Tag: Olaf Scholz

  • Retrospectiva săptămânii  02.04 – 08.04.2023

    Retrospectiva săptămânii 02.04 – 08.04.2023


    Cancelarul german Olaf Scholtz, la București.


    Cancelarul german, Olaf Scholz, a reiterat, luni, la Bucuresti, susţinerea aderării României la Spaţiul Schengenîn acest an. În cadrul întrevederii cu președintele Klaus Iohannis, Scholz a apreciat că Bucureștiul a depus eforturi mari în acest sens. La rândul său, preşedintele Iohannis a spus că România îşi îndeplineşte rolul de garant al securităţii la frontiera externă, iar aderarea la Schengen va consolida acest spaţiu. El a subliniat că este necesară o prezenţă sporită a NATO în Marea Neagră şi a mulţumit Germaniei pentru sprijinul acordat întăririi Flancului Estic, pentru misiunea de poliţie aeriană în spaţiul aerian al ţării în 2022, precum şi pentru prezenţa în structurile NATO din România. În prim-planul convorbirilor s-a aflat si situaţia de securitate determinată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Tot luni, Scholz şi Iohannis au avut convorbiri, în format trilateral, cu preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Preşedintele român a promis că sprijinul pentru Republica Moldova va continua, cu atât mai mult cu cât această ţară este supusă unor presiuni hibride sistematice, inclusiv unor tentative de subminare a ordinii constituţionale. Republica Moldova este cel mai vulnerabil vecin al Ucrainei, a spus Maia Sandu, iar ţara sa are nevoie de sprijin pe partea economică, dar şi pentru consolidarea capacităţii instituţiilor responsabile de securitatea cetăţenilor şi a sistemului de apărare.La București, cancelarul german a discutat şi cu premierul Nicolae Ciucă despre parteneriatele şi schimburile de experienţă, în special în domeniul industrial.Olaf Scholtz a arătat că schimburile comerciale dintre cele două ţări au atins un nou record. Dinamica mediului de afaceri generează atractivitatea acesteia pentru noi investiţii, mai ales în sectoare precum cel energetic, alimentar şi digital, care au un potenţial semnificativ în România, a subliniat Nicolae Ciucă.



    Doi comisari europeni în România


    Premierul Nicolae Ciucă s-a întâlnit, la Bucuresti, cu Elisa Ferreira, comisar european pentru coeziune şi reforme, şi Nicolas Schmit, comisar european pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, context în care a fost prezentat impactul pozitiv al fondurilor europene pentru dezvoltarea României şi recuperarea decalajelor dintre regiuni. Nicolae Ciucă a mulţumit oficialilor europeni pentru sprijinul acordat în configurarea programelor aferente Politicii de Coeziune. Totodată, el a dat asigurări că Executivul de la Bucureşti, alături de Comisia Europeană, va continua cooperarea pentru a se asigura că fiecare euro alocat ţării este folosit în interes public. La rândul său, Elisa Ferreira a apreciat creşterea economică înregistrată de România, iar Nicolas Schmit a subliniat că fondurile europene pot sprijini o dezvoltare economică şi socială echitabilă a ţării. Printre temele abordate s-a numărat şi sprijinul acordat de UE pe fondul crizei energetice şi agresiunii militare ruse din Ucraina.



    Noi proiecte de legi la Camera Deputaților


    Camera Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat proiectele de lege care reglementează codurile penal şi de procedură penală în forma redactată de Ministerul Justiţiei, fără niciun amendament. Venite de la Senat cu scandal, unde partidele coaliţiei PSD – PNL – UDMR au votat un prag de 250.000 de lei (50.000 de euro) până la care abuzul şi neglijenţa în serviciu nu erau considerate infracţiuni, proiectele au fost amendate drastic de deputaţi, care au eliminat orice prag valoric. Absenţa oricărui prag valoric ar putea ridica, însă, probleme de neconstituţionalitate. Curtea a stabilit, anterior, că un prag valoric pentru incriminarea faptei este necesar, câtă vreme se calculează un prejudiciu adus de fapta respectivă. Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz. Modificarea celor două coduri este jalon în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, deci o obligaţie asumată de România în schimbul banilor promişi de UE.



    Executivul plafonează valoarea polițelor RCA


    Guvernul de la București a plafonat tarifele RCA (polița auto obligatorie) pentru următoarele şase luni şi a limitat comisioanele brokerilor de asigurări la 8%, tot pentru aceeaşi perioadă. Decizia vine în urma trecerii în insolvenţă a Euroins, compania cu cea mai mare cotă de piaţă. Astfel, tarifele RCA ofertate vor fi cele de la sfârşitul lunii februarie. Decizia plafonării şi îngheţării preţurilor a fost luată pentru a-i proteja pe şoferi de scumpiri semnificative, după experiența nefastă similară de acum doi ani provocată de falimentul unei alte mari companii în domeniu – City Insurance, și ea lider de piaţă.



    Decizii ale BNR


    Bănca Naţională a României a decis să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an. Au fost menţinute la nivelurile de până acum şi dobânda la care se pot împrumuta băncile comerciale de la BNR, respectiv 8% pe an, dar şi cea pe care o primesc acestea pentru depozitele păstrate în conturile Băncii Centrale, la 6 procente anual. Deciziile au la bază evoluţiile macroeconomice din ultimele luni.Conform estimărilor, rata anuală a inflaţiei îşi va accelera probabil descreşterea în perioada următoare. BNR a precizat ca rata anuală a inflaţiei s-a redus la 15,52% în februarie, de la 16,37% în decembrie 2022, relativ în linie cu previziunile.



    Ninsoare în luna aprilie


    Iarna s-a întors în forță, pentru câteva zile în mai multe regiuni din România. Temperaturile au scăzut foarte mult. A plouat și a nins în aproape toată țara, iar rafalele de vânt au ajuns chiar la viteze de 70-75 km/h.Traficul rutier și aerian a fost afectat. Sute de persoane au rămas înzăpezite cu maşinile pe drumurile naţionale şi judeţene Pe unele dintre acestea, circulaţia a fost, temporar, închisă.




  • Trilatearală România – Germania – Republica Moldova

    Trilatearală România – Germania – Republica Moldova

    Tru 2010, cându România şi Germania nsimnară 130 di ani di ligături diplomatiţi, cancelarlu Angela Merkel feaţi ună vizită la Bucureşti. După 13 ani, succesorul a llei la cârma a guvernului di la Berlin, Olaf Scholz, viziteadză, tu arada a lui, România, iara ditu subiectele vărtoasi acăţati tu muabeţli cu prezidentulu Klaus Iohannis s-arădăpsiră, idyea ca şi tru 2010, aderarea României la Schengen. Armasă nafoara a spaţiului di liberă circulaţie di itia a ncuntrarillei ali Austriei, România ş’lu ţăni ca protu scupo intrarea tru Schengen şi ari tru Germania un vărtosu andrupsitoru. Am nădie, spus Olaf Scholz, ca aderarea s’facă estanu.



    România, spusi ma largu el, tiñîsi tuti căftărli şi avem ananghi di sinuri sigure. Tră aţea că România easti viţina a unui stat, Ucraina, fuvirsitu militar şi tră aţea că polimlu ari consecinţe salami ti Ripublica Moldova, viţină cu dauli, bilateralei Iohannis – Scholz di la Bucureşti ălli si adăvgă prezidenta Maia Sandu.



    România ma largu va u ndrupască Republica Moldova, fu mesajul susto dimăndatu di prezidentulu Klaus Iohannis: “Va s’himu ma largu cu ngătanu, şi niminaţ di ningă Chişinău, cu ahât ma multu cu cât Republica Moldova easti stuhinată cu zorea ţi u bagă sistematicu, nica şi pritu niscănti mindueri ti aspărdzeari ali aradă constituţională. Republica Moldova easti tru prima linie, confruntată cu consecinţili a polimlui di la sinurlu a llei şi cu acţiuni di distabilizare multu preşcavi ali Rusiei, tuti vărtosu dukiti di cetăţeni”.



    Europa, spusi, tu arada a llei, lidera di la Chişinău, easti vărtoasă di itia a unitatillei şi livindeaţăllei cu cari u veaglle irinea şi bana a oamiñilor. Republica Moldova easti nai ma crehtu viţinu ali Ucraină, zñiipsitu di polimu şi di atacurile hibridi orchestrate di Kremlin, cundille Maia Sandu. Uidisitu cu aesta, văsilia ari ananghi di agiutoru economic, ama şi tră anvărtuşearea a capacităţloru tru instituţiili responsabile di securitatea cetăţenilor şi a sistemlui di apărare.



    Maia Sandu haristusi ali Românie şi Germanie tră ndrupari: “Agiutorlu a partenerilor noştri, maxus a Bucureştiului şi Berlinului, easti multu apreciat. Vă haristusimu ti ndruparea ţi u spusitu andicra di irinea, prucukia şi yinitorlu a nostru european. Tu arada a llei, Republica Moldova asigură, deadunu cu Ucraina, securitatea la cama di 1.200 km di sinuru european.”



    Republica Moldova faţi parti ditu familia a noastră europeană, nu easti singură şi s’hărseaşti di agiutoru babageanu internaţional, asiguripsi cancelarul Germaniei. Olaf Scholz să spusi găilipsitu ti spunerli mutrinda minduerli ali Rusiei di destabilizare a Republicii Moldova. Suvearanitatea şi integritatea teritorială a cathi unlui stat suntu inviolabile, ti aţea ndrupămu Moldova cu tut ţi putemu ta si s’veaglle di aesti tentative di destabilizare, cundille şeflu a guvernului german.




    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Trilaterală România – Germania – Republica Moldova

    Trilaterală România – Germania – Republica Moldova

    În 2010, când
    România şi Germania au marcat 130 de ani de relaţii diplomatice, cancelarul
    Angela Merkel a făcut o vizită la Bucureşti. După 13 ani, succesorul ei la
    cârma guvernului de la Berlin, Olaf Scholz, vizitează, la rândul său, România,
    iar printre subiectele tari abordate în discuţiile cu preşedintele Klaus
    Iohannis s-a numărat, ca şi în 2010, aderarea României la Schengen. Rămasă în
    afara spaţiului de liberă circulaţie din cauza opoziţiei Austriei, România îşi
    menţine ca principal obiectiv intrarea în Schengen şi are în Germania un susţinător
    puternic. Sper, a spus Olaf Scholz, ca aderarea să aibă loc în acest an.

    România, a continuat el, a îndeplinit toate condiţiile şi avem nevoie de
    graniţe sigure. Pentru că România este vecină unui stat, Ucraina, agresat
    militar şi pentru că războiul are consecinţe serioase asupra Republicii
    Moldova, vecină cu ambele, bilateralei Iohannis – Scholz de la Bucureşti i s-a
    alăturat preşedinta Maia Sandu.

    România va continua să sprijine Republica
    Moldova
    , a fost mesajul ferm transmis de preşedintele Klaus Iohannis: Vom
    continua să fim, ferm şi neabătut, alături de Chişinău, cu atât mai mult cu cât
    Republica Moldova este supusă unor presiuni hibride sistematice, inclusiv unor
    tentative de subminare a ordinii constituţionale. Republica Moldova se află în
    prima linie, confruntată cu consecinţele războiului de la graniţa sa şi cu
    acţiuni de destabilizare extrem de virulente ale Rusiei, toate puternic
    resimţite de cetăţeni.


    Europa, a declarat, la rândul ei, lidera de la
    Chişinău, este puternică datorită unităţii şi fermităţii cu care apără pacea şi
    viaţa oamenilor. Republica Moldova este cel mai vulnerabil vecin al Ucrainei,
    afectat de război şi de atacurile hibride orchestrate de Kremlin, a subliniat
    Maia Sandu. Potrivit acesteia, ţara are nevoie de sprijin economic, dar şi
    pentru consolidarea capacităţii instituţiilor responsabile de securitatea
    cetăţenilor şi a sistemului de apărare.

    Maia Sandu a mulţumit României şi
    Germaniei pentru susţinere:
    Sprijinul partenerilor noştri,
    în special al Bucureştiului şi Berlinului, este foarte apreciat. Vă mulţumim
    pentru susţinerea de care daţi dovadă pentru pacea, bunăstarea şi viitorul
    nostru european. La rândul ei, Republica Moldova asigură, împreună cu Ucraina,
    securitatea a peste 1.200 km de hotar european.

    Republica Moldova face parte din familia noastră europeană, nu e singură şi
    beneficiază de sprijin masiv internaţional, a asigurat cancelarul Germaniei.
    Olaf Scholz s-a declarat îngrijorat de relatările privind încercările Rusiei de
    destabilizare a Republicii Moldova. Suveranitatea şi integritatea teritorială a
    fiecărui stat sunt inviolabile, de aceea sprijinim Moldova cu tot ce ne stă în
    putinţă pentru a se apăra de aceste tentative de destabilizare, a conchis şeful
    guvernului german.


  • La trilatérale Roumanie- Allemagne- Moldavie

    La trilatérale Roumanie- Allemagne- Moldavie


    En 2010, au
    moment où la Roumanie a fêté 130 années de relations diplomatiques avec l’Allemagne,
    la chancelière allemande, Angela Merkel, a fait une visite à Bucarest. Treize
    ans plus tard, son successeur à la tête du gouvernement de Berlin, Olaf Scholz,
    se rend à son tour, à Bucarest, pour des discussions avec le chef de l’Etat
    roumain, Klaus Iohannis, visant différents sujets dont l’adhésion roumaine à l’Espace
    Schengen. Restée en dehors de l’espace de libre circulation suite à l’opposition
    de l’Autriche, la Roumanie continue à se battre pour rejoindre l’espace
    Schengen et l’Allemagne la soutient dans ses efforts. J’espère, a déclaré Olaf
    Sholz, que Bucarest voie son objectif se matérialiser dans le courant de cette
    année, surtout que tous les critères sont accomplis et que l’espace de libre
    circulation nécessite de frontières sécurisées. Et puisque la Roumanie est voisine
    de l’Ukraine, victime de l’agression militaire russe et puisque la guerre a des
    conséquences sérieuses sur la République de Moldova, la cheffe de celle-ci, la
    pro-occidentale Maia Sandu, s’est rendue à Bucarest pour rejoindre les
    pourparlers roumano-allemands. La Roumanie continuera à soutenir la République
    de Moldova, a déclaré le président roumain, Klaus Iohannis.

    Nous
    continuerons à offrir notre soutien ferme à Chisinau, surtout dans le contexte actuel
    où la République voisine de Moldova est systématiquement soumise à des
    pressions hybrides, notamment à des tentatives de déstabilisation de son ordre
    constitutionnel. La République de Moldova se trouve en première ligne face à la
    guerre en Ukraine dont elle subit les conséquences. Chisinau est victime des
    actions déstabilisatrices particulièrement sévères de la Russie qui ont un fort
    impact sur les citoyens
    .


    Pour sa part,
    Maia Sandu a déclaré que la puissance du vieux continent est donnée par son
    unité et la fermeté avec laquelle il défend la paix et la vie des Européens. La
    République de Moldova est le voisin le plus vulnérable de l’Ukraine, a ajouté
    la cheffe de l’Etat moldave, tout en précisant que son pays est touché par la
    guerre et les attaques hybrides orchestrés par la Russie. Chisinau a besoin de voir
    l’Europe soutenir aussi bien son économique que ses institutions responsables
    de la sécurité et de la défense. Maia Sandu a tenu à remercier la Roumanie et l’Allemagne
    de leur appui:


    Le soutien de
    nos partenaires européens, notamment de Bucarest et de Berlin est fortement apprécié.
    Merci bien de votre appui à la paix, au bien-être et à l’avenir de la
    République de Moldova. Quant à nous, je vous rappelle qu’avec l’Ukraine, on
    assure la sécurité de plus de 1200 kilomètres de frontière européenne
    .


    La République de
    Moldova fait partie de notre famille européenne, elle n’est pas seule et elle
    bénéficie d’un grand soutien international, a précisé le chancelier allemand.
    En visite à Bucarest, Olaf Scholz a exprimé son inquiétude face aux
    informations sur les activités russes de déstabilisation de la République de
    Moldova. La souveraineté et l’intégrité territoriale de chaque pays est
    inviolable. Voilà pourquoi, l’Europe soutient Chisinau pour l’aider à contrecarrer
    les tentatives d’ingérence russes, a conclu leresponsable de Berlin.





  • Olaf Scholz susţine aderarea României la Spaţiul Schengen în acest an

    Olaf Scholz susţine aderarea României la Spaţiul Schengen în acest an

    Cancelarul german, Olaf Scholz, a reiterat, luni, la București, că susţine aderarea României la Spaţiul Schengen în acest an. În cadrul întrevederii cu președintele Klaus Iohannis, Scholz a apreciat că Bucureștiul a depus eforturi mari în acest sens. La rândul său, Iohannis a spus că România îşi îndeplineşte rolul de garant al securităţii la frontieră externă, iar aderarea la Schengen va consolida acest spaţiu. El a declarat că cele două țări au interese comune puternice legate de asigurarea prosperităţii şi a securităţii europene şi acţioneaza coordonat pentru atingerea acestor obiective, atât în cadrul UE, cât şi în cadrul NATO.

    Preşedintele român a subliniat că este necesară o prezenţă sporită a NATO în Marea Neagră și a mulțumit Germaniei pentru sprijinul acordat întăririi Flancului Estic, pentru misiunea de poliţie aeriană în spaţiul aerian al ţării în anul 2022, precum şi pentru prezenţa în structurile NATO din România. În prim-planul convorbirilor s-a aflat și situaţia de securitate determinată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Cancelarul german a afirmat că Ucraina va fi sprijinită militar atât timp cât va fi nevoie.

    Tot luni, Scholz și Iohannis au avut convorbiri, în format trilateral, cu președinta Republicii Moldova (majoritar românofonă), Maia Sandu.

    Republica Moldova face parte din familia europeană, a declarat cancelarul federal, care a salutat modul în care Chişinăul a abordat reformele necesare în vederea aderării la UE.

    Preşedintele român a promis că sprijinul pentru Republica Moldova va continuă, cu atât mai mult cu cât această ţară este supusă unor presiuni hibride sistematice, inclusiv unor tentative de subminare a ordinii constituţionale.

    În marea familie europeană, acolo merge Republica Moldova şi vă suntem recunoscători pentru susţinerea acordată parcursului nostru spre aderarea la UE. Mizăm şi în continuare pe ghidarea şi sprijinul ţărilor voastre pentru obţinerea iniţierii negocierilor de aderare la UE, a afirmat Maia Sandu. Ea a mai spus că ţara să este cel mai vulnerabil vecin al Ucrainei, fiind afectată de război, dar şi de atacuri hibride orchestrate de la Kremlin, menite să slăbească determinarea de a rămâne parte a lumii libere.

  • March 31, 2023 UPDATE

    March 31, 2023 UPDATE

    DEFENCE – The strategic
    partnership between the US and Romania has never been stronger, said the US
    secretary of Defense, Lloyd Austin, during the talks with his Romanian
    counterpart Angel Tîlvăr in Washington on Thursday. According to a news release
    from the Pentagon, the US official praised the excellent relations between the
    two countries’ armed forces and thanked Romania for hosting thousands of US and
    Allied troops to bolster deterrence on NATO’s eastern flank, and for its role
    as a leader in the Black Sea region. The two officials condemned Russia’s
    reckless war of choice in Ukraine and reiterated their firm support for
    Ukraine. The Romanian defense minister is on a visit to the US for several
    days, and has meetings scheduled with senior US officials in the following
    days.




    GREEN DEAL – The involvement of
    Romania and the EU in combating climate change, environment education as well
    as the consequences of the war in Ukraine ranked high on Friday’s agenda for
    talks between Romania’s president, Klaus Iohannis, and European Commission
    vice-president, Frans Timmermans, the EU official in charge of the European
    Green Deal. President Iohannis spoke of the need to maintain support for
    Ukraine as well as for the Republic of Moldova for as long as it’s necessary.
    Frans Timmermans also met with Environment Minister Tánczos Barna. The meeting focused on European programs that
    should receive financial support similar to the one provided by the Social
    Climate Fund. Minister Barna pointed out that everyone affected by the
    reduction in carbon-gas emissions should be compensated to make these changes
    acceptable.




    MEETING – Romania’s Prime
    Minister, Nicolae Ciucă, on Friday met in Stockholm his Swedish counterpart,
    Ulf Kirstersson. This is the first visit paid to this country by a Romanian
    Prime Minister in the last 20 years. The two discussed the priorities of the
    Swedish presidency of the Council of the EU, namely a greener, safer and freer
    Europe, as well as the Russian Federation’s aggression in Ukraine. Prime Minister
    Kristersson recently said Ukraine is the top priority for all, and that Kyiv’s
    victory is essential for Europe and the whole world. Swedish wants to continue
    to provide economic, political, humanitarian and military aid to Ukraine.
    Romania’s Prime Minister outlined the Romanian authorities’ effort to support
    Ukraine and Ukrainian refugees at multiple levels. At the end of February, 109
    thousand Ukrainians still resided in Romania, out of the total of 3 million
    that transited our country. Ukrainian refugees benefit from free medical,
    social and education services and can access the labor market. Romania has
    fulfilled Schengen accession criteria, the Swedish Prime Minister also told the
    joint press briefing.




    B9 – Romania’s Foreign
    Minister on Friday attended the meeting of B9 Foreign Ministers hosted by Łódź,
    Poland. The Romanian official warned that the Russian threat affects NATO
    security on the eastern flank, which requires a unitary vision at NATO level to
    ensure proper deterrence and collective defense. In this sense, Minister
    Aurescu pointed out that the consolidating of Allied military forces on the
    Eastern flank is key. Minister Aurescu said a strong defense will also generate
    strong deterrence, which is the only message that Russia understands. In this
    context, the Romanian official argued in favor of continuing to provide robust
    support to Ukraine and for the consolidation of the strategic resilience of
    neighboring states, particularly those that are the most vulnerable to Russia’s
    pressure, namely the Republic of Moldova but also Georgia, with a view to
    ensuring peace and stability in the Black Sea region.




    VISIT – Germany’s
    chancellor Olaf Scholz will travel to Romania on April 3 to meet Romania’s
    president, Klaus Iohannis, the German Embassy in Bucharest has announced. Talks
    will focus on bilateral relations and European security and energy policies.
    Olaf Scholz will later meet with Prime Minister Nicolae Ciucă. During the
    second part of his visit, Chancellor Scholz and president Iohannis will hold a
    joint meeting with the president of the Republic of Moldova, Maia Sandu. This
    meeting will tackle support for the Republic of Moldova. Chancellor Olaf Scholz
    is also expected to meet with the Romanian Chamber of Deputies Speaker, Marcel
    Ciolacu, as well as with representatives of the German community in Romania. (AMP
    & VP)





  • Olaf Scholz, vizită în România

    Olaf Scholz, vizită în România

    Cancelarul federal Olaf Scholz va sosi pe 3 aprilie 2023 pentru o vizită România, anunţă Ambasada Republicii Fedarele Germania la Bucureşti. Cancelarul va fi primit la București mai întâi de președintele României, Klaus Iohannis. Vor fi discutate teme bilaterale, precum şi subiecte de politică europeană, securitate și energie. După discuții este prevăzută o conferință de presă comună.



    Şeful Executivului german va discuta şi cu prim-ministrul României, Nicolae Ionel Ciucă, iar apoi cancelarul Scholz și președintele Iohannis se vor întâlni cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, pentru o discuție comună. În cadrul acesteia se vor aborda aspecte cu privire la susținerea în continuare a Republicii Moldova. Totodată, Cancelarul Scholz va purta un dialog și cu președintele Camerei Deputaților, Ion-Marcel Ciolacu, dar și cu reprezentanți ai minorității germane din România.



    Vizita cancelarului federal Olaf Scholz subliniază importanţa semnificativă a relațiilor noastre bilaterale cu România, care sunt mai apropiate și mai de încredere ca niciodată. Prin această vizită, transmitem împreună cu partenerii noștri români un semnal important al unităţii Europei, mai ales în aceste vremuri dificile ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat ambasadorul german Peer Gebauer.



  • Panzer für die Ukraine

    Panzer für die Ukraine


    Auf Drängen des ukrainischen Staatschefs werden in den kommenden Monaten schwere westliche Panzer in der Ukraine eintreffen. Die Vereinigten Staaten und Deutschland kündigten am Mittwoch an, dass sie Panzer auf ukrainisches Territorium schicken werden, wo die ukrainische Armee seit 11 Monaten die russische Armee in Schach hält. Präsident Joe Biden kündigte im Wei‎ßen Haus an: “Heute gebe ich bekannt, dass die Vereinigten Staaten 31 Abrams-Panzer in die Ukraine schicken werden, was einem ukrainischen Bataillon entspricht. Verteidigungsminister Lloyd Austin empfahl diesen Schritt, weil er die Fähigkeit der Ukraine stärken will, ihr Territorium zu verteidigen und ihre strategischen Ziele zu erreichen”.




    Nur wenige Stunden zuvor hatte die Berliner Regierung nach langem Zögern offiziell bekannt gegeben, dass sie der Ukraine Leopard-2-Panzer liefern und anderen Ländern die Wiederausfuhr nach Kiew gestatten werde. Bundeskanzler Olaf Scholz sagte: “Wir werden weiterhin international koordiniert dafür sorgen, dass diese Unterstützung möglich ist, ohne dass die Risiken für unser Land au‎ßer Kontrolle geraten.”



    Zum Zeitpunkt der Ankündigung hatte nur Polen in Berlin förmlich um eine Ausfuhrgenehmigung gebeten, aber auch Norwegen, die Niederlande und Spanien bekundeten ihre Absicht, der Ukraine solche Panzer zu liefern. Die Bundesregierung erklärte, die Kosten für die Panzer Leopard-2, die der Ukraine geliefert werden, zu übernehmen. Polen, das bereit ist, deutsche Leopard-2-Panzer aus seinen Beständen zu überführen, hat angekündigt, dass es die EU um die Erstattung der Kosten bitten wird und hofft auf “guten Willen” vonseiten Brüssels.




    Die Entsendung von Dutzenden modernen Panzern in die Ukraine wird entscheidend sein, so NATO-Generalsekretär Jens Stoltenberg in einem Interview mit der BBC. Die Panzer werden die ukrainischen Streitkräfte deutlich stärken und ihnen helfen, russische Angriffe abzuwehren und Gebiete zurückzuerobern. In Kiew rief Präsident Selenskyj dazu auf, diese schnell und in ausreichender Menge zu liefern.




    Russland bezeichnet die Zusage westlicher Panzer als gefährliche Eskalation, was Stoltenberg zurückwies. “Es ist notwendig, das Risiko einer Eskalation dieses Krieges zwischen Russland und der NATO in Europa über die Ukraine hinaus zu verringern, der verheerend wäre und weit mehr Schaden und Tote verursachen würde, als wir es in der Ukraine erlebt haben. Und genau deshalb hat die NATO ihre Präsenz im Osten erheblich verstärkt. (…) Es geht um Abschreckung, es geht nicht darum, Konflikte zu provozieren, es geht darum, Konflikte zu verhindern, es geht darum, den Frieden im Bündnis zu bewahren”, sagte Stoltenberg.




  • Redresarea, reconstrucţia şi modernizarea Ucrainei

    Redresarea, reconstrucţia şi modernizarea Ucrainei

    Cancelarul
    german Olaf Scholz a găzduit, la Berlin, împreună cu preşedinta CE, Ursula von
    der Leyen, o conferinţă de reconstrucție a Ucrainei, la care au
    participat oficiali ai UE și experţi internaţionali. Reuniunea a avut ca scop
    găsirea unor modalităţi de a modela viitorul Ucrainei nu doar pentru lunile
    viitoare, ci şi pentru anii care vin, a declarat cancelarul german. Pentru
    a face faţă acestei provocări, a spus el, este nevoie de cooperare între
    investitorii privaţi şi de stat din întreaga lume.

    Olaf Scholz a subliniat că, numai comunitatea internaţională poate ajuta
    această ţară – şi asta într-un efort comun.

    Conferinţa internaţională a
    experţilor privind reconstrucţia Ucrainei prevede un nou Plan Marshall pentru
    secolul XXI, iar ţările europene se vor implica într-o acţiunie coordonată, a mai spus cancelarul german.

    La rândul
    său, preşedinta CE a vorbit despre ajutorul oferit de statele
    membre Ucrainei.

    Ursula
    von der Leyen: Europa a
    sprijinit Ucraina încă din prima zi fără oprire. Nu putem să egalăm niciodată sacrificiile pe care le fac ucrainenii în
    fiecare zi, dar putem să fim alături de ei. Am introdus cele mai dure sancțiuni
    împotriva Rusiei. În general, statele membre ale Uniunii Europene și
    instituțiile financiare europene au oferit Ucrainei asistență de peste 19
    miliarde de euro, și asta fără asistență
    militară. Lucrăm
    din greu pentru a crește accesul Ucrainei la piața noastră unică. Pentru că
    acest lucru creează venituri pentru Ucraina. Și în plus, europenii și-au
    deschis inimile și casele pentru peste 8 milioane de ucraineni care au fugit de
    bombele lui Putin și pentru 4 milioane care au cerut protecție temporară în
    statele noastre membre. Și aș dori să mulțumesc milioanelor de cetățeni care
    oferă cu noblețe ajutor vecinilor atunci cand au nevoie. Aceasta este Europa în
    cea mai bună formă.

    Șefa executivului european a descris gradul de distrugere din Ucraina drept cutremurător.

    Banca Mondială estimează costul pagubelor la 350 de
    miliarde de euro. Partea ucraineană, în schimb, vorbeşte despre 750
    de miliarde de dolari, necesari în vederea reconstrucţiei.

    Este nevoie de parteneri puternici, precum SUA, Canada, Japonia,
    Marea Britanie, Australia şi alte ţări, precum şi de instituţii ca Banca
    Mondială. Fiecare euro, fiecare dolar, fiecare liră, fiecare yen reprezintă o
    investiţie în Ucraina, dar şi în valorile democratice din întreaga lume,
    a mai spus
    Ursula Von der Leyen.

    Ea a reiterat importanța integrării eforturilor de reconstrucție ale Ucrainei ca parte a parcursului său către Uniunea Europeană.

    Conferința de
    la Berlin a reprezentat un alt pas important în seria de evenimente globale
    care demonstrează sprijinul neclintit al CE și al comunității internaționale
    față de Kiev, în contextul războiului de agresiune
    neprovocat și nejustificat al Moscovei.

    Mii de oameni au fost ucişi după ce preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat invazia Ucrainei
    în luna februarie, un act pe care ţările occidentale l-au condamnat ca fiind o
    acaparare imperialistă a teritoriului, dar pe care Moscova îl prezintă ca pe o
    operaţiune militară specială.



  • La pas spre Schengen

    La pas spre Schengen

    Spaţiul Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale UE pe care trebuie să îl protejăm şi să îl dezvoltăm. Aceasta înseamnă să închidem anumite goluri. Croaţia, România şi Bulgaria îndeplinesc toate cerinţele tehnice pentru a fi membri cu drepturi depline. Voi acţiona ca ele să devină membri deplini. Declaraţia cancelarului german Olaf Scholz – venită după ce ani la rând Germania, alături de Ţările de Jos, s-a opus aderării României la spaţiul de liberă circulaţie european – a readus la Bucureşti speranţa că unul dintre principalele obiective de politică externă ale României ar putea fi în sfârşit îndeplinit. Cât de important este acest anunţ?

    Şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu: Este un anunţ extrem de important pentru că este pentru prima oară când Germania anunţă la cel mai înalt nivel, şi fără niciun fel de condiţionalităţi, sprijinul politic pentru aderarea României la Spaţiul Schengen. Acest anunţ vine după ce la jumătatea lunii iunie, în cadrul vizitei pe care a făcut-o în România, la Constanţa, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron anunţa, de asemenea, sprijinul Franţei pentru acest obiectiv politic. Iarăşi, fără condiţionalităţi. Ceea ce înseamnă că avem sprijinul celor mai importante state din UE şi, în acelaşi timp, state care, în trecut, au manifestat anumite rezerve faţă de acest obiectiv al aderării României la Spaţiul Schengen.

    Bucureştiul şi-a făcut cu conştiinciozitate temele, dar, în pofida îndeplinirii acquisului, momentul integrării, aşteptat iniţial pentru luna martie 2011, nu părea deloc mai aproape. În ultima perioadă semnalele pozitive s-au înmulţit însă, reprezentanţii României primind asigurări de susţinere din mai multe capitale occidentale, precum Helsinki sau Copenhaga.

    Invitat la Radio România, Radu Magdin, consultant, analist şi comentator de politică externă, a estimat că până la momentul aderării mai este totuşi de aşteptat: Cu siguranţă va mai dura. Nu vă aşteptaţi ca acum, în mod miraculos, la doar câteva zile după, dintr-odată, guvernul olandez să vină să spună ‘a, am văzut ce au spus germanii şi având în vedere că sunt mai mari, mai puternici şi în general suntem coordonaţi, vom ridica orice fel de opoziţie a noastră faţă de aderarea României şi Bulgariei la spațiul Schengen. Semnalul politic, într-adevăr, este important. Opoziţia olandeză faţă de aderarea noastră s-ar părea că pe moment rămâne, în sensul în care nu vedem, cel puţin în plan imediat, o schimbare de atitudine. Dar, din nou, semnalul politic contează. Spun asta pentru că, de multe ori, în cercuri europene, atunci când o ţară din, să spunem aşa, din centru, din core, cum se defineşte, al Uniunii Europene, şi Olanda este un stat fondator, alături de alte state din Benelux, Germania, Franţa şi Italia, al proiectului european, atunci când câteodată un asemenea stat se opune la un proiect punctual al altui stat, multă lume se gândeşte, din zona de analiză, la faptul că ar putea să aibă şi altă susţinere în spate, din partea unui partener mai mare. Or, în contextul în care Germania îţi vine cu un mesaj atât de ferm, putem concluziona faptul că – şi foarte probabil, apropo, Germania se sincronizează cu Franţa pe asemenea dosare, putem concluziona faptul că cel puţin orice fel de opinie legată de alt sprijin în spatele Olandei, separat de opoziţia lor punctuală, nu mai există.

    Ce va câştiga România odată cu aderarea la spaţiul Schengen, ce va însemna acest lucru pentru cetăţenii români, pentru transportatori? Radu Magdin: Practic, ei nu mai trec printr-un regim de control, că vorbim de aeroport sau că vorbim de vamă. Deci, treci liniştit cu maşina din Franţa în Spania, treci liniştit cu trenul din Germania în Belgia şi tot aşa, fără control, deci acestea sunt exemple, sau pe aeroport. Pentru transportatori, lucrurile într-adevăr au o miză şi am descoperit această miză, cu atât mai mult în contextul în care vămile noastre au fost din ce în ce mai aglomerate, noi dând dovadă de solidaritate faţă de Ucraina şi România, fiind un hub logistic cheie, poate chiar mai important decât Polonia, apropo de situaţia actuală a Ucrainei, dar şi viitoarea sa reconstrucţie. Deci faptul că, după cum am văzut la un moment dat, în primele săptămâni ale războiului din Ucraina, s-a aglomerat vama dintre România şi Ungaria, şi am văzut manifestate o serie de frustrări raportat la regimul vamal dintre România şi Ungaria, e o dovadă foarte concretă a ceea ce Schengen ar însemna. Schengen, concret ar fi însemnat că puteai liniştit trece cu maşina din România în Ungaria, Ungaria fiind în zona Schengen şi din Ungaria mai departe, în Austria sau în alte state.

    Altfel spus, transportatorii n-ar mai fi nevoiți să piardă ore întregi ca să iasă sau să intre în ţară. Rămâne de văzut, însă, când va avea loc aderarea, pentru că, adaugă Radu Magdin, declaraţii politice precum cea a Germaniei, e adevărat, nu de o asemenea magnitudine, au mai fost. Inclusiv de la Comisia Europeană, care periodic a admis că România are dreptate în dosarul Schengen. Haideţi să vedem, spune analistul, dacă Olanda îşi va schimba poziţia şi va trece, dincolo de ipocriziile sale de politică internă şi de interesele sale şi va face un gest european solidar, putând ulterior, eventual, conta şi pe solidaritatea României, atunci când va avea şi ea nevoie.

  • Wochenspiegel

    Wochenspiegel


    Parlament nimmt Sitzungen wieder auf


    Die parlamentarische Sommerpause endete in Rumänien diese Woche. Am ersten Tag der Herbstsitzung der Legislative beschlossen die Vertreter einen Sonderausschuss zur Änderung der Justizgesetze einzusetzen. Von der Verabschiedung dieser Gesetze hängt die Aufhebung des Kooperations- und Kontrollverfahrens ab. Es stellt für Rumänien einen Meilenstein dar, der im nationalen Konjunktur- und Resilienzplan verankert ist. Die Änderung der Justizgesetze, des Strafgesetzbuchs und der Strafprozessordnung sowie des Bildungsgesetzes sind die Prioritäten der Regierungskoalition aus Liberalen, Sozialdemokraten und dem Ungarn-Verband. Ferner schlugen die Sozialdemokraten vor, die Mindestrente, den Wert des Rentenpunktes und den Mindestlohn auf rund umgerechnet 600 € anzuheben. Vonseiten der Opposition erwägt die USR eine Reihe von Gesetzesinitiativen, die einerseits darauf abzielen, Steuern zu senken und andererseits Geld für den Staatshaushalt zu sparen. Die Opposition kündigte bereits zwei einfache Anträge an: Einen gegen Energieminister Virgil Popescu und einen weiteren gegen Bildungsminister Sorin Cîmpeanu.




    Energiepreise werden gedeckelt


    Die Regierung in Bukarest hat am Donnerstag eine Verordnung verabschiedet, die die Strom- und Gaspreise für 7,8 Millionen Haushalte für ein weiteres Jahr deckelt. Die Rechtsnorm sieht die Einrichtung eines nationalen Energiewendefonds und Strafen für Unternehmen vor, die die Preise künstlich anheben. Die berüchtigte Praxis, Strom von einem Händler an einen anderen und dann an den Versorger weiterzuleiten, um den Strom- oder Erdgaspreis künstlich in die Höhe zu treiben, wird diesmal streng bestraft werden. Ein derartiges Verhalten ist auf dem Markt nicht normal. Dieses wird mit 5 % des Umsatzes geahndet. Die Geldstrafe kann nun die ANRE verhängen“, sagte Energieminister Virgil Popescu. Ein weiteres Novum ist, dass der Stromsektor einen Solidaritätsbeitrag entrichten muss, der in einen speziellen Energiefonds fließt. Die Auswirkungen der vorgesehenen Maßnahmen auf den Haushalt werden auf umgerechnet ca. 200 Millionen Euro im Monat geschätzt.




    Rückt Rumänien näher an den Schengener Raum?


    Die Vertreter in Bukarest begrüßten am Montag die deutsche Unterstützung für den Beitritt Rumäniens zum Schengener Freizügigkeitsraum und dankten Bundeskanzler Olaf Scholz für seinen Einsatz bei der Verwirklichung dieses Ziels. In seiner Rede zur Zukunft der EU in Prag sagte der deutsche Bundeskanzler, dass Rumänien, Kroatien und Bulgarien alle technischen Voraussetzungen für eine Vollmitgliedschaft im Schengen-Raum erfüllen, die es zu schützen und auszubauen gilt. Er versprach sich dafür einzusetzen, dass sie Vollmitglieder werden. Staatspräsident Klaus Iohannis betonte, dass der Beitritt Rumäniens zum Schengen-Raum ein strategisches Ziel des Landes sei, und Ministerpräsident Nicolae Ciucă wies darauf hin, dass dieser den rumänischen Exporten einen erheblichen Auftrieb geben könnte. Der Vorsitzende der Abgeordnetenkammer, Marcel Ciolacu, erklärte, dass diese Entscheidung die Wartezeiten an der Grenze für Frachtunternehmen erheblich verkürzen werde. Die Erklärung des Bundeskanzlers Olaf Scholz wurde in Bukarester Außenministerium als bedeutungsvoll bewertet, da es das erste Mal ist, dass Deutschland dies auf höchster Ebene bedingungslos ankündigt.




    Rumänische Minister auf europäischen Treffen


    Außenminister Bogdan Aurescu nahm am Dienstag und Mittwoch am informellen Treffen der EU-Außenminister in Prag teil. Auf der Tagesordnung stand der russische Angriffskrieg gegen die Ukraine sowie dessen Auswirkungen auf die Beziehungen zwischen der EU und Russland. Bogdan Aurescu sprach über die Unterstützung Bukarests für Kiew, einschließlich der Hilfe für über 2,1 Millionen ukrainischen Geflüchtete via Rumänien und über die Unterstützung bei der Bewältigung der Nahrungsmittelkrise durch die Erleichterung des Transits von ukrainischem Getreide durch Rumänien. Der Minister forderte, dass die EU und ihre Mitgliedstaaten die Ukraine in politischer, wirtschaftlicher, humanitärer und völkerrechtlicher Hinsicht weiterhin konsequent unterstützen müssen. Der rumänische Verteidigungsminister Vasile Dîncu nahm am Montag und Dienstag ebenfalls in Prag am informellen Treffen der EU-Verteidigungsminister teil. Er betonte, dass der Krieg in der benachbarten Ukraine die Wahrnehmung der Sicherheit und Verteidigung in Europa verändert habe. Gleichzeitig sagte Vasile Dîncu, dass höhere Investitionen in die Verteidigung die Widerstandsfähigkeit der EU und ihre Fähigkeit, wirksam auf künftige Bedrohungen zu reagieren, stärken werden. Nach seiner Rückkehr in Bukarest kam Vasile Dîncu am Mittwoch mit dem stellvertretenden ukrainischen Verteidigungsminister Denys Sharapov zusammen.




    Rumänien gewinnt weitere Goldmedaillen


    Der rumänische Sportler David Popovici hat diese Woche zwei weitere Goldmedaillen gewonnen, diesmal bei den Schwimmweltmeisterschaften der Junioren in Lima, Peru. Die Erste war in der 4×100m-Freistilstaffel und die Zweite in der 200m-Freistilstaffel. Hier erzielte der Schimmer eine Zeit von 1:46,18 und stellte damit einen neuen Wettbewerbsrekord auf. Der rumänische Schwimmer gewann in diesem Sommer alle vier möglichen Goldmedaillen über 200 m Freistil bei den Europameisterschaften der Junioren und Senioren sowie bei den Weltmeisterschaften der Junioren und Senioren. Insgesamt errang David Popovici in dieser Saison mehr als zehn Goldmedaillen.


  • Rückt der Schengen-Beitritt für Rumänien näher?

    Rückt der Schengen-Beitritt für Rumänien näher?


    Die Behörden in Bukarest begrü‎ßten die Unterstützung Deutschlands für den Beitritt Rumäniens zum Schengener Raum und dankten Bundeskanzler Olaf Scholz. In seiner Rede auf dem EU-Treffen in Prag am Montag wies der deutsche Bundeskanzler darauf hin, dass Rumänien, Kroatien und Bulgarien alle technischen Voraussetzungen für eine Vollmitgliedschaft im Schengen-Raum erfüllen, die es zu schützen und auszubauen gilt. Der Bundeskanzler sagte, er werde sich dafür einsetzen, dass diese Länder die Vollmitgliedschaft erlangen. Zuvor hatte auch der französische Präsident Emmanuel Macron bei seinem Besuch in Rumänien Mitte Juni seine Unterstützung für dieses Ziel angekündigt. Nach der Erklärung des Bundeskanzlers am Montag betonte Staatspräsident Klaus Iohannis in einer Botschaft in den sozialen Medien, dass der Beitritt Rumäniens zum Schengen-Raum ein strategisches Ziel des Landes ist. Premierminister Nicolae Ciucă erklärte, dass dieser den rumänischen Exporten einen erheblichen Auftrieb geben könnte. Der Vorsitzende der Abgeordnetenkammer, Marcel Ciolacu, sagte seinerseits, dass die Rumänen diese Entscheidung wohlverdient hätten, die die Wartezeiten an der Grenze für Frachtunternehmen erheblich verkürzen würde.




    Die Erklärung des Bundeskanzlers Olaf Scholz, dass Deutschland den Schengen-Beitritt Rumäniens unterstützt, ist eine bedeutungsvolle, denn es ist das erste Mal, dass Deutschland dies auf höchster Ebene und bedingungslos ankündigt, betonte der rumänische Au‎ßenminister, Bogdan Aurescu. Innenminister Lucian Bode bezeichnete den Beitritt Rumäniens zum Schengen-Raum als ein essenzielles“ Ziel und würdigte die öffentliche Unterstützung und den Rückhalt Deutschlands.




    Au‎ßenpolitische Analysten in Bukarest sind überzeugt, dass es noch dauern wird, bis Rumänien dem Freizügigkeitsraum beitritt. Radu Magdin, au‎ßenpolitischer Berater und Kommentator: Ich wei‎ß nicht, wie lange es dauern wird, aber es wird gewiss lange dauern. Erwarten Sie nicht, dass die niederländische Regierung jetzt auf wundersame Weise nur ein paar Tage später kommt und sagt: Aha, wir haben gesehen, was die Deutschen erklärt haben, und da sie grö‎ßer und stärker sind und wir uns koordinieren, werden wir unseren Widerstand gegen den Schengen-Beitritt Rumäniens und Bulgariens aufheben. Das politische Signal ist in der Tat wichtig. Der niederländische Widerstand gegen unseren Beitritt scheint vorerst bestehen zu bleiben. Zumindest in nächster Zeit erwarten wir keine Änderung in deren Haltung. Aber auch hier kommt es auf das politische Signal an“.




    Rumänien, das mehr als zweitausend Kilometer EU-Grenze schützt, strebt seit über 11 Jahren in den Schengener Raum. Bisher zählte auch Deutschland zu den Ländern, die sich diesem widersetzten. Als Gründe wurden Korruption und Probleme im Justizsystem genannt. Einige Länder relativierten inzwischen ihren Standpunkt.



  • Romania, one step closer to joining Schengen?

    Romania, one step closer to joining Schengen?

    Bucharest authorities have hailed Germany’s support for Romania’s
    Schengen accession bid, and have thanked Chancellor Olaf Scholz for his message
    of support in this respect. In his address on the EU meeting in Prague, the
    German Chancellor said Romania, Croatia and Buglaria have complied with all
    technical criteria for becoming a full member of the Schengen Area, which must
    be protected and developed. I will act to make sure they become full members,
    the Berlin official said. The announcement follows after France’s president,
    Emmanuel Macron, during his visit to Romania in June, equally announced his
    support for Romania’s critical objective. Following Monday’s announcement made
    by Olaf Scholz, president Klaus Iohannis underlined on social media that
    Romania joining the Schengen Area is a national objective of strategic
    importance.

    In turn, Prime Minister Nicolae Ciucă said the move might give a
    significant boost to Romanian exports. Chamber of Deputies Speaker, Marcel
    Ciolacu, said Romania deserves to be in Schengen, a move that will
    significantly shorten waiting times for the transport of merchandise. The
    announcement is extremely important, as for the first time Germany announces
    its unconditional support at international level, Romania’s Foreign Minister,
    Bogdan Aurescu, said in turn. Interior Minister Lucian Bode said Romania’s
    Schengen accession remains a key objective for our country, also hailing
    Germany’s public support. Political pundits in Bucharest say, however, it will
    take a longer time before Romania will join the travel-free area. Radu Magdin,
    a foreign policy consultant and commentator.


    I don’t know how
    long it will be, but it will certainly take a while. Don’t expect the Dutch
    government to miraculously come out and say ‘hey, we’ve seen what the Germans
    said, and given they are a big and strong nation and we coordinate our efforts,
    we will be lifting any opposition towards Romania and Bulgaria’s Schengen
    accession’. Therefore, the political signal is, indeed, important. The
    Netherlands’ opposition regarding our accession might remain in the short run,
    as we won’t be seeing a change of attitude any time soon. But again, the
    political message is what matters.


    Romania has over 2,000 kilometers of EU borders, and was supposed to join
    Schengen 11 years ago. Germany was one
    of the countries that opposed the move, invoking such reasons as corruption and
    judiciary-related issues. Later, some countries have toned down their
    opposition, with the exception of the Netherlands. (VP)

  • România, mai aproape de spațiul Schengen?

    România, mai aproape de spațiul Schengen?

    Autorităţile de la București salută sprijinul Germaniei pentru aderarea României la Spaţiul Schengen de liberă circulaţie şi mulţumesc cancelarului Olaf Scholz pentru susţinerea în îndeplinirea acestui obiectiv. În discursul său de la reuniunea UE de la Praga, cancelarul german arată că România, Croaţia şi Bulgaria îndeplinesc toate cerinţele tehnice pentru calitatea de membru cu drepturi depline al Spaţiului Schengen, care trebuie protejat şi dezvoltat. “Voi acţiona ca ele să devină membri deplini” — a declarat oficialul de la Berlin.



    Anunţul vine după ce la jumătatea lunii iunie, în cadrul vizitei pe care a făcut-o în România, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, își anunţa de asemenea sprijinul pentru acest obiectiv. După declarația de luni a cancelarului german, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, într-un mesaj pe o rețea de socializare, că intrarea României în Spaţiul Schengen este un obiectiv strategic al ţării, iar premierul Nicolae Ciucă a arătat că, astfel, exporturile româneşti ar putea cunoaşte un impuls semnificativ. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a apreciat că românii merită cu prisosinţă această decizie, care va duce la scurtarea semnificativă a timpilor de aşteptare la frontieră pentru transportatorii de mărfuri.



    Declaraţia cancelarului Olaf Scholz privind sprijinul Germaniei pentru aderarea la Schengen a României este un anunţ extrem de important, pentru că este pentru prima oară când Germania, la cel mai înalt nivel, anunţă acest lucru în mod necondiţionat, a afirmat și șeful diplomației, Bogdan Aurescu. La rândul său, ministrul de Interne, Lucian Bode, a transmis că aderarea României la Schengen este şi rămâne un obiectiv foarte important pentru ţară și a apreciat, de asemenea, sprijinul şi susţinerea publică a Germaniei. Analiștii de politică externă de la București sunt de părere că va mai dura însă până România va adera propriu-zis la Spațiul de liberă circulație.



    Radu Magdin, consultant şi comentator de politică externă: “Nu ştiu dacă mult, dar cu siguranţă va mai dura. Nu vă aşteptaţi ca acum, în mod miraculos, la doar câteva zile după, guvernul olandez să vină să spună a, am văzut ce au spus germanii şi având în vedere că sunt mai mari, mai puternici şi în general suntem coordonaţi, vom ridica orice fel de opoziţie a noastră faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen. Deci, semnalul politic, într-adevăr, este important. Opoziţia olandeză faţă de aderarea noastră s-ar părea că pe moment rămâne în sensul în care nu vedem, cel puţin în plan imediat, o schimbare de atitudine. Dar, din nou, semnalul politic contează”.



    România, care gestionează peste două mii de km frontieră UE, ar fi trebuit să intre în Spaţiul de liberă circulaţie încă de acum mai bine de 11 ani, iar Germania a fost una dintre ţările care s-au opus atunci. Motivele invocate erau corupţia şi problemele din justiţie. Ulterior, unele ţări şi-au nuanţat poziţia, mai puţin Olanda.







  • August 29, 2022 UPDATE

    August 29, 2022 UPDATE

    SCHENGEN – President Klaus Iohannis has thanked
    Germany’s Chancellor, Olaf Scholz, for his country’s support for Romania’s
    Schengen accession efforts. I hail today’s announcement in Prague made by
    German Chancellor Olaf Scholz regarding Germany’s support for Romania’s
    Schengen accession – a strategic objective for my country, which has fulfilled
    all technical accession criteria, president Iohannis wrote on social media.
    Similar messages were conveyed by Prime Minister Nicolae Ciucă and Foreign Minister
    Bogdan Aurescu. Germany’s Chancellor Olaf Scholz on Monday said Bulgaria,
    Croatia and Romania have complied with Schengen accession criteria, Reuters
    reports. In his address, Olaf Scholz noted that Schengen is one the EU’s
    greatest achievements, which must be protected and developed. This means
    filling up the gaps – Croatia, Romania and Bulgaria have met all technical
    criteria. I will take action to make sure they become full members, the German
    Chancellor said.


    EXAM – The average grade for the secondary cycle
    of education in Romania, (grades 5-8) will be discarded as a criterion for
    enrolling in high-schools starting the 2022-2023 school year. Education
    Minister Sorin Cîmpeanu says students will be ranked based on the average of
    the national evaluation exams, taken at the end of the secondary cycle.
    Minister Cîmpeanu stated the measure was adopted on the sidelines of the Social
    Dialogue Committee meeting. For the first time, 5th graders will
    receive social and tuition scholarships from the start of the school year on
    September 5. Sorin Cîmpeanu recalled that an additional 60 million EUR has been
    added to the scholarship budget this year, which previously totaled over 200
    million EUR.


    ENERGY – The Romanian energy minister
    Virgil Popescu says that the very high profits in the field must be eliminated.
    He has announced that the Government is considering an additional tax of the
    entire energy production, intermediation and supply chain. The leaders of the
    governing coalition have asked the Finance Ministry and the Romanian Energy
    Regulatory Authority to make the necessary simulations and present them in the
    following days, so that, by September 1, the government should be able to
    establish, through an emergency decree, the method and amount of
    over-taxation.




    IAEA – The mission of the IAEA
    (International Atomic Energy Agency) at the Zaporizhzhia nuclear power plant
    (NPP) is the toughest in the history of the organization due to fighting on the
    ground, Ukraine’s Foreign Minister Dmytro Kuleba said. The statement follows
    another previous announcement made by the IAEA Director General, Rafael Grossi,
    who said he would pay a visit to the Zaporozhzhia NPP. G7 countries have
    expressed deep concern with the high risk of a nuclear incident at the
    biggest nuclear plant in southern Ukraine, calling for guarantees that IAEA
    experts are granted full and unrestricted access to the plant. The plant was
    disconnected from the power grid on Thursday for the first time in its history,
    as a result of shelling. In recent weeks, Russia and Ukraine have been blaming
    each other for the shelling targeting this Russian-held objective.




    ORIENT EXPRESS – The famous Orient Express, one of
    Europe’s best-known rail services, has returned to Romania after a three-year
    break owing to the COVID pandemic. On Tuesday, the train will depart for
    Istanbul. Totaling 15 cars and driven by two engines to ensure the necessary
    power and electrical stability, the train left Paris on August 26 and is
    expected to reach Romania on September 3 on its way back. A ticket costs 17,500
    pounds for a six-day trip for longer stopovers in Budapest, Bucharest and
    Sinaia. (LS & VP)