Tag: Organizatia Mondiala a Sanatatii

  • Proteste anunţate în sistemul medical

    Proteste anunţate în sistemul medical

    În cei
    aproape 30 de ani scurşi de la Revoluţia anti-comunistă din România, Sănătatea a rămas o Cenuşăreasă căreia
    niciunul din miniştrii de resort nu a
    reuşit să îi găsească Prinţul salvator, adică acel pachet de reforme care să confere
    un plus de valoare calităţii actului medical şi care să motiveze angajaţii din
    sistem să rămână să muncească în ţară. Aceasta face ca, pe fondul unei subfinanţări
    cronice a sectorului, România să se fi confruntat cu un exod masiv al medicilor
    sau asistenţilor medicali, care au luat calea străinătăţii în căutarea unor
    locuri de muncă mult mai bine plătite. Până de curând, creşterile salariale
    minore nu i-au făcut pe
    doritori să se răsgândească. Însă, treptat, cel puţin începând de anul trecut,
    situaţia pare să se schimbe de la o lună la alta, veniturile nete ale
    angajaţilor din Sănătate crescând simţitor, poate mai mult decât în cazul
    oricăror altor categorii salariale din România. Chiar şi aşa, sindicaliştii
    sunt foarte nemulţumiţi de salarii şi sporuri şi, luni, au ameninţat cu
    proteste care ar putea culmina cu o grevă generală.

    Actualul ministru, Sorina
    Pintea, spune că nu au motive şi dă exemplul unui medic primar, al cărui venit
    a crescut de la echivalentul a 1700 de euro la peste 2.700 de euro, concurând
    cu cel al unui coleg din orice altă ţară europeană occidentală. Sorina Pintea: Medic primar într-o unitate clinică pe medicină internă, care
    beneficiază de un spor de 15% – în decembrie 2017 avea 7.650 de lei, în martie
    2018 – 12.481 de lei. Precum aţi văzut, aceste salarii nu sunt mici. Atâta
    vreme cât nu există scăderi de venituri, nu cred că sunt motive pentru grevă
    generală. Ar fi, cred, o ipocrizie să declanşeze greva. Eu cred că putem
    discuta şi putem găsi soluţii pentru toate problemele, dar să nu uităm că se
    pot acorda sporuri şi din veniturile proprii, servicii medicale la cerere, de
    exemplu.

    Sporurile reprezintă, într-adevăr, una din sursele nemulţumirilor sindicale – acestea au fost plafonate la
    maximum 30% din salariu, prag pe care sindicaliştii îl califică drept groaznic. Preşedintele
    Federaţiei sindicale Sanitas, Leonard Bărăscu, trece în revistă toate
    doleanţele: Creşterea salarială să fie pentru toţi
    colegii din sistemul de sănătate şi asistenţă socială; eliminarea pragului
    aceluia de 30%, care ne face cele mai mari probleme în a putea acorda colegilor
    ceea ce scrie în regulamentul de sporuri, pe care acum încercăm să îl negociem;
    apoi, o reîntregire a salariilor colegilor care, totuşi, au pierdut, odată cu
    trecerea de la angajator la angajat a plăţii contribuţiilor şi nu a făcut
    pentru unii dintre ei să le aducădecât pierderi, nu câştiguri.

    Dincolo de aceste discuţii, reforma în
    domeniu continuă, România urmând să primească granturi din fonduri
    europene de 650.000 de euro pentru schimbarea legii Sănătăţii, demers susţinut
    şi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

  • Actualizarea listei cu ţările care necesită vaccinarea obligatorie împotriva polio-virusurilor

    Actualizarea listei cu ţările care necesită vaccinarea obligatorie împotriva polio-virusurilor

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români că Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în urma evaluării situației internaționale cu privire la circulația virusului polio (supravegherea circulaţiei de enterovirusuri şi prevenirea apariţiei cazurilor de paralizie acută flască), a actualizat lista cu ţările pentru care se cere obligatoriu vaccinarea antipoliomelită, astfel: Afganistan, Nigeria, Pakistan, Republica Democratică Congo și Siria. În sub-regiunea lacului Ciad, dar şi pentru toate ţările învecinate lacului, se menţine riscul mare de transmitere a virusurilor polio sălbatic (WPV1) şi a virusului polio derivat din vaccin (cVDPV). Riscul de transmitere a cVDPV în Siria se conturează a fi mare și decizia Comitetului de Urgență al Organizației Internaționale a Sănătății este dată în sensul de a se vaccina refugiații sirieni (în special cei care vin din regiunea Raqqa și Deir Ez-Zoe), dacă vaccinul este disponibil. Focarele cu virus polio sălbatic (WPV1) și cu virus polio derivat din vaccin (cVDPV) din Nigeria subliniază că există zone cu risc ridicat în care supravegherea este compromisă de inaccesibilitate, care rezultă în circulația actuală a WPV/cVDPV timp de mai mulți ani, fără detecție.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi specialiştii structurilor de sănătate publică din domeniul de implementare a Regulamentului Sanitar Internațional – 2005, reiterează faptul că răspândirea polio-virusurilor (virusurilor poliomielitei) la nivel internațional constituie un risc şi o Urgenţă de Sănătate Publică de Importanţă Internațională – USPII.

    Pentru cetăţenii români care călătoresc spre aceste țări și nu au fost vaccinaţi antipolio în ultimele 12 luni, vaccinarea se va face cu 4 săptămâni înaintea călătoriei sau, în cazuri de urgenţă, chiar înaintea acesteia. Vaccinarea va fi notificată pe certificatul internaţional de vaccinări şi va însoţi documentele de călătorie.

    Rămâne obligatorie vaccinarea persoanelor care călătoresc dinspre Afganistan, Nigeria, Pakistan, Republica Democratică Congo și Siria. Aceste persoane nu au dreptul să părăsească teritoriul ţărilor respective, indiferent de punctul de trecere frontieră (rutier, naval, aerian), fără documentele prin care se atestă vaccinarea antipolio. În caz contrar, autorităţile de frontieră ale acestor ţări au dreptul să interzică părăsirea teritoriului. Pentru evitarea acestor situaţii, cetăţenilor din ţările respective, care solicită viza pentru România, li se va solicita carnetul internaţional de vaccinări, în care este înregistrată efectuarea vaccinării.

    Ţările care nu mai prezintă cazuri noi de persoane infectate cu virusuri polio (sălbatic și derivat), dar rămân vulnerabile pentru răspândirea cu virus polio sălbatic / emergența cu virus polio derivat din vaccin, şi pentru care se menţine totuşi recomandarea de vaccinare, sunt: Camerun, Ciad, Guineea, Laos, Niger și Republica Centrafricană, ţări care trebuie să-şi intensifice eforturile de vaccinare a populațiilor mobile din punct de vedere transfrontalier și refugiați.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet dedicate: http://www.cnscbt. ro/index.php/polio, http:// www.who.int/ihr/9789241596664/ en, www.mae.ro şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (disponibilă gratuit în App Store şi Google Play), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îţi poate salva viaţa!.

  • Avertismente ale experţilor în climă

    Avertismente ale experţilor în climă

    Oamenii de
    ştiinţă aflaţi la recenta conferinţa ONU pe teme climatice de la Bonn, care a
    reunit 19 mii de participanţi, au anunţat că se prefigurează ca emisiile
    globale de dioxid de carbon să crească în 2017, pentru prima dată în ultimii
    patru ani. Principala cauză pentru această creştere, estimată la aproximativ
    două procente – folosirea mai intensă a cărbunelui în China. Pe de altă parte, un rol important l-au jucat secetele înregistrate, soldate cu scăderea nivelului râurilor şi, implicit, a producţiei de hidroenergie.
    Dar şi Statele Unite (unde consumul de cărbune a crescut pentru prima dată în
    cinci ani din cauza scumpirii gazelor naturale) şi UE s-au descurcat mai puţin
    bine în 2017 în comparaţie cu anii precedenţi, spun experţii în domeniu. Această creştere survine după trei ani de nivel constant al emisiilor la nivel
    global, precedaţi de un deceniu, până în 2014, în care emisiile de dioxid de
    carbon crescuseră cu 3 procente pe an.

    În strânsă legătură cu emisiile de
    dioxid de carbon, creşterea temperaturilor îşi pune şi ea amprenta. Potrivit
    unui raport făcut public de Organizaţia Meteorologică Mondială în deschiderea
    conferinţei de la Bonn, este probabil ca 2017 să fie unul dintre anii cu cele
    mai ridicate temperaturi din istorie. Statisticile meteorologice arată că
    ultimii zece ani au fost cei mai calzi în istoria măsurătorilor ştiinţifice internaţionale,
    iar numărul dezastrelor naturale a crescut de cinci ori faţă de acum 40 de ani.
    Veştile negative pun presiune pe comunitatea internaţională, nevoită să
    acţioneze împreună pentru a reduce emisiile, în încercarea de a tempera
    schimbările climatice. Invitat la Radio România, profesorul Mircea Duţu,
    preşedintele Universităţii Ecologice din Bucureşti, a făcut câteva precizări în
    legătură cu ceea ce trebuie să înţelegem prin schimbări climatice: Acestea ar
    reprezenta schimbări de climat care sunt atribuite direct sau
    indirect unei activităţi omeneşti care alterează compoziţia atmosferei la nivel
    global şi care se adaugă variabilităţii naturale a climatului observat în
    cursul unor perioade comparabile. Există şi variabilitatea naturală, aceasta
    înseamnă că sunt şi modificări de climă care sunt generate de evoluţia normală,
    naturală, de pildă, activitatea solară, activitatea polilor ş.a.m.d. Dar atunci
    când vorbim de schimbări climatice avem în vedere aceste modificări cauzate de
    activitatea umană. Ce înseamnă asta? Ca urmare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum
    dioxidul de carbon, metanul, vaporii de apă ş.a.m.d., efectul de seră, care
    este un fenomen natural şi în absenţa căruia suprafaţa Terrei ar putea să aibă
    o temperatură medie de -18 grade Celsius – ceea ce ar face imposibilă viaţa pe
    Terra, este amplificat ca urmare a acestei poluări. Şi se produc aceste
    schimbări climatice.

    Părerea
    unanimă este căun plan comun de
    acţiune în efortul de stopare a fenomenului de încâlzire globală este
    indispensabil. Se poate ajunge uşor la un astfel de plan? Şefa secţiei de
    Climatologice din cadrul ANM, doctor Roxana Bojariu: Aş spune
    că nu e uşor, dar există totuşi căi şi e practic absolut necesar să reducem
    emisiile. Şi e vorba de a cumpăra timp, pentru că noi am modificat deja
    sistemul climatic şi deja trăim schimbările – 2017 va fi printre cei mai
    călduroşi ani, probabil pe locul III, şi avem recorduri peste recorduri nu doar
    în încălzirea graduală la nivel global, ci şi în statistica fenomenelor
    extreme. Aceste înţelegeri la nivelul global pentru reducerea emisiilor ne
    ajută să cumpărăm timp, adică să putem să ne adaptăm în ritmul în care reuşim
    să ţinem lucrurile sub control. Pentru că altfel, dacă schimbarea va deveni şi
    mai rapidă, cu emisii care depăşesc ceea ce ne-am planificat, atunci nu am mai
    putea ţine ritmul cu această schimbare care oricum e foarte rapidă dacă o
    comparăm cu ce s-a întâmplat în trecutul geologic al Pământului. Practic, în
    200 şi ceva de ani s-ar putea să ajungem la o creştere a temperaturii de câteva
    grade Celsius, atât cât am avut şi între ultimul maxim glaciar şi perioada
    interglaciară, adică o perioadă de mai mult de zece mii de ani. Or, asta arată
    că am ieşit din scara geologică şi trebuie să revenim cumva, să ajungem cu
    emisiile mult mai reduse.

    Vestea
    bună este că emisiile s-au plafonat în ultimii ani, ceea ce arată că se poate
    dezvoltare economică, chiar şi cu emisii mai reduse. Problema schimbărilor
    climatice se pune şi din perspectiva impactului asupra sănătăţii oamenilor. Din
    nou, Mircea Duţu: Un raport publicat la 31 octombrie 2017 de Organizaţia
    Mondială a Sănătăţii arăta că schimbările climatice au deja un impact concret
    asupra sănătăţii. Valurile de căldură provoacă stres termic şi agravează
    insuficienţa cardiacă, crescând, în acelaşi timp, riscul de insuficienţă
    renală, legată de deshidratare. Documentul are următoarea concluzie -
    simptomele provocate de creşterea temperaturilor medii şi miultiplicarea
    evenimentelor meteo extreme sunt clare de câţiva ani, iar impactul lor asupra
    sănătăţii e mult mai grav decât s-a crezut.
    Conferinţa de la Bonn este prima
    reuniune majoră pe teme climatice după ce preşedintele american Donald Trump a
    anunţat planurile de a retrage SUA din Pactul de la Paris.

  • Actualizarea listei cu ţările care necesită vaccinarea obligatorie împotriva polio-virusurilor

    Actualizarea listei cu ţările care necesită vaccinarea obligatorie împotriva polio-virusurilor

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români că Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în urma evaluării situației internaționale cu privire la circulația virusului polio (supravegherea circulaţiei de enterovirusuri şi prevenirea apariţiei cazurilor de paralizie acută flască), a actualizat lista cu ţările pentru care se cere obligatoriu vaccinarea antipoliomelită, astfel: Afganistan, Nigeria, Pakistan, Republica Democratică Congo și Siria. În sub-regiunea lacului Ciad, dar şi pentru toate ţările învecinate lacului, se menţine riscul mare de transmitere a virusurilor polio sălbatic (WPV1) şi a virusului polio derivat din vaccin (cVDPV). Riscul de transmitere a cVDPV în Siria se conturează a fi mare și decizia Comitetului de Urgență al Organizației Internaționale a Sănătății este dată în sensul de a se vaccina refugiații sirieni (în special cei care vin din regiunea Raqqa și Deir Ez-Zoe), dacă vaccinul este disponibil.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi specialiştii structurilor de sănătate publică din domeniul de implementare a Regulamentului Sanitar Internațional – 2005, reiterează faptul că răspândirea polio-virusurilor (virusurilor poliomielitei) la nivel internațional constituie un risc şi o Urgenţă de Sănătate Publică de Importanţă Internațională – USPII.

    Pentru cetăţenii români care călătoresc spre aceste țări și nu au fost vaccinaţi antipolio în ultimele 12 luni, vaccinarea se va face cu 4 săptămâni înaintea călătoriei sau, în cazuri de urgenţă, chiar înaintea acesteia. Vaccinarea va fi notificată pe certificatul internaţional de vaccinări şi va însoţi documentele de călătorie.

    Rămâne obligatorie vaccinarea persoanelor care călătoresc dinspre Afganistan, Nigeria, Pakistan, Republica Democratică Congo și Siria. Aceste persoane nu au dreptul să părăsească teritoriul ţărilor respective, indiferent de punctul de trecere frontieră (rutier, naval, aerian), fără documentele prin care se atestă vaccinarea antipolio. În caz contrar, autorităţile de frontieră ale acestor ţări au dreptul să interzică părăsirea teritoriului. Pentru evitarea acestor situaţii, cetăţenilor din ţările respective, care solicită viza pentru România, li se va solicita carnetul internaţional de vaccinări, în care este înregistrată efectuarea vaccinării.

    Ţările care nu mai prezintă cazuri noi de persoane infectate cu virusuri polio (sălbatic și derivat), dar rămân vulnerabile pentru răspândirea cu virus polio sălbatic / emergența cu virus polio derivat din vaccin, şi pentru care se menţine totuşi recomandarea de vaccinare, sunt: Camerun, Ciad, Guineea, Laos, Madagascar, Myanmar, Niger, Republica Centrafricană şi Ucraina, ţări care trebuie să-şi intensifice eforturile de vaccinare a populațiilor mobile din punct de vedere transfrontalier și refugiați.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet dedicate: http://www.cnscbt.ro/index.php/polio, http://www.who.int/ihr/9789241596664/en, www.mae.ro şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (disponibilă gratuit în App Store şi Google Play), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îţi poate salva viaţa!.

  • Jurnal românesc – 29.03.2017

    Jurnal românesc – 29.03.2017

    Parteneriatul strategic
    dintre SUA şi România va cunoaşte o dezvoltare semnificativă în perioada
    următoare şi din punct de vedere economic, a declarat, miercuri, premierul
    Sorin Grindeanu. El s-a întâlnit cu
    preşedintele Consiliului de Afaceri Americano-Român, Eric Stewart. În opinia
    lui Stewart, în România există numeroase oportunităţi de investiţii pentru
    companiile americane în industria de apărare, în energie, agricultură şi
    sănătate. Delegaţia companiilor americane a oferit premierului român o
    foaie de parcurs, scrisă de experţi de la Washington, cu prevederi referitoare
    la statul de drept, transparenţă şi eficienţă, pe care oamenii de afaceri din
    SUA le consideră prioritare pentru dezvoltarea afacerilor între cele două
    părţi.


    Ministrul
    pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstârnac, a discutat, marţi, la
    Washington, cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din SUA despre promovarea
    limbii române, a culturii şi tradiţiilor româneşti. Andreea Păstârnac a explicat
    că această comunitate, de-a lungul a trei sau patru generaţii, este un model de
    conectare la ceea ce înseamnă valorile democraţiei, cu mulţi tineri care
    lucrează la un mare nivel profesional şi care sunt preocupaţi de legătura cu
    România. La Washington, ministrul a
    vizitat şi două comunităţi religioase, pe lângă care funcţionează şi şcoli de
    limba română. Andreea Păstârnac a mai spus că aceste comunităţi organizează
    chiar şi tabere de copii în SUA. In prezent,comunitatea româneasca din SUA este estimată la circa 1
    milion de persoane.


    Raportul ideal pentru România între salariul
    minim brut pe economie şi cel mediu este de 50%, prag care maximizează
    beneficiile în economie şi societate, relevă un studiu recent. Piaţa locală se
    apropie în prezent la un nivel de 44%, mult mai ridicat decât în urmă cu 10
    ani, dar inferior celor din Polonia,
    Slovenia, Ungaria, Letonia şi Lituania, Conform cercetării, începând cu 2004,
    salariul minim în România a fost corelat cu dinamica inflaţiei şi nu cu
    creşterea economică şi a veniturilor, astfel că în 2007 salariul minim
    reprezenta numai aproximativ un sfert (25%) din cel mediu. Dinamica a fost
    diferită de cea medie înregistrată în ţările din regiune, în contextul în care
    ponderea salariului minim în respectivele economii depăşea pragul de
    40%. Ponderea în salariul mediu a sporit între 2013-2016, ritmul de
    creştere fiind unul ridicat comparativ cu economiile din regiune.


    Organizaţia Mondială a Sănătăţii subliniază
    că în România este cel mai important focar de epidemie de rujeolă din Europa,
    din cauza scăderii procentului persoanelor care se vaccinează contra acestei
    boli. În Europa, peste 500 de cazuri de rujeolă au fost semnalate în luna
    ianuarie boala continuând să se răspândească, Focarele epidemice actuale cele
    mai importante sunt localizate în România şi Italia.În perioada ianuarie 2016 – martie2017, în România au fost semnalate
    peste 3.400 de cazuri şi 17 decese, majoritatea în zone unde protecţia prin
    vaccinare este foarte scăzută. Rujeola se poate răspândi oriunde în lume,
    inclusiv în ţări unde boala a fost eradicată. Cele mai expuse sunt persoanele
    nevaccinate sau insuficient vaccinate, indiferent de vârstă.

  • Actualizarea listei cu ţările care necesită vaccinarea obligatorie împotriva polio-virusurilor

    Actualizarea listei cu ţările care necesită vaccinarea obligatorie împotriva polio-virusurilor

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români că
    Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în urma evaluării
    situației internaționale cu privire la circulația virusului polio, a actualizat
    lista cu ţările pentru care se cere obligatoriu vaccinarea polio, astfel:
    Afganistan, Camerun, Etiopia, Guineea Ecuatorială, Irak, Israel, Laos,
    Madagascar, Mali, Myanmar, Nigeria, Pakistan, Siria, Somalia şi Ucraina. Pentru
    cetăţenii români care călătoresc spre aceste țări și nu au fost vaccinaţi
    antipolio în ultimele 12 luni, vaccinarea se va face cu 4 săptămâni înaintea călătoriei
    sau, în cazuri de urgenţă, chiar înaintea acesteia. În acest sens, OMS şi
    specialiştii structurilor de sănătate publică din domeniul de implementare a
    Regulamentului Sanitar Internațional – 2005, reiterează faptul că răspândirea
    polio-virusurilor (virusurilor poliomielitei) la nivel internațional constituie
    un risc şi o Urgenţă de Sănătate Publică de Importanţă Internațională.


    În continuare, rămâne obligatorie vaccinarea persoanelor care
    călătoresc dinspre Afganistan, Nigeria, Pakistan şi Somalia. Aceste persoane nu
    au dreptul să părăsească teritoriul ţărilor respective, indiferent de punctul
    de trecere frontieră (rutier, naval, aerian), fără documentele care să ateste
    vaccinarea antipolio. În caz contrar, autorităţile de frontieră ale acestor ţări
    au dreptul să interzică părăsirea teritoriului. Pentru evitarea acestor
    situaţii, cetăţenilor din ţările respective, care solicită viza pentru România,
    li se va solicita carnetul internaţional de vaccinări, în care este
    înregistrată efectuarea vaccinării.


    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de
    Internet dedicate: http://www.insp.gov.ro/index.php/poliomielita,
    http://www.cnscbt.ro/index.php/ebola-k2, http://www.who.int/ihr/9789241596664/en, www.mae.ro şi reamintește faptul că
    cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia
    Călătoreşte în siguranţă (disponibilă gratuit în App Store şi Google
    Play), care oferă informaţii, sfaturi de călătorie şi posibilitatea de a
    fi alertați, în cazul în care apar situaţii speciale, precum şi serviciul de
    alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îţi poate salva
    viaţa!.