans le périmètre du festival et dans sa
proximité. Une attention particulière sera accordée à la prévention et à la
lutte contre le trafic et la consommation de substances hallucinogènes. Les
organisateurs de Neversea s’attendent à recevoir plus de 260 mille personnes
pendant les quatre jours et quatre nuits du festival.

Tennis
– La joueuse roumaine de tennis, Irina Begu, s’est qualifiée jeudi dans la
deuxième manche du tournoi de Grand Chelem de Wimbledon, après une victoire contre
la Canadienne, Rebecca Marino. Le prochain match, la Roumaine qui se situe en
29ème position dans le classement international, le jouera contre la
Russe, Anna Blinkova, 40ème mondiale. Jeudi encore, une autre
Roumaine, Ana Bogdan, s’est qualifiée au troisième tour de Wimbledon, après
avoir battu l’Américaine Alycia Parks. Ana Bogdan s’apprête à rencontrer
l’Ukrainienne, Lesia Tzurenko. La
Roumaine Sorana Cirstea s’est elle aussi qualifiée au troisième tour après une
victoire contre la Lettone, Jelena Ostapenko.

Météo
– Le temps sera instable vendredi, quand des phénomènes orageux accompagnés de
coups de tonnerre et de la grêle s’empareront du centre, du sud-est, de l’est
et des régions de montagne. Les températures maximales iront de 23 à 34 degrés.
Des pluies torrentielles tomberont sur la capitale où les températures ne
dépasseront vendredi, les 30 degrés.

6 July 2023
The Romanian Prime Minister’s visit to Germany

Germany supports Romania’s bid to become a full member of Schengen,
Germany’s Chancellor Olaf Scholz said upon meeting his Romanian counterpart,
Marcel Ciolacu. The Romanian Prime Minister paid a two-day visit to Berlin,
hailing Germany’s unconditional support for Bucharest’s efforts to join the visa-free
travel area and outlining the main lines of cooperation between the two states.
The two officials also discussed security on NATO’s eastern flank and the
upcoming NATO summit due in Vilnius next week. Support for consolidating NATO’s
eastern flank is exemplary, Chancellor Scholz argued, saying that Romania is a
trusted ally and partner. As regards bilateral ties, the German official said
the two countries enjoy very good and close relations, while bilateral
economic prospects are encouraging. In turn, Marcel Ciolacu said he wants to
reduce the trade deficit between the two countries:

We discussed economic cooperation and vistas for development including in
terms of trade as well as investments, by using European resources as well.
Germany is Romania’s top trade partner. There is, however, great potential for
development between the two countries and together we have identified ways to
work together to cover the emerging markets. For instance, we will actively
take part in the reconstruction of Ukraine and help support the development of
Moldova. In this context, I want to stress our full support for Ukraine.

Germany has expressed an interest to invest in the petrochemical sector
in Romania, in the production of fertilizers as well as the raw materials
industry. Marcel CIolacu’s visit to Germany also included meetings with
representatives of the Bundestag, the German business and defense sectors and
the Romanian diaspora. According to the Romanian Prime Minister, German
investment is expected in such fields as construction materials and foodstuffs.
As regards green energy, Marcel Ciolacu recalled Romania is developing a wind
park on the Black Sea, arguing that once the proper legislation is adopted,
large corporations in this field might be interested to invest. Marcel Ciolacu
also presented the main projects of the Government addressing the Romanian community
in Germany. We need to find ways to develop a communication between this
community and those at home. We will come up with a start-up program for the
Diaspora, the Prime Minister also said. (VP)

6 July 2023
Vizita-a premierlui român tru Ghirmănie

Ghirmănia ndrupaşti România tra s’agiungă membru cu tuti ndrepturli a spaţiului Schengen – diclară canţelarlu german, Olaf Scholz, tru arada ali andamasi di Berlin cu premierlu ali Românie, Marcel Ciolacu. Aestu eara dus tu ună vizită di dauă dzăli tru Ghirmănia, tru cadrul a curi apruke andrupămintulu nicondiţionatu a aliştei văsilii tră aderarea a Bucureștiului la spaţiul di libiră urdinari și, tutunăoară, fură cundilleati protili linii di acţiune anamisa di ateali dauă state.Tru cadrul ali andamasi bilaterală să zbură ti securitatea pi flancul estic al NATO şi ti yinitorlu summit ali Alianță di Vilnius, di stămâna yinitoari. Agiutorlu datu ti anvărtuşearea a flancului estic al NATO easti una exemplară, spusi canţelarlu, cundillinda că România easti un aliat şi partener importantu di pistusini. Tu ţi mutreaşti ligătura biltearală, oficialu spusi că “Văsiliili a noastre au relaţii multu buni şi streasi”, iara relaţiile economiţi bilaterale suntu ti anami.

Tu arada a lui, Marcel Ciolacu spusi că ari miraki ti ună ñîcurari a deficitului comercial anamisa di ateali dauă văsilii. Marcel Ciolacu: “Zburămu ti coopeararea economică şi ti cum putem s-u dizvultămu deadunu emu zona comercială, emu componenta investiţională, ufilisinda nica şi resursili europeane. Ghirmănia easti partenerlu comercial principal ali României. Ari, ama, ma largu, un potenţial cabaia mari ti dizvoltari anamisa di ateali dauă văsilii şi deadunu aflămu năi turlii pritu cari putem s’lucrăm deadunu tra ‘sanvălimu năi păzări. Ti paradigmă, dauă direcţii importante suntu participaria activă la procesul di reconstrucţie ali Ucraina ică agitorlu ti dizvoltarea ali Republică Moldova. Tru aestu context, năspoi voi să spunu ti agiutorlu a nostrum pănu di mardzină tra Ucraina”.

Ghirmănia să spusi sinfirisită ti investiţii tru petrochimie, di industria producătoari di ngrăşăminte, cum și ti industria di materiale di construcţii ditu România. Vizita premierului român tru Ghirmănia avu tru planu andamasi cu reprezentanţăli a Parlamentului federal, a mediului di afaceri, ali diaspora şi ali industriei di apărari. Uidisitu cu Marcel Ciolacu, investiţiile germane suntu aştiptate maxus tru domenii cum materialele di construcţie ică produsele alimentari. Tru aţea ţi mutreaşti energia veardi, premierul adusi aminti că România ari tru plan dizvoltaria a unui parcu eolian tru Amarea Lae, iara, după ţi legislaţia va s’hibă adoptată, mărli companii ghirmane ditu domeniu potu s’hibă trapti s’facă investiţii. Tu ţi mutreaşti diaspora, Marcel Ciolacu lă prezentă a reprezentanţălor ditu comunitatea di români ditu Ghirmănia proiectili a guvernului di Bucureşti ahărdziti tră aesta. “Lipseaşti s’aflămu ceareili tra s’aibă ama ună comunicari anamisa di dumnilleaavoastră şi aţelli di acasă. Va s’yinimu cu un program di start-up tra diaspora” – declară premierlu.

Autoru: Daniela Budu

Armânipsearia: Taşcu Lala

6 July 2023
La visite du premier ministre roumain en Allemagne

L’Allemagne soutient la Roumanie à devenir membre à part
entière de l’espace Schengen – a déclaré le chancelier allemand, Olaf Scholz, lors
de sa rencontre, à Berlin, avec le premier ministre roumain, Marcel Ciolacu.
Celui-ci a effectué une visite de deux jours en Allemagne. A cette occasion il
a apprécié le soutien inconditionnel de
ce pays pour l’adhésion deBucarest à l’espace de libre
circulation européenne. Qui plus est, les principales directions d’action entre
les deux Etats ont également été établies.

Par ailleurs, dans le cadre de la rencontre bilatérale,
les deux responsables ont discuté de la sécurité sur le flanc est de l’OTAN et
du Sommet de l’OTAN de Vilnius, qui aura lieu la semaine prochaine. « Le
soutien accordé par la Roumanie pour consolider le flanc est de l’OTAN est
exemplaire », a déclaré à cette occasion le chancelier allemand,
tout en caractérisant la Roumanie comme un allié et partenaire important et de
confiance. En ce qui concerne la relation bilatérale, le dirigeant a estimé que
« nos pays ont des relations extrêmement bonnes et étroites » et que les
relations bilatérales économiques étaient tout aussi réjouissantes. Marcel
Ciolacu, quant à lui, a déclaré qu’il souhaitait voir diminuer le déficit
commercial entre les deux pays. Il a déclaré :

« Nous avons discuté de la coopération économique et de la modalité de
développer ensemble tant le côté commercial, que les investissements, en
utilisant y compris les ressources européennes. L’Allemagne est le principal
partenaire commercial de la Roumanie. Quand même, il y a toujours un grand
potentiel de développement entre les deux pays. Ensemble nous avons identifié
de nouvelles modalités de travailler ensemble et de couvrir de nouveaux
marchés. Par exemple, deux directions importantes sont la participation active
au processus de reconstruction de l’Ukraine et le soutien au développent de la
République de Moldova. Dans ce contexte, je souhaite réitérer notre appui total
pour l’Ukraine. » a déclaré le premier ministre roumain.

L’Allemagne a aussi fait part de son intérêt d’investir dans
la pétrochimie, dans l’industrie des engrais ainsi que dans l’industrie des
matériaux de constructions de Roumanie.

La visite du premier ministre roumain en Allemagne a aussi
inclut des rencontres avec des représentants du Parlement fédéral, du milieu
des affaires, de la diaspora et de l’industrie de la Défense. Selon Marcel
Ciolacu, ce sont notamment le secteur des matériaux de construction et celui
des produits alimentaires qui attendent vivement les investissements allemands.

En ce qui concerne l’énergie verte, le premier ministre a
rappelé que la Roumanie avait l’intention
de créer un parc éolien dans la Mer Noire. Il a précisé qu’après
l’adoption de nouvelles lois, les grandes compagnies allemandes du domaine
pourraient être intéressées d’y faire
des investissements.

Quant à la diaspora, Marcel
Ciolacu a présenté aux représentants de la communauté roumaine de l’Allemagne
les projets du gouvernement qui lui
sont dédiés. « On doit trouver des solutions pour rendre possible une communication entre vous et les Roumains
restés au pays. Nous lancerons
un programme de start-up pour la diaspora » – a encore déclaré le premier
ministre roumain.

6 July 2023
Vizita premierului român în Germania

Germania susţine România pentru ca aceasta să devină membru
cu drepturi depline al spaţiului Schengen – a declarat cancelarul german, Olaf
Scholz, în cadrul întâlnirii de la Berlin cu premierul României, Marcel
Ciolacu. Acesta s-a aflat într-o vizită de două zile în Germania, în cadrul
căreia a apreciat susținerea necondiţionată a acestei țări pentru aderarea
Bucureștiului la spaţiul de liberă circulație și, de asemenea, au fost trasate
principalele linii de acţiune dintre cele două state.În cadrul întâlnirii bilaterale s-a
discutat despre securitatea pe flancul estic al NATO şi despre următorul summit
al Alianței de la Vilnius, de săptămâna viitoare. Susţinerea acordată la
consolidarea flancului estic al NATO este una exemplară, a spus cancelarul,
precizând că România este un aliat şi partener important de încredere. Cât
privește relația bilaterală, oficialul a apreciat că țările noastre au relaţii
extrem de bune şi strânse, iar relaţiile economice bilaterale sunt
îmbucurătoare.

La rândul său, Marcel Ciolacu a declarat că îşi doreşte o
reducere a deficitului comercial dintre cele două ţări. Marcel Ciolacu: Am
discutat despre cooperarea economică şi despre cum putem dezvolta împreună atât
zona comercială, cât şi componenta investiţională, folosind inclusiv resursele
europene. Germania este partenerul comercial principal al României. Există,
însă, în continuare, un potenţial enorm de dezvoltare între cele două ţări şi
împreună am identificat noi modalităţi prin care putem să lucrăm împreună
pentru a acoperi noi pieţe. Spre exemplu, două direcţii importante sunt
participarea activă la procesul de reconstrucţie a Ucrainei sau sprijinirea
dezvoltării Republicii Moldova. În acest context, doresc să reiterez susţinerea
noastră deplină pentru Ucraina.

Germania s-a arătat interesată de investiţii în petrochimie, de industria
producătoare de îngrăşăminte, precum și de industria de materiale de
construcţii din România. Vizita premierului român în Germania a cuprins
întâlniri cu reprezentanţiai Parlamentului federal, ai mediului de afaceri,ai diasporei şi ai industriei de apărare. Potrivit lui Marcel Ciolacu,
investiţiile germane sunt aşteptate mai ales în domenii precum materialele de
construcţie sau produsele alimentare. În ceea ce priveşte energia verde,
premierul a amintit că România are în plan dezvoltarea unui parc eolian în
Marea Neagră, iar, după ce legislaţia va fi adoptată, marile companii germane
din domeniu ar putea fi atrase să facă investiţii. Cât privește diaspora,
Marcel Ciolacu le-a prezentat reprezentanţilor comunităţii de români din
Germania proiectele guvernului de la Bucureşti dedicate acesteia. Trebuie să
găsim soluţiile de a exista totuşi o comunicare între dvs. şi cei de acasă. O să
venim cu un program de start-up pentru diaspora – a declarat premierul.

RadioRomaniaInternational · Nota 1 – 06.07.2023

6 July 2023
Jurnal Românesc – 05.07.2023

Prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, a fost primit marți, la Berlin, de către cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, cu care a discutat, în principal, despre situaţia privind politica de securitate pe Flancul estic al NATO şi despre următorul summit NATO de la Vilnius. Oficialul german a mulțumit Bucureștiului pentru reacţia fermă pe care a avut-o la invazia rusă în ţara vecină Ucraina. “România are o contribuţie remarcabilă şi susţinerea acordată la consolidarea Flancului estic al NATO este una exemplară. România este un aliat şi partener important şi de încredere – a declarat Olaf Scholz. La rândul său, Marcel Ciolacu şi-a exprimat speranţa ca pe teritoriul României să existe în viitor trupe germane permanente. Cât privește Schengen, el a reafirmat că Bucureștiul a îndeplinit toate cerinţele tehnice pentru aderare şi a primit, din nou, asigurări din partea Germaniei de susţinere a integrării în spaţiul european de liberă circulaţie. La Berlin, Marcel Ciolacu s-a întâlnit şi cu reprezentanţii comunităţii de români din Germania, cărora le-a prezentat proiectele guvernului de la Bucureşti dedicate diasporei. “Trebuie să găsim soluţiile de a exista, totuşi, o comunicare între dvs. şi cei de acasă. O să venim cu un program de start-up pentru diaspora – a declarat premierul.

Având în vedere creşterea semnificativă a numărului celor care călătoresc în străinătate în perioada estivală, Direcţia Generală de Paşapoarte aminteşte că cetăţenii români minori cu vârsta mai mică de 14 ani pot călători în străinătate doar dacă au paşaport. În cazul minorilor cu vârsta peste 14 ani se poate folosi şi cartea de identitate pentru a merge în state din Uniunea Europeană sau în alte ţări care recunosc acest act ca document de călătorie. Autorităţile atrag atenţia că certificatul de naştere nu este un document care să permită ieşirea din ţară şi le recomandă cetăţenilor români să verifice condiţiile din statul pe teritoriul căruia urmează să călătorească, accesând site-ul mae.ro, secţiunea condiţii de călătorie. Cererile pentru eliberarea paşapoartelor se pot depune la orice serviciu public dedicat, indiferent de domiciliu, de regulă în baza programărilor online, iar termenul de eliberare este de câteva zile. În plus, DGP a dezvoltat o aplicaţie online prin care se oferă posibilitatea verificării în timp real a statusului cererii de emitere a paşaportului simplu electronic. Link-ul este disponibil pe site-ul oficial al Direcţiei Generale de Paşapoarte www.pasapoarte.mai.gov.ro, secţiunea Status paşaport, precum şi pe hub.mai.gov.ro/epasapoarte.

Autoritățile anunță noi programe dedicate familiilor în care părinţii sunt plecaţi la muncă în străinătate. Camera Deputaţilor a adoptat, recent, o lege iniţiată de parlamentari liberali, în baza căreia vor putea fi utilizate fonduri europene pentru finanţarea mai multor forme de ajutor destinate copiilor, pentru a traversa mai uşor perioada separării de părinţi. Proiectul completează legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Potrivit datelor oficiale, copiii rămaşi acasă după ce părinţii au plecat la muncă în străinătate sunt expuşi la numeroase riscuri: abandonul şcolar, autoizolarea, apariţia tulburărilor emoţionale şi comportamentale, riscul de a se îmbolnăvi sau de a intra într-un anturaj negativ, consum de droguri sau de alcool. Proiectul legislativ prevede măsuri de sprijin pentru integrarea lor la şcoală şi în comunitate. Măsurile vor putea fi aplicate prin proiecte iniţiate de instituţii publice locale şi centrale, şcoli, medici de familie, spitale, organizaţii neguvernamentale care se ocupă de protecţia copilului, precum şi de către cultele religioase. Sunt prevăzute, totodată, programe de afterschool, rechizite şi haine pentru şcoală, burse sau decontarea transportului. Iniţiatorii spun că cel puţin 20.000 de copii ai căror părinţi sunt la muncă în străinătate vor putea fi ajutaţi chiar din toamna acestui an.

Salvaţi Copiii România anunță că extinde programul de educaţie remedială estivală pentru copiii din grupuri vulnerabile şi deschide grădiniţele de vară. Potrivit unui comunicat al Salvaţi Copiii România, dintre cei peste 3.100 de copii din familii cu dificultăţi economice şi cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate, 300 sunt preşcolari. De asemenea, vor fi organizate tabere pentru cel puţin 1.000 de copii care au părinţii plecaţi la muncă în străinătate. Organizația anunță că, în cei 25 de ani de activităţi estivale, au fost sprijiniţi pedagogic şi socio-economic peste 16.200 de copii. În România, în prezent, 15,6% dintre tinerii între 18-24 de ani au absolvit cel mult gimnaziul, deşi ţinta fixată în 2010 a fost de reducere a fenomenului la 11,3% până la sfârşitul anului 2020.

5 July 2023
Declaraţii ti Dzuua-a Europăllei

Yiurtusearea di estan nă află tu un kiro di ahăndoasă alăxeari pi livelu global, iara consecinţele a polimlui Fedearaţillei Ruse contra Ucrainei s-multiplicară – declară, tru mesajlu a lui cu furñia a Dzuuăllei ali Europă, pi 9 di Mai, prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis. Uidisitu cu aestu, ceareili europene la provocărli actuale suntu cearei ti yinitorlu a cetăţeañilor continentului, iara România ari axia ta s’agiută cabaia mutu, ma largu ti băgarea tu lucru.

România easti un membru matur şi responsabil ali Uniunii Europene, ari un profil european vărtosu şi credibil, pricunuscut şi apreciat di partenerllii a llei – cundille Klaus Iohannis. Și tut el şi spusi pistipsearea că, interiorizândalui aesti repere, agiutorlu a cetăţeañilor români tră Uniunea Europeană şi tră valorli a llei fundamentale va s’armână di niminari.

Strasbourg, andămusitu tru sesiune plenară, Parlamentul European yiurtusi, și el, Dzuua a Europăllei. Călisitu s’lă părăstisească a eurodeputaţlor vizia a lui mutrindalui provocărli şi yinitorlu a bitărnului continent, canţelarlu ghirman, Olaf Scholz, a curi văsilie băgă thimeallili tru ahurhita a aniloru ʹ50, ti atea ţi vrea s’agiungă Uniunea Europeană, căndăsi bloclu comunitar s’ahurhească reformarea, s’nu da cali a zorillei şi s’armână un partener isa tru plan geopolitic emu tu ligătura cu Statele Unite ali Americă, emu tru competiţia cu China.

Şi, di itia că tru viţinata ali Uniuni s’faţi un polimu di fuvirseari cari alăxi bana a oamiñiloru, prezidenta ali Comisie Europeană, Ursula von der Leyen, u nsimnă Dzuua a Europăllei pritu ună vizită ţi u feaţi Kiev. Furñie tră șefa a Executivlui european să spună că Ucraina easti loclu nai ma uidisitu ta s’yiurtusească 9 di Mai, căţe ucraineañilli apără dinintea ali Rusie tuti valorli ali democraţie pi cari easti thimilliusită Uniunea Europeană. Emu, tu minduita a llei, Rusia eşuă tru planlu a llei, di itia că nu acăţă tu isapi aesti valori. Ma multu, Rusia easti, tora, tru praglu tra s’hibă sum presia economică pritu 11-a pachetă di sancţiuni cari va u slăghească aftukinata di polimu ali Moscova – adăvgă Ursula von der Leyen. Cari apăndăsi, ama, cu ngătanu la căftarea a prezidentului Volodimir Zelenski ti urgentare a păzărăpserloru di adearari ali Ucraină la Uniune.

Prezidentulu Zelenski haristusi a statilor europene tră agiutorlu militar, economic şi politic ţi ăli fu dat. Să spusi, alliumtrea, multu nvirinatu ti niscănti văsilii di la sinuru cari ambudyiusiră (România feaţi excepție), tru kirolu di ma ninti, exportul di yipturi ieftine, fără taxi di yimbruki, ali Ucraină. Năsu declară că akicăseaşti că aesti exporturi dusiră la dezechilibre, ama spuni că Ucraina ari ananghi di solidaritatea a tutăloru aţiloru cari pot s-u-agiută.

Autoru: Roxana Vasile

Armânipsearia: Taşcu Lala

10 May 2023
Europatag am 9. Mai: demokratische Werte grundlegend für EU

RadioRomaniaInternational · Europatag am 9. Mai: demokratische Werte grundlegend für EU

Der diesjährige Jahrestag findet in einer Zeit tiefgreifender globaler Veränderungen statt, und die Folgen des Krieges der Russischen Föderation gegen die Ukraine haben sich vervielfacht“, sagte rumänische Präsident Klaus Johannis in seiner Botschaft zum Europatag am 9. Mai. Ihm zufolge sind europäische Lösungen für die aktuellen Herausforderungen Lösungen für die Zukunft der Bürger des Kontinents, und Rumänien ist in der Lage, weiterhin einen wesentlichen Beitrag zu deren Umsetzung zu leisten. Rumänien ist ein reifes und verantwortungsbewusstes Mitglied der Europäischen Union, es hat ein solides und glaubwürdiges europäisches Profil, das von seinen Partnern anerkannt und geschätzt wird — bekräftigte Johannis. Er zeigte sich zuversichtlich, dass die Unterstützung der rumänischen Bürger für die Europäische Union und ihre Grundwerte durch die Verinnerlichung dieser Ma‎ßstäbe ungebrochen sein wird.

In Stra‎ßburg beging auch das Europäische Parlament den Europatag in einer feierlichen Sitzung. In seiner Rede vor der Vollversammlung der europäischen Legislative forderte der deutsche Bundeskanzler Olaf Scholz, dessen Land Anfang der 1950er Jahre den Grundstein für die spätere Europäische Union legte, die EU auf, Reformen durchzuführen, sich nicht unter Druck setzen zu lassen und ein gleichberechtigter geopolitischer Partner sowohl in den Beziehungen zu den USA als auch im Wettbewerb mit China zu bleiben.

Und da in der Nachbarschaft der EU ein Angriffskrieg tobt, der das Leben vieler Menschen dramatisch verändert hat, wollte die Präsidentin der Europäischen Kommission, Ursula von der Leyen, ein Zeichen setzen und begab sich auf einen Kurzbesuch nach Kiew. Dort sagte sagte sie, die Ukraine sei der beste Ort, um den 9. Mai zu feiern, da die Ukrainer alle demokratischen Werte, auf denen die Europäische Union aufgebaut ist, gegen Russland verteidigen. Russland habe es hingegen verfehlt, sich zu den europäischen Werten zu bekennen. Au‎ßerdem stehe Russland nun kurz davor, durch das 11. Sanktionspaket wirtschaftlich erneut unter Druck gesetzt zu werden, was Moskaus Kriegsmaschinerie schwächen werde — so Ursula von der Leyen. Auf die Forderung von Präsident Wolodymyr Selenskyj, die EU-Beitrittsverhandlungen mit der Ukraine zu beschleunigen, reagierte sie jedoch zurückhaltend.

Präsident Selenskyj dankte den europäischen Staaten für ihre militärische, wirtschaftliche und politische Unterstützung. Er äu‎ßerte jedoch seine Enttäuschung darüber, dass einige Nachbarländer der Ukraine (mit Ausnahme Rumäniens) in der jüngsten Vergangenheit die billigen, zollfreien Getreideexporte der Ukraine blockiert haben. Er verstehe, dass diese Exporte zu Marktverzerrungen geführt haben, doch die Ukraine brauche die Solidarität all jener, die ihr helfen könnten, so Selenskyj.

10 May 2023
Declaraţii de Ziua Europei

Aniversarea din acest an ne găseşte într-un moment de profundă schimbare la nivel global, iar consecinţele războiului Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei s-au multiplicat – a declarat, în mesajul său cu prilejul Zilei Europei, pe 9 Mai, președintele României, Klaus Iohannis. Potrivit acestuia, soluţiile europene la provocările actuale sunt soluţii pentru viitorul cetăţenilor continentului, iar România are capacitatea de a contribui substanţial, în continuare, la punerea lor în aplicare.

România este un membru matur şi responsabil al Uniunii Europene, are un profil european solid şi credibil, recunoscut şi apreciat de partenerii săi – a întărit Klaus Iohannis. Și tot el şi-a exprimat încrederea că, interiorizând aceste repere, sprijinul cetăţenilor români pentru Uniunea Europeană şi pentru valorile ei fundamentale va rămâne de neclintit.

La Strasbourg, reunit în sesiune plenară, Parlamentul European a sărbătorit, și el, Ziua Europei. Invitat să le prezinte eurodeputaţilor viziunea sa referitoare la provocările şi viitorul bătrânului continent, cancelarul german, Olaf Scholz, a cărui țară a pus bazele, la începutul anilor ʹ50, a ceea ce avea să devină Uniunea Europeană, a îndemnat blocul comunitar să se reformeze, să nu cedeze presiunilor şi să rămână un partener egal în plan geopolitic atât în relaţia cu Statele Unite ale Americii, cât şi în competiţia cu China.

Şi, pentru că în vecinătatea Uniunii se duce un război de agresiune care a schimbat vieţi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ținut să marcheze Ziua Europei printr-o vizită la Kiev. Prilej pentru șefa Executivului european să declare că Ucraina este locul cel mai potrivit pentru a sărbători 9 Mai, deoarece ucrainenii apără în faţa Rusiei toate valorile democraţiei pe care este clădită Uniunea Europeană. Or, în opinia sa, Rusia a eşuat în demersul său tocmai pentru că nu a luat în calcul aceste valori. Mai mult, Rusia este, acum, în pragul de a fi pusă sub presiune economică de al 11-a la pachet de sancţiuni care vor slăbi maşinăria de război a Moscovei – a mai spus Ursula von der Leyen. Care a răspuns, însă, prudent la cererea preşedintelui Volodimir Zelenski de urgentare a negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniune.

Preşedintele Zelenski a mulţumit statelor europene pentru sprijinul militar, economic şi politic acordat. S-a arătat, în schimb, dezamăgit de unele țări de la graniţă care au blocat (România a făcut excepție), în trecutul apropiat, exportul de cereale ieftine, fără taxe vamale, ale Ucrainei. A declarat că înţelege că aceste exporturi au dus la dezechilibre, însă afirmă că Ucraina are nevoie de solidaritatea tuturor celor care o pot ajuta.

RadioRomaniaInternational · Declaraţii de Ziua Europei – 10.05.2023

10 May 2023
Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 02.04 – 08.04.2023

Cancelarul ghirman Olaf Scholtz, la București.

Cancelarul ghirman, Olaf Scholz, năpoi spusi, luni, la Bucuresti, ti andruparea ţi va u da ti adirarea ali Românie la Spaţiul Schengen tru aestu an. Tru cadrul ali andamasi cu prezidintulu Klaus Iohannis, Scholz spusi că Bucureștiul feaţi mări gaereţ tu aestă noimă. Tu arada a lui, prezidintulu Iohannis spusi că România ş-tiñiseaşti rolu di garant a securitatillei la sinurlu externu, iara adirarea la Schengen va lu-anvărtuşeadză aestu spaţiu. El cundille că easti ananghi ti ună prezenţă criscută a NATO tru Amarea Lae şi haristusi ali Ghirmaniei tră agiutorlu ţi lu-diadi ti anvărtuşearea Flancului Estic, tră misiunea di poliţie aeriană tru spaţiul aerian a văsiliillei tru 2022, cum şi tră prezenţa tru structurli NATO ditu România. Tru prim-planlu a muabeţloru eara şi catandisea di securitate di itia a polimlui nkisitu dii Rusia contra ali Ucraină. Tut luni, Scholz şi Iohannis avură muabeţ, tru format trilateral, cu prezidinta a Republicăllei Moldova, Maia Sandu. Prezidintulu român tăxi că agiutorlu ti Republica Moldova va lu-ducă ma largu, cu ahât ma mult cu cât aestă văsilie easti agudită cu presiuni hibridi sistematice, inclusiv cu niscănti tentative di subminare ali arada constituţionale. Republica Moldova easti nai ma crehtulu viţinu ali Ucraină, spusi Maia Sandu, iara văsili a llei ari ananghi ti agiutoru pi partea economică, ama şi tră canvărtuşearea a capacităţloru instituţiilor ţi au borgea ti securitatea cetăţenilor şi a sistemului di apărare.La București, cancelarul ghirman feaţi muabeti şi cu premierul Nicolae Ciucă ti parteneriatele şi alăxerli di experienţă, maxus tru domeniul industrial. Olaf Scholtz spusi că alăxerli comerciale ditu aţeali dauă văsilii agiumsiră pi un nău recordu. Dinamica mediului di afaceri genereadză atractivitatea aliştei tră noi investiţii, maxus tru sectoare catacum aţelu energetic, alimentar şi digital, cari au un potenţial semnificativ tru România, cundille Nicolae Ciucă.

Doi comisari europeni tru România

Premierlu Nicolae Ciucă s-andămusi, Bucuresti, cu Elisa Ferreira, comisar european tră coeziune şi reforme, şi Nicolas Schmit, comisar european tră locuri di lucru şi ndrepturi sociale, contextu tru cari fu părăstisitu impactul pozitiv a fondurilor europene tră dizvoltarea României şi recuperarea dicalajelor ditu regiuni. Nicolae Ciucă haristusi a oficialilor europeni tră agiutorlu dat tru configurarea programelor aferente Politicii di Coeziune. Tutunăoară, el diadi asigurări că Executivul di la Bucureşti, diadunu cu Comisia Europeană, ma largu va u ducă ninnti cooperarea tră s’asiguripsească căţe athi euro ahărdzitu a văsiliillei easti ufilisitu tru interes public. Tu arada a lui, Elisa Ferreira aprecien creaştirea economică nregistrată di România, iara Nicolas Schmit cundille că fondurile europene pot s’agiută ti ună dizvoltare economică şi socială echitabilă a văsiliillei. Anamisa di temili zburăti eara şi agiutorlu datu di UE pe fondul crizăllei energhetiţi şi agresiunillei militare ruse ditu Ucraina.

Năi proiecti di nomuri la Camera a Diputațlor

Camera a Diputaţlor di Bucureşti adoptă proiectele di nom cari reglementeadză codurile penal şi di procedură penală tru forma redactată di Ministerul Justiţiei, fără niţiunu amendament. Vinite di la Senat cu căvgă, iu partidile coaliţiei PSD – PNL – UDMR votară un prag di 250.000 di lei (50.000 di euro) până la cari abuzlu şi neglijenţa tru lucru nu era lugursiti infracţiuni, proiectele fură amendate sertu di diputaţi, cari eliminară iţi prag valoric. Absenţa a iţi prag valoric poati, ama s’aducă probleme di neconstituţionalitate. Curtea aufusi, ma ninti, că un prag valoric tră incriminarea faptălleei easti ananghi, ahătu kiro cătu s’faţi isapi ti ună zñie adusă di fapta respectivă. Camera Diputaţilor easti for dicizional tru aestu caz. Alăxearea a aţiloru dauă coduri easti jalon tru cadrul a Planului Naţional di Redresare şi Rezilienţă, dimi ună borgi loată di România tra să-lli si da păradzlli tăxiţ di UE.

Executivul plafoneadză valoarea a poliților RCA

Guvernul di la București plafonă tarifele RCA (polița auto obligatorie) tră yinitorlli şase mesi şi limită comisioanele brokerilor di asigurări la 8%, tut tră idyiulu kiro. Apofasea yini dupu treaţirea tu insolvenţă a Euroins, compania cu nai ma marea cotă di piaţă. Ase, tarifele RCA ofertate va s’hibă aţeali ditu bitisita a meslui scurtu. Apofasea a plafonarillei şi nglliţarillei păhadzlli fu loată ta să-lli veaglle pi şoferi di scunkeri semnificative, după experiența urută idyealui di aoa şi doi ani provocată di falimentul a unei altă mari companii tru domeniu – City Insurance, și ea lidir di piaţă.

Apoasili a BNR

Banca Naţională a României apufusi s’ţănă tu idyea scară rata a dobândăllei di politică monetară la nivelul di 7% pi an. Fură ţănuti la nivelurile di până tora şi dobânda la cari pot si s-mpărmută bănţăli comerciale di la BNR, respectiv 8% tru an, ama şi aţea pi cari u llia aeşţă tră dipozitele ţănuti tru conturile Băncii Centrale, la 6 procente anual. Apofasili au la thimelliu evoluţiile macroeconomice a meşloru ditu soni. Simfunu cu isăkili, rata anuală a inflaţillei va s’da silă vahi a discreastirillei tru perioada yinitoari. BNR cundille ca rata anuală a inflaţillei s-ñicură la 15,52% tru scurtu, di la 16,37% tru andreu 2022, relativ tru linie cu previziunile.

Neauă tru meslu apriliu

Iarna s-turnă cusilă, tră ndaua dzăli tru ma multe regiuni ditu România. Temperaturile scădzură cabaia mult. Diadi ploaie și neauă tru aproapea tută văsilia, iar rafalele di vimtu agiumsiră nica la viteze di 70-75 km/h.Traficul rutier și aerian fu zñiipsitu. Sute di persoane armasiră tu nivalle cu maşinile pi călliurli naţionale şi giudiţene. Pi niscănti di aestea, urdinarea fu, temporar, ncllisă.

Autoru: Mihai Pelin

Armânipsearea: Taşcu Lala

8 April 2023