Radio România Internațional

Tag: ONU

  • Misiunile spațiale ale Uniunii Europene, susținute prin acorduri internaționale

    Misiunile spațiale ale Uniunii Europene, susținute prin acorduri internaționale

    Convenția-cadru a
    Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice conduce eforturile
    internaționale de combatere a schimbărilor climatice și de a limita creșterea
    temperaturii globale la mai puțin de 2°C peste limita din epoca preindustrială,
    conform Acordului de la Paris. Dovezile științifice solide ale schimbării sunt
    fundamentale pentru această sarcină provocatoare.


    Prin intermediul
    Inițiativei privind schimbările climatice, Agenția Spațială Europeană dezvoltă
    o suită de înregistrări de date satelitare ale componentelor cheie ale
    sistemului climatic, cunoscute sub numele de Variabile climatice esențiale.
    Oamenii de știință folosesc aceste variabile pentru a studia factorii
    climatici, interacțiunile și feedback-urile, fluxurile de energie, apă și
    carbon. Aceste seturi de date privind calitatea climei reprezintă o contribuție
    majoră la baza de dovezi utilizată pentru a înțelege schimbările climatice și
    pentru a prezice viitorul, fapt care determină acțiunea internațională.

    Cu
    detalii, Ion Nedelcu, membru al grupului Comisiei Europene care asigură
    managementul programului Copernicus:

    Prioritățile au fost întărite prin semnarea acordului de la Paris, în
    2015, care, după cum bine știm, are peste 150 de semnatari și care prevede o
    serie de acțiuni de dezvoltare tehnologică, de dezvoltare de capacitate, atât
    la nivel național, cât și regional, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect
    de seră și de a scădea încălzirea globală. Astfel, toate țările și
    organizațiile internaționale fac eforturi deosebite pentru a realiza ceea ce
    s-au angajat că vor realiza prin semnarea acestor acorduri. Mai trebuie spus
    că, datorită caracteristicilor lor tehnice și performanțelor pe care le au
    instrumentele pe care le poartă, sateliții joacă un rol primordial în realizarea
    de observații la nivel planetar și care nu pot fi făcute eficient prin alte
    mijloace. Aceste observații, combinate cu cele in situ pe care fiecare țară le derulează, pot contribui la atingerea
    obiectivelor stabilite prin astfel de acorduri internaționale în prevenirea și
    combaterea efectelor schimbărilor climatice.


    Misiunile prin
    satelit oferă deja informații esențiale pentru detectarea tendințelor globale
    și regionale privind nivelurile de dioxid de carbon, de exemplu pentru a
    produce înregistrările furnizate de către Programul Copernicus privind
    schimbările climatice. Inițiativa privind schimbările climatice a Agenției
    Spațiale Europene este un pionierat în cercetarea modului de utilizare a
    datelor spațiale pentru a îmbunătăți estimările fluxurilor de suprafață între
    atmosferă, sol și ocean pentru a le compara cu estimările la scară națională,
    prin proiectul său RECCAP-2. Capacitatea de detectare a emisiilor din
    activitatea umană va fi îmbunătățită semnificativ prin lansarea de noi misiuni
    în următorii câțiva ani, în special prin monitorizarea antropogenă a dioxidului
    de carbon prin intermediul Copernicus, în 2025.


  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Implementarea
    Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, obiectiv cheie
    pentru Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități,
    Copii și Adopții, în acest sens, Autoritatea, anunță oficial finalizarea
    Strategiei naționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități pentru perioada
    2021-2027.


  • 13/11/2021

    13/11/2021

    Covid en Roumanie — Le nombre de nouveaux cas d’infection au coronavirus est en baisse continuelle en Roumanie. Aujourd’hui, un peu plus de 4 000 nouvelles contaminations ont été annoncées, mais aussi 323 décès, dont 19 antérieurs à la période de référence. A Bucarest, l’incidence des cas calculée sur 14 jours était, ce samedi, de 6,68 cas par mille habitants. Selon la Direction de santé publique, c’est le 22e jour de recul de l’infection au SARS-CoV-2 dans la capitale roumaine, où le taux d’incidence le plus élevé — 16,54 – a été enregistré le 22 octobre dernier.



    Politique — Les représentants du PNL, au pouvoir, du PSD, d’opposition, et de l’UDMR, l’actuel partenaire gouvernemental, ont négocié la majeure partie d’un futur programme de gouvernance, mais les discussions se poursuivent ce samedi. Elles visent à harmoniser les points de vue divergents en matière de justice, de finances et d’économie. Les sociaux-démocrates insistent pour la majoration du point de retraite, la hausse des salaires et l’octroi des allocations familiales conformément à la législation en vigueur. Ils soutiennent que l’imposition des grandes fortunes serait une solution pour accroître les recettes au budget de l’Etat. Les libéraux écartent l’introduction d’une surimposition et estiment que la lutte contre l’évasion fiscale devrait être la priorité. La suppression de la Section spéciale d’investigation des magistrats est également un thème en divergence. Le PSD exclut une telle mesure. Après les discussions sur le programme de gouvernance, les équipes devraient négocier la composition du nouveau cabinet. Rappelons-le, après le départ de l’USR du gouvernement, en septembre, le cabinet minoritaire PNL — UDMR a été destitué par motion de censure déposée par le PSD et votée aussi par l’USR. Jusqu’ici, deux tentatives de constitution de cabinets minoritaires ont échoué.



    Réélection — Le ministère roumain des Affaires étrangères salue la réélection du ministre par intérim Bogdan Aurescu en tant que membre de la Commission de droit international de l’ONU pour un second mandat, de 2023 à 2027. Selon un communiqué transmis aujourd’hui, le responsable de Bucarest a été réélu à cette dignité le 12 novembre, à New York, par l’Assemblée générale des NU. Le ministère des Affaires étrangères précise que durant son premier mandat, Bogdan Aurescu s’est investi de manière directe dans l’analyse d’un thème d’une importance particulière au niveau international. Il s’agit de la hausse du niveau des mers et des océans en rapport avec le droit international, un effet grave des changements climatiques. La Commission de droit international de l’ONU, créée en 1947, compte 34 membres qui sont des experts indépendants reconnus en droit international.



    Justice — La cheffe du Parquet européen, Laura Codruţa Kövesi, a perdu le procès qu’elle avait intenté au Conseil supérieur de la magistrature de Bucarest. La Haute Cour de cassation et de justice a tranché : Laura Codruţa Kövesi n’a plus le grade professionnel de procureur du Parquet général, mais de procureur de parquet près un tribunal de grande instance. L’arrêt est définitif. En 2018, la Section pour procureurs du CSM avait décidé de ne pas lui accorder le grade professionnel de procureur du Parquet général sans concours, alors que l’ancienne cheffe du Parquet national anticorruption le demandait seulement en vertu du fait qu’elle avait été procureur général de la Roumanie.



    Tennis — La joueuse de tennis roumaine Jaqueline Cristian a essuyé une lourde défaite devant l’Américaine Alison Riske, par 2-6, 6-2, 7-5, vendredi soir, en finale du tournoi WTA 250 de Linz, en Autriche. La Roumaine (23 ans, 100e WTA, où elle a accédé en première dans le top 100), s’est inclinée dans la première finale WTA de sa carrière. Arrivée au dernier acte de la compétition après un départ comme heureuse perdante, Jaqueline Cristian a réussi une performance remarquable à Linz. Elle a eu de la chance. Ainsi, elle a accédé au tableau principal suite au retrait d’une autre Roumaine, Sorana Cîrstea, accidentée. Ensuite, dans les huitièmes de finale, elle a profité de l’abandon de la Suédoise Rebecca Peterson (accidentée elle aussi), et la demi-finale contre Simona Halep n’a plus eu lieu, car l’ancienne leader mondial s’est accidentée.



    Météo — En Roumanie, le ciel est variable, plus nuageux dans les zones de basse altitude, où le brouillard est présent. Le vent est faible à modéré. Les maximales iront de 8 à 15°. Nous avons 6 petits degrés à Bucarest et de la grisaille.

  • Summit mondial pentru criza climatică

    Summit mondial pentru criza climatică

    Evenimentele
    meteorologice extreme – inclusiv valuri de căldură puternice şi inundaţii
    devastatoare – sunt acum noua normalitate, spune Organizaţia Meteorologică
    Mondială. Raportul privind Starea Climei pentru 2021 evidenţiază o lume
    care se schimbă sub ochii noştri. Temperatura medie din ultimii 20 de ani
    este pe cale să depăşească pentru prima dată 1 grad C peste nivelurile
    preindustriale, iar nivelul mării a crescut la un nou maxim în 2021, potrivit
    studiului. Cifrele au fost publicate anticipat pentru a coincide cu începerea
    Conferinţei ONU dedicată combaterii schimbărilor climatice (COP26), desfășurată
    în aceste zile la Glasgow, conferință programată inițial
    pentru 2020, dar amânată cu un an din cauza pandemiei. Sunt analizate
    progresele înregistrate în ceea ce privește angajamentele asumate cu privire la
    obiectivele Acordului de la Paris de a menține încălzirea globală la mai puțin
    de 2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale și de a continua eforturile
    de limitare a acesteia la 1,5 grade. De ce tocmai 1,5 grade? Pentru că, susțin
    oamenii de știință, menținerea încălzirii globale sub această limită reprezintă
    cea mai sigură cale de a salva planeta de efectele destabilizatoare ale
    schimbărilor climatice.

    Lideri politici din aproape 200 de ţări -
    dar cu absențe notabile din rândul marilor poluatori – participă la summitul
    ONU, descris drept o ultimă șansă și care ar putea duce la schimbări majore în
    viaţa de zi cu zi pentru fiecare dintre noi. Între altele, se negociază,
    dificil, reducerea emisiilor de carbon rezultate din activitatea umană,
    responsabile de încălzirea accelerată a planetei şi de schimbările meteo
    extreme. O finalizare cu succes a discuțiilor ar trebui să ducă la un acord cu
    obligaţii şi termene clare. Șansele de reuşită sunt de 60 la sută, în opinia
    gazdei întâlnirii, premierul britanic. Boris Johnson care a făcut un apel la
    acțiuni cu efecte concrete, avertizând că un eşec al conferinţei ar declanşa în
    lume o furie şi o nerăbdare incontrolabile

    A
    trecut o periodă
    lungă de când umanitatea trage de timp în ceea ce privește schimbările
    climatice. Ceasul apocalipsei arată că mai este un minut până la miezul nopții
    și că trebuie să acționăm acum. Dacă nu luăm în serios schimbările climatice
    astăzi, va fi prea târziu pentru copiii noștri să o facă mâine. Am fost acolo
    cu mulți dintre voi, la Copenhaga, acum 11 ani când am consimțit că avem o
    problemă. Am fost acolo, la Paris, acum șase ani când am convenit să reducem
    emisiile și să încercăm să limităm creșterea temperaturii planetei la 1,5
    grade. Toate acele promisiuni nu vor fi altceva decât bla, bla, bla – ca să
    parafrazez – furia și nerăbdarea lumii vor fi de nestăpânit dacă nu facem din
    summitul COP26 momentul în care înțelegem cu adevărat schimbările climatice.

    Prezent
    la summitul liderilor mondiali, care a dat startul Conferinței, președintele Consiliului European, Charles Michel
    a subliniat și el că omenirea trebuie să acționeze acum pentru a limita
    încălzirea globală, reamintind, în același timp, că UE a deschis calea
    către neutralitatea climatică până în 2050 și către obiective mai ambițioase
    pentru 2030 Noi,
    omenirea, am declanșat un război împotriva naturii și tot noi trebuie să oprim
    această amenințare și să oferim speranță generațiilor viitoare. Știința arată în mod foarte clar acest lucru. În Europa, cât și
    în alte părți, tinerii ne-au trezit conștiința și este datoria noastră, cât și
    responsabilitatea noastră, să ne ridicăm la înălțimea acestei ocazii. Uniunea
    Europeană aude acest apel și este pe deplin angajată, având obiective
    ambițioase.

    Așteptările țărilor
    în curs de dezvoltare sunt de a primi pachete financiare consistente de la
    țările bogate. Nu este vorba de a fi caritabil, ci de a-ţi
    plăti nota de plată pentru curăţenie dacă ai avut o contribuţie în a aduce
    planeta Pământ – pe care o numim casa noastră – în stadiul în care se află, a
    punctat preşedintele din Malawi, Lazarus Chakwera. Declarația survine în
    contextul în care, aproape deloc responsabile de schimbările climatice, țările
    sărace sunt, în schimb, printre cele mai afectate de efectele acestora. Dar
    efecte sunt și vor fi în continuare pentru toată lumea. În pregătirea
    summitului climatic de la Glasgow, Casa Albă, comunitatea serviciilor secrete
    americane şi Pentagonul au publicat, recent, un set de documente privind modul
    în care schimbarea climatică va afecta securitatea globală.

    Rapoartele relevă
    îngrijorarea din ce în ce mai mare a administraţiei americane, de exemplu, cu
    privire la faptul că schimbarea climatică poate reformula interesele strategice
    ale SUA, poate oferi noi oportunităţi rivalilor Americii, cum este China, şi
    poate accentua instabilitatea în state nucleare ca Pakistan şi Coreea de Nord.
    Tensiunile geopolitice vor creşte în următoarele decenii pentru că ţările vor
    resimţi efectele fizice ale schimbării climatice, iar seceta şi alte evenimente
    climatice extreme pot provoca conflicte şi conduce la deplasări masive de
    populaţie. (track engleză): Ne întâlnim
    cu ochii istoriei asupra noastră și cu întrebările profunde care ne stau în
    față. Este simplu: vom acționa? Vom face ceea ce este necesar? Vom profita
    de imensa oportunitate pe care o avem? Sau vom condamna generațiile viitoare să
    sufere?     – a subliniat, la Glasgow, liderul de la Casa Albă, Joe
    Biden.


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Aţeali ditu soni dati di pandemie spunu ună ñicurari a numirlui di persoane infectate tru România, ama numirlu a morţălor easti nica mare. Tru sonea a 24 di săhăţ, eara nreghistrati 7.400 di năi cazuri di infecție cu viruslu corona. Eara spusă isapea di 427 di morţă, ditu cari 33 eara di ma ninti. Cama di 20.000 di persoani fura spitalizate, iar 1.874 di pacienți suntu la terapie intensivă. Tru 24 di săhăţ ditu soni, aproapea 89 di ñilli di persoane fură vaccinate contra virusului corona, ditu cari cama di 57.500 cu prima doză. Numirlu aţiloru vaccinaț năstricu 6,2 miliuñi. Ritmolu a campaniillei di vaccinare criscu tru kirolu ditu soni, iara autoritățli estimeadză că, ma s’armănă aestu ritmo, rata di vaccinare a 70% ditu persoanili ma mări di 12 di añi poati s’hibă agiumtă până tu inşita-a anului. Ună echipă di yeaţră ditu Germania easti vinită tu România tra s’examineadza paciențălli români cu virus corona, cari va s’hibă transfearaț tu spitalele germane. Un avionu a forțiloru aeriene germane va s’hibă disponibil luni ti evacuarea a paciențălor. Di altă parte, Comitetul Național di Urgență ali Românie actualiză lista țărilor/teritoriilor cu riscu epidimiologic analtu, Țările di Jos și Rusia intrânda tru zona aroșe. Tru zona galbină intrara Malaezia, Cuba, Costa Rica, Cehia, Danemarca, Ungaria, Germania, Elveția, Liechtenstein și Iordania.







    Conferința ONU mutrinda alăxerli climatice (COP26) ahurheaşti adză Glasgow, Scoția. Cama di 120 di șefi di stat și di guvern va sa zburasca ti alaxerli climatice, una ditu nai ma mari provocări cu cari se confruntă omenirea. Andamusea, cari va s’ţănă tru perioada 31 octombrie – 12 brumaru, ari un rol cleaie tră hăirlăticlu a implementarillei Acordului di la Paris și limitarea ngăldzarillei globale la 1,5 gradi Celsius. Tru aesta noima, easti ti spuneari volea s’nă angajăm la nivel global ti zero emisii nete până tru 2050, cum și s’nă lom borgea ti ñîcurări mari până tru 2030. România easti reprezentată di prezidentulu Klaus Johannes, cari llia parti la Summit-ul COP26 ditu 1 și 2 di brumaru. Aestu va u prezinta Declarația Națională, tru cari va u dimănda minduita ali României, cu accent pi jgllioatili pi cari văsilia a noastră îlli faţi ti limitarea consecințelor alăxerloru climatice. România, tru calitate di stat membru ali UE, u llia borgea s’agiută gaereţli a Uniunillei ti ñicurari emisiile di gaze cu efect di seră cu nai puțănu 55% până tru 2030 (comparativ cu nivelurile ditu 1990) și s’realizeadza neutralitate climatică până tru 2050, simfunu cu Administrația Prezidenţiala di București.







    Prim-ministrul disemnatu, libearalul Nikolai Ciuca, gri dumănică candidațlli ti ipotisi ministeriale tru cabinetlu a lui minoritar PNL-UDMR ta să zburască ti programul a guvernului, ninti di audierli programate marți tru parlamentu. Miniștrii pripuși eara tru mare parte tru cabinete conduse di libearalii Ludovik Orban și Florin Căţu. Diplomatul di carieră Bogdan Aurescu arămâne tru Ministerul Afacerilor Externe. Tru Ministerul Afacerilor Externe, Lucian Bodi, tru Ministerul Energiei, Virgil Popescu, Raluca Turkan tru Ministerul Muncii, Sorin Câmpeanu tru Ministerul Sănătății, Tancos Barna tru Ministerul Mediului. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, arămâne vicepremier. Fostul ministru ali Justiției Cătalin Predoiu fu propus ti portofoliul apărarillei. Ministerul Justiției ălli fu datu a Alinăllei Gorghiu, ti cari presa aduţi aminti că vru ta s’promoveadza un proiect di nomu controversat cari să submineeadza alumta contra corupției, căţe pruvidea că pidepse cu hăpsanea ma ñiţ di șapte ani pot s’hibă executate di acasă. Negocierile ditu premierul disemnat și Partidul Social Dimocrat (PSD), cari are nai marli grup parlamentar, și Uniunea Salvați România (USR), fost partener tru guvernul al Căţu, nu dusiră la formarea a unei majoritati di votu ti guvern. El pricunoscu că după cum easti situația și cifrele, ditu punct di videala matematic, guvernul nu are niţi ună șansă s’treacă”. Liderul a partidului a lui, Florin Căţu, spusi ama că easti căndăsitu că guvernul al Nicolai Ciucă va s’adună 234 di voturi, dimi giumitate plus unu ditu numirlu total di senatori și deputaț. Votul va s’da nai ma probabil, ñiercuri. Nivotarea a guvernului al Nicolaie Ciucă poati ti prima oara tru trei decenii di democrație românească postcomunistă, s’ducă la alidzeri parlamentare anticipate, după ţi tru aestu mesu parlamentul nu deadi votlu di pistipseari tră guvernul unihromaticu al USR pripus di liderlu di partid Dacian Ciolos.




    Cama 800 di militari români, cu circa 100 di vehicule terestre, aeriene și navale, deadunu cu circa 150 di trupe xeani ditu țări aliate i partenere – Statele Unite, Georgia, Grecia, Marea Britanie, Republica Moldova, Polonia și Portugalia — s’antreneadză tru sud-vest și centrul a Româniillei, anamisa di 1 și 12 brumaru, tru Junction Strike 2021 (DOAR 21). Uidisitu cu Ministerului Apărării Naționale, ari un scenariu fictiv, ligat di un polimu hibrid, tru cadrul a niscăntoru structuri di nivel operațional și tactic, tru format multinațional și interinstituțional. Obiectivul principal al JUST 21 easti acela di a certifica două obiective di capacitate NATO – Grupul di Forțe Navale di Opearații Speciale și Comandamentul Componentei di Opearații Speciale – ama va permite și testarea nivelului di pregătire atins di conducere și dirivarea ditu structurile Forțelor di Opearații Speciale ditu subordituea României. Comandamentul Forțelor di Opearațiuni Speciale ale Armatei. Tutunăoară exercitiulu mutreaşti dizvoltarea interopearabilitatillei anamisa di structurile participante, planificaria și disvărtearea a misiunilor și opearațiunilor comune speţifiţi ti forțili di opearațiuni speciale, simfunizarea a procedurilor di lucru tru un mediu multinațional, tuti cu scupolu ti ma buna securitati regională, maxusu tru zona ali Amarea Lae.


    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • 24.10.2021 (mise à jour)

    24.10.2021 (mise à jour)

    Restrictions – De nouvelles restrictions entrent en vigueur ce lundi en Roumanie sur le fond d’un grand nombre d’infections au coronavirus et de décès des suites de la Covid 19. Durant les 30 prochains jours, le certificat vert, qui atteste la vaccination ou bien une infection au SARS CoV 2 par le passé est désormais obligatoire presque partout, à l’exception des magasins alimentaires et des pharmacies. Le port du masque est à nouveau obligatoire tant dans les espaces clos qu’en plein air. Les événements privés, tels les fêtes de mariage et de baptême ainsi que les concerts et les spectacles en plein air sont désormais interdits. A partir de ce lundi, les élèves et les lycéens des établissements d’enseignement publics et privés sont désormais en vacances pour deux semaines. Les centres d’enseignement d’école après école ne pourront pas fonctionner non plus. Seules les crèches restent ouvertes. L’accès aux institutions publiques est permis uniquement aux personnes qui peuvent présenter le certificat vert. La règle ne s’appliquera pourtant pas aux employés des institutions en question. Les compétitions sportives se dérouleront pourtant sans public. La circulation des personnes non-vaccinées à l’extérieur du domicile sera limitée durant la nuit. Aujourd’hui, les autorités ont rapporté 11 725 cas de contamination au virus SARS CoV 2 en 24 heures et 389 décès des suites de la Covid.

    Vaccins – Une nouvelle tranche de plus de 300 mille doses de vaccin Pfizer BioNTech devraient arriver lundi en Roumanie. Elles seront distribuées à travers le pays. Jusqu’ici la Roumanie a reçu plus de 13,6 millions de doses de vaccin Pfizer et environ 9 millions ont déjà été utilisés pour la vaccination de la population. La Roumanie utilise aussi les vaccins AstraZeneca, Moderna et Johnson&Johnson. La campagne de vaccination connait un retour en force en Roumanie, depuis quelques jours, sur la toile de fond d’une crise sans précédent provoquée par le grand nombre de cas d’infection. La crainte d’une limitation de l’accès des personnes non-vaccinées à toute une série d’activités contribue également à l’intérêt accru des Roumains pour la vaccination. Près de 5,9 millions de Roumains sont actuellement pleinement vaccinées.

    Michel Ier – Ce lundi, la Roumanie marque le centenaire de la naissance du Roi Michel Ier de Roumanie, le dernier souverain du pays. A cette occasion, les chaines de la Radio publique roumaine diffuseront l’émission « La Roumanie a besoin d’art », réalisé en partenariat avec la Fondation royale Margareta de Roumanie au bénéfice du programme des Jeunes talents. Le musée national d’art de Roumanie ouvre lundi les espaces historiques du Palais Royal. Le public aura l’occasion de visiter le salon royal, l’escalier des Voïvodes et la Salle du trône ainsi que l’exposition « Fragments de mémoire – Portraits royaux » qui contient les œuvres d’art illustrant le Roi Michel Ier durant différentes périodes de sa vie. Le 25 octobre, c’est aussi la fête de l’armée roumaine et le Musée militaire national « Regele Ferdinand I » inaugure une exposition temporaire consacrée au roi Michel Ier, qui est décédé le 5 décembre 2017.

    ONU – Les valeurs et les principes de la Charte de l’ONU restent valables après 76 ans et constituent le fondement des relations internationales, affirme le Ministère roumain des Affaires Etrangères dans un message transmis aujourd’hui à l’occasion de la journée de l’ONU. Selon le ministère des AE de Bucarest, la pandémie de Covid 19 a démontré une fois de plus que les problèmes mondiaux nécessitent des actions communes, de la solidarité et de la coopération internationale, et en ce sens l’appui et la consolidation du multilatéralisme, ciblé sur le système de l’ONU sont essentiels. « Au cours de ses 66 ans d’appartenance à l’ONU, la Roumanie s’est illustrée en tant que souteneur et défenseur actif des accomplissements de la diplomatie multilatérale. La diplomatie roumaine continuera à promouvoir activement les objectifs de l’ONU dans les efforts de cette organisation d’assurer le progrès vers un monde plus sur, plus libre et plus prospère » lit-on dans le message. L’Organisation des Nations Unies célèbre son anniversaire le 24 octobre, date de l’entrée en vigueur en 1945 de la Charte de l’ONU. La Roumanie est devenue membre de l’ONU le 14 décembre 1955.

    Météo – Ciel couvert durant les prochaines 24 heures en Roumanie, notamment sur le sud, le sud-est et l’est, alors qu’il est plutôt bleu sur le reste du territoire. Les minimas iront de – 8 à 6 degrés alors que les maximas iront de 8 à 15 degrés.

  • Videoconferință cu militarii din teatrele de operaţii şi misiuni externe

    Videoconferință cu militarii din teatrele de operaţii şi misiuni externe

    Șeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel
    Petrescu, împreună cu membri ai echipei de conducere a MApN, a discutat vineri,
    22 octombrie, în cadrul unei videoconferinţe organizată în marja sărbătoririi
    Zilei Armatei României, cu echipele de comandă ale structurilor dislocate în
    teatrele de operaţii și misiunile externe din Bosnia și Herţegovina, Kosovo,
    Polonia, cu marinarii de pe Puitorul de mine şi plase Viceamiral Constantin
    Bălescu, aflați în Marea Mediterană, la Operaţia EUNAVFOR MED Irini și
    cu marinarii de pe fregata Regina Maria (care urmează, să plece în misiune,
    la sfârșitul acestei săptămâni, pentru a se integra în gruparea navală
    permanentă SNMG-2, Standing NATO Maritime Group).


    Șeful Statului Major al Apărării a fost informat de comandanţii de detaşamente
    despre situaţia de securitate din zonele de responsabilitate, respectiv despre
    modul în care militarii îşi îndeplinesc misiunile departe de ţară și familii.


    Cu toții datorăm respect şi gratitudine militarilor din Armata României aflaţi
    în misiune în teatrele de operaţii internaţionale. Vă asigur, dragi camarazi,
    de întreaga noastră preţuire şi vă aşteptăm sănătoşi acasă, cu misiunile
    îndeplinite la standarde impecabile, aşa cum ne-aţi obişnuit. Vă cer să
    rămâneți vigilenți și să nu faceți nicio excepție de la măsurile de siguranță
    și prevenție împotriva COVID-19     le-a transmis șeful Statului Major al Apărării
    militarilor români.


    Generalul-locotenent Petrescu s-a adresat, totodată, și militarilor aflați la
    posturi în străinătate, inclusiv în misiuni individuale, sub mandat NATO, UE și
    ONU.


    Vă mulțumesc tuturor pentru curajul și dedicarea cu care vă faceți datoria
    departe de țară și de cei dragi. Efortul dumneavoastră contribuie la creșterea
    prestigiului Armatei în rândul țărilor aliate și partenere. Vă asigur că
    siguranța și securitatea dumneavoastră, indiferent de zona de dislocare, rămân
    o prioritate a comenzii instituției apărării naționale. Vă doresc ca Ziua
    Armatei să vă dea imbold pentru a trece peste toate provocările şi vă asigur că
    suntem mereu cu gândul la dumneavoastră şi la familiile dumneavoastră. Vă
    mulţumesc pentru seriozitatea cu care vă îndepliniţi misiunile    , a concluzionat
    șeful SMAp.



    ***



    Ziua Armatei va găsi aproximativ 600 de militari români în misiuni și operații
    sub comandă sau mandat NATO, UE, ONU şi OSCE, celor peste 350 de militari
    aflați în prezent peste hotare urmând să li se alăture cei aproximativ 240 de
    marinari militari care vor acționa în Marea Mediterană.

  • 100 de ani de la semnarea Micii Înțelegeri

    100 de ani de la semnarea Micii Înțelegeri

    Primul război mondial a
    fost atât de puternic impregnat în mintea generațiilor de la începutul
    secolului 20 încât, după sfârșitul lui, lumea a încercat să facă orice era
    posibil ca un asemenea șoc să nu se mai producă. Astfel, s-a creat Societatea Națiunilor sau
    Liga Națiunilor, organism internațional predecesor al ONU, ca forum de
    dezbatere a ideilor și de aplanare a controverselor. Cele mai generoase principii au fost enunțate, cel
    mai important fiind excluderea războiului ca mijloc de clarificare a
    disputelor.


    În timp ce învingătorii încercau să dea o nouă viziune
    asupra viitorului relațiilor europene și internaționale, învinșii doreau
    refacerea hărții politice a Europei de dinainte de 1914, data izbucnirii
    marelui conflict. Teritoriile pierdute de unii și trecute în mâinile
    învingătorilor au fost ceea ce a despărțit cele două tabere opuse. În fața
    refuzului reciproc de a-și admite punctele de vedere, taberele au încercat
    să-și urmeze interesele. Pentru învingători, politicile de cooperare regională
    au fost încercări de a contracara interesele învinșilor și de a-și păstra ce
    dobândiseră cu imense sacrificii.


    România a făcut parte din tabăra învingătorilor și prin unirile
    succesive a format Regatul României Mari. Diplomația română s-a angajat în
    alianțe de cooperare regională, prima fiind alianța cu Polonia din 1921. A doua
    alianță a fost Mica Înțelegere sau Mica Antantă, după modelul Antantei din
    război, cu Cehoslovacia și Iugoslavia definitivată în octombrie, același an
    1921. Cea de-a treia alianță de cooperare regională a fost Antanta Balcanică,
    în 1934, când România, Iugoslavia, Grecia și Turcia se aliau împotriva
    Bulgariei.


    Am început discuția cu istoricul Ioan Scurtu despre
    centenarul Micii Înțelegeri cu cadrul internațional al anului 1921. Și Cehoslovacia, și Iugoslavia și România aveau tratate de pace cu
    Ungaria, semnate împreună cu toate celelalte state aliate ale Antantei, pe 4
    iunie 1920, la Trianon. Aceste trei state erau interesate ca granițele
    confirmate prin acel tratat să fie respectate și apărate. Aceasta a fost ideea
    unei alianțe, pe baza statutului Societății Națiunilor, instituție creată în
    1919 la propunerea președintelui SUA Wilson. Scopul era de a exclude războiul
    ca mijloc de rezolvare a problemelor divergente dintre state. În acest caz al
    Micii Înțelegeri, s-au purtat negocieri ajungându-se la semnarea de tratate
    bilaterale. România și Iugoslavia erau interesate în apărarea granițelor cu
    Ungaria și cu Bulgaria, în timp ce Cehoslovacia nu avea nicio problemă cu
    Bulgaria. Ca atare, nu a considerat util să se angajeze în ceva care nu o
    privea.


    Așadar, alianța româno-iugoslavo-cehoslovacă s-a cimentat
    în urma a trei tratate bilaterale. Ioan Scurtu a sumarizat esența lor. Documentele aveau un text similar, în cazul documentului
    româno-cehoslovac se prevedea apărarea granițelor cu Ungaria. Iar în cazul
    tratatului dintre România și Iugoslavia era prevăzut un atac neprovocat din
    partea Ungariei sau a Bulgariei, a ambelor țări. Această alianță a fost prima
    alianță multilaterală din Europa de după primul război mondial, realizată după
    modelul Societăţii
    Naţiunilor, care a trezit mari speranţe.


    Alianțele
    regionale din Europa Centrală și de Est care s-au constituit împotriva Ungariei
    și Bulgariei au fost disproporționate, consideră Ioan Scurtu. Opinia sa este că
    propaganda a fost cheia. Analizând mai în detaliu situaţia am rămas
    frapat că cele trei ţări, care aveau împreună 683.000 de kilometri pătrați și
    50 de milioane de locuitori, se aliau împotriva unui stat care avea 93.000 de
    milometri pătrați și 9 milioane de locuitori. Fiecare stat în parte avea o
    suprafață mai mare și un număr de locuitori mai mare decât Ungaria. Și-atunci mi-am
    pus întrebarea de ce a fost nevoie de o asemenea alianță când fiecare în parte
    putea să facă față unei eventuale agresiuni ungare? Mai ales că Ungaria fusese
    nevoită prin tratat să-și desființeze armata permanentă, să-și desființeze
    fabricile de armament, să nu creeze noi formațiuni militare. N-am găsit o
    explicație foarte clară, părerea mea este că liderii celor 3 state au avut în
    vedere propaganda externă ungară, tradițional foarte puternică. În fața unei
    eventuale agresiuni ungare, sprijinită de mari puteri, statele din Mica
    Înțelegere trebuia să acționeze în comun.


    Către
    finele anilor 1930 era limpede că politica de antagonizare între cele două
    foste blocuri nu mai putea continua. Învingătorii au fost mai concilianți, însă
    aceasta nu a ajutat la menținerea păcii, crede Ioan Scurtu. Ungaria, sprijinită puternic de Italia și Germania, dar și cu acordul
    Franței și Marii Britanii, cele două state care garantau aplicarea tratatelor
    de pace de la Paris din 1919-1920, a obținut dreptul la înarmare. În 1938, prin
    acordul de la Bled, cele trei state ale Micii Înțelegeri au fost de acord cu
    înarmarea Ungariei considerând că acesta era un pas important spre consolidarea
    păcii. Cât de important a fost acel pas s-a văzut în perioada următoare când,
    mai întâi, în noiembrie 1938 Ungaria a preluat o parte din Cehoslovacia. În
    1940, în august, prin dictatul de la Viena, o parte a Transilvaniei, și în
    aprilie 1941 o parte a Iugoslaviei.


    Politicile
    de cooperare regională din perioada interbelică au fost, în final, eșecuri.
    Mica Înțelegere, cea mai promițătoare dintre ele, s-a prăbușit pentru că a fost
    prea idealistă pentru vremea ei.

  • Comisia anunță trei Pacte energetice la dialogul la nivel înalt al ONU din New York

    Comisia anunță trei Pacte energetice la dialogul la nivel înalt al ONU din New York

    În cadrul dialogului la nivel înalt al ONU privind energia, care a avut loc săptămâna trecută la New York, vicepreședintele executiv pentru Green Deal, Frans Timmermans, și comisarul pentru energie, Kadri Simson, au prezentat trei pacte energetice, în parteneriat cu Agenția Internațională pentru Energie și Agenția Internațională pentru Energii Regenerabile.

    Acestea vor contribui la mobilizarea investițiilor necesare pentru a asigura accesul universal la energie și pentru a accelera tranziția către o energie curată în întreaga lume.

    În primul rând, un nou proiect împreună cu Agenția Internațională pentru Energie va pregăti un program de reducere la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră în țările dependente de cărbune. Aceste foi de parcurs vor propune căi incluzive de decarbonizare a sistemului energetic care să asigure o tranziție corectă, echitabilă din punct de vedere social, asigurând în același timp securitatea aprovizionării cu energie și creșterea accesului la energie.

    În al doilea rând, Comisia va coopera cu Agenția Internațională pentru Energii Regenerabile pentru a pregăti Perspective regionale privind tranziția energetică pentru Africa, America Latină și Caraibe și Europa. Acestea vor oferi o analiză amănunțită a potențialului și a opțiunilor regiunilor în ceea ce privește energia regenerabilă, eficiența energetică, infrastructura, accesul la energie și cooperarea transfrontalieră, precum și o evaluare a nevoilor de investiții și a impactului socio-economic.

    În al treilea rând, Comisia va colabora cu alți parteneri la elaborarea unui Catalog al acordurilor privind hidrogenul ecologic. Acesta va fi conceput pentru a da un impuls utilizării hidrogenului verde la nivel mondial.

    Foile de parcurs și perspectivele regionale privind tranziția energetică, care urmează să fie elaborate împreună cu țările și regiunile vizate, vor oferi oportunități pentru a ghida orientările viitoare ale UE în materie de politică energetică și cooperarea în domeniul investițiilor.


  • La semaine du 19 au 26 septembre

    La semaine du 19 au 26 septembre


    Nouvelles
    mesures sanitaires anti-Covid 19 imposées par la quatrième vague pandémique


    Le certificat Covid numérique est devenu obligatoire en
    Roumanie pour permettre l’accès aux différents événements organisés dans les
    localités où le taux d’incidence des cas de Covid-19 va de 3 à 6 par mille
    habitants. Le pass sanitaire atteste la vaccination, une infection au virus
    SARS-CoV-2 par le passé ou bien le résultat négatif d’un test de dépistage de
    la Covid-19. Les Roumains devraient présenter ce document pour accéder aux
    salles de cinéma ou de théâtre, pour suivre en présentiel des compétitions
    sportives ou encore pour pouvoir participer à des fêtes de mariage et de
    baptême par exemple. Les seuls exceptés sont les enfants de moins de douze ans.
    Ce qui plus est, l’accès du public aux salles de cinéma et de théâtre est
    permis à hauteur de 50 % du nombre de places disponibles. Dans les bars, clubs
    et discothèques, cette limite est encore plus restrictive, puisque ces endroits
    peuvent recevoir des clients à hauteur de 30 % de leur capacité seulement. Une
    centaine de personnes peuvent participer aux meetings de protestation. La
    Roumanie est passée dernièrement du scénario vert au jaune. En plus, le nombre
    de localités roumaines qui passent au rouge augmente d’un jour à l’autre, tout
    comme le nombre de personnes hospitalisées dans les unités de Réanimation. Les
    autorités cherchent des solutions pour accroître le nombre de places en soins
    intensifs. Dans ce contexte, la vaccination semble se relancer en Roumanie qui
    a dépassé la barre de 10 millions de doses administrées. Les autorités ont
    décidé d’administrer une troisième dose d’un vaccin à l’ARN messager aux
    personnes des catégories vulnérables ou aux professionnels de la Santé et de
    l’Education.





    L’achat
    des vaccins sous la loupe des procureurs


    Le Parquet anticorruption de Roumanie a lancé une enquête
    pour vérifier la manière dont la Roumanie a acheté les vaccins contre le
    coronavirus. Il existe des suspicions d’abus de fonction et de prise illégale
    d’intérêts pour soi ou pour autrui, mais personne n’a jusqu’ici été inculpé, les
    poursuites pénales se déroulant à présent « contre X », selon la DNA.
    L’ex-ministre de la Santé pour une période de cinq mois, Vlad Voiculescu,
    affirme que la décision de commander un nombre si élevé de vaccins appartenait
    à son chef, le premier ministre Florin Cîţu, et elle avait été communiquée à la
    Commission en l’absence d’un avis du ministère de la Santé. L’ex-ministre
    affirme aussi que la Roumanie avait commandé sans aucune raison un nombre trop
    élevé de doses, étant tenue par la suite à en vendre et même à en faire don.
    Sinon, on aurait dû jeter les doses périmées, a expliqué M Voiculescu. Pour sa
    part, le chef du gouvernement pointe du doigt Vlad Voiculescu qui, dit-il,
    aurait apposé sa signature sur un document permettant l’achat d’un vaccin non
    homologué. Pour une population de moins de 20 millions d’habitants, la
    Roumanie, affirme Cîtu, a commandé 120 millions doses de vaccins pour plusieurs
    années. Sur les 18,5 millions de doses reçues jusqu’à présent, 2,1 millions ont
    été offertes, plus de 2,2 millions ont été vendues, 750 000 se sont périmées et
    178 000 se périment en octobre.





    La
    compensation des factures de gaz et d’électricité




    Suite à la hausse exorbitante des tarifs du gaz et de
    l’électricité, la Roumanie a décidé de compenser une partie des factures des
    consommateurs. La nouvelle mesure entrera en vigueur à partir du 1er
    novembre. Les PME en bénéficieront aussi. En attendant, le PSD, principal parti
    d’opposition, a avancé au Parlement un projet de loi censé soutenir les petites
    et moyennes entreprises face à la hausse significative des prix. Selon le
    leader social-démocrate, Marcel Ciolacu, le document prévoit la mise en place
    d’un mécanisme permettant soit la compensation de 50 % du tarif des factures,
    soit la possibilité d’une déduction de l’impôt pour les entreprises dont les
    contributions sociales sont payées à temps.



    La compagnie
    d’assurances City Insurance fait faillite


    Les chauffeurs roumains dont les véhicules sont assurés
    auprès de la compagnie City Insurance se feront dédommager plus rapidement par
    le Fonds de garantie des assurances. Au terme d’une ordonnance gouvernementale d’urgence,
    ils ne devront plus attendre le moment où le tribunal déclare officiellement la
    faillite de l’ancien leader du marché roumain des assurances. Les procureurs
    examinent à présent la manière par laquelle City Insurance a déposé le bilan.
    L’enquête a mis au jour de possibles fraudes fiscales, blanchiment d’argent ou faux
    en informatique. Les parlementaires réclament des explications quant à ce
    nouvel effondrement du marché des assurances automobile, intervenu quelques
    années après que deux autres compagnies d’assurances – Carpatica et Astra – ont
    eu le même sort. Plusieurs représentants des institutions et associations du
    domaine seront auditionnés par la Commission économique du Sénat roumain.





    Le chef
    de l’Etat roumain, présent à l’Assemblée de l’ONU




    Dans son discours à l’ONU, le chef de l’Etat roumain,
    Klaus Iohannis, a soutenu l’importance d’une approche innovante censée fournir
    des réponses simultanées à une ample variété de défis interdépendants. Présent
    à New York à la tête de la délégation roumaine invitée à la 76e
    session de l’Assemblée générale de l’ONU, Klaus Iohannis a énuméré comme
    principaux défis auxquels le monde se confronte actuellement la santé, les
    changements démographiques, le climat, la crise des ressources, la migration,
    la pauvreté et la perte de la biodiversité. Présent au sommet organisé à
    l’initiative du président américain Joe Biden au sujet d’une réponse
    internationale à la pandémie, Klaus Iohannis a plaidé en faveur de l’équité
    vaccinale dans le monde.Invité à
    l’événement « Pour une action transformatrice pour la nature et les
    peuples », le chef de l’Etat roumain a insisté sur une mobilisation de
    nouvelles ressources financières au bénéfice des projets écologiques. Toujours
    à l’agenda de sa visite à New York – une entrevue avec la secrétaire générale
    de l’Organisation internationale de la Francophonie,Louise Mushikiwabo, et avec les représentants des organisations
    juives des Etats-Unis.(Trad. Ioana Stancescu)




  • Retrospectiva săptămânii 19.09 – 25.09.2021

    Retrospectiva săptămânii 19.09 – 25.09.2021

    Noi
    măsuri anti-Covid în România, pe fondul valului 4


    Certificatul verde Covid a devenit, prin Hotărâre de
    Guvern, obligatoriu și în România, în localităţile cu incidenţa cuprinsă între
    3 şi 6 la mia de locuitori. Documentul atestă vaccinarea, rezultatul negativ la
    testare sau trecerea prin boală şi este obligatoriu la spectacole, cinema,
    competiţii sportive, nunţi sau botezuri. În plus, în cinematografe sau teatre, accesul
    publicului este permis până la 50% din capacitate. În baruri, cluburi şi
    discoteci, limita este de 30%, iar la mitinguri de cel mult 100 de persoane. Pe
    fondul creșterii zilnice a cazurilor de infectare cu
    Sars-CoV-2, România trece din zona verde în cea galbenă Covid. În fiecare zi,
    tot mai multe localități anunță că intră în scenariul roșu, iar localnicilor le
    sunt impuse restricții suplimentare în funcție de rata de infectare. De
    asemenea, numărul în creștere al bolnavilor din secţiile de terapie intensivă
    determină autorităţile să caute soluţii pentru suplimentarea paturilor. În
    acest context, vaccinarea, cu mult sub așteptări, dă semne că ar înregistra un
    reviriment, fiind depăşit pragul de 10 milioane de doze administrate. Specialiștii
    au decis că este oportună administrarea, începând din 28 septembrie, și a dozei
    a treia de vaccin anti-Covid persoanelor vulnerabile sau angajaților din
    sistemul sanitar și din învățământ.



    Achiziția
    de vaccinuri anti-Covid anchetată de DNA


    Direcția
    Națională Anticorupție de la București verifică felul în care România a
    achiziţionat vaccinurile anti-Covid. Există suspiciuni de abuz în serviciu cu
    obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, dar nicio persoană
    nu are calitatea de suspect ori inculpat, urmărirea penală desfăşurându-se ‘in
    rem’ (cu privire la faptă). Fostul ministru al Sănătăţii timp de aproximativ
    cinci luni, Vlad Voiculescu, afirmă că decizia de a comanda vaccinurile a fost
    luată de premierul Florin Cîţu, fără a ţine cont de opinia Ministerului. România
    a comandat prea multe doze şi a fost nevoită să vândă sau să doneze din ele pentru
    că, altfel, ar fi expirat – mai spune ex-ministrul. Premierul dă vina, în
    schimb, pe Vlad Voiculescu, care ar fi semnat inclusiv pentru cumpărarea unui
    ser neomologat. La o populație sub 20 de
    milioane, la jumătatea lunii iulie, Florin Cîțu declara că România a comandat
    120 de milioane de doze de vaccin pentru mai mulți ani. Din cele 18,5 milioane
    de vaccinuri primite deja, aproape 2,1 milioane au fost donate și peste 2,2
    milioane vândute. Aproape 750 de mii de doze au expirat, iar alte circa 178 de
    mii au termen de valabilitate 31 octombrie.



    Compensarea facturilor la
    energie şi gaze


    Dată
    fiind creșterea exorbitantă a prețurilor laenergie
    electrică şi gaze naturale, de la 1 noiembrie, facturile vor fi compensate atât
    pentru consumatorii casnici, cât şi non-casnici din România. Vor fi avute în
    vedere inclusiv IMM-urile şi companiile mici, care nu au aceeaşi putere de
    negociere ca o firmă mare. Între timp, PSD, în opoziție, a depus în Parlament
    un proiect de lege care vizează susţinerea IMM-urilor pentru a face faţă
    scumpirilor. Liderul social-democrat, Marcel Ciolacu, a explicat că documentul
    prevede fie un mecanism de compensare a facturilor cu 50%, fie posibilitatea
    deducerii din impozitul pe profit, pe o anumită perioadă, pentru cei fără
    restanţe la plata contribuţiilor către stat.



    Compania de asigurări City
    Insurance, în faliment


    Şoferii
    care trebuie să îşi repare maşinile în baza unei poliţe RCA emise de compania
    City Insurance vor fi despăgubiţi mai repede prin Fondul de Garantare a
    Asiguraţilor. Potrivit unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului, ei nu mai
    trebuie să aştepte până ce instanţa va declara definitiv falimentul fostului
    lider de pe piaţa asigurărilor românești. Procurorii au deschis mai multe dosare legate de recenta
    intrare în procedură de faliment a companiei City Insurance. Sunt acuzaţii de
    delapidare, spălare de bani şi fals informatic. Răspunsuri vor şi parlamentarii
    despre cum a fost posibilă o nouă prăbuşire pe piaţa asigurărilor auto, după
    ce, în România, în urmă cu câțiva ani, alte două companii – Carpatica şi Astra
    – au avut aceeași soartă. Comisia economică a Senatului a chemat la audieri mai
    mulţi reprezentanţi ai instituţiilor şi asociaţiilor din domeniu.



    Președintele României la ONU


    La
    New York, în fruntea delegaţiei României la cea de-a 76-a sesiune a Adunării
    Generale a ONU, preşedintele Klaus Iohannis a susținut o intervenție în cadrul
    căreia a declarat că este nevoie de o abordare inovatoare pentru a răspunde,
    simultan, la o gamă largă de provocări interdependente, precum sănătatea,
    schimbările demografice, migraţia, resursele limitate, schimbările climatice şi
    pierderea biodiversităţii, sărăcia extremă şi foametea.La
    summitul privind coordonarea răspunsului internaţional împotriva Covid-19
    organizat la iniţiativa preşedintelui american Joe Biden, Klaus Iohannis şi-a
    exprimat susţinerea pentru un acces echitabil al ţărilor lumii la vaccinuri,
    terapii şi diagnostice. Apoi, în cadrul evenimentului Acţiune
    transformatoare pentru natură şi oameni    , președintele român s-a pronunţat
    pentru mobilizarea de noi resurse de finanţare pentru natură. Tot la New York, Klaus
    Iohannis s-a întâlnit cu secretarul general al Francofoniei, Louise Mushikiwabo,
    și cu reprezentanţii organizaţiilor evreieşti din Statele Unite.


  • 23.09.2021

    23.09.2021

    Coronavirus
    en Roumanie –     L’épidémie de Covid 19 poursuit sa progression en Roumanie. C’est le deuxième
    jour consécutif avec plus de 7 000 nouveaux cas d’infection recensés en 24
    heures. Les autorités ont rapporté 7 095 nouveaux cas de Covid sur près de 54
    000 tests effectués. La vaste majorité des cas d’infection ont été recensés à
    Bucarest. 113 décès des suites de l’infection au virus SARS CoV2 ont été
    enregistrés en 24 heures. Le nombre de malades de Covid 19 en réanimation -
    soins intensifs a dépassé le seuil de mille personnes, situation qui n’a plus
    été enregistrée depuis début mai. Plus de 300 localités à travers le pays, y compris
    la Capitale sont en zone rouge, parce que le taux d’infection a dépassé le
    seuil des 3 cas par mille habitants.

    Certificat vert – Le certificat numérique vert Covid est toujours nécessaire dans les localités où le taux d’infection est de 3 ou plus de 3 cas d’infections par mille habitants pour permettre l’accès aux restaurants, bars, salles de spectacles et autre événements privés et sera obligatoire pour toutes les personnes âgées de plus de 12 ans, selon une décision gouvernementale annoncée aujourd’hui. Jusqu’ici, le certificat Covid était obligatoire aussi pour les enfants à partir de 6 ans. Une autre mesure permet aux entreprises de fonctionner aussi après 18 heures la où le taux d’infection dépasse les 6 cas par mille habitants et durant la semaine dans les localités où le taux d’incidence des cas de Covid 19 dépasse les 7,5 cas par mille habitants. Le premier ministre Florin Cîtu a annoncé aujourd’hui que les personnes vaccinées pourront quitter leur domicile sans déclaration sur l’honneur dans les localités placées sous quarantaine. Par ailleurs, le décret d’urgence relatif au certificat numérique Covid a été adopté par le Sénat en tant que première chambre législative saisie et sera débattue part le Chambre des députés en tant que chambre décisionnelle dans ce dossier. Le certificat vert covid a été créé au niveau de l’UE pour faciliter la libre circulation durant la pandémie. Le document peut être vérifié en scannant le code QR et il atteste la vaccination, le résultat négatif d’un test de dépistage ou bien l’immunisation naturelle suite à une infection par le passé.

    Visas pour ls Etats-Unis – La Roumanie attend depuis une quinzaine d’années d’accéder au programme Visa Waiver, a déclaré le nouvel ambassadeur de Roumanie à Washington, Andrei Muraru, qui a rappelé que les ressortissants de trois Etats communautaires seulement ont toujours besoin d’un visa de courte durée sur le territoire des Etats Unis. Selon le diplomate roumain, le taux de rejet des demandes de visas est assez élevé et tourne autour des 10%. Les autorités roumaines travaillent avec le côté américain pour arriver à un taux de rejet maximum des demandes de 3%, qui permettrait l’accès de la Roumanie au programme Visa Waiver et l’élimination totale des visas pour des séjours de courte durée aux Etats Unis. L’ambassadeur roumain aux Etats Unis a ajouté que les autorités de Bucarest envisageaient de lancer une campagne de communication censée informer les citoyens sur les procédures à entreprendre pour obtenir un visa américain et sur les raisons pour lesquels ils pourraient se voir rejetés.

    Washington – Dans le cadre d’une réunion avec le président exécutif du Comité juif américain, David Harris, le président roumain Klaus Iohannis a souligné mercredi l’inquietude de la Roumanie au sujet de la progression du discours antisémite notamment dans le milieu enligne dans le contexte de la crise sanitaire. Durant cet entretien déroulé en marge de la 76e session de l’Assemblée générale de l’ONU, le président Iohannis a rappellé que la Roumanie avait adopté au mois de mai une stratégie nationale de prévention et de lutte contre l’antisémitisme, la xénophobie, le radicalisme et le discours de la haine. A New York, le chef de l’Etat a salué « l’intensité et la substance » de la coopération roumano-américaine dans le cadre du Partenariat stratégique, respectivement le dialogue stratégique entre la Roumanie et Israël. Durant la réunion de l’ONU, Klaus Iohannis a parlé aux chefs d’Etat et de gouvernement des cent pays participants et souligné l’importance d’un ordre international fondé sur des règles. Dans le cadre d’un autre événement consacré à l’environnement, organisé également en marge de cette Assemblée générale, le président Iohannis a souligné que dans la lutte contre les changements climatiques et de la perte de la biodiversité, la coopération internationale était essentielle.

    Assurances – Le gouvernement de Bucarest a approuvé un décret d’urgence permettant aux Roumains obligés à utiliser un contrat d’assurance de responsabilité civile émis par la société d’Assurances City Insurance pour réparer leurs véhicules d’utiliser le Fonds de garantie des assurés. Ils ne devraient pas attendre à ce qu’un tribunal décide de la faillite de l’ancien leader du marché des assurances de responsabilité civile, procédure qui devrait durer même plus d’une année. City Insurance s’est vu retirer l’autorisation de fonctionnement lorsque l’assureur recensait plus de 3 millions de contrats d’assurance de responsabilité civile valables.

    Défense – Un bâtiment de guerre des Forces navales roumaines, le mouilleur de mines « Viceamiral Constantin Bălescu » doit quitter aujourd’hui le port militaire de Constanta, dans le sud-est pour participer à l’opération Eunavfor MED en Mer Méditerranée qui se déroule de 1er octobre au 31 décembre. Cette opération vise la lutte contre le trafic illégal de produits pétroliers, de drogue et la traite de personnes. Un détachement de scaphandres de combat se trouve également à bord du navire. Les 85 membres de l’équipage ont été vaccinés contre la Covid, testés et soumis à une quarantaine dans des casernes des Forces navales roumaines avant le départ pour cette mission.

    Météo – Temps frisquet sur presque tout le territoire de la Roumanie avec des températures inférieures aux moyennes pluriannuelles. Ciel couvert sur le nord, le centre et le nord – est et variable sur le reste du territoire. Les maxima iront de 11 à 21 degrés avec 13 degrés et un ciel variable, plutôt couvert dans la Capitale.

  • Prezidentulu ali Românie la ONU

    Prezidentulu ali Românie la ONU

    Valorle dimocratiţi şi arada internaţională, restricţiile legate di pandimia di coronavirus şi situaţia ditu Afganistan eara ndauă di temele z intervenţiillei pi cari prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, u avu marţă tru cadrul Adunarillei Generale a Naţiunilor Unite di New York. Easti tră prima oară di tu ahurhita-a pandemiillei când şefi di stat şi di guvern ditu cama di 100 di stati suntu prezenţă fizic la reuniune.



    Pandemia di COVID-19, acă zñiipsi aproape tuti aspectele a banăllei, adusi şi oportunităţi di adaptare, declară șeflu a statului român tru zborlu ţi ălu ţănu. El spusi că easti ananghi di una abordare inovatoare tră s’apăndăsească tu dyiul kiro la unu şingiru lărguriu di provocări interdependenti, cata cum sănătatea, alăxerli demografiţi, migraţia, resursele limitate, alăxerli climatiţi şi kirearea a biodiversitatillei, ftuhia extremă şi foamitea.



    “România lugurseaşti susto că valorile dimocratice şi una arada internaţională bazată pi reguli, avânda ONU la thimelliu, suntu fundamentale tră construirea unui yinitor ma sigura şi ma bun. Pandemia nă spusi tutunăoară că lipseaşti sflămu modalităţi ti s’reconstruimu ma ghinin şi ma ecologic, trebuie să ne reangajăm tru procesul dizvoltării unor economii durabile, precum şi a născăntoru societăţi reziliente, corecte şi incluzive, tru cari vărnu nu easti alăsat dinăpoi”, spusi Klaus Iohannis.



    Tru aţea ţi mutreaşti Afganistanul, şeful statului român spusi că nai cama pi zori problema easti evacuarea tru siguranţă a afganilor cari voru s’fugă ditu văsilie, tru condițiile tru cari pandimia di COVID-19 feaţi intervenţia umanitară nica ma cu zori. Tru opinia al năsu, easti esenţialu să s’asiguripsească tiñisearea a ndrepturloru omului şi faptul că asistenţa uminitară poate s’hibă livrată.



    Di altă parte, Klaus Iohannis cundille că lipseaşti s’hibă asiguripsitu un acces semnificativ şi sigura la internet, ama şi anvărtuşearea a securitatillei cibernetice şi promovarea a unui purtaticu responsabil tru spaţiul cibernetic, abordânda tru idyiulu kiro problematica ti arăspândearea a discursului instigator la ură şi a dezinformarillei tru mediul digital. Tru aestu context, el adusi aminti că România easti nicukirlu a Centrul European tră Securitate Cibernetică, spunănda că aestu va u faca ma hairlătică cercetarea tru materie di rezilienţă şi securitate cibernetică tru tută UE.



    Tutu marţă, Klaus Iohannis dipusi lilici și ţănu un momentu di arigeai tru memoria a victimelor atentatelor teroriste ditu 11 di yismăciuni 2001, la memorialul adratu tru loclu apiryurloru di ma ninti dzeamini di la World Trade Center, iu ţinţi cetăţeni americani di origine română muriră aoa şi 20 añi. Pi parapetlu metalic ţi anvărligheadză monumentul suntu gravate numili a aţiloru cama di 2.600 di victime a nai cama sândzirosu atac xenu faptu pi teritoriu american vărăoară. Atumţea, teroristii deturnară patru avioane cu pasageri la bord: dauă agudiră tamamu ateali dauă pirguri, unu cădzu pisti Pentagon, iar ună altă aeronavă, a curi ţintă finală s’lugurseaşti că vrea s’eara Capitoliul ică Casa Albă, cădzu pi unu câmpu.



    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala





  • 22.09.2021

    22.09.2021

    Covid – Le premier
    ministre roumain, Florin Cîtu a annoncé qu’à partir du 28 septembre, la Roumanie
    commencera à administrer la troisième dose de vaccin anti-Covid à tous les
    vaccinés dont la deuxième dose date depuis plus de six mois. ll s’agit d’une
    troisième dose d’un vaccin basé sur la technologie des ARM messagers. D’autre
    part, la Roumanie a annoncé mercredi 7 045 nouveaux cas d’infection au virus
    SARS-CoV-2, soit un nouveau record quotidien pour cette année. Mercredi encore,
    130 décès ont été rapportés, alors que les unités de soins intensifs
    accueillent plus d’un millier de malades de Covid en ce moment. Pour rappel,
    dans les localités où le taux d’incidence des infections au coronavirus est
    supérieur à 3 cas par mille habitants dépistés en 14 jours, l’accès dans les
    restaurants, les salles de spectacle ou bien aux événements privés se fait
    uniquement en présentant le certificat vert Covid. Dans ce contexte, le Collège
    des Médecins de Roumanie fait appel à la population de prendre conscience de
    l’impact et des conséquences de l’infection au nouveau coronavirus et demande
    aux autorités de trouver des solutions correctes et immédiates afin de limiter
    les cas de maladie. La pression sur les hôpitaux est déjà grande, avertit
    encore Le Collège des médecins. Il partage l’avis des scientifiques du monde
    entier, selon lesquels la vaccination est un des instruments de lutte contre la
    pandémie les plus accessibles et les plus efficaces.









    Vaccins – A Bucarest, les procureurs anti-corruption sont en train
    d’examiner la manière dont la Roumanie acheté les vaccins anticovid. Ils
    soupçonnent des infractions du type abus de fonction et prise d’intérêts illégaux,
    mais pour l’instant aucune personne n’a été accusée officiellement. Le ministre
    des Finances, Dan Vîlceanu affirme de son côté ne pas avoir d’informations
    portant sur des acquisitions de vaccins anticovid en dehors de celles que la
    Roumanie a obtenues via le mécanisme mis à disposition par la Commission
    européenne, à des prix négociés au niveau européen. Par contre, l’ancien
    ministre de la Santé, Vlad Voiculescu, affirme que la Roumanie a commandé, en
    base d’une décision du premier ministre Florin Cîtu, trop de doses de vaccin
    qu’elle s’est vue obligée de faire don ou de vendre par la suite. Par ailleurs, des perquisitions sont en cours en Roumanie dans un
    dossier portant de faux certificats de vaccination anticovid. Les actions se
    déroulent dans 3 départements du sud et du sud-ouest du pays. Elles visent un
    groupe criminel dont font partie deux anciens opérateurs de centres de
    vaccination qui auraient inscrit sur les listes électroniques de la vaccination
    96 personnes, le plus probablement en échange pour des sommes d’argent. Des
    dizaines de personnes seront auditionnes dans cette enquête.










    ONU – En visite à New York, le président roumain, Klaus Iohannis
    s’est adressé aux chefs d’Etat et de gouvernement de plus de cent pays qui
    participent à la 76e session de l’Assemblée générale des Nations Unies. Dans son
    discours devant l’Assemblée, le président roumain a souligné l’importance
    d’avoir un ordre international fondé sur des normes. Dans le cadre de
    l’événement sur l’action transformatrice pour la nature et les personnes,
    organisé en marge de la réunion, Klaus Iohannis a insisté sur la lutte contre les changements climatiques et la
    perte de la biodiversité. « Il faudrait qu’on agisse ensemble afin de
    protéger la biodiversité, en partageant nos savoirs faire, nos technologies et
    nos ressources financières », a précisé Iohannis, tout en appelant les
    autres participants à « mobiliser de nouvelles ressources au bénéfice de
    la nature ».


    Assurance – Les procureurs roumains antimafia déclencheront une
    enquête sur la manière dont la société d’assurance City Insurance a été gérée.
    Cette décision intervient après que les actionnaires ont saisi la Direction
    d’investigation du crime organisé et du terrorisme, en accusant les
    fonctionnaires de Roumanie d’avoir mis en place un groupe criminel responsable
    de tromperie et de dilapidation. Pour leur part, les procureurs anti-corruption
    pourraient déclencher eux aussi des enquêtes suite aux plaintes pénales
    avancées par l’Autorité de surveillance financière avant même que la société
    d’assurance déclare sa faillite. En attendant, le gouvernement a adopté
    mercredi une ordonnance d’urgence pour modifier la loi visant le Fonds de
    garantie des assurances suite à l’entrée de la société City Insurance en
    incapacité de paiement. « On veut être sûrs que personne n’a à
    souffrir », a déclaré le premier ministre Florin Cîtu. City Insurance
    était leader sur le marché avec presque trois millions de contrats d’assurance
    de Responsabilité civile.




































    Enfants – Le gouvernement de Bucarest a adopté mercredi une
    ordonnance d’urgence pour la mise en place du programme intitulé « Engagement
    en faveur des enfants ». La conseillère d’Etat, Madalina Turza, à la tête de ce
    projet, a rappelé que le programme se propose d’accorder du soutien
    psychologique et émotionnel à titre gracieux aux enfants durant la pandémie,
    des sessions de formation à l’intention des professeurs et des experts,
    l’introduction d’un module didactique censé apprendre aux futurs professeurs
    les compétences psychologiques et émotionnelles des enfants et l’introduction
    dans le programme scolaire des classes de gestion des émotions. D’une durée de
    deux ans et bénéficiant d’un financement de presque 6 millions d’euros, le
    programme permettra à un millier de psychologues de se rendre dans des écoles des
    zones pauvres.




    Météo – En Roumanie, les températures demeurent en dessous des normales
    saisonnières pour cette période de l’année. Jeudi, les météorologues annoncent
    des températures allant de 11 à 21 degrés. 18 degrés à Bucarest.

  • Le président de la Roumanie à l’ONU

    Le président de la Roumanie à l’ONU

    Les valeurs
    démocratiques et l’ordre international, les restrictions liées à la pandémie de coronavirus et la situation en Afghanistan font
    partie des thèmes abordés par le président de la Roumanie, Klaus Iohannis,
    dans son discours à la tribune de l’Assemblée générale des Nations unies, à New
    York. C’est pour la première fois depuis le début de la pandémie que
    les chefs d’Etat et de gouvernement de plus de 100 pays participent en
    présentiel à la réunion. Malgré des effets négatifs sur quasiment tous les
    aspects de la vie, la pandémie de COVID-19 a également offert des opportunités
    de s’adapter, a affirmé le chef de l’Etat roumain dans son intervention. Et lui
    d’ajouter qu’il fallait une approche novatrice pour répondre à un grand nombre
    de défis interdépendants, tels que la santé, les changements démographiques, la
    migration, les ressources limitées, le changement climatique et le déclin de la
    biodiversité, la pauvreté extrême et la famine.

    « La Roumanie croit
    fermement que les valeurs démocratiques et un ordre international, fondé sur
    des règles et s’appuyant sur l’ONU, sont essentiels pour édifier un avenir meilleur
    et plus sûr. En même temps, la pandémie nous a montré que nous devons trouver des
    modalités de reconstruire en mieux et dans un souci écologique, que nous devons
    nous réinvestir dans le développement d’une économie durable et de sociétés
    résilientes, justes et inclusives, où personne n’est abandonné. », a dit
    le président Klaus Iohannis.

    Au sujet de l’Afghanistan, le chef de l’Etat
    roumain a affirmé que le principal problème du moment était l’évacuation en
    sécurité des Afghans qui souhaitent quitter leur pays, sachant que la pandémie
    de COVID-19 a rendu l’intervention humanitaire encore plus difficile. Dans son
    opinion, il est essentiel d’assurer le respect des droits de l’être humain et
    de fournir l’assistance humanitaire nécessaire. M. Iohannis a par ailleurs
    souligné qu’il fallait garantir un accès significatif et sûr à Internet, mais
    aussi consolider la sécurité informatique et encourager un comportement
    responsable dans l’espace virtuel, dans le contexte de la propagation du
    discours haineux et de la désinformation sur le web. Le président a rappelé que
    la Roumanie accueille le Centre européen sur la cybersécurité, une structure
    destinée à améliorer la recherche en matière de résilience et de sécurité
    informatique dans toute l’Union européenne.

    Mardi également, le président
    roumain Klaus Iohannis a déposé une couronne de fleurs au mémorial
    construit sur l’ancien site du World Trade Center de New York, où il a observé
    une minute de silence à la mémoire des victimes, dont cinq étaient d’origine
    roumaine, des attentats terroristes du 11 septembre 2001.