Radio România Internațional

Tag: ONU

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 12 -18.02.2023

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 12 -18.02.2023

    Bucureștiul reacționeadză dupu cutreamburli ţi s’feaţiră tu kirolu ditu soni.


    România pitricută tru Turcia şi tru Siria agiutoari umanitare a sinistrațlor dupu cutreamburili ditu stămâna tricută, tu cari muriră dzăţ di ñilli di oamiñi. Uidisitu cu ONU, 9 miliuni di sirieni şi 2,2 miliuni di turţă au ananghi di agiutoru. Proţlli salvatori români cari cilăstăsiră tru locărli zñiipsiti ditu Turchia s’turnară aprindu gioi tru văsilie. La București, premierul dimăndă, pi di altă parte, dişcllidearea a unui grup interministerial cari va s’mutrească, prota ş-prota, prevenirea, pregătirea şi apandisea a instituţiilor tru catandisi di ananghi. Nicolae Ciucă cundille că standardile ditu domeniul a construcţiilor şi calitatea a părmătiiloru lipseaşti s-hibă revizuite şi controlate diznou, aţea turlie că atea ţi easti pruvidzutu tru proiecte s’hibă simfunu cu aţea ţi s’construeaşte. Tuti aesti meatri yinu ti şcurtu kiro după ţi tru România s’feaţiră dauă seisme cu magnitudinea di 5,2, respectiv 5,7, tru zdzăli consecutive, tru ună zonă tru cari ahtări manifestări suntu aretki și di ñică intensitati.



    Prezenți românești tru xeani


    Șeflu a diplomațiillei di București, Bogdan Aurescu, și ministrul ali Apărari Naţională, Angel Tîlvăr, llia parti, tu aesti dzăli, la Conferinţa di Securitate di Munchen – un forum reprezentativ tră muabeţ mutrinda dinamica actuală a securitatillei internaţioanală. Anamisa di călisiţ suntu personalităţi marcanti ditu cadrul NATO, UE, ONU, di la alti organizaţii internaţionale şi importanţă factori di apofasi la nivel global. Agenda a conferinţăllei di anlu aestu pruvedu probleme cu impact major ti securitatea globală, cu accent pi evoluţiile a conflictului ditu Ucraina, la aproape un an di la invazia ali Rusie. Ma ninti, tru kirolu a stămănăllei, ună artii ditu aesti probleme di securitate fură zburăti di aţelli doi oficiali români tru intearacțiunile pi cari li avură: Bogdan Aurescu tru kirolu a unei ntrivideari cu secretarul general al ONU, António Guterres, iar Angel Tîlvăr cu omologilli britanic, Ben Wallace, respectiv spaniol, Margarita Robles Fernandez. La New York, ministrul di externe lo parti, ca zburătoru di amprotusa, la ună reuniune a Consiliului di Securitate al ONU, tu kirolu anda ministrul Angel Tîlvăr lo parti, Bruxelles, la Reuniunea a Gruplui di contact tră Ucraina și la Reuniunea miniștrilor apărarillei ditu statili membre NATO.



    Coopearare româno-bavareză


    Relaţiile economiţi, politiţi şi culturale, cum şi agiutorlu ti aderarea României la spaţiul Schengen di liberă circulaţie eara analizate tu analtu livelu tu kirolu a vizităllei la Bucureşti a prim-ministrului landului Bavaria, Markus Söder. Oficialu bavarez lu asiguripsi pi prezidentulu Klaus Iohannis di agiutorlu a landului a lui tru dosarlu Schengen, iara șeflu a statlui cundille ligăturli streasi anamisa di România şi Bavaria şi lunga a lor adeti. Premierlu Nicolae Ciucă spusi că părţăli pot s’exploreadză năi domenii di cooperare cum easti inteligenţa artificială, digitalizarea, industria alimentară ică agricultura. Aţelli doi premieri simnară Declaraţia mutrinda anvărtuşearea a ligăturloru bilaterale, cari pruvedu şi riloarea diznău ali activitati faptă di Comisia Mixtă Guvernamentală România-Bavaria tru aestu an.



    Poziția a Bucureștiului mutrinda stepsurli ditu Ripublica Moldova


    România fu şi ma largu easti cu ndrupămintulu ti Republica Moldova (majoritar românofonă) şi condamnă sertu iţi tentativă di destabilizare iniţiată ditu exteriorul a văsiliillei, declară prezidentulu Klaus Iohannis. “Suntu cabaia găilipsitoari semnalele publice mutrinda iţi cilăstăseri ali Federaţie Ruse tra s’intră paranomu ti s-‘asapargă arada democratică şi constituţională ali Ripublică Moldova, un stat suveran, cari ş’aleapsi pritu vot liber direcţia politică”, spuni şeful a statului tru ună declaraţie di presă dimăndată ñiercuri. Declaratiile eara fapti dupu ţi, luni, liderul di Chisinau, pro-occidentala Maia Sandu declară că Moscova ari naeti s’bagă zori tru perioada yinitoare tra s’alăxească putearea politică ditu Republica Moldova pritu acţiuni preşcavi, cari s-u aspargă văsilia. Ma ninti, Bruxelles, prezidentulu ucrainean, Volodimir Zelenski, ţănu un zboru dinintea a liderloru UE, ti un ahtari plan ali Rusie. Moscova nu aproaki stepsurli.



    Pideapse ma serti tră droguri


    Camera a Deputaţilor di București vulusi ñiercuri, ca for decizional, nomlu cari crescu pidepsele tră aţelli cari, fără ndrept, seamină, I vindu, oferă ică adară droguri di risc. Proiectul fu reexaminat la căftarea a șeflui a statului, cari căftă ună reglementare ma limbidă mutrinda substanţele nău cuyndilleati tru nomu, cum suntu aţeali etnobotaniţi. Pideapsa tră traficul di droguri di risc va s’hibă ncadrată anamisa di trei şi 10 ani cu hăpsani, iara tru cazlu a drogurilor di mare anamisa di ţinţi şi 15 di ani. Tru cazul tru cari omlu moari, pideapsa va s’hibă di la 15 la 25 di ani di hăpsani. Pideapsili tră aţelli cari au droguri tră consumlu a loru işiş nu fură majorate.



    Dati economiţi mutrinda România


    Prognoza di iarnă a Comisillei Europene adusi estimări cama buni mutrinda economia României – tru aestu an, creaşterea va s’hibă di 2,5%, iara inflaţia să scadă la 9,7%. Și BNR vini cu ună prognoză multu ma bună andicra di aţea ditu andreu 2022 și spuni că inflaţia va s’dipuynă păn tu bitisita a anlui la 7%. BNR nica spusi că dificitul di cont curent al României criscu, anul tricut, cu pisti 52 di procente, di năstricu tora 26 di miliardi di euro, borgea externă totală a României criscu cu pisti 6,1 miliardi di euro, iara investiţiile xeani directe agiumsiră la aproapea 10,7 miliardi di euro.



    Timișoara – capitală culturală europeană tru aestu an


    Programul Timişoara – Capitală Europeană a Culturăllii 2023 ahurhi oficial, iara aţeali 130 di evenimente inaugurale ndreapti s’dizvărtescu până dumănică. Timişoara ş-pripune s’demonstreadză că easti un căsăbă dişcllisu, curayiosu şi inovativ. Suti di artişti români şi internaţionali clleamă la ună călătorie cari s’aştearni ti anami pi adetea multiculturală a Timişoarăllei. Suntu organizate concerte, expoziţii, spectacole pi geadei, debaturi, teatru, film şi ateliere tru tutu căsăbălu, nica şi tru măhăladz, tuti sumu grita “Yilipsea căsăbălu pritu tini işiş”. Timişoara amparti tru aestu an titlul di Capitală Europeană a Culturăllei cu căsăbadzlli Veszprém ditu Ungaria şi Elefsina, ditu Gărţie.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearia: Taşcu Lala








  • Retrospectiva săptămânii 12 -18.02.2023

    Retrospectiva săptămânii 12 -18.02.2023


    Bucureștiul reacționează în urma cutremurelor din ultima perioadă


    România a continuat să trimită în Turcia şi în Siria ajutoare umanitare sinistraților în urma cutremurelor de săptămâna trecută, soldate cu moartea a zeci de mii de persoane. Potrivit ONU, 9 milioane de sirieni şi 2,2 milioane de turci au nevoie de ajutor. Primii salvatori români care au acţionat în zonele afectate din Turcia au revenit în cursul noptii de miercuri spre joi în ţară. La București, premierul a anuntat, pe de altă parte, înfiinţarea unui grup interministerial care va urmări, în principal, prevenirea, pregătirea şi răspunsul instituţiilor în situaţii de urgenţă. Nicolae Ciucă a subliniat că standardele din domeniul construcţiilor şi calitatea materialelor trebuie să fie revizuite şi controlate din nou, astfel încât ceea ce este prevăzut în proiecte să coincidă cu ceea ce se construieşte. Toate aceste măsuri survin la scurt timp după producerea în România a două seisme cu magnitudine 5,2, respectiv 5,7, în zile consecutive, într-o zonă în care astfel de manifestări sunt rare și de mică intensitate.



    Prezențe românești peste hotare


    Șeful diplomației de la București, Bogdan Aurescu, și ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, participă, în aceste zile, la Conferinţa de Securitate de la Munchen – un forum reprezentativ pentru discuţii privind dinamica actuală a securităţii internaţioanele. Printre invitaţi sunt personalităţi marcante din cadrul NATO, UE, ONU, de la alte organizaţii internaţionale şi importanţi factori de decizie la nivel global. Agenda conferinţei de anul acesta include probleme cu impact major asupra securităţii globale, cu accent pe evoluţiile conflictului din Ucraina, la aproape un an de la invazia Rusiei. Anterior, în cursul săptămânii, o parte dintre aceste probleme de securitate au fost abordate de cei doi oficiali români în interacțiunile pe care le-au avut: Bogdan Aurescu în timpul unei întrevederi cu secretarul general al ONU, António Guterres, iar Angel Tîlvăr cu omologii britanic, Ben Wallace, respectiv spaniol, Margarita Robles Fernandez. La New York, ministrul de externe a participat, ca vorbitor principal, la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, în timp ce ministrul Angel Tîlvăr a participat, la Bruxelles, la Reuniunea Grupului de contact pentru Ucraina și la Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre NATO.



    Cooperare româno-bavareză


    Relaţiile economice, politice şi culturale, precum şi sprijinul pentru aderarea României la spaţiul Schengen de liberă circulaţie au fost analizate la cel mai înalt nivel în timpul vizitei la Bucureşti a prim-ministrului landului Bavaria, Markus Söder. Oficialul bavarez l-a asigurat pe preşedintele Klaus Iohannis de sprijinul landului său în dosarul Schengen, iar șeful statului a subliniat legăturile intense dintre România şi Bavaria şi lunga lor tradiţie. Premierul Nicolae Ciucă a apreciat că părţile pot explora noi domenii de cooperare cum ar fi inteligenţa artificială, digitalizarea, industria alimentară sau agricultura. Cei doi premieri au semnat Declaraţia privind consolidarea relaţiilor bilaterale, care prevede şi reluarea activităţii Comisiei Mixte Guvernamentale România-Bavaria în acest an.



    Poziția Bucureștiului privind acuzațiile din Republica Moldova


    România a fost şi continuă să fie alături de Republica Moldova (majoritar românofonă) şi condamnă ferm orice tentativă de destabilizare iniţiată din exteriorul ţării, a declarat președintele Klaus Iohannis. “Sunt extrem de îngrijorătoare semnalele publice privind orice încercări ale Federaţiei Ruse de a interveni ilegitim pentru a răsturna ordinea democratică şi constituţională a Republicii Moldova, un stat suveran, care şi-a ales prin vot liber direcţia politică”, spune şeful statului într-o declaraţie de presă transmisă miercuri. Declaratiile au fost făcute dupa ce, luni, liderul de la Chisinau, pro-occidentala Maia Sandu a declarat că Moscova intenţionează să forţeze în perioada următoare schimbarea puterii politice din Republica Moldova prin acţiuni violente, care să destabilizeze țara. Anterior, la Bruxelles, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a vorbit, în fața liderilor UE, despre un astfel de plan al Rusiei. Moscova respinge acuzațiile.



    Pedepse mai aspre pentru droguri


    Camera Deputaţilor de la București a adoptat miercuri, ca for decizional, legea care majorează pedepsele pentru cei care, fără drept, cultivă, vând, oferă sau produc droguri de risc. Proiectul a fost reexaminat la cererea șeful statului, care a solicitat o reglementare mai clară privind substanţele nou menţionate în lege, cum ar fi cele etnobotanice. Pedeapsa pentru traficul de droguri de risc ar urma să se încadreze între trei şi 10 ani de închisoare, iar în cazul drogurilor de mare risc între cinci şi 15 ani. În cazul în care intervine moartea victimei, pedeapsa ar urma să fie de la 15 la 25 de ani de închisoare. Pedepsele pentru cei care deţin droguri pentru consumul propriu nu au fost majorate.



    Date economice privind România


    Prognoza de iarnă a Comisiei Europene a adus estimări îmbunătățite privind economia României – în acest an, creşterea ar urma să fie de 2,5%, iar inflaţia să scadă la 9,7%. Și BNR a venit cu o prognoză mult mai bună faţă de cea din decembrie 2022 și spune că inflaţia va coborî până la finalul anului la 7%. BNR a mai arătat că deficitul de cont curent al României a crescut, anul trecut, cu peste 52 de procente, depăşind acum 26 de miliarde de euro, datoria externă totală a României a crescut cu peste 6,1 miliarde de euro, iar investiţiile străine directe au însumat aproape 10,7 miliarde de euro.



    Timișoara – capitală culturală europeană în acest an


    Programul Timişoara – Capitală Europeană a Culturii 2023 a început oficial, iar cele 130 de evenimente inaugurale pregătite se desfăşoară până duminică. Timişoara îşi propune să demonstreze că este un oraş deschis, curajos şi inovativ. Sute de artişti români şi internaţionali cheamă la o călătorie care se mulează perfect pe tradiţia multiculturală a Timişoarei. Sunt organizate concerte, expoziţii, spectacole stradale, dezbateri, teatru, film şi ateliere în întregul oraş, inclusiv în cartiere, totul sub sloganul “Luminează oraşul prin tine”. Timişoara împarte în acest an titlul de Capitală Europeană a Culturii cu oraşele Veszprém din Ungaria şi Elefsina, din Grecia.









  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    MOLDOVA. Prezidentulu Klaus Iohannis, spuni că România fu şi va s’hibă diadunu cu R. Moldova și condamnă sertu iţi minduită di distabilizare aliştei văsilie. Easti multu lăhtărosu s’videmu seamni publiţi cu cilăstăserli ali Fediarației Ruse ta s’intervinăparanomu și tra s’mintească arada dimocratică și constituțională a R. Moldova, stat suveran cari ș’aleapsi calea politică pritu vot liber”, a diclară prezidentulu tru ună diclaraţie dimăndată ñiercuri. Klaus Iohannis năpoi spusi că Moldova nu easti singura cari s’ampuliseaşti cu aesti provocări și năpoi adusi aminti ti agiutorlu susta ali României tră suveranitatea și integritatea teritorială aliştei văsilie, tru limitele a llei pricunuscuti internațional, și tră yiniitorul a llei pro-european. Oficialul român nica spusi că Moldova easti parti a fumeallillei UE, iara aeastu imnaticu easti ireversibil și lipseaşti s’hibă dus ninti apufusitu, curayiu și giunami”. Diclarația yine după ţi luni prezidintulu pro-occidintal ali Ripublică Moldova, Maia Sandu, dim4ndă că Moscova ari naeti s’bagă zori ti ună alăxeari a putearillei politică tru Moldova, ufilisinda prişcăvillea ti distabilizarea a văsiliillei.



    AGIUTOARI. România pitreaţi ma largu agiutoru umanitar ali Turchie și Sirie, după cutreamburli divastatoare di săptămâna tricută, cari vătămară aproximativ 40.000 di oameni. Un nou azboiur umanitar a aţiloru trei avioane ale Forțelor Aeriene Române prillia adză anvărliga di 22 di tonuri cu bunuri donate di guvernul României ti oamiñilli zñiipsiţ di cutreamburili ditu ateali dauă văsilii. Alti 2 trenuri cu produse di protă ananghi fură pitricuti tru Turchia, iara 2 avioane cu agiutor umanitar fură pitricuti marţă tru Siria. Uidisitu cu ONU, 9 milioane di sirieañi și 2,2 miliuñi di turţă au ananghi di agiutoru. Confederația Turcă a Anrutreprindirilor și Afacerilor spune că fănicolu poati s-u custusească văsilia cu 84 di miliardi di dolari.



    ONU. Ministrul român di externe Bogdan Aurescu avu marţă discuţii cu secretarul general al ONU, António Guterres. Oficialul român eara dus la sediul ONU ditu New York, iu fu speaker la debatlu a Consiliului di Securitate al ONU pe tema Fuvirseri ciontra ali irini și securitati internațională: creastirea a nivelui ali amarea: implicații tră iriñea și securitatea internațională”. Uidisitu cu ministerlu di externe, atelli 2 oficiali feaţiră muabeti ti alăxerli climatiţi și consecințele aliştei, cum și ti catanmdisea ditu Ucraina la un an di la ahurhita a polimlui paranomu di fuvirseari di cătră Rusia. Bogdan Aurescu cundille că purtaticlu nitiñîsitu ali Rusiei, cari calcă principiile di thimelliu ali arada internațională, lipseaşti să s’bitisească și că easti multu grav tră un membru a Consiliului di Securitate al ONU s’ahurhească aestu polimu. Ministrul român di externe scoasi tu migdani gaereţli ali României, nica şi pritu aprikearea a pisti 3,5 milioane di arifugaț ucraineni cari tranzitară România. Să zbură şi ti evoluțiile actuale ditu R. Moldova.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • 15.02.2023

    15.02.2023

    Déclarations Iohannis – La Roumanie a été et sera toujours aux côtés de la République de Moldova et condamne fermement toute tentative de déstabilisation initiée depuis l’extérieur du pays, a déclaré aujourd’hui le président roumain Klaus Iohannis. Dans une déclaration de presse rendue publique ce mercredi, il dénonce comme particulièrement inquiétants, les signaux publics relatifs à toute tentative der la Fédération de Russie d’intervenir d’une manière illégitime afin de renverser l’ordre démocratique et constitutionnel de la République de Moldova, un Etat souverain qui a choisi par vote libre une direction politique. Klaus Iohannis a réaffirmé que la République de Moldova n’était pas seule devant ces défis et a réitéré l’appui inébranlable de la Roumanie pour le respect de la souveraineté et de l’intégrité territoriale de cet Etat dans ses frontières internationalement reconnues et pour son avenir pro-européen. Le chef de l’Etat souligne aussi que la place de la République de Moldova était au sein de la Grande famille européenne et que « ce chemin était irréversible et devait être suivi avec persévérance, courage et ambition ». Ces déclarations interviennent alors que lundi le leader de Chisinau, la présidente pro-occidentale Maia Sandu a annoncé que la Russie allait forcer prochainement le changement du pouvoir politique de la République de Moldova par des actions violentes censées déstabiliser le pays.

    Séismes – La Roumanie continue d’envoyer des aides humanitaires en Turquie et en Syrie pour les millions de personnes qui souffrent à cause des dévastateurs tremblements de terre de la semaine dernière, qui ont fait jusqu’ici quelque 40 000 morts. Une nouvelle mission de vol humanitaire, avec 3 avions militaires transportant environ 22 tonnes de biens matériels dont l’Etat roumain a fait don, est organisée ce mercredi. Deux autres avaient été envoyés la veille. De même, deux nouveaux trains transportant des produits de première nécessité ont été envoyés par la Roumanie en Turquie. Selon l’ONU, à l’heure où l’on parle, quelque 9 millions de Syriens et 2 millions 200 mille Turcs nécessitent de l’aide. Selon la Confédération turque des entreprises et des affaires, cette catastrophe pourrait coûter la Turquie quelque 84 milliards de dollars, vu que 42 000 bâtiments de 10 villes se ont écroulés ou doivent être démolis après avoir été sérieusement endommagés.

    Séisme Roumanie – Quelque 160 répliques ont suivi mardi dans la soirée et dans la nuit le tremblement de terre qui s’est produit dans le sud-ouest du pays, selon les représentants de l’Institut national pour la physique de la Terre. Ces deux derniers jours deux tremblements de terres – l’un d’une magnitude de 5,2 et l’autre de 5,7 sur l’échelle ouverte de Richter – ont secoué cette partie de la Roumanie. Bien qu’il n’y ait pas eu de victimes, les tremblements de terre ont semé la panique dans les rangs de la population, parce qu’ils sont très rares dans cette région.

    Energie verte – A Strasbourg le parlement européen a adopté avec une large majorité le plan RePowerEU, par le biais duquel le bloc communautaire accorde aux Etats membres des fonds non-remboursables pour qu’ils d’améliorent le secteur de l’énergie verte et éliminer progressivement jusqu’en 2030 leur dépendance des importations de gaz et de pétrole de Russie. Le plan REPowerEU a une valeur totale de 20 milliards d’euros de fonds non-remboursables que chaque Etat membre utilisera tout en respectant les objectifs établis par cette nouvelle loi européenne. Il s’agit de la diversification des sources d’approvisionnement en énergie et d’autres mesures censées mener à la réduction de la consommation et des factures énergétiques et à l’accélération de la transition à l’énergie verte.

    Strasbourg/Ukraine – La présidente de la Commission européenne, Ursula von der Leyen, a renouvelé mercredi devant le parlement européen les engagements de l’Union de soutenir l’Ukraine. La cheffe de l’exécutif européen a annoncé un nouveau paquet de sanctions contre la Russie et contre l’Iran qui fournit à l’armée russe des drones utilisés pour des frappes contre des régions habitées par des civils. Les eurodéputés ont demandé davantage de sanctions contre Moscou et l’envoi de Russes devant le tribunal de la Haye pour qu’ils soient poursuivis pour des crimes de guerre. Selon le correspondent de la radio publique roumaine, la majorité des eurodéputés soutiennent l’aide militaire accordée à l’armée ukrainienne et même l’envoi d’avions de chasse parce qu’à leur avis ce n’est pas la livraison d’armes occidentales qui prolonge la guerre, mais le président russe, Vladimir Putin.

    ONU – Le chef de la diplomatie roumaine, Bogdan Aurescu s’est entretenu mardi avec le secrétaire général de l’ONU, António Guterres. Le ministre roumain se trouvait au siège des Nations Unies, à New York, pour participer en tant que principal orateur à la réunion du Conseil de Sécurité de l’ONU au sujet de la hausse du niveau des mers et des océans en tant que menace pour la paix et la sécurité internationales ». Selon le ministère des AE de Bucarest, les deux responsables se sont penchés notamment sur les changements climatiques et leurs conséquences. Ils ont également évoqué la situation en Ukraine, une après le début de la guerre dans ce pays. L’occasion pour Bogdan Aurescu de mettre en évidence le fait que ce comportement irresponsable de la Russie, qui transgresse les fondements l’ordre de droit international, devait cesser, étant d’autant plus grave le fait que cette guerre était proliférée par un Etat membre du Conseil de Sécurité de l’ONU. Le chef de la diplomatie roumaine a aussi mentionné les efforts concrets de Bucarest pour appuyer l’Ukraine d’un point de vue humanitaire, y compris en recevant plus de 3 millions et demi de réfugiés ukrainien qui ont transité la Roumanie. Autre sujet de discussion entre Bogdan Aurescu et António Guterres : la situation actuelle en République de Moldova, le ministre roumain ayant présenté l’aide pluridimensionnelle accordée par la Roumanie pour que le pays voisin renforce sa résilience et puisse lutter contre les effets de la guerre en Ukraine.

    Défense – Le ministre roumain de la Défense, Angel Tîlvăr, et le chef de l’Etat major de la Défense, le général Daniel Petrescu, ont participé mardi à la réunion du Groupe de contact pour l’Ukraine, qui a eu lieu à Bruxelles en marge de la réunion des ministres de la défense des Etats membres de l’OTAN Selon un communiqué du ministère roumain de la Défense, depuis le début de la guerre d’agression de la Russie contre l’Ukraine, la Roumanie a accueilli plus de trois millions et demi de réfugiés ukrainiens qui ont transité les frontières du pays et s’est impliquée dans la simplification du transit depuis l’Ukraine vers les marchés du monde de plus de 11,8 millions de tonnes de céréales. Dans l’actuel contexte, la Roumanie a souligné à plusieurs reprises qu’il était nécessaire de maintenir la consistance et le rythme du soutien accordé à l’Ukraine, tant par les partenaires que par les organisations internationales – lit-on dans le communiqué. Egalement en marge de la réunion des ministres de la Défense des Etats membres de l’OTAN, Angel Tîlvăr a rencontré son homologue britannique, Ben Wallace, et espagnol, Margarita Robles Fernandez. Les responsables ont également évoqué la situation sécuritaire dans la région de la mer Noire et ont souligné la nécessité d’une contribution consistante des alliés à l’efficacité et à la crédibilité des postes collectifs de défense sur le flanc est, marquée par l’agression de la Russie en Ukraine.

    Justice – Le ministre roumain de la Justice, Cătălin Predoiu, a dû s’expliquer devant le Sénat ce mercredi à la demande de l’opposition. C’est l’Union sauvez la Roumanie qui l’a invité au plénum du Législatif pour donner des explications au sujet des déclarations faites en janvier, selon lesquelles le fait que Dan Hosu, le mari de l’ancienne cheffe du Parquet antiterrorisme, Giorgiana Hosu, a été acquitté définitivement, sans pourtant avoir une sentence dans ce sens. J en’ai jamais initié, suggéré, ni demande un dénouement concernant une procédure judiciaire ou d’une toute autre nature – a déclaré Cătălin Predoiu devant les Sénateurs. Le leader des sénateurs de l’USR, Radu Mihail, lui à demandé devant le plénum du Sénat de présenter sa démission « immediatement », parce qu’il « ne présentait plus suffisamment de garanties morales ». Le leader des sénateurs de l’AUR, Claudiu Târziu, a également demandé la démission du responsable roumain. Dans le cadre des débats, le leader des sénateurs du PNL, Daniel Fenechiu, a annoncé que les libéraux soutenaient toujours Cătălin Predoiu, qui serait selon eux un ministre efficace.

    Lois – Plusieurs initiatives sont à retrouver ce mercredi à l’agenda du gouvernement de Bucarest. Parmi elles : durcir les peines pour l’évasion fiscale. Il s’agit d’un projet de loi qui introduit la peine de prison ferme de 7 à 15 ans pour des infractions commises dans le cadre de schémas frauduleux, à caractère transfrontalier, qui causent des pertes d’au moins 10 millions d’euros au budget de l’UE. S’y ajoute le projet d’un décret d’urgence qui permettra à l’Exécutif de créer, aux termes de la loi, au nom de l’Etat, des sociétés à capital public en Roumanie et à l’étranger, sur proposition des ministères.

    BNR – La banque nationale de Roumanie a révisé à 7% ses prévisions sur l’inflation pour la fin de cette année par rapport à 11,2% comme il était estimé auparavant. Selon le rapport trimestriel sur l’inflation, présenté aujourd’hui par le gouverneur de la BNR, Mugur Isarescu, à la fin de l’année prochaine, cet indicateur se chiffrera à 4,2%. La Roumanie a consolidé sa position pour ce qui est l’inflation dans le cadre de l’Union européenne et désormais huit Etats de l’UE ont enregistré des taux d’inflation plus élevés, a déclaré Mugur Isărescu. Celui-ci affirme qu’il faut réaliser un équilibre entre la lutte contre l’inflation et les mesures censées éviter une possible récession et a ajouté que les prévisions sur l’inflation étaient toujours marquées par de nombreuses incertitudes.

    Météo – Les températures seront légèrement à la hausse en Roumanie ce mercredi. Le ciel est variable, avec quelques nuages et des précipitations isolées sur le centre et le sud-est du pays. Les chutes de neige seront assez isolées et limitées à l’arc des Carpates. Les maximas vont de 2 à 14 degrés avec 14 degrés et du soleil en ce moment à Bucarest.

  • 13.02.2023

    13.02.2023

    République de Moldova – Les autorités de Moscou tentent de forcer dans la période suivante le changement du pouvoir politique à Chisinau par des actions violentes censées déstabiliser la République de Moldova. La présidente pro-occidentale Maia Sandu a déclaré que la Russie souhaitait d’utiliser des diversions, des attaques contre des institutions et des prises d’otages. Le plan a été déjoué aussi avec l’aide des informations reçues depuis Kiev, a également dit Maia Sandu. « Le but de ces actions est de renverser l’ordre constitutionnel, le changement du pouvoir légitime de Chisinau avec un pouvoir illégitime, qui puisse mettre ce pays à la disposition de la Russie, afin d’arrêter le processus d’intégration européenne, mais aussi pour que la République de Moldova puisse être utilisée par la Russie dans la guerre contre l’Ukraine », a affirmé Maia Sandu. Jeudi dernier, à Bruxelles, le président ukrainien, Volodymyr Zelensky, a évoqué devant les leaders de l’UE d’un tel plan de la Russie.

    Séismes – Une semaine après les séismes dévastateurs de Turquie et de Syrie, le nombre des victimes ne fait qu’augmenter alors que les corps des personnes décédées sont récupérés dans les ruines des immeubles écroulés. Le bilan provisoire du désastre a dépassé les 33 000 morts, selon l’ONU qui estime le total des décès à plus de 50 000. Selon les différents bilans, les séismes auraient fait jusqu’ici quelque 29 000 décès en Turquie et plus de 3 500 en Syrie. Martin Griffiths, responsable des problèmes humanitaires de l’ONU a reconnu que l’organisation n’avait pas réussi à aider la population civile du nord-ouest de la Syrie, région contrôlée par l’Opposition qui mené depuis 2011 une guerre contre l’armée du président syrien Bashar al-Assad. Selon le ministère syrien des Transports, 62 avions chargés d’aides humanitaires se sont posées jusqu’ici en Syrie, en provenance notamment d’Arabie Saoudite.

    Aide Roumanie – Turquie – La Roumanie continue d’aider la Turquie, dévastée par les tremblements de terre de la semaine dernière, où elle a déjà déployé plusieurs équipes de secouristes et des produits de première nécessité. La Société roumaine des chemins de fer vient d’annoncé le chargement d’un deuxième train contenant une vingtaine de wagons de tels produits qui seront envoyés dans ce pays. La Roumanie a déployé en Turquie des médecins et des soignants mais aussi des officiers du Département des situations d’urgences, aux côtés d’autres équipes de recherche et sauvetage. De nombreux Roumains ont répondu aux appels d’aide lancés par l’ambassade de Turquie. A Constanta, les autorités locales et la communauté musulmane se sont directement impliquées dans ces efforts. Le ministre de la Santé, Alexandru Rafila, a déclaré que 500 médecins et soignants se sont organisées dans des équipes prêtes à être déployées en Turquie. Des quantités importantes de médicaments seront également envoyées dans les endroits où ils sont demandés.

    Consolidation – Plusieurs mesures visant à accélérer l’implémentation du Plan national de consolidation des immeubles à haut risque sismique, dont la plupart sont à retrouver à Bucarest, figurent cette semaine à l’ordre du jour de la réunion du gouvernement. Les autorités affirment que les programmes de consolidation visent tant les immeubles résidentiels que ceux publics, notamment les écoles, les maternelles et les hôpitaux.

    Strasbourg – Le parlement européen se réunit aujourd’hui à Strasbourg en France, avec à l’agenda, la réponse humanitaire à la Turquie et à la Syrie après les tremblements dévastateurs et la déclaration marquant une année depuis le déclenchement de l’invasion russe en Ukraine. Les eurodéputés devraient approuver le plan REPowerEU, qui contient des investissements massifs avec des fonds européens censés réduire la dépendance des Etats membres des combustibles fossiles en provenance de Russie à l’horizon 2030 et réaliser la transition écologique des économies. Le plan REPowerEU est estimé à 20 milliards d’euros de fonds non-remboursables, ouvert à tout Etat membre. La Roumanie bénéficiera d’une allocation de 1,4 milliards d’euros pour le financement de projets dans le domaine énergétique, des financements qui devraient être utilisés jusqu’en 2026. La Roumanie doit présenter à la Commission européenne son propre projet d’investissements avant le 30 avril.

    Economie – L’économie roumaine devrait enregistrer une progression de 2,5% en 2023 et de 3% en 2024, alors que le taux d’inflation sera de 9,7% cette année et de 5,5% l’année prochaine, selon les prévisions économiques de cet hiver publiées lundi par la Commission européenne. Selon la commission européenne, l’implémentation du Plan national de relance et de résilience devrait contribuer à l’implémentation d’investissements importants en Roumanie, qui seront le principal moteur de croissance cette année. La consommation privée, même si gravement touchée par le taux élevé d’inflation, devrait augmenter suite à la majoration du salaire minimum, des retraites et des salaires du secteur public et prolonger le seuil maximal de l’énergie jusqu’en 2025. Selon les prévisions européennes, les exportations nettes de la Roumanie devraient rester négatives, sur la toile de fond d’une monnaie puissante et d’une demande relativement basse sur les marchés d’exportation.

    Bavarois – Le premier ministre du land de Bavière, Markus Soder, en visite à Bucarest a réaffirmé lundi son soutien à l’adhésion de la Roumanie à l’espace Schengen de libre circulation européenne, soulignant que ces dernières années, le pays a fait des progrès importants dans la lutte contre la corruption et dans les réformes structurelles. « Nous soutenons la Roumanie sur son chemin vers l’adhésion à l’espace Schengen. Il est très important pour nous en Europe, de comprendre que surtout ici, vu la situation avec l’Ukraine et la Russie, les défis s’élèvent à un tout autre niveau », a déclaré ce responsable. Il a également exprimé son appréciation pour le soutien que la Roumanie a accordé et accorde toujours aux citoyens réfugiés en Ukraine. A l’occasion de cette visite, une déclaration commune a été signée visant la consolidation des relations bilatérales entre la Roumanie et le land de Bavière.

    ONU – Le ministre roumain des Affaires Etrangères, Bogdan Aurescu, participe ce mardi à New York en tant que principal orateur à la réunion ouverte du Conseil de sécurité de l’ONU, sur le thème des menaces à l’adresse à la paix et à la sécurité internationale. La hausse du niveau des mers et des océans, une conséquence directe des changements climatique et les moyens par lesquels le Conseil de Sécurité peut gérer ces risques dans le cadre de l’architecture globale de sécurité figurent à l’ordre du jour des débats. Selon un communiqué du Ministère des Affaires Etrangères, la présence de la Roumanie à la réunion du Conseil de sécurité de l’ONU consolide les efforts de Bucarest de promouvoir l’ordre international reposant sur les normes, ainsi que le rôle d’acteur impliqué dans la gestion des problèmes du Monde.

    Timisoara – Capitale européenne de la culture 2023 – C’est la dernière ligne droite pour l’inauguration du programme « Timisoara – Capitale européenne de la culture 2023 ». Un millier d’événements culturels figurent à l’affiche de ce programme, dans toutes les formes d’expression. L’événement central de l’inauguration du programme « Timisoara – Capitale européenne de la culture 2023 » est prévue vendredi, lorsque des concerts et un spectacle d’acrobatie avec 21 danseurs est prévu. Timisoara est une des trois villes qui se partagent cette année le titre de Capitale européenne de la culture, aux côtés de Veszprèm en Hongrie et d’ Éleusis en Grèce.

    Météo – Le ciel est variable sur le sud de la Roumanie, avec des nuages de plus en plus denses sur le reste du territoire. Il neige sur le relief et sur le nord, alors que sur le nord-est et probablement sur l’ouest les précipitations sont mixtes – pluie/neige. Des pluies verglaçantes sont également possibles. Les maxima iront généralement de -2 à 8 degrés. 6 degrés et du soleil à Bucarest.

  • Semnal editorial: Reglementarea spațiului și viitorul politicii spațiale europene

    Semnal editorial: Reglementarea spațiului și viitorul politicii spațiale europene

    Semnal editorial: Reglementarea
    spațiului și viitorul politicii spațiale europene. Contribuții europene și
    românești




    Institutul European din România a publicat la
    secțiunea Working papers, lucrarea cu
    numărul 45, intitulată Reglementarea spațiului și viitorul politicii spațiale
    europene. Contribuții europene și românești     (disponibilă în limba engleză). Textul
    prezintă apariția și evoluția instituțională a politicii spațiale a Uniunii
    Europene prin analizarea datelor publicate în documentele oficiale provenite în
    special de la Comisia Europeană (inclusiv Eurostat), Consiliul Uniunii
    Europene, Parlamentul European, Serviciul European de Acțiune Externă. Lucrarea
    dedică unele secțiuni și relației dintre Uniunii Europene și Organizația
    Națiunilor Unite, respectiv interacțiunii cu Statele Unite ale Americii în
    privința cooperării pentru reglementarea și folosirea comună a spațiului
    cosmic. De asemenea, este discutat rolul semnificativ al României la
    consolidarea și creșterea vizibilității politicii europene în domeniul spațial.
    Având în vedere prezența tot mai mare pe care o au telecomunicațiile în
    activitatea cotidiană a societăților actuale, considerăm că acest material
    aduce informații utile și relevante pentru cetățenii Uniunii Europene.


    Pentru informații suplimentare, vă invităm să
    accesați website-ul Institutului European din România aici.




    (Mihaela-Adriana Pădureanu, expertă, Serviciul Studii Europene)

  • Poziția UE privind schimbările climatice la COP27

    Poziția UE privind schimbările climatice la COP27

    Cele aproape 200 de țări participante la cea de-a 27-a Conferință
    ONU dedicată combaterii schimbărilor climatice au decis să înființeze un fond
    pentru a răspunde pierderilor și daunelor suferite de țările în curs de
    dezvoltare, deosebit de vulnerabile. Pierderile și prejudiciile se referă la
    daunele climatice, uneori ireversibile, deja suferite în unele țări ca urmare a
    schimbărilor climatice.

    Solicitarea de finanțare a acestora a fost una dintre
    principalele revendicări ale țărilor din Sud la respectiva conferință. Instituirea
    unei finanțări a pierderilor și a daunelor este cerută de ani de zile de țările
    din Sud, dar țările bogate au refuzat mereu, de teamă că recunoașterea daunelor
    climei va duce la acțiuni în justiție pentru despăgubiri. Uniunea Europeană a
    fost de acord cu instituirea unui fond pentru pierderi și daune, cu condiția ca
    de acesta să beneficieze cele mai vulnerabile țări și ca finanțarea sa să fie
    asigurată și de anumite țări emergente, precum China.

    Președinta Comisiei
    Europene, Ursula von der Leyen, a apreciat că aceasță conferință marchează un
    mic pas către justiția climatică, dar că este nevoie de mult mai mult pentru
    planetă.

    Pentru Europa, răspunsul este REPowerEU. Nu este
    suficient doar să reducem dependența de combustibilii fosili ruși -oricum, un
    pas necesar- ci trebuie să accelerăm folosirea surselor regenerabile. Vorbim
    totodată de independența noastră și de securitatea aprovizionării. Sudul Global
    deține resurse din abundență, de aceea este necesar să facem echipă. Este
    motivul pentru care Uniunea Europeană semnează noi parteneriate pentru hidrogen
    cu Egiptul, cu Namibia și cu Kazahstanul. Din același motiv sprijinim parteneri
    precum Vietnamul și Africa de Sud să-și decarbonizeze economiile.

    Trebuie să
    atingem obiectivul prevăzut prin Acordul de la Paris. Și Europa menține cursul.
    Vom reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, un
    obiectiv prevăzut deja în lege. Cu pachetul nostru Fit for 55, punem în
    aplicare cel mai ambițios cadru legal din întreaga lume. Și facem apel la toți
    marii emitenți să-și sporească obiectivele.

    În plus, avem nevoie de progrese
    tangibile în ceea ce privește obiectivul nostru global de adaptare. Cei care au
    cea mai mare nevoie, vorbim de țările în curs de dezvoltare, trebuie să fie
    sprijiniți în adaptarea la un climat care ridică tot mai multe probleme. Acesta
    este, de asemenea, motivul pentru care Conferința Națiunilor Unite privind
    schimbările climatice trebuie să facă progrese în ceea ce privește prevenirea,
    minimizarea și abordarea pierderilor și daunelor cauzate de schimbările
    climatice. Este timpul să punem asta pe ordinea de zi.


  • Criza climatică, în atenția UE și ONU

    Criza climatică, în atenția UE și ONU

    Liderii mondiali s-au reunit la
    Sharm el-Sheikh pentru summitul privind punerea în aplicare a acțiunilor
    climatice , în vederea lansării celei de a 27-a Conferințe a Organizației
    Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP27).

    UE a fost reprezentată
    de președintele Consiliului European, Charles Michel, și de președinta Comisiei
    Europene, Ursula von der Leyen. În discursul său, președintele Michel a
    subliniat necesitatea urgentă de a acționa cu privire la schimbările climatice,
    recunoscând, în același timp, că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a făcut ca
    situația să fie mai complicată.

    În acest context, președintele Michel a
    subliniat că angajamentul UE față de neutralitatea climatică rămâne puternic, în pofida provocărilor generate de criza energetică, care a fost exacerbată de
    utilizarea aprovizionării cu energie ca armă de către Rusia. El a afirmat, de
    asemenea, că UE trebuie să își asume partea care îi revine din povara
    tranziției către zero emisii nete de gaze cu efect de seră și că acțiunile în
    domeniul climei implică trei obligații: față de țările în curs de dezvoltare,
    față de generația următoare și față de cetățenii europeni.

    Având în vedere războiul Rusiei împotriva
    Ucrainei și noul context geopolitic, președintele Michel a reafirmat că
    obiectivul UE rămâne același: neutralitatea climatică până în 2050 și zero
    emisii nete. De asemenea, că este necesară regândirea strategiei de tranziție
    și că UE va avea în vedere întregul ansamblu al surselor de energie de
    tranziție și diversificarea acestora, pentru a asigura securitatea
    aprovizionării.

    Înainte de summitul desfășurat la Sharm el-Sheikh,
    europarlamentarul Nicu Ștefănuță, din grupul Renew Europe, a avut o intervenție
    în plenul Parlamentului European, afirmând că haosul climatic nu trebuie să
    devină o criză mai puțin importantă ca altele, o criză de locul 2.

    Degeaba avem ambiții și
    fonduri europene dacă ele nu sunt folosite așa cum trebuie    , a afirmat în
    speech-ul său europarlamentarul român Nicu Ștefănuță.

    De fiecare dată
    când pronunțăm cuvintele nimeni nu va fi lăsat în urmă, cel puțin o persoană
    moare din cauza lipsei de apă sau a hranei. Cel puțin o familie își pierde
    munca de o viață pentru că apele i-au înghițit gospodăria. Cel puțin un fermier
    rămâne fără recoltă după ce seceta a crăpat pământul și i-a ars culturile.
    Criza climatică a lovit deja, iar cei care vor suferi sunt copiii noștri. Este
    atât de simplu. Cum rămâne pentru ei viitorul? Ce rămâne pentru ei în viață?
    Haideți să nu deviem de la țintele noastre comune și internaționale și să nu
    lăsăm alte crize să pună haosul climatic pe locul 2. Spunea unul din colegii
    din Germania de la un partid de extremă dreapta că factura este mare. Da,
    factura este mare. Dar factura pentru inacțiune este pur și simplu
    catastrofală. Ea înseamnă existența însăși, înseamnă negarea viitorului pentru
    copiii noștri. Și factura asta nu ne putem permite s-o lăsăm la urmă , să
    spunem că copiii nostri nu merită să aibă un viitor.


  • Summit mondial pe teme climatice

    Summit mondial pe teme climatice

    Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice, organizată anual, este despre cum poate fi intensificată lupta împotriva încălzirii globale. Eclipsată de mai multe crize, inclusiv în domeniul energiei și al alimentației mondiale, ediția cu numărul 27 a avut loc anul acesta la Sharm el-Sheikh, în Egipt, cu obiectivul principal de a asigura punerea în aplicare deplină a Acordului de la Paris, de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 grade Celsius peste temperaturile pre-industriale, până la sfârșitul acestui secol. Un obiectiv extrem de important, căci depășirea acestui prag echivalează cu o scăpare de sub control a schimbărilor climatice, avertizează specialiștii.

    Aproape 200 de țări și-au trimis reprezentanți la întâlnirea din stațiunea balneară de la Marea Roșie, într-un an marcat de inundații devastatoare și secete severe, valuri de căldură fără precedent, incendii și furtuni cu efecte dezastruoase. Un an în care, în același timp, pe fondul situației generate de conflictul provocat de Federația Rusă în Ucraina vecină, multe țări au fost nevoite să apeleze mai mult la combustibili fosili pentru a-și asigura necesarul energetic. Aceasta în condițiile în care Grupul Interguvernamental de experți privind schimbările climatice al ONU arată, în același timp, că emisiile de CO2 trebuie reduse cu 45% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2010, pentru a îndeplini obiectivul central al Acordului de la Paris din 2015. Măsurătorile arată că vara lui 2022 a fost cea mai călduroasă înregistrată în Europa, stabilind numeroase recorduri de temperatură, iar peste 15.000 de decese de pe continent au fost în mod direct legate de valurile severe de căldură din acest an.

    Schimbările climatice ne ucid deja, dar o acţiune puternică astăzi poate să prevină mai multe decese, spun specialiștii de la OMS, precizând că temperaturile extreme sunt responsabile pentru 148.00 de decese survenite în Europa în ultimii 50 de ani. Potrivit unui raport al ONU, continentul european este, de altfel, cel care se încălzeşte cel mai repede, înregistrând o creştere a temperaturii de peste două ori mai mare decât media planetară în ultimii 30 de ani.

    Roxana Bojariu, expert climatolog, a explicat la Radio România: Da, pentru că emisiile de gaze cu efect de seră nu rămân în locul unde ele sunt transferate în atmosferă, avem o circulație generală a atmosferei care face ca aceste gaze să se amestece practic și să aibă efect global. În cazul Europei avem un impact mai mare decât în alte regiuni ale lumii din cauza unor factori locali. Iar în agricultură mai ales sudul Europei e cel ce va fi puternic influențat în rău de schimbarea climei prin reducerea semnificativă a resursei de apă. E vorba mai ales de țările din jurul Mediteranei, care, ați văzut și vara aceasta, simt un impact deosebit de mare în resursa de apă. Temperaturile mari favorizează evaporarea resursei de apă din sol, cantitățile reduse de precipitații vara influențează negativ și ele, astfel încât, la orizontul anului 2050, în unele zone din Spania, Italia și Franța chiar, s-ar putea să vorbim de terenuri agricole care sunt abandonate deoarece, chiar cu măsuri de adaptare, condițiile climatice nu vor mai fi favorabile activităților agricole. În România se simte efectul acesta dar nu la aceeași intensitate ca în cazul țărilor mediteraneene.

    În Europa, la creșterea mediei contribuie regiunea nordică, acele regiuni arctice unde zăpada și gheața generează un efect în cascadă atunci când se topesc,a mai spus Roxana Bojariu – regiunea nordică se încălzește triplu față de media globală, în așa fel încât Europa se încălzește dublu față de aceeași medie.

    La COP27, secretarul general al ONU a avertizat că ne îndreptăm spre o climă de iad. Potrivit lui António Guterres, toate ţările trebuie să aleagă: ori colaborează pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon, ori condamnă generaţiile viitoare la o catastrofă climatică.

    Criza climatică e despre securitatea umană, securitatea economică, securitatea mediului, securitatea națională și despre viața însăși, a afirmat la summitul din Egipt și liderul de la Casa Albă, Joe Biden, înainte de a scoate în evidență pașii pe care îi vor urma Statele Unite – a doua cea mai mare țară emițătoare de gaze cu efect de seră din lume.

    În discursul său, președintele României, Klaus Iohannis, a atras atenţia că războiul de pe continentul european, care are efecte globale, insecuritatea energetică, penuria alimentară şi instabilitatea economică nu trebuie să distragă atenţia de la schimbările climatice Dimpotrivă, limitarea schimbărilor climatice este esenţială pentru abordarea multora dintre aceste provocări şi pentru protejarea bunăstării generaţiilor prezente şi a celor viitoare, consideră șeful statului român:

    România sprijină pe deplin rolul de lider asumat de UE în ceea ce priveşte limitarea schimbărilor climatice şi angajamentul nostru comun de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră. Trebuie să asigurăm o tranziţie climatică ordonată, cu multiple beneficii, investiţii în cercetare, dezvoltare, inovare, dezvoltarea economiei verzi şi crearea de noi locuri de muncă. Tinerii din România sunt foarte motivaţi să acţioneze în ceea ce priveşte limitarea schimbărilor climatice, iar această dedicare ar trebui să reprezinte pentru noi toţi o sursă de inspiraţie, a adăugat președintele Iohannis.


  • Accesul la apă ca unul dintre drepturile omului

    Accesul la apă ca unul dintre drepturile omului

    Parlamentul European reafirmă
    dreptul la apă potabilă sigură și la salubritate ca unul dintre drepturile
    omului şi subliniază că accesul la apă potabilă curată este indispensabil
    pentru o viață sănătoasă și demnă și este esențial pentru dezvoltarea
    demnității umane. Dreptul la apă este o condiție necesară fundamentală pentru
    exercitarea altor drepturi și, ca atare, trebuie să se bazeze pe o logică ce
    are ca obiectiv interesul public și binele comun public și global.

    Parlamentul
    European îndeamnă Uniunea Europeană și statele membre să promoveze drepturile
    de acces la apă potabilă sigură și la salubritate și dezvoltarea normativă a
    acestora în cadrul forurilor multilaterale și regionale.

    Jutta Urpilainen,
    comisarul european pentru Parteneriate Internaționale, a adus în discuţie
    aceste aspecte în cadrul unei dezbateri care a avut loc în Parlamentul European
    în luna octombrie.


    După cum am experimentat
    cu toții, apa este o condiție prealabilă pentru viață și, prin urmare, pentru
    exercitarea tuturor drepturilor omului. Cu toate acestea, accesul la apă
    potabilă sigură și canalizare este încă o provocare majoră în multe părți ale
    lumii. Există o lungă istorie de conflicte cu privire la resursele de apă, iar
    lumea modernă a asistat prea frecvent la utilizarea resurselor de apă și a
    infrastructurii ca armă de război. Acesta este motivul pentru care Uniunea
    Europeană și statele sale membre promovează dreptul la apă potabilă sigură în
    forurile multilaterale și regionale. De aceea, avem proiecte în toată lumea. Am
    dedicat mai mult de 2,5 miliarde EURO cooperării în domeniul apei în 62 de
    țări. Luptăm pentru ca Observatorul Dezvoltării Durabile 6 – apă potabilă şi
    sanitaţie și accesul la apă să fie în fruntea oricărei agende politice. Este
    necesar să se consolideze dialogul cu privire la apă și să se asigure că
    guvernarea apei este incluzivă.

    Prin urmare, Uniunea Europeană sprijină activ
    eforturile de comunicare prin intermediul delegațiilor Uniunii Europene pentru
    a solicita înființarea Raportorului special al ONU pentru drepturile omului
    legate de apa potabilă și de salubritate. În egală măsură, lucrăm din greu
    pentru a crea un impuls pentru Conferința ONU privind apa din 2023.


  • Opt luni de război în Ucraina

    Opt luni de război în Ucraina

    Agresiunea ilegală a Federaţiei Ruse, membru în Consiliul de Securitate al ONU, împotriva Ucrainei este o încălcare flagrantă a principiilor şi normelor de drept internaţional – reiterează ministrul de Externe de la București, la 8 luni de la declanșarea războiului din țara vecină României. Și tot Bogdan Aurescu precizează că această agresiune a generat cea mai gravă criză de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. ʺConsecinţele sunt multiple, atât la nivel regional, cât şi global, prin impactul negativ asupra securităţii, drepturilor fundamentale ale omului, dezvoltării sustenabile globale, precum şi asupra securităţii energetice, alimentare şi financiare.ʺ – punctează șeful diplomației române. Încă de la începutul războiului din Ucraina – amintește ministrul Aurescu – România a acordat și continuă să acorde sprijin umanitar milioanelor de refugiaţi care au tranzitat graniţele naționale.

    Un bilanț publicat de Ministerul de Externe la 8 luni de la începerea războiului arată că, în acest răstimp, peste 2,6 milioane de ucraineni au tranzitat România și peste 86.500 au ales să și rămână pe teritoriul românesc. Măsurile umanitare au inclus, printre altele, înfiinţarea de tabere mobile în judeţele din zonele de frontieră, acordarea de acces gratuit la servicii medicale, învăţământ, transport public și pe piaţa muncii. Guvernul României a răspuns constant solicitărilor Kievului şi a oferit, printre altele, combustibil, medicamente, alimente şi ambulanţe. Prin hub-ul internaţional umanitar de la Suceava, devenit operațional din luna martie, România a facilitat 56 de transporturi umanitare din state precum Italia, Franţa, Bulgaria, Austria, Slovenia, Cipru, Grecia sau Germania. Ministerul de Externe mai amintește că România s-a implicat extensiv în facilitarea transportului şi tranzitului cerealelor ucrainene către pieţele internaţionale. Măsurile complexe pentru extinderea capacităţilor de tranzit, inclusiv a capacităţilor logistice ale porturilor Constanţa şi Galaţi au permis, până în prezent, exportul a peste 5,2 milioane tone de cereale ucrainene, la care se adaugă peste 5,5 milioane tone de alte mărfuri produse în Ucraina.

    În plan diplomatic,Bucureștiul a fost parte activă a demersurilor la nivel multilateral de condamnare a agresiunii ruse,inclusiv a anexării ilegale de teritorii ucrainene, în timp ce, în planul dreptului internaţional, România sprijină crearea unui mecanism pentru tragerea la răspundere a celor responsabili pentru crima de agresiune comisă în războiul ilegal al Rusiei contra Ucrainei.


  • La Roumanie et le transit des céréales ukrainiennes

    La Roumanie et le transit des céréales ukrainiennes

    Dans un contexte d’inquiétudes persistantes face à la
    sécurité alimentaire mondiale, le ministre roumain des Affaires Etrangères,
    Bogdan Aurescu, a déclaré que la Roumanie avait facilité depuis février, date
    du début de l’invasion russe en Ukraine, le transit de plus de 5 millions de
    tonnes de céréales ukrainiennes.


    Dimanche, lors de la Journée mondiale de l’Alimentation,
    le chef de la diplomatie roumaine a réaffirmé l’engagement de Bucarest de faire
    diminuer l’impact de la guerre en Ukraine sur la sécurité alimentaire au niveau
    mondial. Il a demandé l’élargissement de l’accord sur l’exportation de céréales
    par les ports à la mer Noire, conclu cet été entre l’Ukraine et la Russie avec
    la Turquie et l’ONU, vu qu’il touche à sa fin d’ici un mois environ.


    A noter aussi que l’aide de la Roumanie pour le pays
    voisin en guerre ne s’arrête pas là. En septembre dernier, la Roumanie et la
    France ont signé à Paris un accord dans le domaine des transports qui facilitera,
    à son tour, l’exportation des céréales ukrainienne. De même, devant l’assemblée
    Générale de l’ONU, à New York, le président roumain Klaus Iohannis a déclaré
    qu’il fallait améliorer ou du moins adapter aux conditions actuelles la
    capacité du port roumain de Constanta, à la mer Noire, qui est le plus grand
    port utilisé pour le transport des céréales depuis l’Ukraine. Il a exprimé son
    espoir que l’accord sur le transit des céréales ukrainiennes via la mer Noire
    sera maintenu.


    Négocié par l’ONU et la Turquie en juillet dernier, cet
    accord a ouvert la voie à Kiev de reprendre la vente de céréales dans le monde
    en les envoyant via ses ports en mer Noire, qui avaient été fermés au début de
    l’invasion russe. En échange, Moscou a obtenu des garanties pour ses propres
    exportations de céréales et d’engrais.


    Selon l’agence de presse Reuters, cet accord a permis
    d’éviter une crise alimentaire mondiale, compte tenu du fait que la Russie et
    l’Ukraine sont deux des plus grands exportateurs de céréales du monde et que la
    Russie est le plus grand exportateur d’engrais au niveau international. Sur la
    base de cet accord, tous les navires de marchandises qui ont quitté les ports
    ukrainiens, ont été contrôlés à Istanbul avant de poursuivre leur chemin vers
    leur destination finale. Néanmoins, Moscou a exprimé à plusieurs reprises son
    mécontentement face à la manière dont cet accord est mis en place, accusant des
    difficultés quant à la vente de ses engrais et de ses aliments.


    Dans une interview à Reuters, l’ambassadeur russe après
    des Nations Unies, à Genève, a déclaré que Moscou avait transmis mercredi
    dernier une liste de plaintes en ce sens à l’intention du secrétaire général de
    l’ONU. Entre temps, des négociations ont eu lieu ces jours-ci à Moscou entre
    les responsables russes et ceux de l’ONU en vue de la prolongation de l’accord
    sur l’exportation des céréales. Selon Kiev, en vertu du document signé cet été,
    l’Ukraine a réussi à exporter jusqu’ici environ 8 millions de tonnes de
    céréales. N’empêche, sur toile de fond de la guerre déclenchée par la Russie,
    le prix des céréales a augmenté de près de 20% cette année, alors qu’en raison
    de la croissance des prix des aliments, le nombre des personnes exposées au
    risque de famine au niveau mondial est actuellement estimé à près de 50
    millions. (trad. Valentina Beleavschi)



  • 13.10.2022

    13.10.2022

    Résolution – Le
    chef de la diplomatie roumaine, Bogdan Aurescu, salue l’adoption par
    l’Assemblée générale des Nations Unies, d’une résolution qui condamne les
    annexions illégales par la Russie de quatre régions ukrainiennes. Le document a
    été votée à grande majorité, par 143 suffrages dont celui de la Roumanie. Entre
    temsps, sur le terrain, l’armée russe a lancé jeudi de nouvelles attaques
    contre l’Ukraine. Des infrastructures essentielles de la région de Kiev ont été
    frappées jeudi par des attaques au drone, tandis que la ville de Mikolaïv a été
    bombardée dans la nuit. Ce dernières semaines, l’Ukraine a dénoncé des attaques
    au drône Shahed-136, de fabrication iranienne. Téhéran affirme ne pas livrer
    des armes à la Russie, tandis que Moscou préfère s’abstenir de tout
    commentaire. Kremlin a intensifié ses attaques contre des infrastructures
    civiles ukrainiennes en réponse à l’explosion du pont de Kerch que la Russie
    attribue aux services secrets ukrainiens. Les tirs de missiles russes ont
    frappé des quartiers résidentiels et ont détruit 30% de l’infrastructure
    énergétique. Réunis à Bruxelles, plus de 50 pays se sont engagés à renforcer
    leur soutien militaire à l’Ukraine.














    Visite -
    Dubravka Suica, vice-présidente de la Commission Européenne responsable de la
    démocratie et la démographie, fait une visite de trois jours en Roumanie.
    Aujourd’hui, elle rencontre le premier ministre roumain, Nicolae Ciuca, pour
    des discussions visant les actions ultérieures à la Conférence sur l’avenir de
    l’Europe, le Sommet sur la démocratie, les compétences et la mobilité de la
    main d’oeuvre, les changements démographiques, les droits de l’enfance et
    l’égalité de genre. Ensuite, la responsable européenne aura des entretiens avec
    Daniela Gîtman, secrétaire d’Etat au Ministère des Affaires Etrangères, avec
    Gabriela Firea, à la tête du Ministère de la Famille, de la Jeunesse et de
    l’Egalité de chances, avec Nicusor Dan, maire de Bucarest et avec des
    représentants des commissions mixtes pour les Affaires européennes du Parlement
    roumain. En visite en Roumanie, Dubravka Suica se rendra au complexe Ominis
    destiné aux personnes en situation de vulnérabilité, y compris aux réfugiés
    ukrainiens.
















    Défense – 14 pays membres de l’OTAN ou
    partenaires, dont la Roumanie, ont signé jeudi, au siège de l’Alliance, de
    Bruxelles, une lettre d’intention pour acquérir des systèmes communs de défense
    aérienne Arrow 3 et Patriot. Selon DPA, le chancelier allemand, Olaf Scholz, a
    annoncé le projet fin août, quand il a avancé l’idée qu’un système européen
    commun de défense aérienne serait plus efficace que si chaque pays mettait en
    place son propre système. Selon un communiqué du Ministère de la Défense
    nationale de Bucarest, la réunion de Bruxelles à laquelle la Roumanie est
    représentée par son ministre de Défense, Vasile Dincu, remettra sur le tapis
    les décisions prises lors du sommet de l’OTAN, de Madrid et les perspectives du
    futur sommet. Autre sujet au cœur des discussions : la posture de
    dissuasion nucléaire et des aspects renvoyant au domaine nucléaire dans le
    contexte de sécurité marqué par la guerre en Ukraine.








    Migration – De plus en plus de réfugiés ukrainiens arrivent en Roumanie en
    provenance des pays occidentaux, apprend-on dans un rapport de l’Organisation
    mondiale pour la Migration. Parmi les raisons qui se trouvent derrière cette
    décision mentionnons le coût de vie plus réduit et le rapprochement des
    frontières de leur pays. Selon la Police roumaine des Frontières, presque 9000
    citoyens ukrainiens sont arrivés mercredi, en Roumanie, de 15% de plus que la
    veille.




    Schengen – En principe, les Pays
    Bas ne sont pas contre l’adhésion de la Roumanie à l’Espace Schengen, a déclaré
    mercredi, à Brasov, le premier ministre néerlandais Mark Rutte. On discutera de
    l’intégration au moment où tous les critères seront accomplis, a-t-il précisé.
    Pour sa part, le chef de l’Etat roumain s’est montré optimiste quand à une
    prochaine adhésion de la Roumanie à Schengen qui, selon le chef du gouvernement
    roumain, Nicolae Ciuca, apportera de nombreux bénéfices à l’économie roumaine.


















    Justice – La commission spéciale
    parlementaire reprend jeudi les débats sur les lois de la Justice et continue à
    discuter du projet sur le statut des juges et des procureurs. Une fois les
    débats achevés, la Commission devra se réunir pour voter les rapports sur les
    trois lois du paquet de la Justice visant l’organisation judiciaire, le
    statut des magistrats et le Conseil supérieur de la Magistrature. Une fois les
    rapports adoptés, les projets seront soumis aux débats du Sénat, la chambre
    décisionnelle dans cette affaire.


    FOOTBALL – Deux
    équipes roumaines de football sont ce soir sur le terrain, pour des matchs au
    tableau de la Ligue Europe Conférence. Le club champion de Roumanie, CFR Cluj,
    jouera contre les Tchèques de Slavia Praha. En cas de victoire, les Tricolores
    auront la possibilité d’obtenir leur qualification au printemps européen,
    malgré la dernière place qu’ils occupent actuellement au sein du groupe G. Et
    puis, dans le groupe B, l’équipe FCSB espère vaincre les Danois de Silkeborg. A
    l’heure où l’on parle, les sportifs roumains n’ont qu’un seul point qui les
    place en dernière position au sein d’un groupe dominé par les Anglais de West
    Ham, suivis par les Belges d’Anderlecht et les Danois de Silkeborg.




    Météo – En Roumanie, le ciel est
    variable, partiellement couvert dans les régions de montagne et dans l’est et
    le centre du territoire. Des précipitations mixtes pourraient se produire en
    altitude. Les températures maximales iront ce jeudi de 13 à 21 degrés.

  • L’Organisation des Nations Unies condamne la Fédération de Russie

    L’Organisation des Nations Unies condamne la Fédération de Russie

    La résolution portée par
    l’Ukraine et co-rédigée par l’Union européenne a été adoptée par l’Assemblée
    générale des Nations unies à une grande majorité de voix. Initiée par l’Ukraine
    et l’Albanie,après que Moscou eut opposé
    son veto sur un texte similaire au Conseil de sécurité fin septembre, le
    document adopté mercredi à 143 voix pour, condamne la récente annexion par la
    Russie de quatre régions ukrainiennes. Co-sponsorisée par la Roumanie aux côtés
    de 75 pays membres de l’ONU, la résolution a réuni le plus grand nombre de
    suffrages jamais enregistré par un document soumis au vote de l’Assemblée des
    Nations Unies depuis le début de l’agression russe contre l’Ukraine. Le chef de
    la diplomatie américaine, Antony Blinken, s’est dit satisfait de voir
    « une majorité écrasante de nations rangées du côté de l’Ukraine, prêtes à
    défendre la charte de l’ONU et opposées fermement à la guerre menée par la
    Russie contre l’Ukraine et les Ukrainiens ». Blinken a souligné que
    très peu de nations avaient voté avec la Russie et il s’est réjoui de
    l’unité internationale et du soutien inébranlable
    envers Kiev.

    Les 143 pays qui ont voté pour la résolution onusienne ont
    signifié qu’ils ne tolèreraient aucune tentative par un Etat membre de
    l’ONU de s’emparer d’un territoire par la force, a martelé le secrétaire
    d’Etat américain. Rien de surprenant dans la décision de 5 pays, à savoir la
    Russie, le Bélarusse, la Syrie, la Corée du Nord et le Nicaragua de voter
    contre la résolution. 35 pays parmi lesquels la Chine, l’Inde, le Pakistan ou
    encore l’Afrique du Sud se sont abstenus malgré les efforts diplomatiques menés
    dernièrement par les Etats-Unis. Avant le vote, l’ambassadrice américaine à
    l’ONU, Linda Thomas- Greenfiels a exhorté le plus de pays possible à ne pas
    s’abstenir : Aujourd’hui, la Russie envahit l’Ukraine. Mais demain le
    territoire d’une autre nation pourrait être violé. Cela pourrait être vous.
    Vous pourriez être le prochain pays, a lancé la diplomate à la tribune
    des Nations unies.


    Co-rédigée par l’UE et
    présentée par Kiev, la résolution montre que sept mois après le début des
    hostilités russes en Ukraine, la Russie de Vladimir Poutine est isolée sur la
    scène internationale. Le document appelle également à ce qu’aucun Etat ne
    reconnaisse ces annexions et réclame le retrait immédiat des troupes russes
    d’Ukraine entrées le 24 février. A Bucarest, le Ministère roumain des Affaires
    Etrangères a salué l’adoption à grande majorité de voix de la résolution qui
    condamne les accords illégaux d’annexion par Moscou des régions ukrainiennes de
    Donetsk, Lougansk, Zaporijjia et Kherson. « Toutes ces actions menées par
    la Russie ne peuvent provoquer aucun effet du point de vue du droit
    international. La Roumanie ne reconnaît pas leur légitimité et rejette tout
    changement visant l’appartenance territoriale des régions ukrainiennes
    mentionnées » a conclu le chef de la diplomatie roumaine.



  • Uniunea Europeană condamnă Coreea de Nord

    Uniunea Europeană condamnă Coreea de Nord

    Coreea de
    Nord are deja o lungă istorie nefastă de șantajare a lumii cu dezvoltarea
    programului său nuclear. Pe 4 octombrie 2022, regimul comunist din Coreea de
    Nord a încălcat încă o dată dreptul internațional și suveranitatea și
    integritatea teritorială a vecinilor. El a lansat o rachetă balistică cu rază
    medie de acțiune care a trecut pe deasupra Japoniei. Guvernul de la Tokio a
    reacționat aproape imediat condamnând acțiunea, iar blocul european s-a
    solidarizat cu executivul nipon. Astfel, șeful diplomației europene Josep
    Borrell a condamnat cu fermitate lansarea ilegală de către Coreea de Nord a
    rachetei. Acest act reprezintă o amenințare gravă la adresa păcii și
    securității în regiune și în întreaga lume și subminează regimul global de
    neproliferare, a afirmat Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și
    politică de securitate.


    Mihai
    Sebe a comentat poziția Uniunii Europene și a subliniat rolul pe care aceasta
    îl acordă diplomației și efectelor sancțiunilor economice.

    Poziția Uniunii Europene nu este o poziție nouă. În fapt,
    activitățile Republicii Populare Democrate Coreene, care subminează regimul
    internațional de neproliferare și dezarmare susținut de Uniunea Europeană de
    mai multe decenii, sunt activități care au făcut ca Uniunea Europeană să pună
    în aplicare o serie de măsuri restrictive impuse prin rezoluție în Consiliul de
    Securitate al ONU. Sunt măsuri pe care le-a consolidat adaugând propriile
    sancțiuni. Aceste sancțiuni țintesc programele nord-coreene privind armele
    distrugere în masă și rachetele balistice și au în fapt un istoric îndelungat.

    De altminteri, Uniunea Europeană a introdus primele măsuri restrictive
    împotriva republicii noord-coreene în decembrie 2006, iar măsurile respective
    au pus în aplicare regimul de sancțiuni al Organizației Națiunilor Unite,
    adoptat după ce Republica Nord-Coreeană a susținut că a efectuat un test de
    arme nucleare. În fapt, Uniunea Europeană își continuă politica de
    neproliferare și de respectare a dreptului internațional. Uniunea Europeană în repetate
    rânduri și-a exprimat solidaritatea deplină atât cu Japonia, cât și cu
    Republica Coreea, îndemnând la încetarea acțiunilor agresive ale Coreii de
    Nord. Iar în acest scop, Uniunea Europeană este pregătită să sprijine orice
    proces diplomatic menit să creeze o pace și securitate durabile.

    De altminteri,
    severitatea sancțiunilor pe care Uniunea Europeană le va adopta depinde foarte
    mult de reacțiile Coreii de Nord. În acest sens, putem estima pe cale rațională
    faptul că o agravare a acțiunilor Coreii de Nord ar putea duce și la o intensificare
    a sancțiunilor Uniunii Europene.