Radio România Internațional

Tag: olimpiada

  • Gazeta Matematica

    Gazeta Matematica

    Easti zborlu di ”Gazeta Matematica”, frândzâ di spețialitati ti miraclleadzlli di matematicâ, ți alânci tu 1895, București, la minduita ali unâ parei di matematicieñi ș-ingineri. Țințilli ți u thilmilliusirâ furâ inginerilli: Victor Balaban, Vasile Cristescu, Ion Ionescu, Mihail Roco și Ioan Zottu.
    Dupâ moartea ninti di vâcâti al Balaban, tu parei vini matematiciana Constanța Pompilian. Ti șcurtu chiro, tu aestâ protâ parei intrarâ ș-inginerilli Tancred Constantinescu, Emanoil Davidescu, Mauriciu Kinbaum și Nicolae Niculescu ș-matematițieñilli Andrei Ioachimescu și Gheorghe Țițeica.
    Tu ațelli 129 di añi di anda yinși tu padi ea s-dusi ninti, ”Gazeta Matematica” fu agora iu anyrâpsirâ nai ma buñilli matematițieñi româñi, xitâxitori, profesori, ingineri, economișțâ, studențâ ș-elevi ș-alțâ miraclleadz tu dumeni.
    Tutnâoarâ, tu frândzâli ali revistâ s-aflâ ș-numi di matematițieñ xeñi. ”Gazeta Matematica” prâxi bârni di miraclleadz ș-andreapsi ș-astrițeri. Tu ahurhitâ, revista alâncea tu 16 frândzâ ș-avea maș unu numiru di 144 di revisti ți s-vindea cu abonamenti. Dapoaia, numirlu a muștiradzloru criscu, nai ma marli fu tu añilli 1980 cându un numâr inșea tu 120.000 di exemplari.

    Cu unâ ahtari tradiție, ”Gazeta Matematica” easti ș-unu izvuru di xitâxeari ali evoluție a praxillei tu Românie. Matematițianlu și scriitorlu Bogdan Suceavâ duchi avuțâllea ți u da ”Gazeta”.
    ”Maca avemu unâ bazâ di dati iu ari multi problemi, chiro di 129 di añi, va s-dzâcâ că putemu s-mutrimu la turlii di straturi istoriți, la ma multi turlii di minduiari a praxillei, ta s-aflămu problemi uidisiti ti tadi i tadi ilichie.
    Aesti modili/paradigmi suntu tu Gazetâ. Cama di unâ etâ, ari cabaia paradigmi, cilâstâseri ta s-aflâ cabaia strategii și, ași, s-vidzu cumu apânâdsescu oamiñilli interesantsâ.
    Maca avemu ahâtu multi paradigmi, ahâtu multi turlii ta s-minduimu Gazeta, va nâ agiutâ s-videmu cumu experiența aesta intereseadzâ unu cadru ma largu.”

    Tu lunga a llei isturie ți s-duți ninti ș-adzâ, ”Gazeta Matematicâ” avu standardi analti ș-angâsâi dipriunâ minduiarea creativâ. Bogdan Suceavâ adusi aminti unu ahtari episodu di minduitâ orighinalâ.
    ”Unu cazu interesantu fu Sebastian Kaufman ți agârși niscânti formuli di trigonometrie la examenlu oralu. Fu câtiyursitu tu editorialu, nu putea s-hibâ alâsatu ashi. Canâ cripari, Kaufman anviță trigonometrie și agiumsi s-adarâ xitâxeari filisindalui tehniț ți au ligâturâ cu coordonatili polari. Lucrarea a lui inși tu padi cu ândoi meși ninti s-intrâ România tu protlu polimu mondialu.
    Ti ți eara zborlu? Ași cum avem putearea a punctului andicra di cerclliu, easti unâ minduitâ scoasâ tu padi di Jakob Steiner tu 1826, idyealui putemu s-avemu putearea a punctului andicra di unâ curbâ alghebricâ planâ. Elu pripuni s-hibâ anyrâpsitâ cu coordonati polari și s-videmu ți s-fați. Fu unâ lucrari ti mirachi anyrâpsitâ di unu elevu di lițeu ti anami. Aestu eara mediul a Gazetâllei. Elu s-andreadzi ti astrițeari, ti concursul a Gazetâllei, s-adunâ cu evaluatorii, easti largu s-hibâ farsi/perfectu.
    Easti câtiyursitu și s-adarâ ma bunu și, pi thimelliu aluștui mediu, iasi tu migdani țiva creativu. Idyea problemâ al Kaufman vrea s-hibâ studiatâ dupâ doilu polimu mondialu, iara tu alti referinți nu minduescu că va s-aflămu atluțiva tipusitu ninti di 1956. Di cara unu elev di lițeu adra București ahtaroi lucru, easti ti anami.”

    Di numa ali ”Gazetâ Matematica” s-leagâ ș-Olimpiada internaționalâ di matematicâ, unâ astrițeari para cânâscutâ. România lo parti la tuti edițiili ți s-feațirâ pânâ tora ș-amintă 78 di nișeñi di malmâ, 146 di asimi, 45 di bâcâri și 6 mențiuni. Ea easti pi loclu 6 tu clasamentul di totna. România fu nicuchira a 6 ediții, tu añilli 1959, 1960, 1969, 1978, 1999 și 2018.
    Bogdan Suceavâ: ”Minduita ti Olimpiadili internaționali u avu Suțietatea di Științi Matematiți și Fiziți ditu Românie, moabețli s-feațirâ anamisa 1956 și 1959. Prota ediție fu tu ‘59. Atumțea, prezidentul ali soțietati eara Grigore Moisil, vițeprezidențâ eara Caius Iacob și Nicolae Teodorescu. Aesta s-feați tu ațelu chiro și, ditu punctu di videari politicu, nu eara lișoru te-andridzeari un evenimentu internaționalu atumțea, avea multi ângrâderi.
    Prota di eali eara s-llei izinea di cari ai ananghi. Daua eara contactili internaționali și livellu di anami ta s-anchiseșțâ unu proiectu internaționalu ahâtu largu. Bârnul a loru avea ti paradigmâ astrițearea a Gazetâllei și, maca va s-fâțemu biani cu formatlu, prota aesta vreamu: s-nu aibâ multi problemi ti adrari tu unu chiro șcurtu, ama problemi ti cari lipseaști s-mindueșțâ multu, vârâ unâ sâhati ș-giumitati ti cathi problemâ. Aestâ eara minduita di prota și ș-aduțea cu ațea ți vrea ta sâ s-facâ ninti di protlu polimu mondial tu Românie. Aeșțâ anchisitori duhea că paradigma a Gazetâllei va s-hibâ câftatâ pi planu internaționalu. Aestu lucru lipseaști sâ-lli bâgămu oarâ și s-fâțemu biani cu alti astrițeri ți s-feațirâ tu ațelu chiro.”

    ”Gazeta Matematica” easti frândza di prota thesi ti matematițieñilli româñi, ti sculia româneascâ di matematicâ. Aclo ari matematicâ, ama ari ș-educație, ari ș-isturie, ari și mentalu colectivu, ari și alâxeari di bârni. Și nai ma multu ari unâ tradiție ți s-duți ninti.

    Autor: Steliu Lambru
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Jurnal românesc – 18.07.2022

    Jurnal românesc – 18.07.2022


    Prim-ministrul Nicolae Ciucă le-a cerut ministerelor să-şi creeze pe site-urile proprii o secţiune în care să prezinte date despre posibilităţile de accesare a fondurilor europene şi alte informaţii utile pentru a veni în sprijinul românilor din diaspora, în special a celor care doresc să se repatrieze. “Românii din diaspora au nevoie de date şi informaţii despre posibilităţile şi facilităţile pe care pot să le aibă pentru a accesa fonduri europene, pentru a avea imaginea tuturor măsurilor şi dezvoltărilor la nivelul Guvernului României. Sunt români care vor să se întoarcă acasă, iar pentru toate acestea au nevoie de date şi informaţii”, a spus premierul. Ciucă a afirmat că la nivelul ambasadelor şi consulatelor vor fi înfiinţate puncte de contact, structuri care să fie în măsură să asigure acest tip de informaţii. El a precizat că, dacă va fi nevoie, vor fi suplimentate fondurile pentru a putea asigura personalul necesar şi că o discuţie în acest sens va fi purtată în Guvern. Aproximativ 8 milioane de români se află în afara granițelor țării, potrivit Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.



    Clubul Fermierilor Români a lansat programul “Tineri lideri pentru agricultură” în cadrul căruia tineri din Ucraina, Ungaria, Bulgaria și Serbia vor fi selectaţi şi pregătiţi pentru a-şi asuma rolul de lideri în domeniul afacerilor din sectorul agricol și pentru a participa activ la mai buna reprezentare profesională a propriilor comunități în raport cu structurile administraţiei publice de la nivel naţional şi european. Programul li se adresează tinerilor cu vârsta de până la 35 ani, absolvenți de facultate, care să provină din familii de fermieri şi care să intenţioneze să preia afacerile agricole ale familiei. Solicitanţii trebuie, de asemenea, să fie vorbitori de limba română, deoarece programul presupune cursuri de specializare desfășurate în limba română și activități de networking cu persoane care vorbesc doar limba română. Participanții ideali trebuie să fie membri ai comunităților de etnici români din cele patru țări vecine menționate şi să locuiască preponderent în mediul rural din imediata apropiere a frontierei cu România. Cursurile sunt gratuite şi se vor desfășura la București în perioada octombrie 2022 – martie 2023. Perioada de înscriere se încheie la 15 august. Informații detaliate se regăsesc pe site-ul Clubul Fermierilor Români, crfo.ro.



    Echipa de fizică a României s-a clasat pe locul doi la nivel mondial şi pe prima poziţie în Europa la a 52-a Olimpiadă Internaţională de Fizică organizată online de Elveţia în perioada 10-17 iulie. Cu patru medalii de aur şi una de argint, elevii români au împărţit treapta a doua a podiumului cu cei din Coreea de Sud şi i-au devansat pe reprezentanţii Statelor Unite ale Americii, care au obţinut locul 3. Prima poziţie a fost ocupată de elevii din China. Echipa de fizică a României este compusă din 3 elevi de liceu din Bucureşti şi de unul din Timişoara. Performanţa acestora vine la doar două zile după ce lotul naţional de Matematică al ţării noastre a obţinut primul loc în Europa şi poziţia a 5-a în lume la Olimpiada Internaţională de Matematică de la Oslo. Tinerii matematicieni români au câştigat două medalii de aur şi patru de argint. Pe primele locuri în competiţia care a reunit echipe din 105 ţări s-au clasat elevii din China şi Coreea de Sud, urmaţi de cei din SUA şi Vietnam.



    Expoziția “Edenul din Silvania” a artistului vizual Flavius Lucăcel este deschisă la Galeria Institutului Cultural Român de la Madrid. Tablourile expuse sunt, de fapt, rame de ferestre recondiționate care încadrează obiecte textile reconvertite, precum cămăși și cuverturi, vestoane și cearșafuri, ștergare și covoare de perete. ICR Madrid transmite că, prin această expoziție, Flavius Lucăcel valorifică artistic patrimoniul material și imaterial al Țării Silvaniei. Artistul s-a născut la 26 august 1968 la Aluniş, în judeţul Sălaj. Dramaturg şi pictor, acesta a publicat 13 volume de teatru, a fost nominalizat pentru Premiul UNITER în 2015 şi a obținut numeroase distincţii, între care Premiul “Piesa anului”, conferit de Clubul Dramaturgilor din Bucureşti, sau Premiile “Radu Stanca” şi “Negoiţă Irimie” ale Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România. Expoziţia de la ICR Madrid poate fi vizitată până la 12 august.






  • România la Jocurile Olimpice: Sportivi naturalizaţi, către podiumul olimpic

    România la Jocurile Olimpice: Sportivi naturalizaţi, către podiumul olimpic

    Lotul român de lupte care va reprezenta România la Jocurile
    Olimpice de la Tokyo este format din cinci sportivi. Între ei se află un singur
    luptător care a mai fost medaliat la o Olimpiadă. Este vorba de Albert Saritov,
    care a câştigat bronzul la Jocurile de la Rio, din 2016, la categoria 97 de
    kilograme. El a fost primul sportiv naturalizat care a obţinut o medalie pentru
    echipa olimpică a României. Născut în Rusia şi având origini cecene, Albert
    Ramazanovici Saritov reprezintă una dintre principalele speranţe la o medalie
    olimpică pentru delegaţia luptătorilor români. Până să dobândească cetăţenia
    română, în aprilie 2016, Saritov a realizat o serie de performanţe sub culorile
    Rusiei. Cea mai mare a fost medalia de bronz de la Campionatele Mondiale
    desfăşurate în 2011, la Istanbul, în limitele categoriei 84 de kilograme.


    Un alt sportiv care şi-a început cariera internaţională sub
    alt steag este canoistul Victor Mihalachi. El vine de dincolo de Prut. S-a
    născut, pe 24 februarie 1989, în comuna Floriţoaia Veche şi a obţinut primele
    performanţe internaţionale, ca junior, pentru Republica Moldova. În 2007, la
    Brno, a devenit campion mondial de juniori alături de Hariton Ivanov, la 500 de
    metri. În 2009 a primit cetăţenia română. De atunci, a câştigat patru titluri
    de campion mondial şi tot patru de campion european, alături de multe alte
    medalii la întrecerile de vârf, la canoe dublu, pe distanţele de 500 şi 1000 de
    metri. Este legitimat la Dinamo Bucureşti. La Tokyo va concura tot la canoe
    dublu, pe distanţa de 1000 de metri, alături de Cătălin Chirilă. Cei doi vor fi
    singurii reprezentanţi ai României la kaiac-canoe. De 21 de ani, kaiaciştii şi
    canoiştii români nu au mai câştigat nici o medalie olimpică. În anul 2000,
    Florin Popescu, actualul antrenor al lotului olimpic de canoe, şi Mitică Pricop
    aduceau ultimul aur pentru România, de la Sydney, la canoe dublu 1000 de metri.


    Cel mai proaspăt cetăţean român component al lotului olimpic
    este Felix Duchampt, sportiv de origine franceză. Graţie lui, România va fi
    reprezentată pentru prima oară la Jocurile Olimpice în întrecerea de triatlon.
    Duchampt, care a primit anul trecut cetăţenia română, este legitimat la Clubul
    Sportiv Politehnica Cluj-Napoca. La solicitarea Comitetului Olimpic şi Sportiv
    Român, Comitetul Executiv al CIO a analizat şi a hotărât anul trecut să-i
    acorde lui Duchampt scutirea de la Regula 41 din Charta Olimpică, potrivit
    căreia un sportiv poate reprezenta o ţară la Jocurile Olimpice după o perioadă
    de aşteptare de trei ani de la ultima participare sub culorile altei ţări.
    Sportivul a participat ultima dată sub
    culorile Franţei în competiţia de triatlon din cadrul etapei de Cupa Mondială
    de la Miyazaki, din 10 noiembrie 2018. Fără derogarea obţinută de la Comitetul
    Internaţional Olimpic, el nu ar fi putut fi cooptat în echipa olimpică a
    României înainte de data de 10 noiembrie 2021.


  • Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 04.07.2021 – 10.07.2021

    Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 04.07.2021 – 10.07.2021

    Nica unu mesu tu catandisea di alertă


    Apufusită tru mai 2020, după doi meşi di catandisi di ananghi, di itia a epidemiillei di COVID-19, catandisea di alertă di pi teritoriul ali Românie fu prilundzită cu 30 di dzăli ahurhinda di luni, 12 di alunaru. Apofasea adoptată di guvernu ari, uidisitu cu şeflu a Departamentului tră Situaţii di Ananghi, Raed Arafat, unu şingiru di alăxeri. Anamisa di aestea — căbilea ta s’llia parti 1.000 di oamiñi la evenimentili tru aeru libiru şi ñicşurarea di la patru la dauă meatri a spaţiului cari lipseaşti s’hibă asiguripsitu tră participanţălli la numţă ică pătigiuñi. Tutunăoară, ţertificatlu di vindicari tră COVID easti valabilu 180 di dzăli, andicra di 90 di dzăli cât eara până tora, şi easti eliminată obligativitatea a vacţinarillei tră aţelli cari suntu deadunu şi negu cu cilimeañilli tu locurli di agiucari.



    Economia pi plusu


    Economia ali Românie va s’crească cu 7,4% tru 2021 şi cu 4,9% tru 2022, după ţi tru mai s’lugursea unu avansu di 5,1% anlu aestu şi di 4,9% anlu yinitoru — să spuni tru prognoza interimară di veară, publicată, ñiercuri, di Comisia Europeană. Produslu Internu Brutu ali Românie criscu tru unu ritmo trimestrialu cu 2,8%, andrupătu prota ş’prota di consumlu privatu şi di investiţii. Alliumtrea, exporturli neti fură cabaia negativi, yilipsinda căftarea externă slabă şi dănăserli ditu şingirlu di aprovizionari – spuni Executivllu comunitaru. Consumlu privatu easti aştiptatu pi creaştiri, unăoară cu scutearea a restricţiiloru, maxus tru sectoarili zñiipsiti cabaia multu di pandemie, cum artili a spectacolului, divertismentulu, restaurantili şi hotelurli. Creaştirea a tiñiiloru di cathi mesu tru proţlli meşi a anlui, anticipeadză Comisia, va s’da silă, tu arada’lli, a dinamicăllei economică.



    Guvernulu pi minusu


    Agiumtu la puteari anlu ţi tricu, tru andreu, Executivlu di coaliție PNL-USR/PLUS-UDMR armasi fără nica un ministru, după ţi premierlu liberalu Florin Cîțu ălu scoasi di pi ipotisi, gioi, pe șeflu di la Finanțe, Alexandru Nazare, liberal și el. Tut gioi, Cîţu u prilo căpia interimară a Finanţelor, iu fu titularu ma ninti tru fostul guvernu monocolor PNL. După ună analiză semestrială, stipsi premierul, aflară la Finanțe multi proiecti amănati mutrinda aduţearea fondurli europeane și eliminarea-a evaziunillei fiscale. Nazare nu apruke stepsurli și asocie remanierea cu niaprukearea-a lui tra s’lu ndrupască Cîțu tru campania tră căpia PNL. Actualu lideru liberalu, Ludovic Orban, spuni că premierlu nu avu acordulu a lui şi a partidlui să-lu scoată di pi ipotisi Nazare şi că mandatlu aluştui fu hăirlăticu. Orban și Cîțu va s’antreacă, la congreslu ditu yismăciuni, ti ipotisea di prezidentu PNL. Tutu ma multu ţi s’veadi, polimlu anamisa di elli easti maş un epifenomenu tru ună coaliție guvernamentală măţinată di lucre apreasi, majori și tutu ma disfuncțională. Liderlli a aiştei nu putură să s’akicăsească ti convocarea-a unei sesiuni extraordinară a Parlamentului, tră s’apufusească ncllidearea-a Secţiillei tră Investigarea a Infracţiunilor ditu Justiţie, inventată di aţea di ma ninti puteari di stânga, spunu analiștilli, cu scupolu ta să-lli aspară magistrațlli.



    România prăxită la ţinţi añi


    Prezidentulu Klaus Iohannis dimăndă că Guvernul va ş-llia borgea, sămâna yinitoare, pritu memorandum, ţintili şi obiectivili a proiectului România Prăxită, lansat tru 2016 tru dizbatere publică și armasu, până adză, fără andridzeri tru sistemul di nviățămintu. El spune, că dupu discuţiili ditu aesti dzăli, coaliţia di guvernare şi spusi andrupămintulu tră proiect şi ari tu naeti s’apufusească un planu limbidu di acţiune, cu responsabili şi vadeadz tră implementare. Reformili va s’hibă ndrupăti financiaru pritu Planlu Naţionalu di Redresare și Reziliență, ditu bugetlu di statu şi cu alţă păradz europeni. Proiectul România Prăxită s’hărseasti di unu agiutoru financiaru istoric di aproapea 4 miliardi di euro, spusi caplu a statului.Țintili suntu discentralizarea educaţiillei, profesori ma buñi, standardi năi di infrastructură şi dotări, materii şi evaluări ţentrati pi thimilliusearea di competenţi şi creaştirea accesului la educaţie.



    Inițiativa a aţiloru Trei Amări


    Șeflu a statlui român, Klaus Iohannis lo parti, aestă stămână, la şasilu summit a Iniţiativăllei a aţiloru Trei Amări, cari adună 12 state membre ale UE ti suntu anamisa di Amarea Baltică, Amarea Adriatică şi Amarea Lae. Pe agenda ali andamusi di Sofia, ţi avu scupolu s’ndreagă lucărli ti dizvoltarea aluştui spaţiu, eara evaluarea a progreselor nregistrate, cu accentu pe lista di proiecti strateghiţi prioritare di interconectare, apufusiti la summitul di Bucureşti şi completată ma amanatu, cum şi funcţionarea a fondului di investiţii a Iniţiativei aţiloru Trei Amări, tru cari România şi Polonia suntu state thimilliusitoari. Șeflu a statlui român cundille ti băgarea tu lucru a proiectiloru strateghiţi prioritare di interconectare, cu accent pe Rail2Sea şi Via Carpathia, di sinferu criscut tră România. Ditu videala a Bucureştiului aesti proiecti suntu esenţiale tră aţea ca Iniţiativa s’aducă cadealihea dizvoltari economică pi lungu kiro, ama şi s’facă economia a statelor partiţipanti ma rezistentă strateghicu, inclusivu tru contextul a eforturloru di redresari economică post-pandemie.



    Euro și Olimpiada


    Anglia-Italia easti finala a Campionatlui European di fotbal, cari s’dizvărteaşti dumănică, Londra. Bucureştiul fu nicukira la patru partidi di la turneulu final, trei tru grupi şi una tru optimile di finală. După un imnaticu mediocru tru preliminarii, naţionala ali României nu putu s’llia parti la Euro. Alliumtrea, selecţionata Under-23 easti calificată la Jocurile Olimpiţi di Tokyo. România fu repartizată tru Grupa B şi va s’andămusească Honduraslu, pi 22 di alunaru, Coreea di Sud, pi 25, şi Noua Zeelandă, pi 28. Fotbaliştilli români s-calificară la Olimpiadă după ţi agiumsiră până tru semifinalili a Campionatlui European Under-21 ditu 2019, ditu Italia şi San Marino. România numata ari loată parti la unu turneu olimpic di fotbal ditu anlu 1964.



    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala





  • Retrospectiva săptămânii 04.07.2021 – 10.07.2021

    Retrospectiva săptămânii 04.07.2021 – 10.07.2021

    Încă o lună de stare de alertă


    Instituită în mai 2020, după două luni de stare
    de urgență, provocată de epidemia de COVID-19, starea de alertă de pe
    teritoriul României a fost prelungită cu 30 de zile, începând de luni, 12
    iulie. Hotărârea adoptată de guvern cuprinde, potrivit şefului Departamentului
    pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, o serie de modificări. Printre acestea
    – posibilitatea participării a 1.000 de oameni la evenimentele în aer liber şi
    reducerea de la patru la doi metri pătraţi a spaţiului care trebuie asigurat
    pentru participanţii la nunţi sau botezuri. Totodată, certificatul de vindecare
    pentru COVID este valabil 180 de zile, faţă de 90 de zile cât era până acum, şi
    este eliminată obligativitatea vaccinării pentru cei care îi însoţesc pe copii
    la locurile de joacă.



    Economia pe plus


    Economia României
    va creşte cu 7,4% în 2021 şi cu 4,9% în 2022, după ce în mai se estima un avans
    de 5,1% anul acesta şi de 4,9% anul viitor – relevă prognoza interimară de vară,
    publicată, miercuri, de Comisia Europeană. Produsul Intern Brut al României a
    crescut în ritm trimestrial cu 2,8%, sprijinit în principal de consumul privat
    şi de investiţii. În schimb, exporturile nete au fost semnificativ negative,
    reflectând cererea externă slabă şi întreruperile din lanţul de aprovizionare -
    notează Executivul comunitar. Consumul privat e de aşteptat să crească, odată
    cu ridicarea restricţiilor, în special în sectoarele afectate sever de
    pandemie, precum artele spectacolului, divertismentul, restaurantele şi
    hotelurile. Creşterea salariilor în primele luni ale anului, anticipează Comisia,
    va impulsiona, la rându-i, dinamica economică.





    Guvernul pe minus


    Instalat anul trecut, în decembrie, Executivul de
    coaliție PNL-USR/PLUS-UDMR a rămas fără încă un ministru, după ce premierul
    liberal Florin Cîțu l-a revocat, joi, pe șeful de la Finanțe, Alexandru Nazare,
    liberal și el. Tot joi, Cîţu a preluat şefia interimară a
    Finanţelor, unde a mai fost titular în fostul guvern monocolor PNL. După o
    analiză semestrială, a acuzat premierul, s-au descoperit la Finanțe multe
    proiecte întârziate în atragerea de fonduri europene și în eliminarea evaziunii
    fiscale. Nazare a respins acuzațiile și a asociat remanierea cu refuzul său de
    a-l susține pe Cîțu în campania pentru şefia PNL. Actualul lider liberal,
    Ludovic Orban, spune că premierul nu a avut acordul său şi al partidului să-l
    dea afară pe Nazare şi că mandatul acestuia a fost un succes. Orban
    și Cîțu își vor disputa, la congresul din septembrie, funcția de președinte
    PNL. Tot mai vizibil, războiul dintre ei e doar un epifenomen într-o coaliție
    guvernamentală măcinată de tensiuni majore și tot mai disfuncțională. Liderii
    acesteia nu s-au pus de acord asupra convocării unei sesiuni extraordinare a
    Parlamentului, pentru a tranşa desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea
    Infracţiunilor din Justiţie, inventată de fosta putere de stânga, spun analiștii,
    cu scopul de a-i intimida pe magistrați.





    România educată la cinci ani




    Preşedintele Klaus
    Iohannis a anunţat că Guvernul îşi va asuma, săptămâna viitoare, prin
    memorandum, ţintele şi obiectivele proiectului ‘România Educată’, lansat in
    2016 în dezbatere publică și rămas, până
    azi, fără urmări în sistemul de învățământ. El spune, că în urma discuţiilor
    din ultimele zile, coaliţia de guvernare şi-a exprimat susţinerea pentru
    proiect şi urmează să stabilească un plan clar de acţiune, cu responsabili şi
    termene pentru implementare. Reformele ar urma să
    fie susţinute financiar prin Planul Naţional de Redresare și Reziliență, din
    bugetul de stat şi cu alţi bani europeni. Proiectul ‘România Educată’ beneficiază de un ‘sprijin financiar istoric’
    de circa 4 miliarde de euro, a afirmat şeful statului.Țintele sunt descentralizarea
    educaţiei, profesori mai buni, standarde noi de infrastructură şi dotări,
    materii şi evaluări centrate pe crearea de competenţe şi creşterea accesului la
    educaţie.



    Inițiativa celor Trei Mări


    Șeful
    statului român, Klaus Iohannis a participat, în această săptămână, la al
    şaselea summit al Iniţiativei celor Trei Mări, care reuneşte 12 state membre
    ale UE aflate între Marea Baltică, Marea Adriatică şi Marea Neagră. Pe agenda
    reuniunii de la Sofia, menită să stabilească reperele pentru dezvoltarea
    acestui spaţiu, s-au aflat evaluarea progreselor înregistrate, cu accent pe
    lista de proiecte strategice prioritare de interconectare, stabilite la
    summitul de la Bucureşti şi completată ulterior, precum şi funcţionarea
    fondului de investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări, în care România şi
    Polonia sunt state fondatoare. Șeful statului român a insistat pe aplicarea
    proiectelor strategice prioritare de interconectare, cu accent pe Rail2Sea şi
    Via Carpathia, de interes crescut pentru România. Din punctul de vedere al
    Bucureştiului aceste proiecte sunt esenţiale pentru ca Iniţiativa să aducă
    într-adevăr dezvoltare economică pe termen lung, dar şi să facă economia
    statelor participante mai rezistentă strategic, inclusiv în contextul
    eforturilor de redresare economică post-pandemie.



    Euro și Olimpiada




    Anglia-Italia este finala Campionatului
    European de fotbal, care se va disputa duminică, la Londra. Bucureştiul a
    găzduit patru partide de la turneul final, trei în grupe şi una în optimile de
    finală. După un parcurs mediocru în preliminarii, naţionala României a ratat
    participarea la Euro. În schimb, selecţionata Under-23 e calificată la Jocurile
    Olimpice de la Tokyo. România a fost repartizată în Grupa B şi va întâlni
    Hondurasul, pe 22 iulie, Coreea de Sud, pe 25, şi Noua Zeelandă, pe 28.
    Fotbaliştii români s-au calificat la Olimpiadă după ce au ajuns până în
    semifinalele Campionatului European Under-21 din 2019, din Italia şi San
    Marino. România nu a mai participat la turneul olimpic de fotbal din 1964.


  • Mai puţini sportivi români la Olimpiadă

    Mai puţini sportivi români la Olimpiadă

    Iubitorii români
    ai fotbalului, mulţi şi vocali, deplâng regresul constant al acestui sport în
    ultimele două decenii. Şi fac asta prin raportare în special la anii ’90, când
    naţionala a participat la toate turneele finale mondiale, reuşind, la cel din
    Statele Unite, din 1994, calificarea în sferturi. Este singura performanţă notabilă
    a fotbalului românesc la nivel de primă reprezentativă.

    Ce să mai zică, atunci,
    consumatorii de handbal, şi nu numai ei, când văd că naţionala masculină,
    cvadruplă campioană mondială, este învinsă, pe teren propriu, de Kosovo, în
    preliminariile Europeanului de anul viitor? Handbaliştii români mai au şanse
    teoretice de calificare, dar rămân cu contraperformanţa de a obţine doar un
    egal în dubla cu naţionala ex-iugoslavă. Să pierzi la cinci goluri diferenţă cu
    o echipă a cărei federaţie s-a înfiinţat acum câţiva ani este umilitor, declara
    Radu Voina, campion mondial în 1974 şi medaliat la Jocurile Olimpice în 1972,
    1976 şi 1980.

    Umilitor, nu doar dureros, cum a calificat eşecul preşedintele
    tot mai contestat al Federaţiei de handbal, Alexandru Dedu. Un alt fost mare
    handbalist al României, Vasile Stângă, dublu medaliat cu bronz la Jocurile
    Olimpice în 1980 şi 1984, afirma, la rândul său, premonitoriu, că, dacă România
    ratează cu fetele calificarea la Olimpiadă, atunci întreaga conducere a
    federaţiei ar trebui destituită. Iar la o săptămână de la ruşinea băieţilor a
    venit şi eşecul fetelor.

    Într-un turneu în trei la care au mai participat
    gigantul handbalului feminin, Norvegia, şi ţara gazdă, Muntenegru, tricolorele
    au ieşit pe locul al treilea, chiar dacă au învins selecţionata micului stat
    ex-iugoslav. Deja, se vorbeşte despre o generaţie ratată, cea a interului
    stânga Cristina Neagu, 32 de ani, în mai multe rânduri desemnată cea mai bună
    jucătoare a lumii. Aceasta, pentru că echipa condusă în teren de Neagu în
    ultimul deceniu nu a câştigat niciun trofeu. Şi în ciuda faptului că handbalul
    românesc feminin respiră încă, mai ales la nivel de club, dar şi la nivelul
    naţionalei, în vreme ce handbalul masculin e la terapie intensivă. Absenţa
    handbalistelor subţiază serios lotul pe care România îl va deplasa la Olimpiada
    niponă. Şi scade, în acelaşi timp, şansele la medalii.

    Pe de altă parte, cei
    patru români care au evoluat, în week-end, la lupte greco-romane, în turneul
    preolimpic de la Budapesta, au pierdut în primele tururi. Pentru a se califica
    la Jocurile Olimpice de la Tokyo, sportivii trebuiau să atingă finala
    categoriei. Până acum, România are o singură luptătoare calificată la JO de la
    Tokyo, pe Alina Vuc, la categoria 50 de kg, care şi-a asigurat participarea
    prin medalia de argint câştigată la Campionatele Mondiale din Kazahstan din
    2019. Luptătorii români vor mai avea o şansă de calificare la Tokyo prin
    intermediul turneului preolimpic mondial de la Sofia, din perioada 6-9 mai.

  • Vaccinarea și Jocurile Olimpice

    Vaccinarea și Jocurile Olimpice

    Preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, Mihai Covaliu, a declarat, luni, că vaccinarea împotriva COVID-19 nu este o condiţie obligatorie pentru sportivi pentru a participa la Jocurile Olimpice din acest an din capitala Japoniei. “După cum se ştie, vaccinarea este un proces în curs de derulare. Nu este obligatoriu acest procedeu pentru a participa la Jocurile Olimpice. Iar lucrurile sunt extrem de clare din acest punct de vedere” — a spus președintele Comitetului Olimpic.



    Potrivit acestuia, deocamdată sunt 59 de sportivi români calificaţi la competiție, dar Covaliu speră ca numărul acestora să se dubleze. “Le aşteptăm pe fetele de la handbal, dar şi pe ceilalţi de la scrimă, lupte, judo, tenis, gimnastică… sunt federaţii care încă pot califica sportivi”, a afirmat el. În plus, fostul sportiv speră ca aceștia să obțină 6-8 medalii la competiția internațională, față de Federaţiile Olimpice naţionale care şi-au propus 12-14 medalii. Mihai Covaliu a mai spus că procesul de vaccinare se face în funcţie de programul sportivilor, de calendarul competiţional, iar el decurge într-un mod planificat şi foarte bine controlat.



    Sportivii din loturile naționale sunt încadrați în faza secundă a campaniei de vaccinare, după ce Comitetul Olimpic și Sportiv Român a încheiat o înțelegere cu cu Institutul Cantacuzino din București. Pe de altă parte, sportivii care vor participa la Jocurile Olimpice de la Tokyo şi care nu vor fi vaccinaţi împotriva noului coronavirus vor trebui să facă faţă unor condiţii “extrem de dificile”, avertizau, în ianuarie, oficialii Comitetului Naţional Olimpic şi Sportiv francez. La rândul lor, reprezentanții Comitetului de organizare a JO de vară de la Tokyo şi-au manifestat un optimism moderat în legătură cu vaccinarea anti-Covid pornită la nivel mondial, care ar putea conduce la desfăşurarea în siguranţă a celui mai mare eveniment sportiv din lume.



    Să mai spunem că un sondaj recent al unei agenţii locale a indicat că 80% dintre japonezi ar dori ca Olimpiada să fie ori amânată din nou ori anulată. Oficialii Comitetului și-au exprimat, însă speranța că situaţia se va îmbunătăţi ca urmare a tuturor măsurilor care s-au luat şi se vor lua. Ei au reiterat că organizatorii şi oficialii niponi nu iau în calcul o nouă amânare, cu atât mai puţin anularea evenimentului. Comitetul de organizare a JO a subliniat în mod constant că siguranţa sportivilor este pe primul loc, iar organizatorii au venit cu o serie de măsuri pentru a realiza acest lucru, cum ar fi distanţarea socială în Satul Olimpic şi un regim de testare strict.



    Cu toate acestea, cei circa 15 mii de sportivi din întreaga lume care vor veni în Japonia pentru JO 2021 nu vor trebui să stea două săptămâni în carantină, aşa cum s-a întâmplat, de exemplu, cu participanţii la turneul de tenis Australian Open. Amintim că Jocurile Olimpice de la Tokyo au fost amânate, din cauza pandemiei de Covid -19, pentru intervalul 23 iulie – 8 august 2021, după ce iniţial fuseseră programate în perioada iulie – august 2020.

  • Profiluri Olimpice – Canoistul Leon Rotman

    Profiluri Olimpice – Canoistul Leon Rotman

    Unul dintre cei mai mari sportivi ai României împlineşte,
    în lunia iulie, frumoasa vârsta de 85 de ani. Este vorba de fostul canoist Leon
    Rotman, dublu campion olimpic.


    S-a nǎscut la 22 iulie 1934, la Bucureşti, fiind al
    patrulea copil al familiei tâmplarului Iosif Rotman. La 15 ani, ucenic fiind la
    uzinele Timpuri Noi, a ajuns la sala de lupte a clubului
    Flacǎra, fiind una din speranţele categoriei 67 kg. In 1952 , aflat
    pe malul lacului Floreasca, a descoperit sporturile nautice. Peste puţin timp
    era membru al secţiei de kaiac-canoe de la Dinamo Bucureşti.


    Şi-a convins repede antrenorii cǎ locul sǎu este în
    ambarcaţiunea de simplu. A obţinut repede o serie de victorii pe plan naţional,
    astfel cǎ a fost selectat în lotul care a reprezentat România la Olimpiada de
    la Melbourne, din 1956.


    Trei din cele patru medalii de aur decernate la canoe au
    revenit sportivilor români, care s-au impus categoric în faţa adversarilor din
    Rusia şi Ungaria, la acea vreme forţele dominante din sporturile nautice.


    Prima victorie a lui Rotman s-a înregistrat în proba de
    10 mii de metri. Românul a avut probleme la înscrierea în concurs, din cauzǎ cǎ
    ambarcaţiunea sa avea o uşoarǎ torsionare, consideratǎ neregulamentarǎ de
    organizatori. A primit alta, dar şi aceasta avea o problemǎ: era mai lungǎ
    decât prevedea regulamentul.

    S-a procedat la scurtarea canoei, simplu, cu
    ferǎstrǎul, apoi, pe apǎ, Rotman şi-a arǎtat forţa şi talentul, învingându-i pe
    favoriţii probei: ungurii János Parti şi István Hernek şi sovieticul Ghenadi
    Buharin. A sosit la final cu un avans de 80 de metri faţǎ de urmǎtorul clasat,
    care a fost Parti.


    A urmat finala de la 1000 de metri, unde Rotman era, de
    acum, favorit. A confirmat pronosticurile şi s-a impus din nou, urmat de
    aceasta datǎ de Hernek. Ca şi la 10 mii de metri, medalia de bronz i-a revenit
    lui Buharin.


    A treia medalie de aur obţinutǎ de canoiştii români la
    Melbourne a fost adusǎ de Alexe Dumitru şi Simion Ismailciuc, în proba de
    dublu, pe distanţa de 1000 de metri.



    Peste patru ani, la Roma, canoiştii români n-au mai câştigat decât o medalie.
    Performerul a fost, din nou, Leon Rotman, care s-a întors din capitala Italiei
    cu un bronz câştigat la simplu, pe 1000 de metri.

  • Jurnal românesc – 31.07.2017

    Jurnal românesc – 31.07.2017

    Profesorii din zona
    Cernăuţi care predau limba română sau cursuri în limba română au participat
    timp de 6 zile la Suceava la un stagiu de perfecţionare. Ei au beneficiat de
    cursuri de limba română, spiritualitate românească şi psihopedagogie şcolară,
    dar au vizitat şi Mănăstirile Humorului, Dragomirna, Probota şi Cămârzani. De
    asemenea, profesorii români din Cernăuţi au primit din partea organizatorilor
    medalia ‘Română de nota 10′. În ultima zi, ei au primit diplome din partea
    Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni pentru
    participarea activă la stagiul de pregătire. Cursurile de perfecţionare pentru
    profesorii care predau limbă, cultură şi spiritualitate românească în zona
    Cernăuţi, Ucraina’ au avut loc în perioada 24 – 30 iulie şi au fost organizate
    de Institutul ‘Eudoxiu Hurmuzachi’ pentru românii de pretutindeni, instituţie
    aflată în subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni în parteneriat
    cu Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava,
    Transgaz şi Asociaţia Cadrelor Didactice de Etnie Română din Ucraina.




    Ministrul Muncii, Lia
    Olguţa Vasilescu, a anunţat că Guvernul va emite, săptămâna aceasta, o
    ordonanţă de urgenţă, prin care pensiile speciale nu se vor mai actualiza în
    raport cu salariile celor aflaţi în activitate, ci vor creşte în raport cu rata
    inflaţiei. Ea a menţionat că ordonanţa va intra în vigoare de la jumătatea
    lunii septembrie, dată până la care cei care doresc se pot pensiona în condiţiile
    aflate în vigoare. Lia Olguţa Vasilescu a mai anunţat că indemnizaţia pentru
    creşterea copilului va fi plafonată la 1.800 de euro, maximum cât există în
    Europa în prezent.




    Fenomenul traficului
    de persoane trebuie să fie prevenit şi stăvilit odată pentru totdeauna, susţine
    deputatul Angel Tâlvăr, într-un mesaj adresat cu prilejul Zilei mondiale
    împotriva traficului de persoane, marcată pe 30 iulie. Fost ministru al
    românilor de pretutindeni, Tâlvăr a mai spus
    că statul român are obligaţia de a interveni prompt şi ferm, în sprijinul
    cetăţenilor săi care cad victime acestui flagel, fie că este vorba despre
    sclavia din unele exploatări agricole italiene, despre exploatarea în anumite
    abatoare din Germania, despre reţelele de prostituţie şi cerşetorie din Franţa,
    Marea Britanie ori Belgia. Aceştia trebuie să fie informaţi, protejaţi şi
    susţinuţi în astfel de circumstanţe dramatice, iar cei vinovaţi de astfel de
    abuzuri trebuie să fie sancţionaţi. Angel Tîlvăr afirmă că acţiunile recente
    ale autorităţilor române, în colaborare cu partenerii din celelalte ţări
    europene, demonstrează, de altfel, că Bucurestiul îşi înţelege
    responsabilitatea faţă de propriii cetăţeni, ca şi amploarea extremă a
    flagelului.




    Elevii români
    participanţi la a XXVIII-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Biologie,
    desfăşurată în perioada 23-30 iulie la Warwick University din Coventry
    (Anglia). , au obţinut o medalie de argint, o medalie de bronz şi o menţiune.
    Rareş Streza de la Colegiul Naţional ‘Emil Racoviţă’ din Cluj-Napoca este
    câştigătorul medaliei de argint, iar Gabriel Vlad Sîmbotin de la Liceul Teoretic ‘Mihail Kogălniceanu’
    din Vaslui este deţinătorul medaliei de bronz. George Maier, elev al Liceului
    Teoretic ‘Avram Iancu’ din Cluj-Napoca a intrat în posesia unei menţiuni.
    România participă la Olimpiada Internaţională de Biologie din 1997, olimpicii
    români fiind o prezenţă constantă pe lista medaliaţilor. Ediţia din acest an a
    reunit peste 260 de concurenţi din 68 de ţări.

  • Protili evenimenti a stâmânâl’ei ţi tricu (07.01.2017)

    Guvern nau tru România


    Prezidentul a Consiliului Judeţean Timiş şi fostu deputat, social-democratlu Sorin Grindeanu fu propunerea di premier acceptată, tamam tru penultima dzuua a anlui, di preşedintele Klaus Iohannis. Ma ninti, şeful a statlui nu avea aprukeata, di furn’ii ni cundil’eati şi armasi masi pi nivelu ac speculaţiilor di presă, prima opţiune a liderlui PSD, Liviu Dragnea, tru persoana a fostului ministru a Dezvoltăril’ei, Sevil Shhaideh. Unaoara învestită, aestă prezenţă multu discretă pi scena politică vrea s-agiundzea protlu premier mul’eari şi di pisti musulmană dit istoria ali Românie. Sum şefia administrativă al Grindeanu şi atea politică al Dragnea, PSD şi aliata a lui, ALDE, s-toarna asi, la puteare, după un an di guvernare tehnocrată condusă di Dacian Cioloş, instalată tru brumar 2015, cându babageanili manifestaţii di pi geadei contra ali arusfeti dit clasa politică antrenaseră demisia a pareiil’ei executivi al Victor Ponta.



    Victorie categorică a PSD la alidzerli parlamentari


    Social-democraţii şi liberal-democraţii amintara şi cumandusearea a naului Parlamentu, rezultat dupu scrutinlu dit 11 di andreu. Dragnea easti prezidentu a Cameral’ei a Deputaţlor, a deapoa coprezidentul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, armâne la şefia a Senatului, atea ti, tru arhitectura constituţională, însimneadză doilu om tru stat. PSD a câştigat detaşat alegerile, cu peste 45% din opţiuni. La mare distanţă, cu doar 20 de procente, s-a situat PNL, rezultat care a antrenat demisia liderei liberale, Alina Gorghiu. La câteva luni de la înfiinţare, USR, la origine un ONG transformat în partid, a devenit a treia forţă politică parlamentară, cu 9% la sută din voturi. Au mai depăşit pragul electoral de cinci procente ALDE, UDMR — care a anunţat că va susţine în Parlament Cabinetul Grindeanu, fără să primească portofolii ministeriale — şi PMP, al fostului preşedinte Traian Băsescu. Mai puţin de 40% dintre românii cu drept de vot au mers la urne pentru a-i alege pe cei 465 de deputaţi şi senatori din noul Legislativ. La acest scrutin s-a revenit la sistemul votului pe liste, în locul aşa-numitului uninominal care, în 2012, condusese la un Parlament gonflat, cu 586 de aleşi.



    Premieră electorală la Bucureşti


    Pe 5 iunie, bucureştenii si-au ales, în premieră, un primar femeie şi membru PSD, în persoana senatoarei Gabriela Vrânceanu-Firea. O fostă jurnalistă controversată, intrată în politică de patru ani, Firea a primit 41% din sufragiile unui electorat mult timp considerat preponderent de dreapta. Prezenţa la vot în Bucureşti a fost de numai 33%, mult sub media naţională de 48 de procente. Edilii au fost aleşi într-un singur tur de scrutin, câştigător fiind candidatul care a obţinut majoritatea simplă a voturilor exprimate. Măsura a fost criticată de societatea civilă şi de presă, care afirmă că, in condiţiile unei prezenţe reduse la urne, primarii suferă la capitolul legitimitate.



    Consecvenţă diplomatică


    Politica externă a României şi-a menţinut în 2016 coodonatele consacrate, atât în raport cu aliaţii din NATO şi partenerii din UE, cât şi faţă de Rusia. Ministrul de Externe în cabinetul Cioloş, Lazăr Comănescu, a subliniat permanent importanţa unei relaţii transatlantice cât mai substanţiale şi a pledat pentru întărirea flancului estic al Alianţei. În raport cu ruşii, cuvântul de ordine a fost pragmatismul — mai afirma fostul şef al diplomaţiei de la Bucureşti. Poziţia României a rămas fermă şi în consonanţă cu cea a UE şi NATO în dosarul sancţiunilor economice şi diplomatice aplicate Moscovei.



    Factorul Dodon


    Politica externă a României a vizat, în 2016, la fel ca şi în anii precedenţi, sprijinirea procesului de reformă din Republica Moldova, în perspectiva consolidării drumului european al acestui stat ex-sovietic, majoritar românofon. Relaţiile bilaterale excelente, facilitate de ataşamentul manifest faţă de România al preşedintelui Nicolae Timofti şi de existenţa la Chişinău a unui Guvern şi a unei majorităţi parlamentare declarat pro-occidentale, riscă sa fie perturbate de alegerea ca şef al statului, în noiembrie, a socialistului filorus Igor Dodon. După scrutin, preşedintele Iohannis s-a rezumat să anunţe, într-un comunicat, că “a luat act de votul exprimat de cetăţeni”. În comunicat nu este menţionat numele lui Dodon, practicant al unei retorici virulent antiromâneşti. Iohannis foloseşte doar sintagma “noul preşedinte al Republicii Moldova”, despre care spune va trebui să dea dovadă de înţelepciune şi echilibru în mandatul său.



    Decepţii sportive


    2016 a fost un an mediocru pentru sportul românesc. În august, la Olimpiada de la Rio de Janeiro, România a obţinut doar cinci medalii – una de aur, una de argint şi trei de bronz. Ulterior, un bronz i-a şi fost retras, fiindcă halteroliful care-l obţinuse a fost găsit dopat. Locul 47 în ierarhia pe medalii e cel mai slab înregistrat de olimpicii românii din 1952 încoace. În iunie, la Campionatul European din Franţa, fotbaliştii români au terminat pe ultimul loc în Grupa A a turneului final. Antrenorul Anghel Iordănescu a fost înlocuit cu germanul Cristoph Daum, primul selecţioner străin din istoria Naţionalei. În primele meciuri din preliminariile pentru Cupa Mondială 2018 din Rusia, însă, nici jocul, nici rezultatele nu s-au ameliorat. La handbal, deşi cotată cu şanse la medalii, Naţionala feminină s-a clasat abia a cincea la Campionatul European din Suedia. În tenis, jucătoarea română cea mai bine cotată, Simona Halep, a terminat anul pe locul patru în ierarhia mondială.


    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Evenimentele interne ale anului 2016

    Evenimentele interne ale anului 2016

    Guvern nou în România


    Preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş şi fost deputat, social-democratul Sorin Grindeanu a fost propunerea de premier acceptată, chiar în penultima zi a anului, de preşedintele Klaus Iohannis. Anterior, şeful statului respinsese, din motive neprecizate şi rămase doar la nivelul speculaţiilor de presă, prima opţiune a liderului PSD, Liviu Dragnea, în persoana fostului ministru al Dezvoltării, Sevil Shhaideh. Odată învestită, această prezenţă foarte discretă pe scena politică ar fi devenit cel dintâi premier femeie şi de confesiune musulmană din istoria României. Sub şefia administrativă lui Grindeanu şi aceea politică a lui Dragnea, PSD şi aliata sa, ALDE, revin, astfel, la putere, după un an de guvernare tehnocrată condusă de Dacian Cioloş, instalată în noiembrie 2015, când uriaşe manifestaţii de stradă împotriva corupţiei din clasa politică antrenaseră demisia echipei executive a lui Victor Ponta.



    Victorie categorică a PSD la alegerile parlamentare


    Social-democraţii şi liberal-democraţii şi-au adjudecat şi conducerea noului Parlament, rezultat în urma scrutinului de pe 11 decembrie. Dragnea e preşedinte al Camerei Deputaţilor, iar copreşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, rămâne la şefia Senatului, ceea ce, în arhitectura constituţională, înseamnă al doilea om în stat. PSD a câştigat detaşat alegerile, cu peste 45% din opţiuni. La mare distanţă, cu doar 20 de procente, s-a situat PNL, rezultat care a antrenat demisia liderei liberale, Alina Gorghiu. La câteva luni de la înfiinţare, USR, la origine un ONG transformat în partid, a devenit a treia forţă politică parlamentară, cu 9% la sută din voturi. Au mai depăşit pragul electoral de cinci procente ALDE, UDMR – care a anunţat că va susţine în Parlament Cabinetul Grindeanu, fără să primească portofolii ministeriale – şi PMP, al fostului preşedinte Traian Băsescu. Mai puţin de 40% dintre românii cu drept de vot au mers la urne pentru a-i alege pe cei 465 de deputaţi şi senatori din noul Legislativ. La acest scrutin s-a revenit la sistemul votului pe liste, în locul aşa-numitului uninominal care, în 2012, condusese la un Parlament gonflat, cu 586 de aleşi.



    Premieră electorală la Bucureşti


    Pe 5 iunie, bucureştenii si-au ales, în premieră, un primar femeie şi membru PSD, în persoana senatoarei Gabriela Vrânceanu-Firea. O fostă jurnalistă controversată, intrată în politică de patru ani, Firea a primit 41% din sufragiile unui electorat mult timp considerat preponderent de dreapta. Prezenţa la vot în Bucureşti a fost de numai 33%, mult sub media naţională de 48 de procente. Edilii au fost aleşi într-un singur tur de scrutin, câştigător fiind candidatul care a obţinut majoritatea simplă a voturilor exprimate. Măsura a fost criticată de societatea civilă şi de presă, care afirmă că, in condiţiile unei prezenţe reduse la urne, primarii suferă la capitolul legitimitate.



    Consecvenţă diplomatică


    Politica externă a României şi-a menţinut în 2016 coodonatele consacrate, atât în raport cu aliaţii din NATO şi partenerii din UE, cât şi faţă de Rusia. Ministrul de Externe în cabinetul Cioloş, Lazăr Comănescu, a subliniat permanent importanţa unei relaţii transatlantice ‘cât mai substanţiale’ şi a pledat pentru întărirea flancului estic al Alianţei. În raport cu ruşii, cuvântul de ordine a fost pragmatismul – mai afirma fostul şef al diplomaţiei de la Bucureşti. Poziţia României a rămas fermă şi în consonanţă cu cea a UE şi NATO în dosarul sancţiunilor economice şi diplomatice aplicate Moscovei.



    Factorul Dodon


    Politica externă a României a vizat, în 2016, la fel ca şi în anii precedenţi, sprijinirea procesului de reformă din Republica Moldova, în perspectiva consolidării drumului european al acestui stat ex-sovietic, majoritar românofon. Relaţiile bilaterale excelente, facilitate de ataşamentul manifest faţă de România al preşedintelui Nicolae Timofti şi de existenţa la Chişinău a unui Guvern şi a unei majorităţi parlamentare declarat pro-occidentale, riscă sa fie perturbate de alegerea ca şef al statului, în noiembrie, a socialistului filorus Igor Dodon. După scrutin, preşedintele Iohannis s-a rezumat să anunţe, într-un comunicat, că a luat act de votul exprimat de cetăţeni. În comunicat nu este menţionat numele lui Dodon, practicant al unei retorici virulent antiromâneşti. Iohannis foloseşte doar sintagma noul preşedinte al Republicii Moldova, despre care spune va trebui să dea dovadă de înţelepciune şi echilibru în mandatul său.



    Decepţii sportive


    2016 a fost un an mediocru pentru sportul românesc. În august, la Olimpiada de la Rio de Janeiro, România a obţinut doar cinci medalii – una de aur, una de argint şi trei de bronz. Ulterior, un bronz i-a şi fost retras, fiindcă halteroliful care-l obţinuse a fost găsit dopat. Locul 47 în ierarhia pe medalii e cel mai slab înregistrat de olimpicii românii din 1952 încoace. În iunie, la Campionatul European din Franţa, fotbaliştii români au terminat pe ultimul loc în Grupa A a turneului final. Antrenorul Anghel Iordănescu a fost înlocuit cu germanul Cristoph Daum, primul selecţioner străin din istoria Naţionalei. În primele meciuri din preliminariile pentru Cupa Mondială 2018 din Rusia, însă, nici jocul, nici rezultatele nu s-au ameliorat. La handbal, deşi cotată cu şanse la medalii, Naţionala feminină s-a clasat abia a cincea la Campionatul European din Suedia. În tenis, jucătoarea română cea mai bine cotată, Simona Halep, a terminat anul pe locul patru în ierarhia mondială.

  • Sportul ca război și războiul ca sport

    Sportul ca război și războiul ca sport

    Jocurile olimpice există pentru a nu fi război. Grecii din antichitate au avut ideea și forța morală de a se întrece în arena sportivă în loc de a se război până la distrugere. Uimirea este mare pentru noi, oamenii contemporani, care știm legende cumplite despre războaiele antichității, lupte cu mult sânge și fapte de vitejie care alimentau cântecele și cronicile.



    Vechii greci erau divizați în mici state și foarte multe interese care îi făceau să se lupte între ei. Se uneau doar împotriva unui invadator străin și perioadele de pace erau rare. Atunci, cu mii de ani în urmă, grecii au inventat întrecerile sportive ca tehnică rapidă și eficientă de instaurare a păcii. Istoria nu a mai creat și nici nu a găsit un astfel de mecanism ce depășește speranțele și eficiența oricărei diplomații. În societatea care permitea o astfel de pace existau nu numai războaie dar și filosofie, artă, cultură și știință. Este celebra civilizație antică grecească cea în care pacea începea odată cu jocurile olimpice.



    Din străfundurile pământului, arheologii scot urme tot mai uimitoare a unor vremuri de acum două milenii capabile să ne uimească și să ne restrângă lista descoperirilor și a invențiilor moderne. Statuile îi arată pe sportivii-soldați într-o incredibilă estetică dezvoltată de oameni pe care îi considerăm primitivi. Grecii au inventat și politica, în termenii esențiali în care funcționează și astăzi.



    Desigur, nu putem uita că democrația a fost inventată de grecii antici, este chiar un cuvânt grecesc ca multe noțiuni ale prezentului. Jocurile olimpice, ca simple întreceri sportive, au fost la rândul lor uitate, au intrat în pământul gros al trecutului istoric. Au fost redescoperite la sfârșitul secolului al XlX-lea și cu mult entuziasm reactivate. Din păcate, sensul făcător de pace al întrecerilor olimpice nu a mai fost descoperit, nici în săpăturile arheologice și nici în mintea sau sufletul oamenilor.



    Nu o dată am atras atenția asupra primelor jocuri olimpice moderne, inventate de greco-românul Evanghelie Zappa, în special cu banii câștigați din afacerile din România de acum două secole. Dar cele mai cunoscute și care au intrat în calculele primei pagini sunt jocurile olimpice ale lui Pierre de Coubertin, cel care se năștea cam când Zappa plătea cu totul primele întreceri olimpice din Atena desfășurate după mii de ani.



    Jocurile olimpice moderne nu numai că nu au oprit vreun război dar au și avut mult de suferit din cauza lor. Când au vorbit tunurile, jocurile olimpice au fost amânate. Politica, de multe ori, a concurat în întrecerile sportive, într-o luptă inegală. Deși atunci s-a crezut că politica a câștigat, peste timp tot atleții au avut câștig de cauză iar istoria a reținut doar performanțele lor, inclusiv pe cele morale. Sportivii au un templu etern în memoria oamenilor, dictatorii au doar o amintire cumplită.



    Vorbim din nou despre sport, spirit olimpic și război pentru că este vremea unei noi competiții olimpice, prima din sudul Americii, cea din Brazilia. Nici acum nu se va opri vreun război. Mai mult, omenirea se află în situația stranie în care civilii sunt omorâți în numele unor idei nobile, religioase. Războaiele de astăzi sunt și ele stranii sau, oricum, nu mai au fața tradițională de altădată. Nu mai există armate și reguli ci doar civili înarmați care nu au nicio reținere în a distruge și a omorî cât mai mult. Întrecerile cinstite nu au nicio șansă în fața dezlănțuirii de barbarie.



    Vechii greci, care au inventat olimpismul, aveau onoare, umanism și sinceritate. Așa ceva lipsește celor care astăzi mânuiesc arme și transformă în arme ceea ce omul a inventat ca să îi fie mai bine și mai ușor. Acesta este paradoxul vremurilor moderne: când avem tot ce ne trebuie că să fie pace, aproapele nostru se transformă în criminal.



    La Jocurile olimpice de la Rio participă o echipă a celor fără de țară, a sportivilor care s-au refugiat pentru a scăpa măcar cu viață. Este un efect direct al războiului asupra olimpismului, războiul nu încetează și le ia sportivilor dreptul la drapel și mândire națională. Este, iată, o victorie a ideii olimpice asupra războiului, o rază a păcii care va câștiga întotdeauna

  • Eu aleg România, un nou record

    Eu aleg România, un nou record

    Cele 100 de poveşti de aur ale sportului românesc, prezentate în ediţia 2016 Eu aleg România, în format audio şi video pe frecvenţele Sudiourilor Regionale Radio România, online pe eualegromania.ro sau pe paginile reţelelor de socializare dedicate proiectului au atras peste 10,5 milioane de aprecieri, un nou semn de mulţumire pentru campionii nostri.



    Eu aleg România nu intră în vacanţă. Povestea de aur a sportului românesc continuă la Jocurile Olimpice de la Rio.


    Radio România este acolo pentru voi. Ştafeta performanţei a fost predată şi o ţară întregă le tine pumnii sportivilor români. Hai România!

  • Sport Club RRI: Atletism

    Sport Club RRI: Atletism

    La Amsterdam au avut loc, zilele trecute,
    Campionatele Europene de atletism. A fost ultima verificare de înalt nivel
    dinaintea Jocurilor Olimpice de la Rio, programate a începe în data de 5 august.
    Rezultatele sportivilor români nu au fost impresionante. Delegaţia tricolorǎ nu
    a câştigat nicio medalie. Cel mai bun rezultat a fost locul 5 obţinut de echipa
    femininǎ de semimaraton. Timpul cumulat al atletelor Monica Mădălina Florea,
    Paula Todoran şi Andreea Alina Piscu a fost de 3 ore, 40 de minute şi 59 de
    secunde, la exact un minut de medalia de bronz. Aurul a revenit Portugaliei,
    urmată de Italia, de Turcia şi de Belarus. La individual feminin, Monica Florea
    s-a clasat a şaptea.


    Un rezultat bun a obţinut şi Andrei Toader.
    El s-a clasat pe locul 6 în finala probei masculine de aruncare a greutăţii.
    Cea mai bunǎ aruncare a sa a mǎsurat 20 de metri şi 26 de centimetri. Toader,
    sportiv in vârstǎ de19 ani, a fost medaliat cu argint la Europenele de juniori
    desfăşurate anul trecut în Suedia. La Amsterdam, el a fost singurul
    reprezentant al ţării noastre în finala de la aruncarea greutǎţii.


    Dintre sportivii care au dezamǎgit, trebuie
    amintit Marian
    Oprea, fost vicecampion olimpic la triplusalt, care nu a ajuns nici mǎcar în
    finalǎ. In calificǎri a avut o singurǎ sǎriturǎ valabilǎ, iar aceea a
    mǎsurat doar 15 metri şi 40 de
    centimetri. În 2014, la Europenele de la Zürich, Oprea s-a clasat al 5-lea, cu
    o sǎriturǎ de 16 metri şi 94 de centimetri, deci cu mai bine de un metru şi
    jumǎtate peste ce a reuşit anul acesta. El face totuşi parte din locul pentru
    Jocurile Olimpice de la Rio, alǎturi de alţi 17 sportivi români.

  • Sport Club RRI: Atletism

    Sport Club RRI: Atletism

    La Amsterdam au avut loc, zilele trecute,
    Campionatele Europene de atletism. A fost ultima verificare de înalt nivel
    dinaintea Jocurilor Olimpice de la Rio, programate a începe în data de 5 august.
    Rezultatele sportivilor români nu au fost impresionante. Delegaţia tricolorǎ nu
    a câştigat nicio medalie. Cel mai bun rezultat a fost locul 5 obţinut de echipa
    femininǎ de semimaraton. Timpul cumulat al atletelor Monica Mădălina Florea,
    Paula Todoran şi Andreea Alina Piscu a fost de 3 ore, 40 de minute şi 59 de
    secunde, la exact un minut de medalia de bronz. Aurul a revenit Portugaliei,
    urmată de Italia, de Turcia şi de Belarus. La individual feminin, Monica Florea
    s-a clasat a şaptea.


    Un rezultat bun a obţinut şi Andrei Toader.
    El s-a clasat pe locul 6 în finala probei masculine de aruncare a greutăţii.
    Cea mai bunǎ aruncare a sa a mǎsurat 20 de metri şi 26 de centimetri. Toader,
    sportiv in vârstǎ de19 ani, a fost medaliat cu argint la Europenele de juniori
    desfăşurate anul trecut în Suedia. La Amsterdam, el a fost singurul
    reprezentant al ţării noastre în finala de la aruncarea greutǎţii.


    Dintre sportivii care au dezamǎgit, trebuie
    amintit Marian
    Oprea, fost vicecampion olimpic la triplusalt, care nu a ajuns nici mǎcar în
    finalǎ. In calificǎri a avut o singurǎ sǎriturǎ valabilǎ, iar aceea a
    mǎsurat doar 15 metri şi 40 de
    centimetri. În 2014, la Europenele de la Zürich, Oprea s-a clasat al 5-lea, cu
    o sǎriturǎ de 16 metri şi 94 de centimetri, deci cu mai bine de un metru şi
    jumǎtate peste ce a reuşit anul acesta. El face totuşi parte din locul pentru
    Jocurile Olimpice de la Rio, alǎturi de alţi 17 sportivi români.