Radio România Internațional

Tag: olimpiada

  • Sportivul săptămânii: Pugilistul Mihai Nistor

    Sportivul săptămânii: Pugilistul Mihai Nistor

    Boxerii români au avut şapte clasări pe podium la tradiţionalul turneu internaţional de box Centura de Aur, găzduit anul acesta de oraşul Iaşi. Mihai Nistor, singurul pugilist român calificat la Olimpiada de la Rio, a cucerit singura medalie de aur a românilor, la categoria +91 kilograme supergrea. Nistor l-a învins la puncte, cu 2-1, pe croatul Filip Hrgovic.



    Prima confruntare dintre croat şi Nistor avusese loc în 2015, la Sofia, la Campionatele Europene, unde Hrgovic se impusese cu 2-1. Celelalte medalii de la ”Centura de Aur” au fost cucerite de Daniel Costea, care a luat argintul la categoria 64 kilograme, Florin Bujor şi Ionuţ Vulpe, ambii categoria 52 kilograme, Andrei Arădoaie la categoria 81 kilograme, Cătălin Cristea şi Alexandru Machedon, ambii la categoria 91 kilograme, au luat medalii de bronz. Pentru performanţa sa, Radio România Internaţional îl declară pe pugilistul Mihai Nistor sportivul săptămânii.



    Nistor s-a născut pe 5 septembrie 1990 la Bacău. Are 1,83 metri şi 105 kilograme. A început boxul la 15 ani şi după o accidentare a fost pe punctul să se retragă din activitate. A fost convins de antrenorul Relu Auraş să revină asupra deciziei sale şi, în 2010, la 20 de ani, a devenit campion naţional al României la seniori. În acelaşi an 2010 participă la Beijing la World Combat Games unde a cucerit medalia de argint la categoria sa +91 de kilograme fiind învins de Zhang Zhilei, vicecampion olimpic în 2008.



    La Europenele din 2011 de la Ankara a cucerit medalia de argint, iar la Europenele din 2015 de la Samokov din Bulgaria a luat bronzul. A trecut la semiprofesionism în 2012 la clubul Astana Arlans din cadrul campionatului World Series of Boxing şi a încheiat sezonul 2012-2013 pe locul 1 cu echipa kazahă. În sezonul următor s-a transferat la echipa Italia Thunder. În 2014 a fost cooptat în AIBA Pro Boxing, iar victoria împotriva marocanului Mohammed Arjaoui i-a asigurat calificarea la Jocurile Olimpice de vară din 2016. În septembrie 2015 a trecut prin knock-out tehnic de germanul Erik Pfeifer, deţinătorul centurii APB la supergrei, şi a devenit campion mondial.

  • Sportivul săptămânii – Gimnastul Andrei Muntean

    Sportivul săptămânii – Gimnastul Andrei Muntean

    La sfârşitul sǎptǎmânii trecute au avut loc, la Cluj, Campionatele Naţionale de gimnasticǎ ale României. Dupǎ 36 de ani, gimnastica a revenit în municipiul ardelean, de aceastǎ datǎ într-o salǎ modernǎ, cu 7000 de locuri, una dintre cele mai frumoase din România. Competiţia de la Cluj a fost prima întrecere naţionalǎ de top de dupǎ ratarea calificǎrii echipelor României la Jocurile Olimpice de la Rio.



    Vineri a avut loc concursul masculin, iar sâmbatǎ, cel feminin. La individual compus, campionii României sunt Andrei Muntean şi Larisa Iordache. Duminicǎ s-au desfǎşurat finalele pe aparate. La feminin, campioană naţională la paralele este Larisa Iordache. La bârnǎ s-a impus Cătălina Ponor, care s-a clasat pe prima poziţie şi la sol. La sărituri, pe primul loc s-a situat Denisa Golgotă.



    La băieţi, campion naţional la sol şi sǎrituri este Marian Drăgulescu. La paralele, primul a fost Andrei Muntean, la fel ca la inele. La cal cu mânere, pe primul loc s-a clasat Cristian Băţagă, iar la bară, campion naţional este Andrei Groza.



    In urma acestor rezultate, Radio România Internaţional l-a desemnat pe Andrei Muntean Sportivul Sǎptǎmânii. Cu trei medalii de aur, el a fost cel mai titrat sportiv al competiţiei de la Cluj.

    Andrei Muntean s-a nǎscut la Sibiu, în data de 30 ianuarie 1993. A obţinut primul sǎu mare rezultat în 2010, la Campionatele Europene de la Birmingham, când a câştigat medalia de argint la paralele, în concursul juniorilor. In 2011 a fost cooptat în lotul de seniori al României. In 2014 a câştigat primul său titlu naţional la individual compus, performanţǎ repetatǎ în 2015 şi 2016.


  • Sportivul săptămânii: Spadasina Simona Gherman

    Sportivul săptămânii: Spadasina Simona Gherman

    Finala probei individuale feminine de spadă de la campionatele europene de scrimă desfăşurate la sfârşitul săptămânii trecute la Torun în Polonia a fost una românească. S-au înfruntat Simona Gherman şi Ana Maria Popescu, două colege de club şi prietene. Învingătoare cu 9-5, Simona Gherman a câştigat meciul şi medalia de aur devenind campioană europeană, iar Ana Maria Popescu a cucerit argintul şi titlul de vicecampioană continentală.



    Pe tabloul principal al probei, Simona Gherman le-a învins succesiv pe franţuzoaica Josephine Coquin cu 13-12 şi pe estoniencele Irina Embrich cu 15-11 şi Julia Beljajeva cu 15-12. În sferturi, Gherman a trecut de nemţoaica Monika Sozanska cu 13-10, iar în semifinale de poloneza Renata Knapik-Miazga cu 15-12.



    Proba individuală de spadă feminin de la Torun a fost dominată cu autoritate de către românce. În afara celor două finaliste, Simona Pop a ocupat locul 7 după ce a cedat în sferturi cu 9-15 în faţa Anei Maria Popescu, cealaltă finalistă. Pentru performanţa sa, Radio România Internaţional o declară pe Simona Gherman sportiva săptămânii.



    Simona Gherman s-a născut în 1985 la Bucureşti şi s-a specializat în spadă la Clubul Sportiv al Armatei Steaua. Are 1,70 metri şi joacă cu mâna dreaptă. A fost de două ori campioană mondială pe echipe, în 2010 la Paris şi în 2011 la Catania, şi vicecampioană mondială cu echipa României în 2015 la Moscova. De cinci ori a fost campioană europeană cu echipa României în 2008 la Kiev, în 2009 la Plovdiv, în 2011 la Sheffield, în 2014 la Strasbourg şi în 2015 la Montreux.



    Prin performanţa de la Torun, Simona Gherman îşi înscrie în palmaresul personal al doilea titlu continental la spadă individual, după cel din 2012 la Legnano unde câştiga medalia de aur într-o altă finală românească disputată atunci împotriva Ancăi Măroiu. La Legnano, Simona Gherman devenea vicecampioană continentală cu echipa României şi în 2014 la Strasbourg cucerea bronzul la individual.



    La Olimpiada de la Londra din 2012, românca a fost învinsă, la limită, în sferturile de finală de ucraineanca Iana Şemiakina, care a câştigat aurul. Între 2012 şi 2014, Simona Gherman s-a retras temporar din activitate pentru a naşte şi a-şi creşte fiica.

  • Sport Club RRI – Kaiac-canoe

    Sport Club RRI – Kaiac-canoe

    Campionatele Mondiale de kaiac-canoe, încheiate duminică la Milano, au adus României două performanţe majore. Cea mai mare a fost victoria echipajului de canoe 4, pe distanţa de 1000 de metri. Alcătuit din Leonid Carp, Petre Condrat, Iosif Chirilă şi Ştefan Andrei Strat, echipajul român s-a impus categoric, după ce a dominat cursa de la start la sosire. Medaliile de argint au revenit Ucrainei, iar cele de bronz, echipajului Ungariei.



    La această victorie se adaugă calificarea directă la Jocurile Olimpice de anul viitor a echipajului de kaiac 4 în proba de 1000 m. Traian Neagu, Cătălin Turceag, Daniel Burciu şi Petruş Gavrilă au încheiat finala pe locul 7. Primele 10 locuri au obţinut biletele pentru Rio.


    Din păcate, proba de canoe 4 — 1000 de metri, câştigată, cum am mai spus, de echipajul României, nu este olimpică şi nu figurează în calendarul Jocurilor de la Rio.



    Dintre prestaţiile celorlalţi sportivi tricolori, a surprins slaba evoluţie a celor doi campioni mondiali en titre la canoe dublu – 1000 metri, Liviu Alexandru Dumitrescu şi Victor Mihalachi. Ei s-au clasat pe locul 4 în semifinală, ratând accesul în ultimul act. Dumitrescu şi Mihalachi au tras astfel în finala B, pe care au câştigat-o, fapt ce le-a adus locul 10 la finalul Campionatelor Mondiale. Doar primele şase echipaje şi-au asigurat însă calificarea la Jocurile Olimpice.



    În proba de canoe dublu – 1000 m, Europa mai are un singur loc rezervat pentru Rio. Acesta va fi pus la bătaie anul viitor, la Campionatele Europene. Lupta pentru ultimul bilet rămas va fi grea, mai ales că au rămas pe dinafară echipaje puternice, printre care cel al Germaniei, campion olimpic în 2012.

  • Jurnal românesc – 21.07.2015

    Jurnal românesc – 21.07.2015

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat luni decretul privind legea alegerilor parlamentare şi organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. Legea alegerilor legislative stabileşte că la următoarele scrutine se va reintroduce votul pe liste, practicat până în 2008. Actul normativ prevede ca numărul aleşilor să scadă cu mai mult de 100. Astfel, numărul deputaţilor şi senatorilor va fi de maximum 466, din care 6 parlamentari din partea diasporei, faţă de 588 în prezent. Se păstrează pragul electoral de 5% pentru partide, dar se instituie un prag care variază între 8 şi 10% pentru alianţele electorale. Actul normativ mai prevede că Autoritatea Electorală Permanentă va avea statutul de unică autoritate de management electoral, inclusiv pentru organizarea şi desfăşurarea procesului electoral din străinătate. În diaspora vor fi organizate secţii de votare şi în localităţile unde locuiesc cel puţin 100 de alegători români, potrivit Registrului Electoral. Condiţia este ca aceştia să se înscrie în registru printr-o cerere scrisă adresată Autorităţii în care să specifice adresa de reşedinţă în statul respectiv.



    Elevul Mircea Dan Mirea, clasa a XII-a la Colegiul Naţional “Fraţii Buzeşti” din Craiova, a cucerit prima medalie de aur pentru România la Olimpiada Internaţională de Biologie, informează Ministerul Educaţiei. Ediţia din acest an — a 26-a, s-a desfăşurat în Danemarca (Aarhus) şi a reunit 239 de elevi din 62 de ţări. Anul trecut, el a obţinut medalia de argint la aceeasi competiţie, care a avut loc în Indonezia. La actuala ediţie a Olimpiadei, alţi 2 elevi români – Alexandru Ionuţ Duţă (clasa a XII-a, Colegiul Naţional “Ion Minulescu” din Slatina) şi Bogdan Ionuţ Sisca Jippa (clasa a XI-a, Colegiul Naţional “Mihai Viteazul” din Bucureşti) au câştigat medalii de bronz. România participă la Olimpiada Internaţională de Biologie începând din 1997, dar până acum a cucerit doar medalii de argint şi bronz.



    Cei peste 130 de mii de turişti prezenţi week-end ul trecut, cel mai aglomerat din acest an, pe litoral, au cheltuit pe cazare, mâncare şi distracţie aproape 12 milioane de euro, potrivit reprezentanţilor Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). Pe mâncare, cheltuielile au ajuns la 4,1 milioane de euro, cazarea a costat 4,6 milioane de euro, iar pentru distracţie turiştii au alocat în total 2,8 milioane de euro.



    Peste 2.000 de cadre medico-sanitare, dintre care 1.100 medici şi 1.057 asistenţi medicali, au ridicat, în primul semestru din 2015, certificatele de recunoaştere a pregătirii efectuate în România pe baza cărora pot să lucreze în spitale din alte ţări din UE, potrivit Ministerului Sănătăţii. Cele mai multe certificate au fost solicitate de medici, stomatologi, asistenţi medicali generalişti şi moaşe. Potrivit cifrelor oficiale, din 1989 şi până acum, au plecat să lucreze în alte ţări 24 de mii de medici români.



    Jumătate dintre pensionarii de asigurări sociale de stat, adică aproximativ 2,3 milioane de persoane, au pensii mai mici de 800 de lei, la sfârşitul primului trimestru, arată datele publicate recent de Casa Naţională de Pensii Publice. Potrivit Ministerului Muncii, la 31 martie 2015, erau 5,1 milioane de pensionari şi 4,5 milioane de salariaţi, adică 1,14 pensionari la un salariat. 91% la sută erau pensionari de asigurări sociale de stat şi circa 9% pensionari agricultori.

  • Jurnal românesc – 24.07.2014

    Jurnal românesc – 24.07.2014

    O delegaţie a FMI se află, în aceste zile, la Bucureşti. Experţii internaţionali discută cu reprezentanţi ai Ministerului de Finanţe despre prima rectificare a bugetului statului pe 2014. Vizita are loc în contextul în care, la sfârţitul acestei săptămâni, Ministerul trebuie să publice datele privind execuţia bugetului consolidat pe primul semestru al anului. Deficitul bugetului general consolidat a scăzut la 0,24% din PIB după primele cinci luni din acest an, potrivit celor mai recente date publicate de Ministerul Finanţelor. Pentru anul în curs, autorităţile române şi FMI au convenit asupra unui deficit bugetar de 2,2% din PIB, după ce România a încheiat anul trecut cu unul de 2,5%.



    Circa 62% dintre locurile de muncă din România sunt în pericol să dispară din cauza automatizării activităţilor, rata fiind cea mai ridicata din UE, unde media se situează la 54%, relevă un studiu al institutului Bruegel. Conform documentului, Croaţia are un risc de automatizare a locurilor de muncă de aproape 58%, Bulgaria şi Polonia – 56%, Germania – 51%, iar Olanda, Luxemburg şi Franta de 49%. Potrivit specialiştilor, ţările de la periferia zonei euro vor suferi cel mai mult, având în vedere că dezvoltarea capacităţii roboţilor de a învăţa şi creşterea mobilităţii acestora vor afecta în principal locurile de muncă cu salarii mici şi cerinţe reduse în privinţa calificării, imune în trecut la automatizare.



    Oraşul Suceava din nordul României va găzdui în perioada 2-10 august, Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică. La eveniment sunt aşteptaţi peste 550 de concurenţi şi examinatori din toată lumea. Concursul este structurat pe patru probe: teoretica, analiza datelor astronomice, probă practică şi probă pe echipe. Organizatorii au pregătit logistica necesară şi au antrenat voluntari şi ghizi care se vor ocupa de participanţii la concurs constituiţi în 45 echipaje din 38 de ţări. Până în prezent, Olimpiada a fost găzduită de Thailanda, Indonezia, Iran, Polonia, China, Brazilia şi Grecia. România a participat la această competiţie încă de la prima ediţie, iar în 2013 elevii români au caştigat cinci medalii – două de aur, două de argint şi una de bronz – acesta fiind cel mai bun rezultat al României în istoria participării la competiţie.



    Preşedintele român, Traian Băsescu, a decis să retrimită în Parlament, spre reexaminare, proiectul de lege privind reducerea cu 5% a contribuţiei plătite de angajator la asigurările sociale. Şeful statului a precizat că susţine această masură, pe care o consideră bună, însă are obiecţii legate de sursele de finanţare ale deficitului creat la fondul de pensii. În replică, premierul Victor Ponta a reiterat faptul că reducerea CAS la angajator este susţinută de rezultatele economice. Măsura este sprijinită şi de mediul de afaceri, care doreşte ca aceasta să fie sustenabilă pe termen lung.



    Ministrul român al muncii, Rovana Plumb, şi cel al românilor de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, participă, la Madrid, la Forumul internaţional pe tema politicilor publice de muncă. Ei au programată şi o întâlnire cu reprezentanţii comunităţii româneşti din capitala Spaniei. Miercuri, cei doi oficiali români s-au deplasat, în estul Spaniei, la Alicante, unde o tragedie rutieră a curmat viaţa a opt români, printre care şi doi copii. Cauzele accidentului sunt, în continuare, cercetate. Potrivit presei, impactul s-a produs după ce una din roţile unui camion a explodat, iar şoferul a pierdut controlul şi a intrat pe contrasens, unde s-a izbit frontal cu microbuzul românilor.

  • Jurnal românesc – 22.07.2014

    Jurnal românesc – 22.07.2014

    Preşedintele Traian Băsescu a anunţat că la reuniunea de marţi, de la Varşovia, a şefilor de stat din Europa Centrală şi de Est, va ridica problema sprijinirii Republicii Moldova, în contextul noilor interdicţii impuse de Federaţia Rusă la importurile de fructe şi vinuri din această ţară. Potrivit lui Băsescu, acestea constituiau principalul motor de comerţ exterior în perioada de toamnă pentru ţara vecină. Premierul pro-occidental de la Chişinau, Iurie Leancă, a calificat drept inexplicabila decizia Rusiei de a interzice importul de fructe şi conserve din Republica Moldova pe motiv că ar fi infestate. Guvernul de la Chisinau caută soluţii la decizia Moscovei. Embargoul instituit de Rusia survine după ce, luna trecută, Chişinăul a ratificat acordurile de asociere si liber schimb cu UE.



    Elevii români au obţinut cinci medalii, dintre care două de aur, două de argint şi una de bronz, la Olimpiada Internaţională de Fizică din Kazahstan. Datorită acestui rezultat, România s-a clasat pe primul loc în Europa, respectiv pe locul 10 la nivel mondial, potivit Ministerului Educaţiei. Toţi elevii provin de la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti. A 45-a ediţie a Olimpiadei de Fizică a reunit peste 190 de concurenţi din 48 de ţări.



    Ministerul Externe de la Bucuresti a anunţat că 19 cetăţeni români şi membri de familie ai acestora au fost repatriaţi, luni, ca urmare a agravării stării de insecuritate din ultimele zile din Fâşia Gaza. La solicitarea autorităţilor din Ungaria vecina, împreună cu grupul de cetăţeni români a fost evacuat şi repatriat şi un cetăţean maghiar. A fost cea de-a doua operaţiune de evacuare a cetăţenilor români din momentul declanşării conflictului din regiune, pe 8 iulie. Saptamina trecuta , 84 de cetăţeni români şi membri de familie ai acestora au fost repatriaţi din Gaza.



    Unul din 3 români preferă să lucreze în străinătate în domeniul hotelier şi în turism, relevă un studiu realizat pe primele 6 luni ale acestui an de o agenţie naţională de intermediere a forţei de muncă în străinătate, cu sediul la Tîrgu-Mureş. Pe locurile următoare se afla construcţiile, agricultura, transporturile şi îngrijirea bătrânilor.



    La Sulina continuă, până pe 27 iulie, cea de-a doua etapă a proiectului Basm românesc”, iniţiat de Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, în iunie 2013. Această constă în selectarea copiilor participanţi la taberele ARC 2014, care se remarcă prin calităti artistice, pentru punerea în scenă, în regia cunoscutul regizor de teatru Anca Colţeanu, a spectacolului Basm românesc”, după cartea cu acelasi nume, scrisă de copiii români din ţară dar şi din afara graniţelor – Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Grecia, Italia, Spaniașsi Belgia. Premiera va avea loc la finalul celei de-a VI-a ediţii a programului de tabere ARC, finanţat şi organizat de către MAE — Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului.

  • Jurnal românesc – 24.06.2014

    Jurnal românesc – 24.06.2014

    Ministerul Afacerilor Externe — Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) organizează, între 17 şi 24 august, la Costineşti, a 2-a ediţie a programului Diaspora Estival”. Evenimentul, destinat exclusiv românilor din afara graniţelor ţării, are ca principal obiectiv organizarea unor ateliere de lucru structurate pe următoarele domenii: afirmarea identităţii culturale şi dreptul la educaţie; integrare prin mass-media şi dialog intercultural; rolul diasporei române în promovarea inovaţiei şi dezvoltării durabile în România; integrare socială şi economică – perspectivă a comunităţii româneşti. Ca element de noutate, în cadrul programului va fi introdus un seminar de formare în domeniul managementului de proiect, accesare fonduri europene, transfrontaliere, publice şi nerambursabile. Persoanele interesate pot lua parte la eveniment prin completarea unui formular de participare. Acesta trebuie transmis către DPRRP până pe 20 iulie, pe adresa de email dprrp@mae.ro. Locurile sunt limitate, iar înscrierile se fac pe principiul “primul confirmat, primul înscris”.



    Conducerea Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni a primit, luni, la Bucureşti, vizita viceministrului culturii din Republica Moldova, Igor Şarov, şi a unei delegaţii din care au făcut parte reprezentanţi ai Ministerului Culturii de la Chişinău şi ai Ambasadei Republicii Moldova la Bucureşti, precum şi preşedintele Fundaţiei Syllabus, Eugen Ursu. Cu această ocazie a fost semnat un protocol de colaborare ce vizează proiecte comune culturale, educaţionale şi de cercetare ştiinţifică. Ca un prim pas al colaborării, în perioada 23-27 iunie 2014, Institutul Eudoxiu Hurmuzachi derulează, în parteneriat cu Ministerul Culturii de la Chişinău, Tabăra de istorie şi civilizaţie românească dedicată etnicilor români din Republica Moldova, studenţi ai Facultăţii de Istorie şi Filosofie din cadrul Universităţii de Stat din Moldova. Tinerii participă la activităţi socio-culturale menite să crească gradul de informare al acestora în domenii de interes: istorie, cultură şi civilizaţie românească, dar şi politici europene. În egală măsură, se familiarizează cu mediul academic românesc.



    Ministerul de Externe informează cetăţenii care se deplasează în America Centrală şi Caraibe asupra apariţiei virusului Chikungunya, transmis de ţânţar, care poate conduce la îmbolnăvirea cu dengue. MAE arată că boala debutează cu febră mare, care poate dura până la trei zile, urmată de dureri severe la articulaţii, care, în unele cazuri, pot rămâne definitive şi că nu există nici un tratament specific şi nici un vaccin eficient. În acest context, MAE le recomandă cetăţenilor români să adopte un comportament preventiv, să poarte pantaloni lungi şi cămăşi cu mâneci lungi şi să consulte un medic, dacă se manifestă simptomele acestei boli.



    Lotul de informatică al României a obţinut patru medalii – două de aur, una de argint şi una de bronz – la Olimpiada de Informatică a Europei Centrale, desfăşurată în perioada 18-23 iunie, la Jena (Germania). La această a 21-a ediţie a Olimpiadei au participat 38 de concurenţi din 10 ţări. Prima ediţie s-a desfăşurat în România, în 1994, la Cluj-Napoca, la iniţiativa ţării noastre.



    Cetăţenii străini care doresc să muncească sau să se stabilească în Rusia vor trebui să susţină un test de limbă rusă. Ei vor trebui să cunoască cel puţin 850 de cuvinte în limba rusă, să înţeleagă sensul unei discuţii şi să poată citi măcar propoziţiile simple. Cunoştinţele vor fi atestate printr-un certificat eliberat de către Ministerul rus al Învăţământului. Serviciul Federal rus de Migraţie informează că în 2014, numărul străinilor care şi-au întocmit actele pentru a munci legal în Rusia a crescut cu 30% comparativ cu 2013 — notează agenţia Interfax.

  • Olimpiada de iarnă, la start

    Olimpiada de iarnă, la start

    Situată între malul Mării Negre şi poalele Munţilor Caucaz, Soci a fost multă vreme favorita elitei politice de la Moscova. Pentru a deveni, însă, cu adevărat un oraş olimpic, staţiunea a trăit, în ultimii şase ani, frenezia construcţiilor. S-au ridicat hoteluri şi blocuri, infrastructura a fost modernizată, pârtiile au fost dotate cu echipamente moderne. Costurile sunt enorme — în jurul a 37 de miliarde de euro, ceea ce face din a 22-a ediţie a Olimpiadei de iarnă pe care Soci a fost aleasă să o găzduiască pe parcursul următoarelor peste două săptămâni cea mai scumpă din istoria jocurilor olimpice.



    Preşedintele Vladimir Putin are ambiţia ca această sărbătoare a sporturilor albe, găzduită în premieră de ţara sa, să se constituie într-o ocazie de a arăta lumii o Rusie modernă. Atitudinea represivă a Moscovei faţă de homosexuali, persecutarea celor care se opun puterii, corupţia, atingerile aduse libertăţii presei sau încălcarea drepturilor omului i-au determinat, însă, pe unii lideri cu greutate mondială precum preşedinţii american Barack Obama şi francez François Hollande sau premierul britanic David Cameron să nu participe la ceremonia de deschidere.


    Liderul de la Kremlin speră, totuşi, ca spiritul competiţiei sportive să prevaleze pe parcursul acestei Olimpiade de iarnă. Pe fondul unor măsuri stricte de securitate, impuse de teama unor posibile atentate teroriste comise de islamişti din Caucazul rus, competiţiile au început, deja, cu o cu zi înainte de ceremonia inaugurală.



    Până pe 23 februarie, cei mai buni atleţi mondiali vor încerca să câştige una din cele 294 de medalii puse în joc. Încurajaţi de numeroşi spectatori sosiţi la faţa locului, priviţi la televizor de 3 miliarde de persoane şi scrutaţi de 13 mii de jurnalişti acreditaţi, aproape 3 mii de sportivi, grupaţi în 90 de delegaţii din ţări de pe întreg mapamondul vor încerca să-şi pună amprenta, prin victorii dintre cele mai răsunătoare, asupra acestor jocuri extrem de aşteptate.



    România va fi reprezentată de 24 de sportivi înscrişi la 8 discipline — schi alpin, schi fond, biatlon, sărituri cu schiurile, patinaj artistic, bob, sanie şi skeleton. Potrivit secretarului general al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, Ioan Dobrescu, o clasare a unui sportiv român în primele zece locuri ar echivala cu o medalie, iar o poziţie în primele 20 ar fi considerată o performanţă deosebită, în condiţiile în care la competiţia din 1968, de la Grenoble, din Franţa, România a cucerit singura sa medalie din istoria participărilor la Jocurile Olimpice de iarnă — bronz — prin echipajul de bob-2 persoane, alcătuit din Ion Panţuru şi Nicolae Neagoe.

  • Sport Club RRI – Sportivii români la Olimpiada de la Soci

    Sport Club RRI – Sportivii români la Olimpiada de la Soci

    La sfârşitul acestei săptămâni debutează unul dintre cele mai importante evenimente sportive ale anului 2014: Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci. La competiţii va lua parte şi o delegaţie română. Către Rusia a plecat, din Bucureşti, o echipă compusă din 44 de persoane, dintre care 24 de sportivi şi 20 de antrenori şi oficiali.


    Port-drapelul delegaţiei române este biatlonista Eva Tofalvi. Ea participă la a cincea ediţie a Jocurilor din carieră şi este sportiva română cu cele mai mari şanse la o poziţie bună în clasamentele finale. Concret, Eva are ca obiectiv intrarea între primele zece, performanţă care, în opinia specialiştilor, îi este la îndemână.



    România a obţinut o singură medalie la Jocurile Olimpice de iarnă. Performanţa s-a înregistrat în 1968, la bob, şi a fost realizată de perechea Nicolae Neagu / Ion Panţuru. Şi la ediţia actuală a Jocurilor, echipa cea mai numeroasă din cadrul delegaţiei române, mai exact opt sportivi, concurează în probele de bob. Alţi patru se vor întrece la sanie, câte trei la schi alpin şi schi fond, câte doi la biatlon şi skeleton, apoi câte unul la patinaj artistic şi la sărituri cu schiurile.



    Interesant este că cea mai mare delegaţie de sportivi nu este cea a ţării gazdă. Rusia va fi reprezentată de 223 de sportivi, în timp ce Statele Unite vin cu 230 de competitori. In total, vor lua startul la întreceri peste 3000 de sportivi din circa 90 de ţări. La Jocuri sunt aşteptaţi şi 13 mii de ziarişti. Competiţiile vor atrage, potrivit estimărilor, în jur de trei miliarde de telespectatori.


    Ceremonia de deschidere va avea loc vineri, 7 februarie.

  • Declinul sportului românesc

    Declinul sportului românesc

    Într-o ţară ca România, unde se investeşte prea puţin în educaţie, sănătate sau cercetare, adică în viitorul său, să vorbeşti despre resurse importante alocate sportului poate părea, după caz, o naivitate, o glumă sau o pretenţie exagerată. Asta deşi, în ultimele decenii, în România a prins contur o incontestabilă tradiţie a sportului de înaltă performanţă. E adevarat, multe dintre marile succese ale campionilor români în arenele lumii au fost repurtate în urmă cu 20, 30, chiar 40 de ani, când sportul se afla, încă, în epoca sa romantică, în care talentul putea fi suficient. Sportul, însă, a evoluat, asemenea altor domenii, iar talentul, oricât de mare ar fi el, neşflefuit sau doar parţial finisat, nu mai garantează excelenţa. Pentru că, în primul rând, au crescut enorm investiţiile asociate reuşitei sportive la nivel înalt — de la cheltuielile cu infrastructura şi cu sofisticatele metode de antrenament, până la recompensele financiare acordate sportivului şi staff-ului acestuia. Tocmai de aceea, în prezent, marile naţiuni sportive ale lumii sunt, înainte de toate, mari puteri economice, care îşi permit să rezerve sportului sume uriaşe.



    La ultima Olimpiadă, competiţie care redă cel mai fidel forţa sportivă a unei naţiuni, în top 10, cu o singură excepţie – Ungaria – , şi-au făcut loc doar importanti actori economici mondiali. În schimb, tot la Londra, în 2012, Romania s-a clasat pe poziţia a 27-a, departe de pretenţiile sale obişnuite, dar aproape de anemicul său potenţial financiar actual. Şi iată cum, după aproape 30 de ani, câţi s-au scurs de la fabulosul loc doi pe naţiuni obţinut la JO din 1984, de la Los Angeles, România pare că se rezumă la a îmbrăţişa, din ce în ce mai tare, motto-ul olimpic: “Important este să participi, nu să câştigi!”. Nici perspectivele nu par grozave, în condiţiile în care fondurile care intră în conturile sportului românesc au scăzut simţitor, mai ales după impactul economiei autohtone cu criza globală. O realitate care nu a făcut decât să adâncească declinul sportului, idee susţinută şi de jurnalistul sportiv Răzvan Boldiş: “Aşa este! Criza a lovit în plin sportul românesc, care, să recunoaştem, nici înainte nu era o destinaţie favorită a fondurilor publice. Practic, banii puţini au devenit şi mai puţini. Cu bruma de fonduri pe care federaţiile le primesc acum, sportul românesc nu poate fi revigorat. În cel mai bun caz, poate supravieţui. Fără bani, nu poţi avea infrastructură, nu poţi motiva sportivii şi nici nu poţi păstra antrenorii cu experienţă, care, de ceva ani încoace, au început să plece din ţară. În ziua de azi, sportul de înaltă performanţă este o afacere scumpă. Din păcate, România nu şi-o mai poate permite”.



    Totuşi, nu doar latura financiară a contribuit la regres. Scăderea aşa-numitei arii de selecţie şi lipsa promovării în media sunt, la rândul lor, cauze ale marelui pas înapoi. Răzvan Boldiş: “Datele finale ale recensământului făcut în 2011 arată că, în două decenii, populaţia stabilă a României a scăzut cu trei milioane, până la puţin peste 20 de milioane. Acest lucru se traduce, în plan sportiv, prin limitarea ariei de selecţie. Nu e un factor decisiv, dar are, totuşi, contribuţia sa la declinul sportului românesc. Dacă luam în calcul şi slaba promovare în media a celorlalte sporturi, inclusiv a celor olimpice, în comparaţie cu fotbalul, avem o altă cauză a declinului”.



    Într-adevăr, performanţele remarcabile, puţine câte sunt, obţinute la celalalte sporturi nu reuşesc să ţină prima pagină a publicaţiilor de profil. Asta pentru că fotbalul, considerat, ce-i drept, un amplu fenomen social în România, nu poate fi urnit din poziţia sa privilegiată. Nu pentru că se remarcă prin notabile performanţe internaţionale, căci de acestea duce lipsă de mult timp, ci prin subiecte colaterale, ca aventurile în justiţie ale aşa-zişilor oameni de fotbal sau escapadele jucătorilor în viaţa privată.



    Într-un asemenea mediu, mai degrabă ostil, în care mediocritatea este cea care se propagă, nu e de mirare că doar gimnastica — sport în care Romania a dat-o, între altele, pe unica Nadia Comăneci — şi scrima reuşesc să se menţină în elita mondială. Din păcate, atletismul, handbalul, boxul, canotajul, halterele sau luptele, care, în total, au adus României aproape 180 de medalii olimpice, nu au mai putut să ţină pasul cu naţiunile fruntaşe în aceste discipline. Mai mult, s-au cufundat, alături de alte sporturi, într-un anonimat din care pare ca sunt imposibil de extras. Deşi pare cenuşiu, viitorul poate aduce cu sine şi soluţii. Din nou, Răzvan Boldiş: “Nu e cazul să inventăm noi ceea ce alţii au descoperit de ceva timp. Parteneriatul public-privat, ca sursă de finanţare în sport, este o soluţie aplicată cu succes în alte ţări. Aceasta poate fi o excelentă soluţie pentru salvarea sporturilor de echipă, la care, practic, România nu mai există. O altă idee ar fi pomparea banilor disponibili doar în disciplinele la care avem şanse pentru medalii. Sigur, o asemenea soluţie ar condamna, poate definitiv, multe sporturi, însă ne-ar ajuta să păstrăm elitele. Totuşi, mai presus de toate, cred că trebuie gândită o strategie la nivel naţional care să includă organizarea mai multor competiţii. Să nu uităm, competiţia motivează, competiţia educă. Mai ales în cazul celor mici”.



    Emblematic pentru lipsa emulaţiei productive în sportul românesc este ceea ce s-a întâmplat la recentele campionate naţionale de nataţie. Astfel, la probele dedicate seniorilor, aproape jumătate dintre concurenţi au fost juniori. Şi asta nu pentru că din spate vin super-talente.

  • Giocurile olimpiţe a tineretului european

    Ideea olimpică easte una di aţeale ma cuvârdoan’ile create di soţietatea omenească. Actualitatea a l’ei easte multu importantă ama şi di ciudie. Omenirea nu pare să mata aibă chiro trâ unâ vreare gheneralizată di pace, niţe trâ sportu ca promotor a mărilor idei. De faptu, şi sportul şi opinia publică par să hibă înlocuite di m’işcare di biţi şi di lumi virtuale ideale. Din fericire, cu harauă, niţe de un polim global nu para avem chefe. Sportul arâmâne, cu tute aeste, unâ genă a fericiril’ei umanâ şi tute suntu perfecte, ma că faţim sportu într-un decor feeric, învarligaţ di albul a neauâl’ei, la unâ temperatură ţi aruşeaşte faţâle la tută lumea, mări şi cama multu aţilor m’iţl’i. La giumitate di şcurtu, în România, la munte, si desfăşurat antriţerile a Giocurilor olimpiţe a tineretului european, numite inspirat şi Olimpiada m’ică a v’initoarilor steale. Participă tineri din Europa cu vârste întră 14 şi 18 an’i iara întriţerile au loc maşi tru an’l’i impari, veara şi iarna. Sum numa di Dzâle olimpiţe europeane a tinerilor, giocurile olimpiţe a tineretului european debutarâ la Bruxelles, tru veara al 1991, şi la Aosta, în Italia, doi an’i ma târdziu, iarna. Mesajulu aţistor manifestări easte multu generos şi inspirat, ducânda la unâ aprucheare semnificativă di sportu, întreaţire şi olimpismu. Easte ndreptu că scădzu semnificativ vârsta a multor participanţâ la Giocurile olimpiţe mări, aţeale multu ma cunoscute, ama întreaţirile destinate strictu a tinerilor sum 18 an’i fac ma m’iţ efectile negative ale competiţie şi transformă tut lucurlu într-un gioc, altâ turlie multu serios. Olimpiţli tiniri suntu vidzuţ, fără niţe unâ şideare pi dauâ, ca v’initori competitori tru întreaţirile sportive ţi va-s atragâ intirease multu mări, mediatizare mondială şi fonduri di pâradz incredibile. Mulţâ di competitoril’i ţi ţricurâ dzâle trâ mirache la Braşov, tru munţâil’I a Româniil’ei, sum ţercl’urile olimpiţe di iarnă, va-s agiungâ ică suntu deja nume ţi conteadză tru istoria cama multu olimpică a unor sporturi di mare atractivitate şi muşuteaţâ. Tru arhiusita a întrtiţearil’ei di la Braşov, succesulu avea forma a cifrilor: aproapea unâ m’il’e di participanţâ, vârâ 350 di medalii, 45 di state. La final, succeslu înseamnă mulţan’iisirea a finalizaril’ei cu ghine a unui efortu însimnat, bucuril’a a adunaril’ei cu soţâl’i, cu năi soţ şi colegi di competiţie, tut lucurlu la unâ vârstă tru care v’initorulu si scrie cu speranţe. Tute decursirâ fără sincope poate sâ si dzâcâ la final, iara aprecierile a participanţâlor sunt di aţeale ma bunile. Fu unâ turlie di carnaval a neauâl’ei, cu multă căldură şi exuberanţă, ca unâ vacanţă tricută pi pârtia di schi, pi piste ică pi gl’eaţă, într-un decor cu bradz şi cu Martin, ursul carpatin. Easte ţea ma avdzâta figură a Giocurilor olimpiţe a tineretului european, di afom’ia că easte mascota aţistei andâmusire. Easte un personaj ahoria di simpatic, ţi sumarâde, tru stran’e ţi pitrec la tricolorul românescu. Easte pi schiuri, pi patine, ţâne întru mână unâ crosă ică unâ tufehce di-tru probile di biatlon, în poziţii agile di sportiv serios. În total suntu 8 imaghini cu Martin olimpiculu a iarnâl’ei, de faptu supranuma a lui easte ursul carpatin, şi iţe imaghine corespunde a unei probâ di aţeale 8 a întreaţirilor a tinirilor di 14-18 an’i, di la Braşov: schi alpin, schi fondu, biatlon, hochei pi gl’eaţă, ansărituri cu schiurile, patinaj viteză, patinaj artistic şi başi modernul snowboarding. Alantâ olimpiadă di iarnă a tineretului european va sâ si desfăşoarâ piste doi an’i, tru Austria şi Liechtenstein.

    24.feb.2013,



    Autor: Marius Tiţa



    Armânipsire: Hristu Steriu