Radio România Internațional

Tag: ONU

  • 18.09.2023 (mise à jour)

    18.09.2023 (mise à jour)

    ONU
    – Le président roumain Klaus Iohannis se trouve à la tête de la délégation roumaine qui participe à la
    78e session de l’Assemblée générale de l’Organisation des nations
    unies, l’ONU, qui se déroule à New York, du 18 au 22 septembre. Le thème de la
    session de cette année est « Restaurer la confiance et raviver la solidarité
    mondiale : accélérer l’action sur le Programme 2030 et ses objectifs de
    développement durable en faveur de la paix, de la prospérité, du progrès et de
    la durabilité pour tous ». Mercredi, devant l’Assemblée générale réunie en
    séances plénière, Klaus Iohannis présentera les points de vue de Bucarest sur
    des thèmes d’actualité mondiale avec un accent particulier sur les priorités de
    la diplomatie roumaine et sur la contribution de la Roumanie aux objectifs à
    l’agenda de l’ONU. Dans ses allocutions, le chef de l’Etat réitérera le soutien
    ferme de la Roumanie au multilatéralisme efficace, au respect du droit
    international et de l’ordre international au sein duquel ONU joue un rôle central.
    Le président Iohannis présentera aussi le point de vue de Bucarest sur les
    crises actuelles auxquelles se confronte la communauté internationale. Toujours
    à l’agenda de la visite : la participation au sommet consacré aux
    objectifs de développement durable et au débat organisé par l’Université
    Columbia, de New York, dans le cadre du forum des leaders mondiaux et qui porte
    sur « la perspective de la Roumanie sur la guerre contre l’Ukraine et
    l’impact de celle-ci sur la sécurité en mer Noire. »






    Drones
    – En Roumanie, le nombre de localités dont les habitants reçoivent des messages
    d’alerte sur le risque de chute de drone russe a doublé dernièrement. Selon les
    données rendues publiques lundi par l’Inspection pour les situations d’urgence
    du Delta du Danube, les habitants des 16 localités du département de Tulcea ont
    reçu dernièrement de tels messages sur leurs téléphones portables. Le dernier
    date de dimanche soir quand plusieurs drones russes qui se dirigeaient vers
    l’Ukraine ont été détectés. Le gouverneur de la région d’Odessa, Oleh Kiper, a
    annoncé que le district d’Ismail où se trouve le port homonyme utilisé pour les
    exportations de céréales a été la cible d’une nouvelle attaque de drones. Onze
    drones ont été détruits, a-t-il ajouté, sans donner des détails supplémentaires
    sur les dégâts produits à l’infrastructure portuaire.












    FMI
    – Une équipe du Fonds monétaire international se rendra la semaine prochaine à
    Bucarest pour l’examen annuel de l’économie roumaine. Les experts du FMI examineront
    avec les autorités roumaines les politiques fiscales et les évolutions les plus
    récentes dans l’économie et auront des rencontres avec des responsables du
    domaine. Des consultations similaires se déroulent périodiquement avec tous les
    Etats membres du FMI.


    Schengen
    – L’opposition de l’Autriche à l’adhésion de la Roumanie à l’espace Schengen
    n’est pas dirigée contre Bucarest mais contre un système qui ne fonctionne
    plus – a récemment affirmé la ministre
    autrichienne des Affaires européennes, Karoline Edtstadler. Cette réaction
    intervient alors que le premier ministre roumain, Marcel Ciolacu avait
    déclaré dans une interview pour la publication Der Standard que la Roumanie
    attaquerait l’Autriche à la Cour européenne de Justice pour réclamer des
    dédommagements si elle continuait à s’opposer à l’intégration roumaine. Marcel
    Ciolacu a également dit que l’Espagne, en tant que présidente du Conseil de
    l’UE soutenait l’adhésion de la Roumanie à l’espace Schengen et que ce sujet
    figurerait à nouveau à l’ordre du jour – soit en octobre, soit début décembre -
    de la réunion des ministres de l’Intérieur de l’UE. La Roumanie et la Bulgarie
    ont accompli tous les critères d’adhésion et doivent adhérer à la zone de libre
    circulation européenne « sans aucun
    autre ajournement », a lancé la semaine dernière la présidente de la
    Commission européenne Ursula von der Leyen, dans le cadre de son discours sur
    l’état de l’UE, le dernier avant les élections européennes de juin 2024.
















    Motion
    – Les députés de Bucarest ont débattu lundi de la motion simple initiée par
    l’Union Sauvez la Roumanie et par la Force de la Droite contre le ministre
    social-démocrate de la Santé, Alexandru Rafila. C’est la première démarche de
    ce genre déposée durant l’actuelle session parlementaire. Les initiateurs de la
    motion reprochent à Alexandru Rafila la manière dont il a mis en place les
    réformes et les investissements dans le domaine de la Santé, dans le cadre du
    plan national de relance et de résilience. Ils affirment que le ministre serait
    responsable entre autres du retard enregistré dans l’implémentation des normes
    de la Stratégie nationale de lutte contre les cancers. Alexandru Rafila, a rejeté les accusations et
    qualifié la démarche de l’opposition de démagogique. La motion sera soumise au
    vote dans les jours à venir.

    Aides – Deux avions C-130 des Forces aériennes roumaines
    ont transporté lundi, dans la ville de Benghazi, la deuxième tranche d’aides
    humanitaires que la Roumanie offre à titre gracieux, à la Lybie en proie à des
    inondations catastrophiques. Bucarest a prévu six courses aériennes sur cette
    route afin de transporter 55 tonnes de vivres et des abris. L’UE est prête à
    débloquer plus de 5 millions d’euros à la Lybie où plus de 11.000 personnes
    sont mortes et 10.000 disparues dans les inondations et les crues provoquées
    par la tempête Daniel.

    Météo
    – Mardi, le temps sera plutôt pluvieux, notamment dans l’ouest, le nord-ouest
    et le nord-est. Dans le reste du territoire, le ciel reste variable et des
    pluies éparses peuvent faire leur apparition. Les températures maximales iront
    de 19 à 29 degrés. A Bucarest, nous aurons 27 degrés mardi, à midi.

  • De la încălzirea globală la „fierberea” globală

    De la încălzirea globală la „fierberea” globală

    Secretarul
    general al Națiunilor Unite, portughezul Antonio Guterres, pledează pentru o
    acțiune radicală imediată împotriva schimbărilor climatice. El spune că temperaturile
    record din iulie dovedesc că Terra a trecut dintr-o fază de încălzire într-o
    eră a fierberii globale. Într-adevăr, valul de caniculă care a lovit emisfera
    nordică, deopotrivă în Asia, Europa și America, a transformat, de pildă, Marea
    Mediterană într-un cazan care fierbe la focurile incendiilor de vegetaţie. E o
    vară crudă – spune şeful ONU, iar pentru întreaga planetă, este un dezastru
    şi, în lipsa unei mini-epoci de gheață în următoarele zile, iulie 2023 va
    doborî recordurile la nivel general. Impactul extrem al schimbărilor climatice
    e în concordanță cu predicțiile și avertismentele repetate ale oamenilor de
    știință – afirmă Guterres, adăugând că singura surpriză este viteza
    schimbării. În fața consecințelor tragice, el și-a repetat apelul pentru
    acțiuni rapide și de anvergură, precum renunţarea la combustibilii fosili. Schimbarea
    climatică este aici. Este terifiant. Și este doar începutul. Era încălzirii
    globale s-a încheiat; era fierberii globale a sosit     – conchide Gutteres.

    Potrivit datelor furnizate de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice,
    finanțat de Uniunea Europeană, primele trei săptămâni din iulie au fost cele
    mai calde perioade de trei săptămâni, iar luna este pe cale să fie cea mai
    caldă iulie și cea mai călduroasă lună înregistrată vreodată. Datele complete
    pentru iulie vor fi disponibile și publicate pe 8 august. În Statele Unite, președintele
    Joe Biden a numit creșterea temperaturilor din cauza schimbărilor climatice o
    amenințare existențială. Pentru Biden, canicula este ucigașul numărul unu
    legat de vreme, care, în ţara lui, provoacă 600 de decese în fiecare an. În
    România, unde, săptămâna aceasta, temperaturi de peste 40 de grade Celsius au
    fost dublate de furtuni care-au ucis oameni, preşedintele Klaus Iohannis afirmă
    că sistemele de avertizare timpurie cu privire la fenomenele meteo extreme
    trebuie dezvoltate continuu. Este deosebit de important să se ţină cont de avertizările
    meteorologice, pentru a se evita tragedii – mai spune şeful statului român.

    La
    Bruxelles, Comisia Europeană anunţă că va
    achiziţiona încă 12 avioane echipate pentru stingerea incediilor şi îşi va
    înfiinţa propria flotă pentru a răspunde mai bine fenomenului. Avioanele vor fi
    poziţionate în ţările europene din bazinul Mării Mediterane, acolo unde au loc
    cele mai multe incendii, cum se întâmplă şi în acest an. Actualmente,
    Mecanismul Civil European acţionează cu o flotă de tranziţie, ce cuprinde avioane
    din statele membre ale Uniunii şi doar două ale Comisiei.


  • Oamenii și planeta nu își pot permite să piardă încă un deceniu

    Oamenii și planeta nu își pot permite să piardă încă un deceniu

    La opt ani de la lansarea Agendei 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă, crizele globale multiple și interconectate cu care ne confruntăm în prezent sunt un risc semnificativ pentru însăși viabilitatea realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD). Cu toate acestea, în contextul crizelor multiple, ODD rămân pentru noi un far și o busolă, fiind unica viziune universală pentru pace, prosperitate socioeconomică și durabilitate a mediului de care dispunem. Nepunerea în aplicare a principiilor ODD privind incluziunea socială, energia curată, accesul universal la servicii publice și consumul și producția responsabile va duce la și mai multe crize și rivalități geopolitice. Nepunerea în aplicare a ODD va fi, de asemenea, dăunătoare pentru întreprinderi și pentru competitivitate în viitor: potrivit celui mai recent raport al Forumului Economic Mondial, crizele de mediu și sociale vor domina riscurile globale în anii următori.



    În perioada 17‑19 iulie, o delegație a Comitetului Economic și Social European (CESE) va participa la Forumul politic la nivel înalt de la New York — un eveniment esențial pentru punerea în aplicare a ODD. Pentru prima dată, UE va prezenta o revizuire voluntară la nivelul UE a progreselor înregistrate în cadrul Agendei 2030 — la care CESE a contribuit prin furnizarea opiniilor colective ale societății civile.



    Cum putem valorifica această ocazie, în calitate de societate civilă organizată, pentru a ne asigura că ODD redobândesc un rol central în agenda politică? Cum își face auzită vocea CESE?



    Deși recunoaștem poziția de lider a UE în contextul global, avem nevoie și dorim ca UE să investească și mai mult în credibilitatea ODD și să conducă eforturile internaționale de accelerare a punerii în aplicare a ODD. Întrucât geopolitica a devenit mai complexă, iar știrile false și dezinformarea se răspândesc, sunt în joc nu numai ODD, ci și democrația noastră în general.



    În cadrul evenimentelor conexe și a reuniunilor bilaterale cu funcționari ONU de la cel mai înalt nivel, cu reprezentanți ai diferitelor Grupuri majore și cu alte părți interesate de pe teren, vom transmite mesaje puternice cu privire la importanța asigurării unei implicări structurate și semnificative a grupurilor societății civile, a organizațiilor de tineret, a grupurilor de femei, a întreprinderilor și a sindicatelor, ca element‑cheie pentru stimularea progresului ODD. Coerența politicilor și o strategie globală privind ODD sunt, de asemenea, esențiale.



    În anii următori, până în 2030, CESE este pregătit să își joace în continuare rolul de a accelera punerea în aplicare a agendei și de a-și consolida rolul ca spațiu de colaborare între societatea civilă și factorii de decizie politică. Oamenii și planeta nu își pot permite să piardă încă un deceniu. Mai sunt doar șapte ani până în 2030 — lumea trebuie condusă în direcția cea bună. Trebuie să ne angajăm cu adevărat într-o tranziție justă și să nu lăsăm pe nimeni în urmă în această călătorie. Nu este o sarcină care trebuie lăsată generațiilor viitoare și nici o misiune care trebuie lăsată la latitudinea guvernelor viitoare. Aceasta este o sarcină pentru prezent. Este sarcina celor responsabili în acest moment. Nu este timp de pierdut! (articol de opinie, autori Oliver Röpke, președintele CESE – Comitetul Economic şi Social European; Peter Schmidt, președintele Secțiunii pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului CESE)


  • Yinitorul a Consiliului ali Europă

    Yinitorul a Consiliului ali Europă

    Tru hamunisia a Glleţurloru, tu Islanda, s-dizvărti nu di multu kiro patra Andamasi la Nivel Analtu a văsiliiloru membre a Consiliului ali Europă. Tu kirolu ditu soni să zbură multu pţănu ti aestă organizație pan-europeană. Sonea, minduescu, fu cându Rusia işi ditu organizație, după ţi u aputrusi Ucraina. Eara ună evoluție aştiptată cunuscută hiinda raţiunea existențăllei Consiliul Europei. S-amintă tut tru meslu mai, tru 1948, și ari ca subiectu apărarea ndrepturilor a omului. Alănci ninti di Declarația Schuman cari nkisea cu znuearea ali Europă și anvărtuşearea ali irini pi thimellilu a cooperarillei economiţi. Tru aestu kiro, ama, easti alătusită cu niscanti organisme ică mecanisme ale Uniuni Europeană, acă aţeali doauă organizații avură imnaticlu ahoryea, pi călliuri specializate. Aesta nu nsimneadză că nu conlucreadză și nu colaboreadză. Nai multi ori, şi ma lişoru, Consiliul a Europăllei easti alătusitu cu Consiliul European i cu Consiliul a Uniunillei Europene, cari suntu structuri orlea-zorlea ali Uniuni Europeană.


    Tru aestu kiro, Consiliul a Europăllei ari 46 de membri ntră cari lli videmu tuti văsiliili a Uniunillei Europene și aproapea tuti văsiliili ditu Europa, tuti aţeali ditu fostul spațiu iugoslav și aproapea tuti aţeali ditu fostul spațiu sovietic. Ari dauă excepții, Rusia, dealihea, cari s’trapsi tru 2022, cu puțănu kiro ninti s’hibă exclusă, di itia că u aprutrusi Ucraina. Belarus, alliumtrea, s-trapsi nică ditu 1999, anda ş-afusi aminti că nica di atumţea eara limbiduă călcarea-a ndrepturlor a omlui di regimlu Lukașenko. Tru aestă hăvaie, cu un polimu criminal activ pe teritoriul a Europăllei, implicarea-a Consiliului a Europăllei era esențială.


    Dupu cama un an di dzăli di anda nksisi cu polimlu Rusia tru Ucraina și cu cărvanea nimisurată di călcari greauă a ndrepturlor a omlui di cătră armata aputrusitoari, mindueamu că valorli promovate de Consiliul Europei numata angreacă. Nădia irinillei kirea unăoară cu călcărli greali ti ndrepturli a omlui, inclusiv aţelu la bană, părea că va s’armănă nicunuscute și nipidipsite. Agioclu a sinferurloru gheopolitiţi și gheo-economiţi părea s’hibă tu amprotusa și s’bagă tu aumbră crimele fapti di aruși tru Ucraina. Mecanismili di securitate colectivă, maxus ONU, nu feaţiră ici ţiva ti s’dănăsească polimlu și sancționaria agresorlui, a deapoa Uniunea Europeană bagă tru lucru sancțiuni ţi suntu călcati, sum ma multi pretexte, tră sinferuri economiţi și politiţi. Alăncescu efecte ale propagandă arusă și nica şi defecțiuni ti funcționarea a sistemelor ţi lipseaşti s’hibă fără căsuri. Consiliul a Europăllei lipsea să s’mintească di multu kiro, ditu protili sticuri di oară a polimlui. Lipsea s’treacă de simpla excluderi ali Rusie, cari nu dotu nu tiñiseaşti apofasili și sancțiunile stabilite la Strasbourg.


    După un an di polimu, nu ari ună apofasi limbidă și efectivă tru problema agresiunillei contra ali Ucraină, ditu partea a unăllei organizații interstatală cu anami. Nica să zburaşti ti dişcllidearea a unlui tribunal internațional ama nu s’feaţi ici ţiva tu aestă cali


    Tru aest kiro, la Haga, Tribunalul tră fosta Iugoslavie easti ună clădire babgeană și cu ixiki tru activitate, hiinda aretcu căftată di vărnu. Consiliul a Europăllei adoptă, tru andreu anlu ţi tricu, un Plan de Acțiune tră Ucraina, cu numa “Reziliență, Refacere, Reconstrucție” tră perioada 2023-2026. Conțănutlu a lui easti consistent și ghini ndrupătu maş că situația easti tru evoluție, dimi aspărdzerli și crimili nica s’fac tru Ucraina, znuearea easti aspartă și ea, vărnu nu easti sigura pi bana a lui tru Ucraina bombardată sălbatic di Rusia. Andamasea ditu Islanda adoptă ună declarație intitulată “Uniți anvărliga di valorli a noastre”. Nai ma importantă evoluție fu, fără di altă, apofasea ti dishcllideari a unui registru a zñiiloru fapti di ruși prin invadaria Ucrainei. Easti un registru internațional cari nu alasă nanăparti aesti lăhtăroasi crime, tăxeaşti s’nu li alasă fără s’hibă păltiti şi avem nădia că va s’hibă şi pidipsiti.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala







  • Viitorul Consiliului Europei

    Viitorul Consiliului Europei

    În Insula Ghețurilor,
    Islanda, s-a desfășurat recent a patra Întâlnire la Nivel Înalt a țărilor
    membre ale Consiliului Europei. În ultimul timp s-a vorbit extrem de puțin
    despre această organizație pan-europeană. Ultima dată, cred, a fost când Rusia
    a părăsit organizația, după ce a invadat Ucraina. Era o evoluție previzibilă
    dat fiind rațiunea existenței Consiliul Europei. S-a născut tot în luna mai, în
    1948, și are ca subiect apărarea drepturilor omului. A apărut înaintea
    Declarației Schuman care punea refacerea Europei și întărirea păcii pe baza
    cooperării economice. În prezent, însă, este confundată cu diferite organisme
    sau mecanisme ale Uniunii Europene, deși cele două organizații au mers
    întotdeauna separat, pe drumuri specializate. Asta nu înseamnă că nu
    conlucrează și nu colaborează. Cel mai
    des și mai ușor, Consiliul Europei este confundat cu Consiliul European sau cu
    Consiliul Uniunii Europene, care sunt structuri stricte ale Uniunii Europene.

    În prezent, Consiliul Europei are 46 de membri printre care regăsim toate
    țările Uniunii Europene și toate aproape toate țările din Europa, toate cele
    din fostul spațiu iugoslav și aproape toate cele din fostul spațiu sovietic.
    Există două excepții, Rusia, desigur, care s-a retras în 2022, cu puțin timp
    înainte de a fi exclusă, din cauza invadării Ucrainei. Belarus, în schimb, s-a
    retras încă din 1999, amintindu-ne că încă de atunci era evidentă încălcarea
    drepturilor omului de către regimul Lukașenko. În acest context, cu un război
    criminal activ pe teritoriul Europei, implicarea Consiliului Europei era
    esențială.

    La mai bine de un an de la declanșarea de către Rusia a războiului
    din Ucraina și cortegiul nemăsurat de încălcare gravă a drepturilor omului de
    către armata invadatoare, aveam impresia că valorile promovate de Consiliul
    Europei nu mai contează. Speranța păcii dispărea pe măsură ce încălcările grave
    ale drepturilor omului, inclusiv cel la viață, păreau că vor rămâne necunoscute
    și nepedepsite. Jocul intereselor geopolitice și geo-economice păreau să
    primeze și să pună în umbră crimele comise de ruși în Ucraina. Mecanismele de
    securitate colectivă, mai ales ONU, nu au făcut nimic pentru oprirea războiului
    și sancționarea agresorului, iar Uniunea Europeană pune în funcțiune sancțiuni
    ce sunt încălcate, sub diferite pretexte, pentru interese economice și
    politice. Apar efecte ale propagandei ruse și chiar defecțiuni ale funcționării
    sistemelor ce ar trebui să fie infailibile. Consiliul Europei trebuia să se
    implice de mult timp, din primele clipe ale războiului. Trebuia să treacă de
    simpla excludere a Rusiei, care nu respecta deloc deciziile și sancțiunile
    stabilite la Strasbourg.

    După un an de război, nu există o decizie clară și
    efectivă în problema agresiunii împotriva Ucrainei, din partea unei organizații
    interstatale de prestigiu. Încă se discută de înființarea unui tribunal
    internațional dar nu s-a făcut nimic în această direcție.

    În acest timp, la
    Haga, Tribunalul pentru fosta Iugoslavie este o clădire uriașă și lipsită de
    activitate, fiind rar deranjată de cineva. Consiliul Europei a adoptat, în
    decembrie trecut, un Plan de Acțiune pentru Ucraina, intitulat Reziliență,
    Refacere, Reconstrucție     pentru perioada 2023-2026. Conținutul său este
    consistent și bine susținut doar că situația este în evoluție, adică
    distrugerea și crimele continuă în Ucraina, refacerea este distrusă și ea,
    nimeni nu este sigur pe viața sa în Ucraina bombardată sălbatic de Rusia. Reuniunea
    din Islanda a adoptat o declarație intitulată Uniți în jurul valorilor
    noastre. Cea mai importantă evoluție a fost, fără îndoială, decizia de
    înființare a unui registru al pagubelor provocate de ruși prin invadarea
    Ucrainei. Este un registru internațional care nu lasă neobservate aceste
    înfiorătoare crime, promite să nu le lase nedespăgubite și sperăm că nu le lase
    nici nepedepsite.

  • Concluziile summitului Consiliului European

    Concluziile summitului Consiliului European

    Summitul Consiliului
    european s-a concentrat pe trei direcții, toate trei fiind probleme cronicizate
    de cel puțin un an: războiul din Ucraina, competitivitatea, piața unică și
    economia și energia au fost cele trei. În afara conflictului din Ucraina, care
    ține capul de afiș al tuturor întâlnirilor, celelate două au strategii de lungă
    durată care implică schimbări.

    Charles Michel, președintele Consiliului
    European, a rezumat concluziile summitului:

    Am avut o dezbatere profundă și inteligibilă privitoare la
    competitivitate, piața internă și energie. În primul rând, ne-am exprimat
    angajamentul de a reduce pierderea de timp administrativă cât de mult posibil,
    de a accelera procedurile, de a privilegia soluțiile digitale acolo unde e
    posibil. Al doilea element este că înțelegem nevoia de a deschide calea pentru
    noi investiții ambițioase către inovare pentru a trece prin transformarea
    climatică și a reuși digitalizarea. Dați-mi voie să insist din nou asupra importanței
    piaței unice de capital și a avantajului de a deschide capitalul privat pentru
    a susține dezvoltarea noastră economică. Și în al treilea rând, bineînțeles,
    este stimularea cercetării și inovării. Angajamentele au fost făcute în trecut
    pentru a mobiliza fondurile publice și private. Nu am ajuns încă acolo și vedem
    că trebuie să continuăm să fim la fel de angajați și în această direcție.


    Consiliul european a
    iterat sprijinul pentru Ucraina în fața agresiunii ruse, într-o declarație de
    12 puncte a cerut oprirea violării Cartei ONU și a principiilor de drept
    internațional. În privința competitivității, a pieței unice și a economiei,
    Consiliul european propune măsuri pentru o economie robustă care să facă față
    provocărilor și să asigure prosperitatea pe termen lung. Ea înseamnă reducerea
    birocrației, încurajarea competitivității prin măsuri legislative, orientarea
    către digitalizare și economia verde. De asemenea, o economie puternică are
    nevoie de investiții, pentru aceasta fiind nevoie de înlăturarea barierelor
    circulației capitalului și de o interconectivitate mai bună. Nu în ultimul
    rând, cercetarea și inovarea, educația, dezvoltarea abilităților, reciclarea
    sunt în atenție. Energia are o importanță capitală. Consiliul european are în
    vedere prețurile, reducerea cererii de energie, asigurarea furnizărilor și
    înlăturarea dependenței de combustibilii fosili din Rusia.


  • Jurnal românesc – 07.04.2023

    Jurnal românesc – 07.04.2023

    Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a salutat alegerea României în
    Comisia pentru Statutul Femeii din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, pentru
    un mandat de membru în perioada 2024-2028. Comisia, stabilită la 21 iunie 1946,
    funcţionează în cadrul Consiliului Economic şi Social şi deţine un rol esenţial
    în promovarea drepturilor femeilor, documentarea realităţii vieţii femeilor în
    întreaga lume şi modelarea standardelor globale privind egalitatea de gen şi
    emanciparea femeilor. MAE arată că, România a fost de-a lungul timpului
    deosebit de activă la lucrările sesiunii Comisiei pentru Statutul Femeii şi a
    participat atât la nivel de ministru de linie şi la nivel de secretar de stat
    al agenţiei coordonatoare, cât şi la nivel de experţi. Promovarea drepturilor femeilor,
    egalitatea de gen şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei
    domestice constituie una dintre priorităţile asumate de România în cadrul
    mandatului său de membru al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, a
    subliniat şeful diplomaţiei române.




    Circulaţia prin punctele de trecere a frontierei dintre România şi
    Republica Moldova de la Costeşti-Stânca, Lipcani-Rădăuţi Prut şi
    Sculeni-Sculeni este restricţionată din cauza condiţiilor meteorologice
    nefavorabile, a anunţat Ministerul român de Externe. MAE recomandă consultarea
    site-ului politiadefrontiera.ro, unde se pot verifica, în timp real, timpii de
    aşteptare în punctele de la graniţă menţionate, iar şoferilor să conducă
    preventiv, cu viteză adecvată şi să aibă autovehiculele echipate corespunzător
    pentru circulaţia în condiţii de iarnă. Cetăţenii români pot solicita asistenţă
    consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Chişinău +37 322 26
    07 37 şi +37 322 26 07 47, ale Consulatului General al României la Bălţi +37
    323 18 00 01 şi +37 323 18 00 05 şi ale Consulatului General al României la
    Cahul +37 329 98 00 01 şi +37 329 98 00 02. Pentru situaţii de urgenţă există
    liniiile telefonice speciale ale Consulatelor Generale de la Chişinău +37 368
    33 63 63, de la Bălţi +37 368 19 50 06 şi de la Cahul +37 360 20 09 25.






    Conferinţa Smart Diaspora 2023 – diaspora în învăţământ
    superior, ştiinţă, inovare şi antreprenoriat, urmează să se desfăşoare în
    perioada 10-13 aprilie, la Timişoara. Manifestarea este organizată de Alianţa
    Timişoara Universitară din care fac parte Universitatea de Vest Timişoara,
    Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş, Universitatea
    Politehnica şi Universitatea de Ştiinţe ale Vieţii. Evenimentul este organizat
    în 38 de Workshop-uri. Sunt anunţaţi aproximativ 400 participanţi din diaspora,
    550 din ţară şi 300 din cadrul universităţilor membre ale Alianţei. Invitaţii
    din diaspora provin din peste 30 de ţări, majoritatea din Uniunea Europeană,
    dar cuprind şi un contingent semnificativ din SUA, Marea Britanie şi Republica
    Moldova. O altă zonă specială de provenienţă este reprezentată de participanţi
    din ţări îndepărtate, precum Japonia, Singapore sau Australia. Ne
    propunem să facilităm legătura cu Smart – Diaspora, cel puţin prin două
    componente: crearea de cadre pentru colaborarea cu comunităţile academice,
    ştiinţifice şi de cercetare din România, dar şi crearea de mecanisme şi de
    cadre pentru întoarcerea acasă a unui număr important de reprezentanţi ai
    acestei comunităţi, a spus rectorul Universităţii de Vest Timişoara,
    Marilen Pirtea.




    Expoziția de fotografie Alternative Selves, a artistei
    Felicia Simion, va fi deschisă la 8 aprilie la hotelul Radisson Collection din
    Belgrad, în Serbia. Manifestarea este prezentată ca parte a Bienalei de
    Fotografie Belgrade Photo Month, ajunsă la a cea de-a 6-a ediție.
    Felicia Simion s-a născut în 1994, la București. În 2016 a absolvit
    Universitatea Națională de Arte din București, iar în 2018 a obținut un Master
    în etnologie. Operele sale fac parte din numeroase expoziții colective și
    individuale și au fost deja publicate în Europa și în Statele Unite ale
    Americii. În ultimii doi ani, s-a inspirat din antropologia culturală şi a
    explorat teme precum familia, identitatea, dinamica tradiției şi corpul.
    Expoziţia de la Belgrad va putea fi vizitată până la 22 aprilie.


  • Peste 6400 de militari, poliţişti şi jandarmi vor efectua misiuni în străinătate în 2023

    Peste 6400 de militari, poliţişti şi jandarmi vor efectua misiuni în străinătate în 2023

    Peste 6400 de militari, poliţişti şi jandarmi vor efectua misiuni în străinătate în cursul anului 2023, potrivit informării trimisă de preşedintele Klaus Iohannis către Parlamentul României, care a luat act despre această decizie.

    Potrivit documentului citat, 4041 de militari vor activa în acest an peste hotare în misiuni NATO, ONU sau UE în Kosovo, Irak, în zona Mării Mediterane, dar şi în zonele de conflict din Africa, India şi Pakistan. Acestora li se vor adăuga şi 2445 de angajaţi ai Ministerului de Interne care vor fi trimişi în misiunile internaţionale care se desfăşoară pe Glob.

    O altă informare dezbătută de senatori şi deputaţi a fost aceea în care Klaus Iohannis a anunţă că a aprobat intrarea, staţionarea şi desfăşurarea de operaţiuni pe teritoriul ţării noastre a detaşamentului spaniol de aeronave multirol pentru executarea misiunilor în cadrul activităţilor de vigilenţă sporită a NATO.

    De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a mai informat Parlamentul cu privire la aprobarea dislocării, în 72 de ore, la nevoie, a Forţei de Răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicatp – VJTF în scoppul pregătirii şi desfăşurării de operaţii militare pe teritoriul ţării noastre, potrivit datelor de planificare transmise de către NATO.

  • La semaine du 27 février au 5 mars 2023

    La semaine du 27 février au 5 mars 2023


    Le
    chef de l’Etat roumain en visite à Luxembourg



    La
    Roumanie apprécie d’une manière « claire et vocale » le soutien accordé
    par le Luxembourg à ses efforts d’intégrer l’Espace Schengen, a fait savoir le
    président roumain, Klaus Iohannis, lors d’une visite dans le Grand-Duché. Pour
    sa part, le premier ministre luxembourgeois, Xavier Bettel a précisé que la Roumanie
    restait « un allié fiable » et a annoncé que bientôt 25 soldats
    luxembourgeois rejoindront le Groupe de combat de l’OTAN déployé sur la base de
    Cincu, en Roumanie. Et lui de rappeler le soutien de son pays à l’entrée de la
    Roumanie à l’Espace de libre circulation. Présent au forum annuel du Groupe de
    la Banque européenne d’Investissements organisé à Luxembourg, le président
    roumain a présenté un discours sur les nouveaux défis mondiaux en matière d’investissements.
    En marge de sa participation à cet événement, il a eu des entrevues bilatérales
    avec le président de la BEI, Werner Hoyer et la présidente de la BERD, Odile
    Renaud-Basso.




    Le président
    de la Chambre des députés, Marcel Ciolacu, en visite en Azerbaidjan



    Les nouveaux projets dans le domaine énergétique ont
    dominé l’agenda de la visite officielle que le président de la Chambre des
    députés de Bucarest, le social-démocrate Marcel Ciolacu, a effectuée ces
    jours-ci en Azerbaïdjan. A Bakou, il s’est entretenu avec le chef de l’Etat
    Ilham Aliev, principalement au sujet d’un contrat d’un milliard de mètres cubes
    de gaz naturel que l’Azerbaïdjan livrera à la Roumanie une année durant, à
    compter du mois prochain. Marcel Ciolacu a proposé que la République de Moldova
    voisine bénéficie elle aussi de ce gaz, une idée agréée par le président azéri.
    Egalement à l’agenda des pourparlers entre les deux responsables : le transport
    du gaz liquéfié et le partenariat entre les compagnies roumaine ROMGAZ et
    azérie SOCAR en vue de la construction de deux terminaux en mer Noire, ainsi
    que la mise en place d’un câble sous-marin en mer Noire. Ce câble long de 1 200
    km et d’une capacité de 1 000 mégawatts traversera la mer Noire pour acheminer
    de l’électricité depuis l’Azerbaïdjan vers le reste de l’Europe, via la
    Géorgie, la Roumanie et puis la Hongrie.


    Le chef de la diplomatie roumaine,
    Bogdan Aurescu, en visite à Genève



    Le ministre roumain des Affaires Etrangères, Bogdan
    Aurescu, a réitéré le soutien ferme de la Roumanie à l’indépendance, la
    souveraineté et l’intégrité territoriale de l’Ukraine, entre les frontières
    mondialement reconnues, lors d’une allocution au Conseil de l’ONU pour les
    Droits de l’Homme organisé à Genève. Et le responsable roumain d’exprimer la
    détermination de Bucarest d’avoir un apport solide à la paix, la sécurité, le
    développement et le respect des droits de l’homme. Bogdan Aurescu a également
    plaidé pour que des efforts soient faits afin que la Russie réponde pour ses
    crimes de guerre commis en Ukraine et pour que les victimes des atrocités
    russes soient dédommagées.


    Le nouveau premier ministre moldave, Dorin
    Recean, en visite à Bucarest



    La Roumanie appuiera sans
    équivoque le pouvoir en place à Chisinau dans ses efforts d’intégration
    européenne de la République de Moldova. C’est ce qu’a affirmé le président
    roumain, Klaus Iohannis lors d’une entrevue, à Bucarest, avec le premier
    ministre moldave, Dorin Recean. Celui-ci a été également reçu par son homologue
    de Bucarest, Nicolae Ciuca. Une occasion pour le chef du gouvernement roumain
    de réitérer le fait que la Roumanie reste le premier partenaire commerciale de
    son voisin moldave, après que le volume des échanges commerciaux a grimpé en
    2022 de 1,2 milliards de dollars, en se montant actuellement à 3,6 milliards.
    Dorin Recean a également rencontré le président de la Chambre des députés de
    Roumanie, Marcel Ciolacu. Celui-ci a tenu à assurer le responsable moldave du
    soutien énergétique que la Roumanie offrira à son pays par l’intermédiaire du
    contrat de livraisons de gaz signé avec l’Azerbaïdjan.


    Réunion
    spéciale du Parlement de Bucarest.



    Le Parlement roumain s’est réuni cette semaine en séance solennelle
    pour marquer une année écoulée depuis le début de l’invasion russe en Ukraine
    le 24 février 2022. Les sénateurs et les députés roumains ont condamné
    l’agression militaire et ont promis que la Roumanie continuera à soutenir son
    voisin ukrainien. A la réunion du Législatif de Bucarest a participé aussi
    l’ambassadeur d’Ukraine en Roumanie, Ihor Prokopciuc, qui a transmis un message
    de reconnaissance de la part de Kiev pour l’appui accordé par la Roumanie à
    tous les niveaux.


    Les nouvelles lois de l’Education nationale



    La ministre roumaine de l’Education, Ligia Deca, a
    présenté en début de semaine les nouveaux projets de lois de l’Education nationale,
    après un accord en ce sens des représentants de la majorité parlementaire. Un premier
    changement prévoit que le portefeuille des compétences de l’élève comporte à
    part ses notes, des résultats aux activités extrascolaires. Aux épreuves de baccalauréat
    déjà en place s’ajoutera une nouvelle épreuve complémentaire de compétences. D’autres
    modifications prévoient la majoration des bourses accordées aux élèves
    méritants et la hausse des salaires des enseignants et professeurs. Les
    modifications législatives interviennent dans le contexte où la Roumanie est en
    queue du classement européen en matière de performances éducatives. Les responsables
    politiques, les syndicats et les associations parentales ont reproché à la
    ministre de l’Education le manque de transparence et l’absence de consultations
    publiques au sujet des lois de l’Education.


    Le chef de l’Etat roumain a
    décoré les sauveteurs roumains ayant participé aux opérations de sauvetage
    déroulées en Turquie après les séismes dévastateurs


    A l’occasion de la Journée de la Protection Civile
    célébrée le 28 février, le président roumain
    Klaus Iohannis a décoré les militaires, les sapeurs-pompiers, les médecins, les
    soignants et les bénévoles ayant participé à la mission internationale
    humanitaire en Turquie. Certains des secouristes étaient accompagnés par leurs
    chiens, dont la contribution fut essentielle dans les efforts d’identification
    des survivants du désastre. Par ailleurs, les secousses qui se sont produites
    dernièrement dans le sud de la Roumanie ont remis sur le tapis la nécessité du renforcement
    parasismique des immeubles vulnérables. Du coup, le Gouvernement soumettra au
    vote parlementaire un projet de loi par lequel il compte interdire aux
    propriétaires de logements dans des immeubles à risque sismique de louer leurs
    appartements.Enfin, l’Exécutif
    de Bucarest a adopté un décret d’urgence qui propose une procédure simplifiée
    d’inclusion au programme national d’investissements des bâtiments scolaires à
    haut risque sismique.





  • Polimlu ditu Ucraina şi ndrepturli a omlui

    Polimlu ditu Ucraina şi ndrepturli a omlui


    Bucureştiul năpoi u spuni “andruparea susta şi ti niminatu ali Românie” tră independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ali Ucraină viţină, aputrusită di askerili ruse — spusi diznău ministrul di Externe, Bogdan Aurescu, tru intervenţia naţională di la Consiliul ONU tră Ndrepturile a Omlui, organizat tru Elveţia, la Geneva.


    “Apofasea ali Românie tra s’aducă ună contribuţie vărtoasă la irini, securitate, dezvoltare şi ndrepturli a omlui easti ma vărtoasă andicra di iţido kirolu. Ndreturli a omlui suntu universale, inalienabile, indivizibile şi suntu interconectate, aşi că nu ari nămuzi umană fără ndrepturli a omlui” – spusi Aurescu.


    Şeflu a diplomaţiillei române adusi aminti aţea ditu soni rezoluţie a Adunarillei Generale a ONU, cari condamnă polimlu nkisitu di Rusia tru Ucraina. El sumlinie că “lipseaşti s’făţemu gaereţ niacumtinati tra s’caftă giueapi ali Fedearaţie Rusă tră crimili ditu Ucraina şi tra s’păltească ti numirlu mari di victime”. România, nica spuni ministrul a lui di Externe, tiñiseaşti gaeretea a Biroului Analtului Comisar al Naţiunilor Unite tră Ndrepturile Omului ti documentari cazurli di prişcăville sexuală contra a muljlerloru şi a featilor tru contextul a conflictului armat, cum şi alti cazuri grave di călcari a ndreptului umanitar şi a ndrepturlor prizonierlor di polimu.


    “Victoria Ucrainăllei lipseaşti s’hibă definită di Ucraina işişi” – spuni Aurescu, di itia că “easti ndreptul a lui legal şi moral. Alliumtrea, noi lipseaşti s’asiguripsimu agiutoru multilateral, tră s’anvărtuşeadză rezistenţa Ucrainăllei la agresiunea Federaţillei ali Rusie. Lipseasti s’avem un dialog internaţional consistent şi s’nă coordonăm pi tema ali reconstrucţie post-polimu ali Ucraină, pi thimellilu a unlui plan lărguriu şi thimilliusitu pi realitatea ditu teren” – adăvgă ministrul Aurescu.


    Nică ditu apriliu 2022, cunuscutra organizaţie tră apărarea ndrepturlor a omului Human Rights Watch (HWR) dimănda că ari documentată multi cazuri tru cari forțili militare ruse călcără nomurli a polimului contra a civililor ditu zonili aputrusiti ditu Ucraina. Tu meşlli yinitori nu feaţiră că maş s-u facă ma greaua catandisea. Execuţiile minutiş, violurile, deportărli zu zorea, ampărţarea a cilimeañiloru ucraineni de familiile a lor criscură tru proporţie geometrică. Meslu ţi tricu, ama, tiñisită di Human Rights Watch feaţi timbhi şi Ucraina contra ali “aparentăllei ufiliseari” di cătră forțili a llei armate a unui tip interzis di armi, minili antipersonal, tru kirolu a alumtăllei tră elibeararea a căsăbălui Izium.


    “Forțili ucrainene par să fi desfășurat pe scară lpari că dizvărtiră tru zona Izium mini, cari provocară victime civile și cari reprezintă un riscu continuu” – declară directorlu a departamentului tră armament al HRW, Steve Goose, aleptu di agențiile internaționale di știri. “Forțili ruse ufilisiră ună turlie ună dupu alantă mini antipersonal și feaţiră atrocități tru tută văsilia, ama aestu lucru nu thimilliuseaşti ufilisearea di cătră Ucraina a aluştoru armi interzise” – adăvgă el.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Războiul din Ucraina şi drepturile omului

    Războiul din Ucraina şi drepturile omului

    Bucureştiul reconfirmă susţinerea fermă şi de neclintit a României
    pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei
    vecine, invadată de trupele ruse – a repetat ministrul de Externe, Bogdan
    Aurescu, în intervenţia naţională de la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului,
    organizat în Elveţia, la Geneva.

    Hotărârea României de a aduce o contribuţie
    solidă la pace, securitate, dezvoltare şi drepturile omului este mai puternică
    decât oricând. Drepturile omului sunt universale, inalienabile, indivizibile şi
    sunt interconectate, aşa că nu există demnitate umană fără drepturile omului     -
    a afirmat Aurescu.

    Şeful diplomaţiei române a amintit recenta rezoluţie a
    Adunării Generale a ONU, care condamnă războiul dezlănţuit de Rusia în Ucraina.
    El a subliniat că trebuie să facem eforturi neobosite pentru a trage la
    răspundere Federaţia Rusă pentru crimele din Ucraina şi pentru a despăgubi
    numărul mare de victime. România, mai spune ministrul său de Externe,
    preţuieşte efortul Biroului Înaltului Comisar al Naţiunilor Unite pentru
    Drepturile Omului de a documenta cazurile de violenţă sexuală împotriva
    femeilor şi fetelor în contextul conflictului armat, precum şi alte cazuri
    grave de încălcare a dreptului umanitar şi a drepturilor prizonierilor de război.

    Victoria Ucrainei trebuie să fie definită de Ucraina însăşi – susţine
    Aurescu, fiindcă este dreptul său legal şi moral. În schimb, noi trebuie să
    asigurăm sprijin multilateral, pentru a consolida rezistenţa Ucrainei la
    agresiunea Federaţiei Rusiei. Trebuie să avem un dialog internaţional
    consistent şi să ne coordonăm pe tema reconstrucţiei post-război a Ucrainei, pe
    baza unui plan amplu şi bazat pe realitatea din teren – a completat ministrul
    Aurescu.

    Încă din aprilie 2022, celebra
    organizaţie pentru apărarea drepturilor omului Human Rights Watch (HWR) anunţa
    că a documentat numeroase cazuri în care forțele militare ruse au comis
    încălcări ale legilor războiului împotriva civililor din zonele ocupate din
    Ucraina. Lunile care au urmat n-au făcut decât să agraveze situaţia.
    Execuţiile sumare, violurile, deportările forţate, despărţirea copiilor
    ucraineni de familiile lor s-au înmulţit în proporţie geometrică. Luna trecută,
    însă, respectata Human
    Rights Watch a avertizat şi Ucraina împotriva aparentei utilizări de către
    forțele sale armate a unui tip interzis de arme, minele antipersonal, în timpul bătăliei pentru eliberarea orașului Izium.

    Forțele ucrainene par să fi desfășurat pe scară largă în zona Izium
    mine, care au provocat victime civile și care reprezintă un risc continuu     – a
    declarat directorul departamentului pentru armament al HRW, Steve Goose, citat
    de agențiile internaționale de știri.     Forțele
    ruse au folosit în mod repetat mine antipersonal și au comis atrocități în
    toată țara, dar acest lucru nu
    justifică utilizarea de către Ucraina a acestor arme interzise – a adăugat
    el.


  • 28.02.2023 (mise à jour)

    28.02.2023 (mise à jour)

    BERD – Le président roumain, Klaus Iohannis, s’est entretenu
    lundi avec la présidente de la Banque européenne pour la reconstruction et le
    développement, Odile Renaud-Basso, en marge de sa participation à la première
    édition du Forum annuel de la Banque européenne d’investissement, organisé à
    Luxembourg. Selon l’administration présidentielle, le chef de l’Etat roumain a
    apprécié l’activité de la BERD en Roumanie, saluant notamment le soutien
    accordé au secteur privé, par une large variété d’instruments de financement et
    d’assistance technique. Il a aussi mis en avant le rôle essentiel de la BERD
    dans le financement des investissements au niveau de l’administration locale,
    en stimulant, entre autres, l’absorption des fonds européens, sans oublier sa
    contribution au développement du marché des capitaux de Roumanie. A Luxembourg
    également, Klaus Iohannis a aussi
    rencontré le président du Groupe de la Banque Européenne d’Investissement,
    Werner Hoyer, saluant la contribution substantielle de l’institution dans la
    mise en œuvre des objectifs et des politiques de l’UE, notamment en ce qui
    concerne les investissements publics et privés. Le président roumain n’a pas
    manqué de mentionner la coopération excellente entre la Roumanie et la BEI, qui
    est un partenaire stratégique pour Bucarest depuis plus de 32 ans, lui offrant
    de l’assistance technique spécialisée dans différents domaines et du
    financement pour des projets importants de réforme.
















    Energie – Les nouveaux projets dans le domaine énergétique ont dominé l’agenda de la visite officielle que le président de la Chambre des députés de
    Bucarest, le social-démocrate Marcel Ciolacu, a effectuée ces jours-ci en
    Azerbaïdjan. A Bakou, il s’est déjà entretenu avec le chef de l’Etat Ilham
    Aliev, principalement au sujet d’un milliard de mètres cubes de gaz naturel que
    l’Azerbaïdjan livrera à la Roumanie à compter du mois prochain, pendant une
    année. Marcel Ciolacu a proposé que la République de Moldova voisine bénéficie
    elle aussi de ce gaz, une idée agréée par le président azéri. Egalement à
    l’agenda des pourparlers entre les deux responsables : le transport du gaz
    liquéfié et le partenariat entre les compagnies roumaine ROMGAZ et azérie SOCAR
    en vue de la construction de deux terminaux en mer Noire, ainsi que la mise en
    place d’un câble sous-marin en mer Noire. Ce câble long de 1 200 km et d’une
    capacité de 1 000 mégawatts traversera la mer Noire pour acheminer de l’électricité
    depuis l’Azerbaïdjan vers le reste de l’Europe, via la Géorgie, la Roumanie et
    puis la Hongrie. L’Azerbaïdjan est le premier partenaire économique de la
    Roumanie dans la région du Caucase du Sud, a encore précisé Marcel
    Ciolacu.








    ONU
    – La Roumanie réitère « son soutien ferme » à l’indépendance, la
    souveraineté et l’intégrité territoriale de l’Ukraine, a affirmé mardi, le
    ministre des Affaires Etrangères, Bogdan Aurescu, dans une allocution au
    Conseil de l’ONU pour les Droits de l’Homme organisé à Genève. Et le
    responsable roumain d’insister que « des efforts infatigables soient faits
    pour que la Russie réponde pour ses crimes de guerre commis en Ukraine et pour
    que les victimes des atrocités russes soient dédommagées ». Bogdan Aurescu
    a invoqué aussi les récents séismes ayant dévasté la Turquie et la Syrie, tout
    en rappelant que la Roumanie a fait partie des premiers pays à avoir offert de
    l’assistance humanitaire.




    Logements – La Roumanie a dépassé pour la première fois le seul
    d’un million, 900 milles logements couverts d’une assurance en cas de
    catastrophes naturelles, a fait savoir le pool d’assurance PAID contre les
    désastres naturels. Selon les données officielles, quatre des cinq logements de
    Roumanie ne sont pas assurés, ce qui signifie que 7,4 millions de familles
    risquent de rester sans rien en cas de catastrophe naturelle majeure. Le
    système obligatoire des assurances habitations couvrent trois risques
    importants : tremblement de terre, inondations et glissements de terrain
    et le plafond établi par les sociétés d’assurance va de 10.000 à 20.000 euros,
    en fonction du type de logement.














    Etrangers
    – Les étrangers qui restent en Roumanie pour une période plus longue de temps
    et qui travaillent à distance pour des entreprises en dehors des frontières
    européennes seront exonérés du paiement de l’impôt sur le revenu et des
    contributions à la Sécurité sociale, au terme d’une loi adoptée par la Chambre
    des députés. Les parlementaires de l’USR, principal parti en opposition et
    initiateurs du projet affirment que de cette manière, la Roumanie deviendra une
    destination attractive pour les soi-disant nomades numériques, selon le modèle
    d’autres pays européens. La Roumanie a introduit en janvier 2022 la visa
    d’entrée pour les nomades numériques et donc, le prochain pas était d’éclaircir
    leur statut fiscal, explique l’USR.




    Moldova – La compagnie aérienne low cost Wizz Air suspendra à partir
    du 14 mars ses vols vers et depuis Chisinau, la capitale moldave, en raison de
    «problèmes de sécurité » liés à l’invasion de l’Ukraine voisine par la Russie. Les
    passagers affectés se verront proposer des vols par exemple vers la Roumanie,
    mais les lignes au départ de ses bases à Budapest-Ferenc Liszt et de Prague-Vaclav Havel « ne seront pas
    remplacées. « La sécurité des passagers et des employés demeure notre priorité
    », rappelle la low cost. L’Autorité de l’aviation civile de la République de
    Moldova a qualifié cette décision de « brutale et malheureuse », alors qu’elle
    venait d’accepter le programme de vols estival de la low cost.






























    Exposition – La galerie de l’Institut culturel roumain de Lisbonne
    accueille du 2 mars au 31 mai 2023 l’exposition personnelle « L’amnésie »
    du photographe roumain Claudiu Ciprian Popa. Elle réunit plusieurs panneaux et
    deux installations spécialement créées pour cette occasion, soit une invitation
    pour les visiteurs à contempler leur propre mémoire et à plonger dans leurs
    propres souvenirs. Né en 1973 à Bucarest, Claudiu Ciprian Popa est un artiste
    visuel qui vit et travaille actuellement au Portugal.


























    Météo – Le ciel restera couvert dans
    le sud du pays, partiellement couvert dans l’est et le centre et variable dans
    le reste du territoire. Des pluies éparses toucheront le sud et le sud-est,
    tandis que le vent soufflera légèrement sur le relief et plus fort sur le
    sud-ouest. Mercredi, les températures maximales iront de 3 à 13 degrés.

  • Un an di polimu

    Un an di polimu


    Aestu polimu ari ngrăpsită pănă tora ună istorie, ună istorie di un an, protlu. Un an, maş, ama cât ună bană, cât un secol di moarti și aspărdzeari. Nă minduimu că ari un kiro di un an aestă catandisi ti niakicăseari și ti nistrăxeari, și va-lli spunemu “primul an”, maca nu avemu vără semnu că s-aproaki irinea.


    Retrospectiva aluştui an easti greauă. Protili sticuri di oară a fuvirsearillei nica nă cutreambură. Easti contrastul anamisa di bana isihă a unlui populu, a născăntoru oamiñi, și șoclu a dalgăllei di topi ţi lă cădzu pisti casi, dinăoară. Și tancurli anăpădiră pistit autoturisme, pisti oamiñi, pi geadei. Easti zori s’aproki că Putin ș’bitisi minduerli absurdi pănu tru capu, că nkisi un polimu săndzirosu ama dotu cu vără furñie, maş că el nu aproaki s’da ndreptulu a ucrainenilor ti bănaticu.


    Personaj agărşitu tru ipotisi ditu kirolu pi ari tinirlli ţi mor tru aestu polimu nu lu akicăsescu, liderlu suprem di Moscova aleapsi moartea și aspărdzearea, absurdul criminal, prişcăvillea ti nistrăxeari shi akicăseari ditu un secol a globalizarillei. Nai ma tesu cratu ditu lumi va tra s’aputrusească un altu crat, un altu populu, alti și alti locuri.


    Cu arastea că s-umplu un anu di la lăhtăroslu sticu di oară di anda nkisis polimlu nă spuni cât lă fu data a ucrainenilor și duñeauăllei s’băneadză tu un interval scurt di kiro. Vidzumu ună tahinimălăhtăroasă, cu topi ţi luñina ţerlu a unăllei capital iriñeatică ditu Europa, cu diclarațiile ţiniţi a liderlui di Moscova, cari alăxi asigurărli dati a duñeauăllei cu un zboru absurd, “opearațiune specială”, cu askirladz tru ţentralili nucleari I tamam tru cinuşa di la Cernobîl, cu ñilli, dzăt di ñilli di cilimeañi, mlleri și auşi ţi nkisiră arifugarea dinintea a urghipsităllei nkisită di Askerea Aroşe. Aputrusearea lăhtăroasă easti dănăsită, giuneaşti, di ucraineni, Vestul pitreaţi sancțiuni, maxus economiţi, rușii mkisescu anăpăderli, vătămarea a oamiñiloru, ghenocid greu, dovedit, vizibil și ditu spațiu. Rusia va tra ş-facă di capu şi tru Amarea Lae, aspardzi comerțul ucrainean, maxus cu yipturi, vital tră multi state ditu lumea tută.


    Ucraina ahurheaşti s’aproaki tut ma multu armament și agiutoru nghneral, ditu partea a văsiliiloru democrate. Rușii s’tragu, alasă dinăpoi oamiñi vătămaţ pi geadei I tu case, clădiri pi cari ngrăpsea mari “Cilimeañi” suntu asparti maxus, easti bombardată ună gară mplină di ţivili cari s’arifuga.


    Liderllii ceceni total sumu cumandulu ali Moscovă fac ditu aspărdzearea ali Ucraină ună cauză personală, nai ma puțăn tru filmulețele di vodevil cu cari umplu internetlu. Niţi băserica ortodoxă arusă nu keari ucazea s’hibă cu ufelie și anti-creștină: ndrupaşti aputrusearea, ndrupaşti polimlu di aspărdzeari, lu măreaşti liderlu di la Kremlin, vluyiseaşti armatli ţi aducu moartea și trăñipsearea.


    Acă reclamele ditu kirorlu di irini tăxea că dronele va s’aducă pizza și bira ouţido vrea s’earamu, polimlu ditu Ucraina feaţi ditu aesti aftukinati azburătoari armati redutabile. Prota regla tirul ali artilerie, deapoa aminară topili. Yini fănicolu di la Mariupol, deapoa și mercenarllii Wagner, ună askeri arusă ţi s-prifaţi că easti privată. Clădirile civile, blocurile cu multi patomati agiungu ținta arușilor, aprăftăsescu s’li tufikisească ma lişoru. Ahtări bombardamente suntu cu mari hăirlătică, mulță oamiñi suntu vătămaţ, pliguiţ ică alăsaţ fără apanghiu. S’tiñiseaşti difiniția elementară a crimllei di polimu, di ñilli şi ñilli di ori, ama nu s’ntimilleadză niţi un tribunal ică altă instituție internațională cari s’anchetedză fănicolu ţi s’faţi di un an di dzăli.


    Un an sândziros, duriros, tru cari Organizația Națiunilor Unite s’veadi că nu ari hăiri ta s’ndreagă ţiva tru planu internațional, maxus tru comataa polimlui di fuvirseari. Tru aestu an, rușii ahurhiră s’veadă şi imaginea pi cari lă u adusi liderul suprem și polimulu di agresiune: când fug di loarea cu zorea tru armata ţi alumtă pi frontu, alti văsilii nu s’ayuñiusescu s’lli-aproaki/ accepte. Șantajlu cu gaze naturale și petrol, arcat tru alumtă ca ună armă imbatabilă a rușilor, eșueadză remarcabil di ayoñea și ghini.


    Uniunea Europeană, NATO și văsiliili democratiţi să spunu tut ma multu ligati stogu tra s’ndrupască alumta ali Ucraină tră apărarea ali indipendență. După un an, easti tut ma limbidu că tru Ucraina s’alumtă tră apărarea a lumillei elefterisită dinintea a unlui polimu, ună acțiune ti niakicăseari tru aestă oară di duñeaua tută.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Un an de război

    Un an de război


    Acest război are deja
    o istorie, o istorie de un an, primul. Un an, doar, dar cât o viață, cât un
    secol de moarte și distrugere. Ne gândim că durează deja de un an această
    situație de neînțeles și de neacceptat, și îi spunem primul an, neavând vreun
    semn că se apropie pacea.

    Retrospectiva acestui an este grea. Primele clipe ale
    agresiunii încă ne cutremură. Este contrastul dintre viața liniștită a unui
    popor, a unor oameni, și șocul valului de bombe ce le-a căzut peste case,
    dintr-odată. Și tancurile au năvălit peste autoturisme, peste oameni, pe
    străzi. Este greu să accepți că Putin și-a dus gândurile absurde la capăt, că a
    declanșat un război sângeros fără vreun motiv, doar pentru că el refuză să dea
    dreptul ucrainenilor la existență.

    Personaj uitat în post din vremuri pe care
    tinerii ce mor în acest război nu le înțeleg, liderul suprem de la Moscova a
    ales moartea și distrugerea, absurdul criminal, violența imposibil de
    justificat dintr-un secol al globalizării. Cel mai întins stat din lume vrea să
    ocupe un alt stat, un alt popor, alte și alte pământuri.

    Implinirea unui an de
    la fatidicul moment al declanșării războiului ne arată cât le-a fost dat
    ucrainenilor și întregii omeniri să trăiască într-un interval scurt de timp. Am
    văzut o dimineață șocantă, cu bombe luminând cerul unei capitale pașnice din
    Europa, cu declarațiile cinice ale liderului de la Moscova, care a schimbat
    asigurările date omenirii cu un termen absurd, operațiune specială, cu
    soldați în centralele nucleare sau chiar în cenușa de la Cernobîl, cu mii, zeci
    de mii, milioane de copii, femei și bătrâni refugiindu-se în fața urgiei
    declanșate de Armata Roșie. Năvala sinistră este oprită, eroic, de ucraineni,
    Vestul trimite sancțiuni, mai ales economice, rușii se pun pe devastare,
    distrugerea civililor, genocid grav, dovedit, vizibil și din spațiu. Rusia vrea
    să își facă de cap în Marea Neagră, distruge comerțul ucrainean, mai ales cu
    cereale, vital pentru multe state din lumea întreagă.

    Ucraina începe să
    primească tot mai mult armament și sprijin în general, din partea țărilor democrate.
    Rușii se retrag, lasă în urmă civili uciși pe stradă sau în case, clădiri pe
    care scria mare Copii sunt distruse intenționat, este bombardată o gară plină
    de civili ce se refugiază.

    Liderii ceceni total supuși Moscovei fac din
    distrugerea Ucrainei o cauză personală, cel puțin în filmulețele de vodevil cu
    care umplu internetul. Nici biserica ortodoxă rusă nu pierde ocazia să se arate
    utilă și anti-creștină: susține invazia, susține războiul de agresiune, îl
    divinizează pe liderul de la Kremlin, binecuvântează armele aducătoare de
    moarte și suferință.

    Deși reclamele din timp de pace promiteau că dronele vor
    aduce pizza și bere oriunde ne-am afla, războiul din Ucraina a făcut din aceste
    mașinuțe zburătoare arme redutabile. Întâi reglau tirul artileriei, apoi au
    lansat bombe. Vine masacrul de la Mariupol, apoi și mercenarii Wagner, o armată
    rusă ce se preface a fi privată. Clădirile civile, blocurile cu multe etaje
    devin ținta rușilor, reușesc să le nimerească mai ușor. Astfel de bombardamente
    sunt teribil de eficiente, mulți oameni sunt uciși, răniți sau lăsați fără
    adăpost. Se respectă definiția elementară a crimei de război, de mii și mii de
    ori, dar nu se întemeiază niciun tribunal sau altă instituție internațională
    care să ancheteze masacrul ce ține deja de un an.

    Un an sângeros, dureros, în
    care Organizația Națiunilor Unite se arată perfect inutilă în a reglementa ceva
    pe plan internațional, mai ales în materie de război de agresiune. În acest an,
    rușii au început să descopere imaginea pe care le-a adus-o liderul suprem și
    războiul de agresiune: când fug de luarea cu forța în armata ce luptă pe front,
    alte țări nu se grăbesc să îi accepte. Șantajul cu gaze naturale și petrol,
    aruncat în luptă ca o armă imbatabilă a rușilor, eșuează remarcabil de repede
    și bine.

    Uniunea Europeană, NATO și țările democratice se arată tot mai unite
    în a susține tot mai mult lupta Ucrainei pentru apărarea independenței. După un
    an, este tot mai clar că în Ucraina se luptă pentru apărarea întregii lumi
    libere în fața unui război, o acțiune de neconceput și de neacceptat în acest
    moment al omenirii.



  • 23.02.2023 (mise à jour)

    23.02.2023 (mise à jour)

    Moldova – Les menaces extérieures à l’adresse de l’ordre
    démocratique en République de Moldova sont particulièrement inquiétantes, a
    déclaré jeudi, à Bucarest, le chef de l’Etat roumain, Klaus Iohannis, lors d’un
    point de presse commun avec son homologue moldave, Maia Sandu. « On
    traverse une période de crise de proportions historiques » a ajouté le président
    roumain, en parlant de la guerre en Ukraine. La Roumanie condamne fermement les
    tentatives de Moscou de déstabiliser la République de Moldova, a martelé
    Iohannis, tout en assurant Chisinau du soutien de Bucarest. « La Roumanie
    continuera à soutenir la souveraineté et l’intégrité territoriale de son voisin
    moldave, entre les frontières mondialement reconnues ». A son tour, la
    présidente Maia Sandu a précisé que son pays est obligé de relever des défis
    sans précédent et a remercié Bucarest de son soutien. Et elle de rappeler que
    depuis le début de l’offensive russe, la République de Moldova est le voisin le
    plus vulnérable de l’Ukraine. « On est mieux préparé, on a renforcé nos
    capacités de défense, on dispose de nouvelles sources d’énergie, on encourage
    nos exportations vers l’Europe, on est plus résilients et plus forts » a
    conclu Maia Sandu.








    ONU – Le ministre roumain des Affaires
    étrangères, Bogdan Aurescu, participe aux événements organisés par l’ONU et marquant un an depuis le début de la
    guerre en Ukraine. Le ministre roumain aura
    un discours à la 11e session extraordinaire d’urgence de l’Assemblée générale
    des Nations Unies, réunie pour adopter la résolution visant à assurer une paix
    globale, juste et durable en Ukraine, une résolution coparrainée par la
    Roumanie. Vendredi, M. Aurescu prendra la parole lors
    du débat ministériel du Conseil de sécurité de l’ONU sur l’Ukraine. Il présentera
    les efforts déployés par Bucarest en faveur des plus de 3,6 millions de
    réfugiés ukrainiens ayant traversé la frontière roumaine et pour le transit
    d’environ 13 millions de tonnes de céréales, depuis le début de la guerre.
    Dans le même temps, il réaffirmera le soutien ferme de son
    pays à l’intégrité territoriale et à la souveraineté de l’Ukraine, ainsi que
    l’engagement de la Roumanie à contribuer activement à la paix et à la sécurité
    internationales.


    Ambassadeurs – Lors d’une
    entrevue jeudi, avec les ambassadeurs européens à Bucarest, le premier ministre
    roumain, Nicolae Ciuca, a réitéré le fait que, pour la Roumanie, l’adhésion à
    Schengen reste une priorité. Le pays continuera toutes les démarches politiques
    et diplomatiques pour identifier des solutions concrètes afin de répondre à cet
    objectif, a fait savoir le chef du gouvernement roumain. Présent à une réunion
    organisée par l’Ambassade de Suède en Roumanie, dans le contexte de la
    présidence suédoise de l’UE, Nicolae Ciuca a passé en revue les évolutions de
    l’économie roumaines ces 12 derniers mois. Il a mis en lumière le rôle des
    investissements et du taux élevé d’absorption des fonds européens dans le
    maintien à 4,8% du taux de croissance économique dans le contexte de la guerre
    en Ukraine, de la flambée des prix et des conséquences de la pandémie de Covid.




    Tourisme – Coup d’envoi, ce jeudi, 23 février, de l’édition
    printanière du Salon du tourisme de Roumanie. Y participent 151 agences roumaines
    et étrangères qui proposent jusqu’à – 50 % de réduction pour les séjours dans
    les destinations les plus prisées, ainsi que des promotions spéciales sur les
    vacances de luxe. Cet évènement vise à promouvoir les séjours touristiques les
    plus avantageux et les plus intéressants, aussi bien en Roumanie qu’à
    l’étranger. Parmi les pays représentés au salon, on retrouve la Bulgarie,
    Chypre, l’Egypte, la Grèce, Israël, la République de Moldova, la Pologne, la
    Roumanie, la Turquie et la Hongrie.




















    Tradition – Ce samedi, le marché traditionnel du Martisor ouvrira
    ses portes au Musée national du paysan de Bucarest. Des étudiants, des
    artistes, des artisans, mais aussi des designers et des architectes proposent aux
    visiteurs de petits objets décoratifs (sorte de broches) qu’ils pourront
    ensuite offrir aux femmes le 1er mars, journée du Martişor. Selon les
    ethnologues, cette coutume existe
    aussi bien chez les Roumains que chez les Bulgares et les Albanais. En
    Roumanie, autrefois, au début de chaque printemps, les paysans considéraient le
    Martisor comme un porte bonheur. Une pièce d’argent était attachée à la main
    des enfants avec un fil de laine ou de coton blanc et rouge tressé, afin qu’ils
    soient protégés des maladies. Après 12 jours, ils accrochaient ensuite la
    Martisor à un arbre pour que l’arbre soit fructueux, ou encore sur les cornes
    du bétail, afin qu’ils soient en bonne santé.
    Cette coutume s’est progressivement fait une place en ville
    aussi, faisant du Martisor un bijou noué à un fil rouge et blanc tressé, que
    les femmes portent sur la poitrine ou au poignet.




    Météo – Les températures sont légèrement à la baisse dans les 24
    prochaines heures. Vendredi, elles iront de 5 à 14 degrés. A Bucarest, nous
    aurons un ciel couvert et des pluies éparses. 10 degrés vendredi midi, dans la
    capitale roumaine.