Tag: Olanda

  • La Feteşti a fost inaugurat Centrul European de Instruire pentru avioanele F-16

    La Feteşti a fost inaugurat Centrul European de Instruire pentru avioanele F-16

    La Baza 86 Aeriană Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniţă din Feteşti a fost inaugurat, luni, Centrul European de Instruire pentru avioanele F-16. Evenimentul s-a desfăşurat în prezenţa unor autorităţi şi diplomaţi ai Statelor Unite, Olanda şi România.


    EFTC a fost realizat în baza unui acord de colaborare: Ministerul român al Apărării (MApN) a pus la dispoziţie baza aeriană şi facilităţile de instruire; avioanele provin de la Forţele Aeriene din Olanda, în timp ce instructorii şi mentenanţa sunt asiguraţi de compania americană Lockheed Martin.


    Noua unitate va fi un centru internaţional pentru pregătirea piloţilor de pe avioanele F-16, atât piloţi români, cât şi din statele partenere, inclusiv Ucraina. Vrem, de asemenea, să antrenăm piloţi ucraineni, deoarece Olanda şi celelalte state partenere, Danemarca şi Norvegia, se pregătesc să livreze aparate F-16 Ucrainei. E nevoie să urgentăm întărirea forţelor aeriene, iar antrenamentele au început în Danemarca, în SUA şi mă bucur foarte mult că acum avem acest centru european, a declarat, la finalul ceremonialului de inaugurare, ministrul olandez al Apărării, Kajsa Ollongren.


    La rândul său, ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, a subliniat că Lucrurile s-au derulat foarte repede. Există un tempo, o cadenţă a sosirii echipamentelor, a aparatelor F-16. Totul e planificat. Piloţii ucraineni vor începe de îndată ce au satisfăcute cerinţele de pre-antrenament care se referă la deprinderea elementelor de abilităţi lingvistice şi, în funcţie de fiecare pilot, pregătirea va fi adaptată. EFTC este o formă de recunoaştere a încrederii statelor NATO în România, a mai spus oficialul român.


    Forţele Aeriene Române operează, în prezent, o escadrilă completă de F-16 Fighting Falcon şi în curând vor mai primi încă 32 de aeronave F-16 din Norvegia.

    În condiţiile în care urmează să primim 32 de aparate, pentru noi era extrem de important ca cerinţa de pregătire a piloţilor români să fie satisfăcută. Aparatele de tip F-16 vor mai fi prezente în Europa cel puţin 20 de ani. Sunt importante şi ne dorim să avem piloţi cât mai bine pregătiţi. Prezenţa acestui centru în România este, dacă vreţi, şi o formă de a recunoaşte faptul că Armata României şi militarii români sunt de încredere şi pot contribui la apărarea flancului estic, a mai afirmat Angel Tîlvăr.

    Coordonatorul noului centru de instrucţie, a declarat că Unicat în România este faptul că aici sunt cel puţin trei ţări, mă refer la România, SUA şi la partenerul olandez care pune navele la dispoziţie. În acelaşi timp, între instructori este posibil să fie alte naţii, toate membre NATO, foşti piloţi militari care vor fi parte a acestui centru. Este important în contextul actual pentru că dăm un semnal că suntem uniţi.

    EFTC va facilita creşterea interoperabilităţii dintre aliaţi şi va contribui la crearea unor standarde operaţionale comune şi la întărirea capacităţii Alianţei Nord-Atlantice de a face faţă provocărilor complexe din regiunea Mării Negre şi din Europa de Est, se arată în comunicatul MApN.

  • Giani Lincan din Olanda

    Giani Lincan din Olanda

    Despre radio şi despre planuri muzicale cu Giani Lincan, stabilit de la mijlocul anilor ’90 în Olanda, un maestru al ţambalului, instrument datorită căruia a colindat prin lumea întreagă, care vrea să organizeze în 2024, în premieră în România, Festivalul Internaţional al Ţambalului.



  • Janneke Klop, o olandeză îndrăgostită de munții din România, stabilită într-un sat din Hunedoara

    Janneke Klop, o olandeză îndrăgostită de munții din România, stabilită într-un sat din Hunedoara

    Din Olanda
    în Munții Carpați ar putea fi titlul unui film care să descrie viața lui
    Janneke Klop, invitata ediției de astăzi a rubricii Expat în România. Janneke s-a născut în Olanda în 1986. A crescut
    acolo, a urmat studii, a început o carieră, a lucrat și în Belgia, însă în 2005
    viața i s-a schimbat radical, pentru că a călătorit în România, unde s-a simțit
    mai bine decât acasă. Atunci participa la o serie de tabere finanțate de
    Uniunea Europeană. Așa a ajuns să exploreze munții.


    Și-a dat demisia de la job-ul pe care
    îl avea, un job care îi plăcea foarte mult și pe care îl făcea cu pasiune în
    Belgia. Lucra pe atunci la o librărie dedicată călătoriilor, însă pasiunea
    adevărată, de fapt, era pentru România și Janneke abia aștepta să se întoarcă
    în țara care o chema înapoi.


    Peste câțiva ani a luat decizia
    radicală de a se muta în România și de a trăi într-un sat din Hunedoara, din
    Munții Șureanu – satul Romoșel de pe lângă Orăștie. Și-a continuat pasiunea de
    a explora munții românești. În 2020 a publicat și o carte care se cheamă chiar
    așa- Munții din România (The Mountains of
    Romania), care a apărut la editura britanică Cicerone. Janneke Klop ne
    povestește pentru început cum a fost întâlnirea cu România și ce a fascinat-o
    atât de mult, încât a ales să se mute aici.




    La prima mea
    vizită aici în România a fost iubire la prima vedere. Am stat lângă Brașov, în
    localitatea Săcele și îmi amintesc că în prima dimineață când am deschis
    geamul, am văzut Piatra Mare și am simțit că vreau să mă duc acolo. În general,
    în România, imediat m-am simțit mai liberă, mai sănătoasă și mai fericită. Nu
    știu de ce, acum România este elementul meu. Aerul proaspăt și munții sălbatici
    din România sunt elementul meu. Este o combinație a mai multor factori, cred.





    Janneke spune că s-a regăsit pe sine
    în munții din România și că cel mai mult apreciază liniștea și senzația de
    libertate pe care i-o oferă natura din România și viața molcomă de la țară. Cum
    a făcut trecerea de la viața de oraș?




    Nu a fost dificil pentru mine. În primul rând, niciodată nu am locuit într-un oraș foarte
    mare. Am studiat în orașul Leiden, în Olanda, un oraș cu o universitate veche,
    cea mai veche din Olanda. Deci am stat într-un oraș mic și drăguț, iar după studii
    m-a mutat în Ghent, în Belgia, oraș care mi s-a părut prea mare. Înca avem un
    apartament acolo, dar eu personal am decis că probabil voi sta cel mai mult
    timp aici, în Romoșel, în România, pentru că mă simt acasă aici. Deja am scris
    ghidul The Mountains of Romania, pentru care am stat foarte, foarte mult timp
    pe munte între 2016 și 2019. În fiecare an, în fiecare sezon de drumeții am
    stat patru până la șase luni în România. Nu am fost pe munte în fiecare zi, dar
    foarte mult timp am fost sus cu cortul meu și am făcut ture montane singură.
    Pentru mine solitudinea este un concept foarte important, pentru mine e mai
    sănătos dacă stau într-un mediu mai liniștit, deci a fost o tranziție graduală.
    În timp m-am gândit că trebuie să găsesc o bază permanentă aici, pentru că nu
    pot să stau pe munte tot timpul.


    Janneke Klop are și un proiect de slow travel, călătorie pe îndelete, care
    se numește Welcome to my garden. Acum
    ea locuiește într-o casă tradițională românească, veche de 100 de ani, în acest
    sat din Hunedoara împreună cu soțul său. Împreună organizează tururi ghidate
    pentru oameni care vor să exploreze muntele. Ce anume le spune Janneke despre
    România turiștilor și iubitorilor muntelui? Ce trebuie să știe neapărat despre
    țara care a adoptat-o?


    Da, ai spus
    frumos că România m-a adoptat, e țara din inima mea. E foarte important de
    știut că România este o țară foarte deosebită, face parte din Europa, dar cumva
    este total diferită de Europa de Vest. România are foarte multă natură
    neatinsă, sălbatică, pe care nu o mai avem în altă parte. În Elveția sau în
    Olanda totul este foarte organizat, există legislație pentru fiecare centimetru
    pătrat. Aici, în România există mai multă libertate. Dacă vrei să te duci pe
    traseu, în afară de parcurile naturale, poți să-ți ridici cortul oriunde vrei.
    Este important ca, dacă vii în România, să ai un pic de răbdare și să fii un
    pic flexibil. Ai nevoie de o inimă aventuroasă.


    Oamenii din
    România sunt foarte deschiși, foarte calzi și foarte ospitalieri. Fără
    ospitalitatea românilor nu cred că aș fi putut să scriu ghidul meu, cartea mea,
    așa bine.





    Lui Janneke îi place mult să scrie și
    atunci când are timp, așterne poveștile pe care le trăiește sau le întâlnește
    în România pe blog-ul său, Roamaniac.com, care este un joc de cuvinte.




    Da, Roamaniac!
    Sunt o munțomană, pot să zic că sunt o maniacă și iubesc România, deci o maniacă
    față de România. Deci roaming și România sunt incluse în numele blogului meu și
    pagina de Facebook și Instagram.




    Janneke este încântată de viața ei
    din România și spune că nu are niciun drept să dea sfaturi sau să critice ce se
    întâmplă aici. Am insistat, însă, să aflu ce ar vrea să vadă îmbunătățit în
    România:




    Ați auzit
    deja că iubesc natura și cred că împreună trebuie să protejăm natura un pic mai
    bine. Din păcate, în România, pe munte, dar și lângă drumuri publice în general
    este lăsat foarte mult gunoi și asta e foarte păcat.


    Deci vreau
    să-i încurajez pe toți cei care vizitează România- participați într-un proiect
    de ecologizare! Alt lucru important este, dacă vrem să păstrăm natura, că
    trebuie să plantăm mai mulți copaci, trebuie să reîmpădurim România împreună.


  • Mihai Postelnicu, viitor membru al corpului diplomatic al României

    Mihai Postelnicu, viitor membru al corpului diplomatic al României

    Mihai
    Postelnicu are 21 de ani şi conduce Departamentul de Comunicare al Ligii
    Studenţilor Români din Străinătate. S-a născut la Bucureşti şi încă de la doi
    ani şi-a însoţit tatăl, diplomat de profesie, peste hotare. În România a mers
    la şcoală doar între clasa a 7-a şi a 10-a. În restul timpului a studiat în
    statele în care tatăl său a fost detaşat, precum India, Iran, Liban, Arabia
    Saudită şi Turcia. Acum urmează studii europene în anul doi la University of
    Applied Sciences din Haga, în Olanda. L-am întrebat pe Mihai unde s-a simţit
    cel mai bine şi în ce ţară s-a adaptat cel mai greu.




    Cel mai mult mi-a plăcut în
    Liban. Aveam 10 ani, prima oară, şi am plecat când aveam 14 ani. În Liban m-am
    adaptat foarte bine, am fost la o şcoală foarte bună. Lumea din Liban, un popor
    superb. Este o ţară care merită să fie vizitată. Păcat de situaţia politică şi
    de ce se întâmplă acolo. Cel mai greu să mă adaptez a fost în Arabia Saudită,
    deoarece acolo este o viaţă total diferită faţă de ce cunoaştem noi în Europa.
    Fiind un străin, mi-a fost viaţa mai uşoară, pentru că noi trăiam în aceste
    compound-uri unde străinii au tot ce le trebuie, au magazine, au frizer, au
    sală (de fitness sau de forţă – n.r.), au piscină şi nu se aplică aceleaşi
    reguli care se aplică pe stradă, unde trebuie să potţi hijab, burka. Deci
    pentru noi viaţa a fost puţin mai uşoară, dar tot e greu să te asimiliezi. Când
    ieşi pe stradă sunt nişte reguli sociale pe care trebuie să le urmezi, nu poţi
    să te ţii de mână cu iubita sau nevasta. Vremea, iarăşi. Vara, pe timpul zilei
    erau 55 de grade Celsius. Era cumplit, dar a fost interesat să vezi cum
    funcţionează lucrurile şi cum este viaţa într-o ţară atât de diferită.




    Înţeleg
    că ultima ţară în care ai studiat a fost Turcia. Cum de ai ales Olanda?




    Înainte de clasa a 12-a,
    eram între două ţări: Marea Britanie şi Olanda. Apoi s-au întâmplat toate
    lucrurile cu Brexit şi, la final, am ales Olanda pentru că este o ţară unde
    aproape toată lumea vorbeşte engleză destul de bine şi nivelul de educaţie este
    foarte bun şi este o ţară unde poţi să profesezi şi există oportunităţi foarte
    bune în orice domeniu ai vrea să lucrezi.




    La
    scurtă vreme după ce a ajuns în Ţările de Jos, Mihai a aflat de existenţa LSRS
    de la o prietenă foarte apropită din România, care şi ea ocupă acum o funcţie
    în organizaţia centrală. În noiembrie 2021 s-a alăturat filialei Olanda.




    Eu în Olanda am fost în
    Departamentul de Comunicare. Eram un voluntar şi aşa am fost până la alegerile
    recente pentru central. A fost o experienţă foarte plăcută. Am dobândit
    experienţe şi nişte cunştinţe şi mi-am zis de ce să nu candidez pentru central
    şi la final am fost ales. Ştiam că într-o poziţie de acest fel am foarte multe
    responsabilităţi şi, în acelaşi timp, voiam să fac ceva care să mă facă într-un
    fel să fiu mai activ. A fost greu la început, dar este, în acelaşi timp, foarte
    frumos. Cunoşti lume şi eu zic, într-un final, o să fie o experienţă care doar
    o să mă ajute pe viitor. Deşi eu nu am conexiunea asta cu România, precum alţi
    studenţi, tot este un sentiment frumos să fi într-o ţară străină şi să ai pe
    cineva cunoscut care să vorbească limba ta. E o comunitate foarte strânsă şi
    frumoasă.




    Mihai
    Postelnicu îşi doreşte să calce pe urmele tatălui său şi să reprezinte România
    în cadrul corpului diplomatic. În acest sens, vrea să-şi continue studiile în
    Olanda şi cochetează cu ideea de a se muta definitiv acolo.




    Aş dori să fac un master în
    relaţii internaţionale, să aprofundez, şi fie să profesez în diplomaţie ca
    tata, dar, în acelaşi timp, nu m-ar deranja să mă mut definitiv în Olanda
    pentru că m-am obişnuit foarte bine şi chiar mă văd locuind nu neapărat în
    Haga, oriunde în Olanda, pentru că e o ţară care oferă nişte condiţii de muncă
    foarte bune.


  • Jurnal românesc – 20.02.2023

    Jurnal românesc – 20.02.2023

    Ministrul român
    de Externe, Bogdan Aurescu, a avut o întrevedere cu o delegaţie a Camerei
    Reprezentanţilor din Congresul Statelor Unite ale Americii, condusă de şeful
    Comisiei pentru Intelligence, Mike Turner. Întâlnirea s-a desfăşurat în marja
    Conferinţei de Securitate de la Munchen, care a avut loc la finele săptămânii
    trecute. Oficialul român a apreciat numărul crescut de contacte bilaterale
    româno-americane din ultimul an, inclusiv la nivel parlamentar, cu o
    contribuţie semnificativă la dezvoltarea relaţiilor România-SUA şi la
    promovarea obiectivelor comune. Aurescu le-a prezentat membrilor Congresului
    SUA demersurile administraţiei de la Bucureşti în vederea accederii României la
    programul Visa Waiver, un obiectiv prioritar pentru cetăţenii români. În acest
    context, ministrul le-a solicitat sprijinul în identificarea unor soluţii,
    inclusiv de natură legislativă, în vederea realizării progreselor necesare în
    acest dosar. Membrii delegaţiei americane au evidenţiat rolul important al
    României între aliaţii Statelor Unite şi cooperarea strânsă din ultimele
    decenii şi au dat asigurări cu privire la susţinerea de care ţara noastră se
    bucură la nivelul Congresului SUA. De asemenea, aceştia au apreciat eforturile
    depuse de România în sprijinul multidimensional acordat Ucrainei şi pentru
    rolul său de lider în asigurarea securităţii regionale.




    Președintele
    Comisiei de Afaceri Externe din Congresul Deputaților al Parlamentului Spaniei,
    Pau Mari Klose, a anunţat că sprijină încheierea unui acord privind dubla
    cetățenie pentru românii stabiliţi în peninsula iberică, un demers despre care
    spune că ar avansa integrarea și ar consolida sentimentul de identitate
    europeană. Declaraţia a fost făcută cu prilejul întâlnirii pe care oficialul
    spaniol a avut-o cu ambasadorul României în Spania, George Bologan. Cei doi au
    discutat despre viziunea comună pe care România şi Spania o au referitor la
    Uniunea Europeană, iar Pau Mari Klose a transmis asigurări privind sprijinul
    activ al Parlamentului de la Madrid pentru aderarea României la Spațiul
    Schengen. Deputatul spaniol a apreciat, totodată, nivelul foarte ridicat de
    integrare a comunității românești din Spania şi a afirmat că aceasta reprezentă
    o componentă valoroasă a societății și economiei spaniole și o dovadă a
    profunzimii legăturilor umane în cadrul familiei europene. Aproape 1,1
    milioane de români trăiesc în Spania, potrivit ministerului spaniol al
    Incluziunii, Securității Sociale și Migrației.




    Numărul românilor
    din Austria s-a majorat cu aproape 10.000 în ultimul an, creşterea de 6,5%
    fiind a doua cea mai mare înregistrată în rândul cetăţenilor străini, după
    ucraineni, care au fugit de războiul pornit de Rusia, scrie publicaţia Ziarul
    Românesc. Potrivit datelor preliminare ale Institutului de Statistică de la
    Viena, populația Austriei a depăşit 9,1 milioane de persoane la 1 ianuarie
    2023, iar proporţia cetăţenilor străini a crescut de la 17,7% în 2022, la 19
    procente anul acesta şi a trecut de 1,7 milioane. Creșterea poate fi explicată
    prin faptul că, pe parcursul anului trecut, numărul cetățenilor străini s-a
    majorat cu peste 140.000, în timp ce numărul austriecilor a scăzut cu 16.380.
    Ziarul Românesc mai scrie că cea mai mare creștere, de aproape 67.000 de
    persoane, a fost înregistrată în rândul ucrainenilor, care ocupă acum locul 9
    în topul celor mai numeroase comunităţi străine din Austria, cu un total de
    circa 80.000 de rezidenți. Cei mai numeroşi străini din Austria au rămas
    germanii, cu peste 225.000 de persoane, urmaţi de cei peste 147.000 de români
    şi de 122.000 de sârbi.




    Artiştii Operei
    Naţionale Române Timişoara vor susţine, pe 25 şi 26 februarie, trei concerte în
    Olanda. Reprezentaţiile, reunite sub titlul
    Opera Gala 2023, vor avea loc la Sala Regală de Concerte din
    Amsterdam şi îi vor avea în prim-plan pe soprana Paula Iancic, pe tenorul Remus
    Alăzăroae şi pe baritonul George Proca, alături de corul şi orchestra Operei,
    sub conducerea muzicală a maestrului Raymond Janssen din Olanda. Programul
    cuprinde momente celebre din opere precum Nabucco,
    Trubadurul, La Traviata şi Aida de Giuseppe
    Verdi, Carmen de Georges Bizet, Tosca de Giacomo
    Puccini, Cavalleria rusticana de Pietro Mascagni şi
    Paiaţe de Ruggero Leoncavallo. Turneul are loc în contextul
    deschiderii oficiale a programului Timişoara Capitală Europeană a Culturii
    2023.

  • Janneke Vos De Groot, jurnalistă și scriitoare olandeză

    Janneke Vos De Groot, jurnalistă și scriitoare olandeză

    Ne reîntâlnim la Radio România
    Internațional cu Janneke Vos de Groot, o olandeză naturalizată în România.
    Locuiește în Oarba de Mureș – un sat din vestul României. Este jurnalistă și
    lucrează pentru presa olandeză încă din 1985. Este și scriitoare și a lucrat ca
    prezentatoare și ca redactor-reporter la radio și la televiziune. Are o pasiune
    pentru scris și a publicat nu mai puțin de șapte cărți, cea mai recentă fiind
    lansată acum câteva luni, la sfârșitul anului 2022, în luna noiembrie. În afară
    de această pasiune pentru scris, îi place și să picteze și să crească cai. De
    altfel, deține o fermă la Oarba de Mureș, unde crește împreună cu soțul său o
    rasă specială de cai, alături de oi franceze și oi românești.


    Volumul publicat recent se numește Zondagskind, în traducere Copilul de duminică, o carte pe care a lansat-o în orașul
    său natal, Appingedam, din nord-estul Olandei. Despre ce este vorba în această
    carte, care este scrisă în olandeză, pentru un public care nu e familiarizat în
    totalitate cu România?




    Primele
    șase cărți pe care le-am scris erau mai mult despre România, despre tot felul
    de obiceiuri și ce s-a întâmplat cu noi după ce ne-am mutat aici și e o poveste
    foarte personală, dar tot din România, despre România. Ultima carte este mai
    mult despre copilăria mea în Appingedam, în provincia Groningen, în nordul
    Olandei, dar este și un fel de paralelă cu viața de zi cu zi de aici, din
    România. Asta este linia roșie care merge prin toată cartea. Trebuie să vă zic
    un pic mai mult despre Groningen: este o zonă în nordul Olandei unde sunt mai
    multe probleme. Despre Olanda de obicei toată lumea zice că e foarte ordonată,
    foarte curată, e foarte organizată și așa mai departe. Dar totuși în partea
    nordului, mai ales în Groningen, încă de când eram eu copil erau mai multe
    probleme cu oamenii care nu-și găseau de lucru, cu oamenii care nu erau în
    stare să câștige destui bani pentru o familie, erau probleme cu mai multă lume
    care nu găsea o locuință potrivită. Culmea este că acolo, în zona respectivă,
    era foarte mult gaz care a fost exploatat și din cauza asta în zona respectivă
    acum avem multe probleme cu cutremurele. Oamenii de acolo nu prea au încredere
    în stat, în legi, în viață în general, în viitor. Și asta este ceva care am
    văzut și aici în România. Niciodată n-o să uit că primele cuvinte pe care le-am
    învățat aici sunt asta e viața, nu
    avem ce să facem și nu avem putere să ne ridicăm, să îndreptăm lucrurile. Iar
    asta este, de fapt o similaritate între România – unde sunt acum și unde m-am
    stabilit acum aproape 17 ani – și zona de unde vin, unde m-am născut.



    Și totuși, Janneke Vos de Groot vorbește
    în cartea sa și despre noroc și miracole, niște concepte care sunt, de
    asemenea, familiare pentru noi, românii.


    Într-un fel
    e bine, pentru că în Olanda mulți oameni nu sunt credincioși în sensul că merg
    la o biserică, dar sunt și mulți care nu mai sunt creativi, sunt mulți care
    sunt foarte realiști și cred doar în fapte și, într-un fel, nici asta nu-i
    bine. Și în România am găsit mai mulți oameni care cred și în miracole. Asta
    mi-a plăcut foarte mult, pentru că miracole 100 % există. Dar dacă inviți un
    preot să-ți binecuvânteze mașina ca să nu ai accident, asta e un fel de
    spiritualitate și un fel de miracole în care pur și simplu eu nu cred. Trebuie
    să conduci preventiv, atât te ajută. În România lumea e mul
    t mai spirituală, dar
    câteodată oamenii nu simt că au și puterea să schimbe ceva în viața de zi cu
    zi.





    Ce ar schimba Janneke Vos de Groot
    dacă ar putea, pentru ca lucrurile să meargă mai bine în România?




    Birocrația.
    Birocrația este un dezastru în țara asta. Birocrația e mare, birocrația te
    costă foarte mult timp, dar birocrația înseamnă nu numai vorbe, o procedură
    care costă foarte mult timp, este și ceva care este atât de complicat, pe oamenii
    care sunt întreprizători, tineri sau foarte tineri, îi macină, pur și simplu îi
    macină și asta nu e bine, pentru că atunci țara asta nu poate să se dezvolte
    niciodată.





    Ce e acel ceva ce nu trebuie pierdut,
    ceva prețios care trebuie păstrat în România, în opinia invitatei noastre?




    Este un fel
    de autenticitate. E foarte important și pentru România să ne dezvoltăm în
    sensul economic, în agricultură trebuie să avem parcele mai mari, trebuie să
    producem mai mult. Totuși, sunt în anumite zone din țara asta – ca în
    Transilvania, de exemplu- sate care sunt deja sub protecție UNESCO. Asta e ceva
    ce trebuie să păstrăm foarte, foarte bine, trebuie să avem grijă de ele. Pentru
    că, în ziua de azi, în Europa, dar și la nivel mondial – mai ales după pandemia
    de covid, dar și acum, cu războiul din Ucraina – am învățat care este, de fapt,
    sensul vieții, care este cel mai important lucru ce contează cu adevărat. Și
    cred că multă lume, mai ales în Occident, a deschis ochii față de ceea ce este esențial:
    avem un adăpost, o casă și mâncare pe masă – asta e cel mai important. Și asta
    vreau să păstrez, pentru că spiritul acesta îl găsesc la țară, la Oarba de
    Mureș, unde mai ales generațiile mai în vârstă sunt foarte mulțumite cu puțin
    și asta e o lecție de viață pentru întreaga lume.




  • Schengen – Austria blocheadză România

    Schengen – Austria blocheadză România

    Croația va s’intră tru spațiul Schengen, di liberă urdinari, di la 1 di yinaru 2023 — dimăndă, gioi prezidenţillea cehă a Consiliului Uniunillei Europene. Miniștrii di Interne a statelor membre, andămusiț Bruxelles, tru Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI), aprobară cooptarea republicăllei ex-iugoslave, intrată tru Uniune tru 2013, și tru aest spațiu, tru cari aproapea 400 di milioane di oameni pot s’urdină eleferu, fără controale la sinurli interne. Alliumtrea, candidaturile ali României și Bulgarie, membre ale Uniunii ditu 2007, nu fură aprukeati. Contra a loru să spusiră Austria, iara Olanda ș’ufilisi ndreptulu di veto maş tră Bulgaria.



    “Purtaticlu regretabilu şi nianţimilleatu ali Austrie ditu cadrul ali andadamasi di adză bagă tru piriclliu unitatea şi coeziunea europene, di cari avem ahât multu ananghi, maxus tru actualu contextu geopolitic” – spuni prezidentulu a României, Klaus Iohannis.



    Participanut la Consiliu, ministrul di Interne tru guvernul PSD-PNL-UDMR di București, libearalu Lucian Bodi, mindueaşti că “votlu contra aderarillei ali Românie la Schengen easti un vot contra ali UE tru ansamblul a llei”, di cari va s’hărsească arușllii — cu pitriţeari la relaţiile cabaia cordiale ale cancelarului austriac, Karl Nehammer, cu liderlu di Kremlin, Vladimir Putin.



    Unitatea şi stabilitatea europeană loară ună goadă sertă ditu partea a unui stat cari aleapsi ca tru kiro multu greu ş-alasă soţlli europeni şi s’agiuytă ti sinferlu ali Rusiei – lugurseaşti şi liderul social-democrat Marcel Ciolacu. El nica mindueaşti că niaprukearea ali României easti şi un eşec a dreaptăllei europene, di itia că formaţiunea conservatoare cari guvernează Viena easti parteneara PNL şi UDMR tru Partidlu Popular European.



    Ditu opoziţie, liderul USR, Cătălin Drulă, lugurseaşti că apofasea a Consiliului JAI easti cabaia cu niandriptati, iar ministrul Bodi lipseaşti să-şi da demisia.



    Prezidentulu AUR (opoziția naționalistă), George Simion, cafta demisia a cabinetlui Ciucă și lugurseaşti că apofasea di Bruxelles easti un eşec cu vazi tră tută diplomaţia româneascăCiudusearea, amărăciunea şi frustrarea nu suntu exclusiv româneşti.



    Exercitându-şi, solitară, ndreptul di veto, Austria ş’ofensă, pănu tru soni si alanţă parteneri comunitari. Tuti alanti state membre ale Uniunii Europene andrupără, la unison, candidatura a românilor. Tru favoarea aliştei votară, cu ună majoritate netă, şi eurodeputaţllii ditu tuti fumellili ideologhiţi. Comisia Europeană nu dănăsi să spună nica na oară că România titñiseaşti tuti criteriile tehnice. Ma multu di tuti aesti argumente raţionale, spunu comentatorii, tru Austria angrică isăchi psefti electorale, nintea a unui scrutin regional parţial, programat tru yinaru. Una ditu temele di campanie al Nehammer, a curi partid seadi slabu tru sondaje, fu dănăsearea a dalgăllei ti aşi dzăslu flux di migranţi paranomu, cari poati s’treacă pritu România şi Bulgaria, lucru orlea zorlea infirmat di isăkili comunitare.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Schengen – Austria blochează România

    Schengen – Austria blochează România


    Croația
    va intra în spațiul Schengen, de liberă circulație, de la 1 ianuarie 2023
    – a anunțat, joi, președinția cehă a
    Consiliului Uniunii Europene. Miniștrii de Interne ai statelor membre, reuniți
    la Bruxelles, în Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI), au aprobat
    cooptarea republicii ex-iugoslave, intrată în Uniune în 2013, și în acest
    spațiu, în care circa 400 de milioane de oameni pot călători liber, fără
    controale la frontierele interne. În schimb,
    candidaturile
    României și Bulgariei, membre ale Uniunii din 2007, au fost respinse. Împotriva lor s-a pronunțat Austria, iar Olanda și-a
    folosit dreptul de veto doar pentru Bulgaria.


    Atitudinea regretabilă şi
    nejustificată a Austriei din cadrul reuniunii de astăzi
    riscă
    să afecteze unitatea şi coeziunea europene
    , de care avem atât de multă nevoie, mai ales în actualul context
    geopolitic
    – susține preşedintele României, Klaus Iohannis.


    Participant la
    Consiliu, ministrul de Interne în guvernul PSD-PNL-UDMR de la București,
    liberalul Lucian Bode, crede că votul împotriva aderării României la Schengen
    este un vot împotriva UE în ansamblul său,
    de care se vor bucura rușii -
    trimitere la relaţiile neobişnuit de cordiale ale cancelarului austriac, Karl
    Nehammer, cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.


    Unitatea şi
    stabilitatea europeană au primit o lovitură dură din partea unui stat care a
    ales ca în vremuri grele să îşi abandoneze camarazii europeni şi să servească,
    în schimb, intereselor Rusiei
    – consideră şi liderul social-democrat Marcel
    Ciolacu. El mai crede că respingerea României este şi un eşec al dreptei
    europene, fiindcă formaţiunea conservatoare care guvernează la Viena e
    partenera PNL şi UDMR în Partidul Popular European.


    Din opoziţie, liderul USR, Cătălin Drulă, consideră că decizia
    Consiliului JAI este profund nedreaptă, iar ministrul
    Bode
    trebuie să îşi dea demisia
    .


    Președintele
    AUR (opoziția naționalistă), George Simion, solicită demisia întregului cabinet
    Ciucă și consideră că decizia de la Bruxelles este
    un
    eşec răsunător pentru întreaga diplomaţie românească
    . Consternarea, amărăciunea şi frustrarea nu
    sunt exclusiv româneşti.


    Exercitându-şi, solitară, dreptul de veto, Austria
    şi-a ofensat, de fapt, şi restul partenerilor comunitari. Toate celelalte state
    membre ale Uniunii Europene au susţinut, la unison, candidatura românilor. În
    favoarea acesteia au votat, cu o majoritate netă, şi eurodeputaţii din mai
    toate familiile ideologice. Comisia Europeană n-a obosit să repete că România
    îndeplineşte toate criteriile tehnice. Mai mult decât toate aceste argumente
    raţionale, spun comentatorii, în Austria ar fi contat meschine calcule
    electorale, înaintea unui scrutin regional parţial, programat în ianuarie. Una dintre
    temele de campanie ale lui Nehammer, al cărui partid
    stă prost în sondaje, a fost stăvilirea aşa-zisului flux de migranţi ilegali,
    care ar trece prin România şi Bulgaria, fapt categoric infirmat de statisticile
    comunitare.



  • JAI a respins aderarea României si Bulgariei la Schengen

    JAI a respins aderarea României si Bulgariei la Schengen

    Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) a respins, joi, aderarea României si Bulgariei la spaţiul european de liberă circulatie Schengen. Austria şi Olanda au votat împotrivă. Viena a invocat ca motiv al votului negativ creşterea migraţiei ilegale, iar Olanda a precizat că se opune doar aderării Bulgariei.


    Croatia a primit unda verde pentru aderare de la 1 ianuarie 2023.


    Președintele României, Klaus Iohannis, a afirmat că lipsa consensului de astăzi în ceea ce priveşte aderarea României la Schengen, pe fondul opoziţiei Austriei, este profund nedreaptă pentru ţara noastră şi cetăţenii români. România merita să primească un vot favorabil. O confirmă datele solide, rezultatele misiunilor recente de evaluare ale statelor membre şi instituţiilor europene. Un singur stat membru a ales să ignore aceste realităţi şi să blocheze unanimitatea europeană, în mod inexplicabil şi dificil de înţeles pentru întreaga Uniune Europeană. Atitudinea regretabilă şi nejustificată a Austriei din cadrul reuniunii de astăzi riscă să afecteze unitatea şi coeziunea europene, de care avem atât de multă nevoie mai ales în actualul context geopolitic.

    România va continua să acţioneze cu responsabilitate, hotărâre şi bună credinţă în direcţia consolidării securităţii interne a Uniunii Europene, aşa cum a făcut-o şi până în prezent, mai spune șeful statului. Iohannis mulţumeşte tuturor statelor membre şi Comisiei Europene care, recunoscând meritele României în securizarea frontierei externe a UE şi în consolidarea proiectului european, au susţinut aderarea ţării noastre la Schengen.Sprijinul şi solidaritatea exprimate azi au fost impresionante, reconfirmând aprecierea de care se bucură România în plan european.



    Premierul României, Nicolae Ciucă a declarat că, în calitate de prim ministru și cetățean român,, își exprimă profunda dezamăgire faţă de lipsa consensului la nivelul Consiliului JAI de astăzi în ceea ce priveşte aderarea României la spaţiul Schengen. Toate statele europene au fost de acord să deschidă românilor porţile spaţiului Schengen ca o recunoaştere a pregătirii noastre, dar şi a eforturilor continue de ani de zile pentru protejarea graniţelor externe europene. Toate – cu o singură şi nejustificată excepţie: Austria. Unanimitatea nu a fost posibilă astăzi, în contextul în care un singur stat membru, Austria, a refuzat intrarea României. (…) Regretăm sincer şi nu înţelegem poziţia inflexibilă arătată de Austria, a mai spus Nicolae Ciucă, joi, la Palatul Victoria.


    Marcel Ciolacu, preşedintele PSD (partid aflat la co-guvernare), a declarat că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene (UE) a spus astăzi că România merită în Schengen! O majoritate covârşitoare a statelor UE a recunoscut eforturile incredibile ale României pentru îndeplinirea acestui obiectiv! Tuturor acestor prieteni adevăraţi ai ţării noastre le mulţumesc! (…) . Unitatea şi stabilitatea europeană au primit astăzi o lovitură dură din partea unui stat care a ales ca, în vremuri grele, să-şi abandoneze camarazii europeni şi să servească – în schimb – intereselor Rusiei, a scris Marcel Ciolacu pe pagina sa de facebook.


    Vicepremierul Kelemen Hunor, lider al UDMR (la co-guvernare) a afirmat că: Veto-ul Austriei faţă de aderarea României la spaţiul
    Schengen reprezintă o atitudine ‘incorectă, imorală, lipsită de argumente
    solide.


    Cătălin Drulă, președintele USR, partid aflat în opoziție, critică votul Austriei prin care România nu a fost primită în spaţiul Schengen, menţionând Românii merită să intre în Schengen. Și-au câștigat acest drept cu multă muncă și seriozitate. Poziția guvernului austriac va rămâne în istorie ca un act de discriminare.


    George Simion, preşedintele AUR (opozitia nationalista), consideră că respingerea intrării României în Schengen este un eşec al actualului
    Guvern de la Bucureşti şi al preşedintelui Klaus Iohannis.

  • Aderare amânată la Schengen?

    Aderare amânată la Schengen?

    Ridicarea Mecanismului de Cooperare
    şi Verificare pe justiţie pentru România, propusă de Comisia Europeană, a
    alimentat speranţele autorităţilor de la Bucureşti că dosarul aderării la
    Schengen îşi va găsi, în sfârşit, rezolvarea, după 11 ani de aşteptare. Experţii
    Comisiei s-au declarat convinşi că România respectă toate normele europene în
    materie de securitate frontalieră, iar echipa care a derulat, zilele trecute, o
    misiune de verificare a conchis că ţara continuă să îndeplinească toate
    condiţiile necesare pentru aplicarea integrală a legislaţiei Schengen.

    Rezervele Ţărilor de Jos şi, mai recent, ale Austriei cu privire la acceptarea României
    în spaţiul de liberă circulaţie pun, însă, sub semnul întrebării unanimitatea
    de care e nevoie la votul pe acestă temă din 8 decembrie. Este motivul pentru
    care preşedintele Klaus Iohannis nu a exclus posibilitatea ca decizia să fie
    amânată o lună sau două. Avem şanse bune să intrăm în Schengen şi nu este util
    pentru absolut nimeni să forţăm un vot care poate nu este cel aşteptat, a spus Iohannis.

    Pe de altă parte, el a ţinut să risipească temerile Vienei legate de migranţii
    ilegali care trec prin frontierele României, care sunt şi ale Uniunii.

    Klaus
    Iohannis: Prin România nu a existat, nu există şi nu va exista flux migratoriu
    necontrolat. Nu prin România şi nu din România vin aceşti migranţi. Ruta
    balcanică este problematică, noi ştim acest lucru şi noi, în România, am luat
    toate măsurile.


    Cancelarul austriac Karl Nehammer afirmase, marţi, că există
    100.000 de oameni în Austria care au trecut frontiera ilegal, dintre care
    75.000 au tranzitat ţări ca România, Bulgaria şi Ungaria, fără a fi
    înregistraţi de autorităţile de acolo din domeniul securităţii. Este un risc de
    securitate şi trebuie să ne ocupăm de asta, a insistat cancelarul austriac.

    Aderarea
    României la spaţiul Schengen va fi un plus pentru securitatea europeană, nu un
    pericol pentru statele membre, l-a asigurat ministrul de Interne, Lucian Bode,
    pe omologul său austriac, Gerhard Karner, cu care a discutat, la Viena, dosarul
    Schengen şi gestionarea provocărilor migraţioniste. El i-a prezentat
    responsabilului austriac date privind modul în care Bucureştiul asigură
    protecţia frontierelor externe, inclusiv înregistrarea persoanelor depistate că
    au intrat ilegal sau care cer azil.
    Potrivit ministrului Bode, doar aproximativ
    2,7% din numărul total de migranţi au reuşit să ajungă în Uniunea Europeană
    prin România, iar acest procent ar arăta că ţara nu este pe ruta de migraţie a
    Balcanilor de Vest.

    Bode a susţinut că a primit asigurări, la Viena, că
    ultimele declaraţii pe subiectul Schengen nu sunt îndreptate împotriva
    României, ci subliniază nevoia de acţiune urgentă în privinţa gestionării
    provocărilor migraţioniste care afectează Austria.


  • Schengen, duş rece din Olanda

    Schengen, duş rece din Olanda

    În prezent, sunt cinci ţări membre ale Uniunii Europene
    care nu fac parte din spaţiul Schengen. Bulgariei, Croaţiei, Ciprului şi
    Irlandei li se adaugă România. La 15 ani de la aderarea la Uniune şi la 11 de
    la preconizata intrare în spaţiul de liberă circulaţie, România aştepta, în
    decembrie, viza pentru Schengen. Optimismul era în creştere, mai ales că state
    precum Germania şi Franţa trecuseră peste rezervele iniţiale şi-şi afirmaseră susţinerea
    pentru acest demers. Este nevoie, însă, de unanimitate, iar şansele ca aceasta
    să fie întrunită au scăzut după votul de joi din Parlamentul Ţărilor de Jos. Legislativul
    de la Haga a adoptat o rezoluţie în care cere Guvernului să fie precaut în ceea
    ce priveşte aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen. Documentul
    solicită executivului condus de Mark Rutte să nu facă nici un pas ireversibil
    în privinţa extinderii, până când nu efectuează investigaţii suplimentare în
    ceea ce priveşte supravegherea frontierelor de către cele două ţări. Anterior
    votului, premierul Rutte, reafirmase, în Parlament, că nu există obiecţii de
    principiu privind aderarea României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen, dar că
    ar fi necesară o actualizare a monitorizării din cadrul MCV, Mecanismul de
    Cooperare şi Verificare pe justiţie al Uniunii Europene, şi de o lărgire a
    misiunii de evaluare pe Schengen. Cele două ţări se pot alătura spaţiului de liberă
    circulaţie atunci când vor fi pregătite, a spus Rutte.

    În linii mari, acesta a
    fost mesajul transmis de el şi în timpul recentei vizite în România, pe care
    jurnaliştii, şi nu doar ei, o vedeau ca una izbăvitoare, care să pună capăt opoziţiei
    îndelungate a Ţărilor de Jos faţă de
    acceptarea României. Nu a fost aşa, şi nici măcar recentul vot din Parlamentul
    European, favorabil cu o majoritate largă intrării României şi Bulgariei în
    Schengen, nu a fost de natură să înlature reticenţele autorităţilor de la Haga.
    O parte dintre eurodeputaţii olandezi s-au abţinut sau au votat împotrivă, dar
    numărul lor a fost mai mic decât al celor care s-au pronunţat pentru. În
    Parlamentul naţional lucrurile sunt, însă, mai complicate, iar dependenţa
    fragilului cabinet condus de Rutte de partide eurosceptice, anti-migranţi, îl
    obligă pe acesta la prudenţă.

    Bucureştul afirmă că din punct de vedere tehnic
    este de mult îndrituit să intre în Schengen. Mai mult, modul cum a gestionat
    criza refugiaţilor ucraineni goniţi de invazia rusească ar fi dovedit că
    România se comportă ca un membru de facto al spaţiului de liberă circulaţie.
    Premierul Nicolae Ciucă consideră că şi la capitolul stat de drept şi justiţie,
    guvernul şi coaliţia care îl susţine şi-au făcut temele, în directă coordonare
    cu Comisia Europeană, în primul rând prin adoptarea legilor Justiţiei. Iar pe
    partea de crimă organizată, instituţiile abilitate ale statului sunt bine
    consolidate şi îşi fac treaba, mai spune prim-ministrul. Toată lumea recunoaşte
    că singurul obstacol care mai trebuie depăşit în calea spre Schengen este
    politic. Iar pentru
    asta e nevoie de credibilitate, efort diplomatic şi putere de convingere. Nu e
    totul pierdut, dar timpul rămas e scurt.


  • Reprezentanții speciali pentru Holocaust din 10 state condamnă Rusia

    Reprezentanții speciali pentru Holocaust din 10 state condamnă Rusia

    Coordonatorii speciali pentru problematica Holocaustului din Canada, Croaţia, Republica Cehă, Grecia, Germania, Israel, Olanda, România, Marea Britanie, SUA au semnat, cu ocazia comemorării masacrului de la Babyn Yar, o declaraţie comună prin care condamnă acţiunile Rusiei în Ucraina, a anunţat reprezentantul Special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei, Alexandru Muraru.



    Nu trebuie să uităm niciodată oribilele crime împotriva umanităţii care au avut loc acum 81 de ani, când circa 34.000 evrei au fost ucişi de nazişti şi de complicii lor la Babyn Yar. Timp de 45 de ani după sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial, Uniunea Sovietică a cenzurat documentaţia despre Holocaust, inclusiv cercetările şi documentaţia din arhive ce vizează masacrul evreilor de la Babyn Yar, se precizează în textul declaraţiei.



    Potrivit semnatarilor declaraţiei, nu se poate permite ca memoria acelor victime şi a celor care au fost ucişi în perioada Holocaustului să fie dezonorate, şterse sau instrumentalizate cinic pentru a atinge obiective politice.



    În acest context, este îngrozitor că Vladimir Putin încearcă să îşi justifice războiul său neprovocat împotriva Ucrainei prin distorsionarea şi revizuirea istoriei Holocaustului. A spune că Ucraina democratică de astăzi trebuie să fie de-nazificată este o insultă către toţi cei care au suferit sub regimul nazist din Ucraina şi de peste tot. O astfel de distorsionare erodează înţelegerea despre Holocaust, afectează memoria Holocaustului şi subminează eforturile contemporane globale de prevenire a atrocităţilor în masă în aşa fel încât să nu mai aibă loc vreodată un alt Holocaust, transmit semnatarii declaraţiei.



    Conform documentului, ţările semnatare stau împreună în susţinerea pe care o acordă drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, mai ales prin combaterea distorsionării istorice şi prin consolidarea cercetării, educaţiei şi memorializării autentice a Holocaustului.



    Înţelegerea istoriei care a dus la atrocităţile din trecut ne poate ajuta să identificăm şi, sperăm, să prevenim astfel de abominaţii în viitor, se mai menţionează în declaraţia comună.



    Cea de-a patra Convenţie de la Geneva pentru protejarea civililor în situaţii de conflict armat, semnată urmare celui de-al doilea Război Mondial, prevede că transferul ilegal sau deportarea persoanelor protejate de aceasta constituie o încălcare gravă şi o crimă de război, amintesc semnatarii declaraţiei.



    Semnatarii au mai transmis că susţin toate eforturile de păstrare a dovezilor atrocităţilor, inclusiv cele realizate de Curtea Penală Internaţională, ONU, misiunile de experţi din cadrul Mecanismului Moscova al OSCE şi altele.

  • Traducătorul Ewout van den Engel, din Olanda, stabilit la Bucureşti

    Traducătorul Ewout van den Engel, din Olanda, stabilit la Bucureşti

    Ewout Van Den Engel s-a născut în
    Olanda, la Rotterdam, a studiat Artă și Cultură la Universitatea din
    Maastricht, unde a urmat și un masterat în Artă și Știință. Tot acolo a făcut
    un curs de traducător interpret din limbile germană și engleză. E traducător și
    scrie periodic pe blogul personal despre impresiile sale legate de viața în
    România. Și-a început cariera în Maastricht, apoi a lucrat o vreme în Spania, a
    Barcelona, după care s-a mutat la București. Care au fost motivele pentru care
    a ales România?


    Ar trebui
    să începem cu anul 2005, atunci când am făcut un stagiu la primăria din Sibiu,
    unde am lucrat la Biroul de Reabilitare a orașului vechi. Nu mi-a plăcut prea
    mult, fiindcă era iarnă și foarte frig, cu temperaturi de minus 18 grade, vânt
    puternic și foarte multă zăpadă, dar m-am îndrăgostit, totuși, de România și în
    fiecare an m-am întors pentru o vacanță. Locuiam pe atunci în Maastricht, dar
    nu m-am mai simțit bine la muncă și de aceea am decis să plec din țară, mai
    întâi în Barcelona, unde am predat. Apoi am vrut să călătoresc un pic, am ajuns
    iar în România, la început în Cluj, ca să fac un curs de limbă și apoi un curs
    de caiac, pentru că îmi doream asta de mulți ani. Însă la curs am avut un accident
    în râul Jiu și am fost obligat să stau mai mult în România, ca să mă recuperez.
    Așa mi-am întâlnit un prieten mai vechi din Sibiu, care m-a întrebat de ce nu
    rămân în România, măcar pentru un an. Și așa am făcut, am găsit un job în
    București, care nu mi-a plăcut prea mult și am început din nou să predau limba
    olandeză în București pentru un an și așa am mers mai departe. În fiecare an
    mi-am prelungit șederea în România cu încă un an, iar acum cred că e deja al
    șaptelea an.





    România a devenit a doua casă pentru
    Ewout Van Den Engel, care și-a făcut o familie și s-a integrat în viața de aici:


    Exact, m-am
    simțit ca acasă, ca într-o a doua casă. Și în Olanda mă simt acasă, la fel ca
    și aici. România nu mai este un loc exotic pentru mine, m-am obișnuit și știu
    în mare cum merg și cum nu merg lucrurile aici și am găsit un rost aici: sunt
    tată, sunt soț.





    Tocmai pentru că are această
    experiență despre ce merge și ce nu în România, Ewout Van Den Engel este
    consilier pentru oamenii de afaceri olandezi care vor să se integreze în țara
    noastră și a scris o carte pe această temă, care se numește Lucrând cu
    românii. L-am rugat să ofere câteva sfaturi pentru străinii care vor să afle
    mai multe despre România:


    Răspunsul
    este relativ, depinde din ce cultură vine fiecare. Dacă ești olandez, românii
    sunt altfel decât dacă ești bulgar. Pentru olandezi și pentru locuitorii
    Flandrei, românii sunt mai ierarhici. În Olanda, un manager are un statut
    precis de manager în organizație, angajații sunt foarte autonomi, iar șeful
    este mai democrat și îi întreabă pe angajați cum să facă lucrurile. În România
    e altfel, un șef e liderul și el sau ea decide ce se va întâmpla, iar angajații
    doar execută ordinele, nu sunt atât de autonomi ca în Olanda. Pe stradă, aici,
    există încă un respect pentru bătrâni, ceea ce nu mai găsești în Olanda. Acolo
    femeile nu sunt atât de tradiționale și au un statut similar cu al bărbaților.
    Aici nu e așa, femeile arată mai mult ca o femeie tradițională și nu au toate
    rolurile pe care le are un bărbat. În România, un bărbat nu face nicio treabă
    în gospodărie, iar în Olanda e mai mixt, fac și bărbații lucruri care de obicei
    sunt rezervate pentru femei în România.





    Ewout Van Den Engel este pasionat de
    natură și de excursii la munte. A bătut țara în lung și în lat și l-am întrebat
    ce locuri ar recomanda turiștilor care vor să cunoască România:


    Am
    călătorit foarte mult. Dacă vrei să cunoști România e mai greu, pentru că e o
    țară cu multă diversitate, cu foarte multe diferențe de la o regiune la alta, iar
    un turist nu va observa asta. Desigur, avem natură, avem Delta. A fost foarte
    frumos când am fost la Sfântu Gheorghe cu plaja sălbatică. De obicei merg la
    Bușteni, pentru că e foarte ușor să ajung acolo din București și merg pe jos
    din Bușteni până în Sinaia pentru o zi sau o zi jumătate. Pentru turiști cred
    că e important să-și facă o impresie bună despre România și să se ducă la
    castele: la Peleș, la Hunedoara, în toate locurile frumoase și poate în
    Apuseni. Mie mi-a plăcut foarte mult la Cheile Turzii, unde pot să fac și mult
    sport.





    L-am întrebat pe invitatul nostru și
    ce i-ar plăcea să schimbe la români și la România, pentru că a studiat-o și o
    cunoaște în detaliu:


    Să fie mai
    atenți la finisaje. Dacă se renovează străzile, în același timp sunt deja cu
    găuri. Acum avem o pistă de alergare aici într-un parc și, în timp ce se
    amenaja, a fost distrusă și încă mai e așa. Lucrurile se repară, se distrug și
    iar se repară. Ce mai e ciudat pentru mine e faptul că românilor le place să
    lase lucrurile noi în plastic, și geamurile, și liftul. Ar fi frumos ca
    finisajele să fie mai bine făcute, ca să arate și țara ai frumos pe partea
    construcțiilor.





    În final, Ewout Van Den Engel ne
    mărturisește că îi lipsesc câteva lucruri din Olanda:


    Mi-e dor de
    hering crud și de alte lucruri pe care le avem la supermarket, de niște legume
    și niște lucruri din Asia și poate de aerul condiționat care funcționează în
    tren. În Olanda apreciez că este foarte structurat totul, în contrast cu
    România. Dar acesta este, de fapt, și motivul pentru care îmi place România, că
    nu e prea structurată, adică e un paradox.












  • Jurnal Românesc – 27.07.2022

    Jurnal Românesc – 27.07.2022

    A 13-a ediţie a
    programului de Tabere ARC, destinat elevilor şi tinerilor români din afara
    graniţelor, a fost lansată oficial la Sângeorz-Băi. Programul este organizat de
    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Ministerul
    Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse şi Ministerul Sportului.
    Prim-ministrul Nicolae Ciucă le-a transmis un mesaj de bun venit în România
    tinerilor din diaspora şi i-a îndemnat să fie deschişi la cunoaşterea locurilor
    şi a culturii din zonele pe care le vizitează şi să le promoveze, mai apoi, în
    comunităţile din care provin. Când vorbim de taberele ARC, vorbim despre
    iubirea pentru limba română, iubirea de țara-mamă și, nu în ultimul rând,
    despre dorul de acasă, a declarat şeful Departamentului pentru Românii de
    Pretutindeni, Gheorghe Cârciu. La rândul său, secretarul de stat pentru relaţii
    interinstituţionale Janina Sitaru, a apreciat că programul de Tabere ARC este o
    ocazie pentru copiii şi tinerii din diaspora şi din comunităţile istorice să
    realizeze importanţa de a fi român, oriunde în lume. Ei sunt
    ambasadorii culturii şi tradiţiilor româneşti acolo unde locuiesc şi, ca
    oricărui ambasador, avem datoria de a le oferi, prin intermediul acestui program,
    un mandat simbolic despre felul în care pot susţine ţara noastră, chiar şi de
    la distanţă, a spus Janina Sitaru. Taberele ARC sunt organizate la
    centrele de agrement din judeţele Bistriţa-Năsăud şi Neamţ. 1.225 de elevi,
    studenţi, tineri şi profesori români din 17 state participă, în serii, până pe
    22 august, la ateliere de creaţie, de geografie, istorie, muzică şi de limba
    română.




    Guvernul spaniol
    a adoptat o reformă care facilitează recurgerea la imigraţie, în contextul în
    care ţara se confruntă cu o criză de personal în mai multe sectoare, în pofida
    unei rate ridicate a şomajului, transmite AFP. Ministrul spaniol al securităţii
    sociale, José Luis Escriva, a explicat că reforma prevede măsuri menite să
    ”încurajeze o imigraţie reglementată, ordonată şi sigură”. Textul facilitează
    mai ales regularizarea imigranţilor fără documente prezenţi pe teritoriul
    spaniol de cel puţin doi ani. Aceştia vor putea, astfel, ocupa în mod legal un
    loc de muncă sau beneficia de formare în sectoarele economice unde există
    numeroşi angajaţi nepregătiţi. Reforma simplifică, de asemenea, accesul pe
    piaţa de muncă spaniolă pentru studenţii străini, care vor fi autorizaţi să
    lucreze până la 30 de ore pe săptămână, pe durata studiilor şi, ulterior, să se
    integreze pe piaţa muncii după formarea lor, fără obligativitatea de a fi trăit
    în prealabil trei ani în Spania. Noile norme favorizează, totodată,
    reunificarea familială şi acordarea de vize de muncă în sectoarele care se
    confruntă cu criză de personal. Spania înregistrează o rată a şomajului de
    13,65%, una dintre cele mai ridicate din zona euro. În statul iberic trăiesc
    aproape 1,1 milioane de români, potrivit Ministerului spaniol al Incluziunii,
    Securității Sociale și Migrației.




    Universităţile
    din Olanda au făcut apel la studenţii din străinătate să rămână acasă dacă,
    până la începutul lunii august, nu reuşesc să-şi găsească unde să locuiască, pe
    fondul unei penurii a locurilor de cazare. Astfel de anunţuri au fost lansate
    de universităţile din Amsterdam, Eindhoven, Utrecht şi Maastricht. La începutul
    anului universitar precedent, deficitul de cazare la nivel naţional era de
    26.500 de locuri. Criză se explică, în parte, prin numărul mare de studenţi
    străini care vin în Ţările de Jos, estimat la 115.000 în 2021, şi care ar urma
    să crească anul acesta cu circa 11.000. În Amsterdam, aproximativ 25% dintre
    cei 73.000 de studenţi vin din străinătate, iar la Maastricht procentul
    acestora atinge de 56%. Conform Biroului Național de Statistică olandez,
    aproximativ 136.000 de români trăiesc în Olanda, o mare parte dintre aceştia
    fiind rezidenţi temporari şi lucrători sezonieri.




    Institutul
    Cultural Român a lansat un apel la candidaturi pentru bursele Constantin
    Brâncuşi care se vor desfăşura în perioada mai – iulie 2023 şi noiembrie
    2023 – ianuarie 2024. În cadrul programului, doi artişti plastici sau vizuali
    români vor primi câte o bursă sub forma unui stagiu de trei luni la Cité
    Internationale des Arts din Paris. Valoarea fiecărei burse este de 6.000 de
    euro. Cei interesaţi pot depune dosarele de candidatură la Institutul Cultural
    Român, până pe 25 august. ICR precizează că selecţia dosarelor va fi făcută de
    o comisie independentă formată din personalităţi recunoscute în domeniul artei,
    iar candidaturile vor fi trimise spre validare Comisiei de admitere din Franţa.
    Informaţii suplimentare se găsesc pe site-ul icr.ro.


  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Muncind în Europa ca
    angajat al primăriei din Deventer, Olanda, în funcţia de manager şi relaţii
    internaţionale. Interviu cu Nicoleta Mituţ, o româncă plecată în Regatul Ţărilor
    de Jos din anul 2005