Radio România Internațional

Tag: Orizont 2020

  • Exemple de proiecte inovative în domeniul agricol

    Exemple de proiecte inovative în domeniul agricol

    La nivelul Uniunii Europene, cercetarea și
    inovarea sunt finanțate în principal prin două fluxuri de finanțare – Orizont
    2020 (cercetare și inovare) și politica de dezvoltare rurală (inovare)    . Uniunea
    Europeană     aproape că și-a dublat eforturile cu un buget fără precedent de
    aproape 4 miliarde de euro alocat pentru Orizont 2020     provocarea
    societală 2 Securitatea alimentară, agricultura și silvicultura durabilă,
    cercetarea marină și maritimă și a apei interioare și bioeconomia. În
    afară de provocarea societală 2, mai multe părți ale Orizont 2020 sunt de
    interes pentru agricultură, silvicultură și lanțul agroalimentar. În sinergie,
    Uniunea Europeană a stabilit ca principală prioritate pentru politica de
    dezvoltare rurală 2014-2020 Stimularea transferului de cunoștințe și a
    inovării în agricultură, silvicultură și zonele rurale. Programele de
    dezvoltare rurală finanţează inovarea agricolă și forestieră prin mai multe
    măsuri care pot sprijini crearea de grupuri operaționale, servicii de inovare,
    investiții sau alte abordări.


    Călin Nuțu, Directorul Departamentului Relații Publice din cadrul Agenţia pentru Finanţarea
    Investiţiilor Rurale a dat câteva exemple de
    investiții care pot primi finanțare prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală
    2014-2020     pentru implementarea unor proiecte inovative în domeniul agricol: Mă pot referi la colaborarea
    pentru promovarea culturii de prune organice sau producția unui produs nou -
    umpluturi de fructe, dezvoltarea unui nou tip de brânyă proaspătă, utilizarea
    unei tehnologii de tip infraroșu pentru îmbunătățirea calității uleiului de
    măsline sau producția de chipsuri pe bază de fasole boabe cultivată local. De
    asemenea, o altă idee de proiect poate fi dezvoltarea unui nou program pentru
    testarea semințelor, stabilirea de rețele de cultivatori pentru îmbunătățirea
    poziției lor pe piață. Sunt foarte multe astfel de proiecte, proiecte pilot și
    proiecte de noi produse, practic şi procese și tehnologii, care pot primi până
    la 500 de mii de euro pentru implementarea acestor tehnologii.






  • Ştiinţa, inovarea şi patrimoniul cultural european

    Ştiinţa, inovarea şi patrimoniul cultural european

    Există legături între ştiinţă, inovare şi patrimoniul cultural european?
    Dincolo de faptul că ştiinţa şi inovarea au un rol important în ceea ce priveşte
    conservarea patrimoniului cultural, există multe alte conexiuni şi chiar
    interdependenţe. Aceasta ar fi una dintre concluziile conferinţei la nivel înalt
    Orizont 2020 organizată in această săptămână de Comisia Europeană, conferinţa
    care a avut ca temă inovarea şi patrimoniul cultural european. În Europa există
    aproape jumătate din siturile aflate pe lista patrimoniului cultural mondial
    UNESCO. Conform datelor prezentate de Comisia Europeană, peste 300 de mii de
    persoane sunt angajate în sectorul patrimoniului cultural al Uniunii    , iar alte
    7,8 milioane de locuri de muncă în UE sunt legate indirect de patrimoniu, de
    exemplu în turism, interpretare şi securitate.


    Cercetarea şi inovarea
    pot oferi soluţii inteligente şi avansate din punct de vedere tehnologic la
    provocările cu care se confruntă Europa în încercarea de a proteja şi de a
    beneficia de patrimoniul său cultural. Oficialii europeni şi specialiştii
    consideră că ştiinţa, cercetarea, inovarea şi cultura pot aduce beneficii
    patrimoniului cultural. De exemplu, furnizarea accesului digital la siturile
    inaccesibile din punct de vedere fizic contribuie la conservarea unor
    artefacte. Un exemplu despre modul în care patrimoniul cultural poate schimba
    viitorul a fost dat de comisarul european responsabil cu cercetarea, ştiinţa şi
    inovarea, Carlos Moedas, care a menţionat-o pe o laureată al premiului Nobel
    pentru medicină care a descoperit, într-o scriere veche de două mii de ani,
    efectele curative ale unei plante care combate malaria. Plecând de la lucrarea
    unui grup de experţi intitulată Să punem moştenirea culturală să lucreze
    pentru Europa comisarul european Carlos Moedas a subliniat: Eu
    cred că noi vorbim astăzi exact despre modul în care aceste legături creează
    viitorul şi eu sunt foarte încrezător că se poate face legătura între vechi şi
    nou, între realitatea materială şi zona digitală şi despre cum interconectarea
    unor discipline ar putea schimba cu adevărat viitorul nostru.



    În perioada 2014-2020, UE doreşte să
    investească 500 milioane de euro în cercetare şi inovare privind patrimoniul
    cultural    , însă în perspectiva exerciţiului financiar multianual de după 2020,
    Comisia va prezenta o revizuire intitulată Inovare în cercetarea
    patrimoniului cultural. Revizuirea politicii este un element al aşa-numitului
    pilon de inovare al Anului european al patrimoniului cultural. Pilonul inovării
    constă în trei proiecte – întreprinse de Comisie împreună cu statele membre, cu
    Consiliul Europei şi cu universităţile europene – pentru a îmbunătăţi
    competenţele cetăţenilor europeni în ceea ce priveşte patrimoniul cultural,
    pentru a implica mai bine cetăţenii în luarea deciziilor cu privire la
    patrimoniul cultural şi pentru a promova rolul ştiinţei şi tehnologii în
    patrimoniul cultural.


  • Comisia Europeană lansează Observatorul și forumul UE privind tehnologia blockchain

    Comisia Europeană lansează Observatorul și forumul UE privind tehnologia blockchain

    Tehnologiile blockchain stochează blocuri de informații care sunt distribuite la nivelul unei întregi rețele şi reprezintă un progres major în domeniu, întrucât asigură un nivel ridicat de trasabilitate și securitate a tranzacțiilor economice online. Se estimează că aceste tehnologii vor avea un impact semnificativ asupra serviciilor digitale și vor transforma modelele de afaceri dintr-o gamă largă de domenii, precum sănătatea, asigurările, finanțele, energia, logistica, gestionarea drepturilor de proprietate intelectuală și serviciile guvernamentale.

    Mariya Gabriel, comisarul pentru economie și societate digitală, a apreciat că tehnologia blockchain rescrie regulile jocului și şi-a exprimat dorinţa ca Europa să fie unul dintre actorii-cheie care o dezvoltă: Reflectă ambiţia noastră de a întări rolul conducerii europene. Ne va ajuta să supraveghem cu atenţie evoluţiile tehnologice şi să consolidăm angajamentul nostru cu părţile implicate. Observatorul Uniunii Europene privind tehnologia blockchain va trebui să devină unul dintre cele de referinţă la nivel mondial şi, totodată, sursă de educaţie şi de inspiraţie. În plus, va construi un forum deschis pentru tehnologiile blockchain, pentru industie, pentru autorităţile publice, pentru factorii de decizie ca să discute şi să dezvolte idei şi direcţii noi.


    Comisarul Mariya Gabriel a mai spus că trebuie creată o piață unică digitală pentru tehnologia blockchain, care să aducă beneficii tuturor europenilor, și nu un mozaic de inițiative disparate. Iar Observatorul și forumul comunitar privind tehnologia blockchain reprezintă un pas important în această direcție.

    La rândul său, vicepreședintele pentru piața unică digitală, Andrus Ansip, a declarant că tehnologiile blockchain pot contribui la reducerea costurilor, sporind totodată încrederea, trasabilitatea și securitatea. Aceste tehnologii au un potențial enorm de a face mai sigure tranzacțiile sociale și economice online, asigurând protecția împotriva unor eventuale atacuri și eliminând necesitatea unui intermediar.

    Iar Valdis Dombrovskis, vicepreședintele responsabil cu stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital, a estimat că dintre numeroasele tehnologii care impulsionează în acest moment inovarea în domeniul digital, blockchain are potențialul de a avea un impact cu adevărat transformator asupra serviciilor și piețelor financiare.

    Comisia Europeană finanțează din 2013 proiecte în domeniul tehnologiei blockchain prin programele de cercetare ale Uniunii Europene PC7 și Orizont 2020. Până în 2020, va finanța proiecte care ar putea fi bazate pe tehnologiile blockchain, în valoare de până la 340 de milioane de euro.


  • Viitorul Europei: inovare, ştiinţă, deschidere către lume

    Viitorul Europei: inovare, ştiinţă, deschidere către lume

    Tehnologiile digitale fac parte din viaţa noastră de fiecare zi, ne-au adus o deschidere enormă şi posibilitatea de o comunica cu oricine din această lume, indiferent unde s-ar afla. De aceea, cercetarea şi inovarea se află printre priorităţile majore ale Uniunii Europene şi beneficiază de o finanţare generoasă, prin Orizont 2020

    Cercetarea și inovarea evoluează atât de rapid, încât abia putem ţine pasul. În doi ani vom număra primele două decenii trecute deja din acest secol 21, un secol al înaltei tehnologii. Câţi dintre noi îşi pot imagina viaţa fără smartphone, fără internet, fără calculator şi fără multe alte aparate, tot mai performante, care şi-au făcut loc în casa noastră. Iar la nivel de societate, ce ne-am face fără descopririle din medicină, modernizarea transporturilor, a sistemelor energetice şi de comunicaţii, a celorlalte domenii cu care interacţionăm zilnic.

    În 2013, Comisia Europeană a aprobat 80 de miliarde de euro pentru cel mai amplu program de cercetare şi inovare derulat vreodată de Uniune, Orizont 2020. La finalul fiecărui proiect se regăsesc descoperiri ştiinţice şi premiere mondiale, dar mai ales metode prin care ideile măreţe din laboratoare să ajungă la oameni, astfel încât ştiinţa să ne îmbunătăţească viaţa.

    În următorii 3 ani, Orizont 2020 va fi orientat mai mult spre stimularea inovării care creează piețe, după cum sublinia recent comisarul pentru cercetare, inovare şi ştiinţă, Carlos Moedas: Orizont 2020 este cel mai bun program din lume pentru domeniul ştiinţific. Din 2014 şi până acum am avut rezultate uimitoare: peste 14 mii de proiecte realizate şi colaborări cu ţări din întreaga lume. Ce vom face cu cele peste 30 de miliarde de euro rămase? Lansăm 30 de noi proiecte – aşa-zise nave pilot – cu un buget total de un miliard de euro, pentru a lucra cu ţări din afara Uniunii, într-o relație de tipul toată lumea câştigă. Vom avea proiecte cu Canada, pe medicina personalizată, cu ţări din Africa, pe alimentație, nutriție și energiile regenerabile. Vom continua să investim mult în inovarea pentru mediu şi combaterea schimbărilor climatice, şi poate şi mai mult în inovarea pentru obţinerea energiei. Securitatea cibernetică este tot știință, de cel mai înalt nivel. Așa că vom pune la dispoziţie mai mult de un miliard de euro pentru a descoperi noi metode de protejare a sistemelor informatice. Vom avea peste 200 de milioane şi pentru cercetare în domeniul migrației: identificarea cauzelor şi soluţii.


    Un grup de experţi în cercetare, inovare şi ştiinţe – prescurtat RISE – a finalizat săptămâna aceasta, la Sofia, un turneu, demarat în toamnă, prin capitalele europene, pentru a discuta cu experţi locali şi grupuri independente de reflecţie. Această iniţiativă – botezată Tour d’Europe, Turul Europei – s-a încheiat în Bulgaria, ţara care deţine în prezent preşedinţia semestrială a Uniunii, cu prezentarea Raportului Viitorul Europei: inovare, ştiinţă, deschidere către lume, întocmit de membrii RISE. Oamenii de ştiinţă din ţările membre l-au completat, la rândul lor, cu prezentarea performanţelor şi perspectivelor naţionale.


  • Orizont 2020 – 30 de miliarde euro din programul UE de finanţare a cercetării şi inovării

    Orizont 2020 – 30 de miliarde euro din programul UE de finanţare a cercetării şi inovării

    Comisia Europeană a prezentat modul în care intenţionează să cheltuiască 30 de miliarde EURO din programul Uniunii Europene de finanţare a cercetării şi inovării Orizont 2020, în perioada 2018-2020. Orizont 2020, programul de 77 de miliarde EURO al Uniunii Europene, sprijină excelenţa ştiinţifică în Europa şi a contribuit la descoperiri ştiinţifice importante. În următorii 3 ani, Comisia va încerca să obţină un impact sporit al finanţării în domeniul cercetării, concentrându-se pe teme mai puţin numeroase, însă critice, precum migraţia, securitatea, clima, energia curată şi economia digitală. Programul Orizont 2020 va fi, de asemenea, orientat cu precădere către stimularea inovării revoluţionare, creatoare de pieţe.


    Carlos Moedas, comisarul pentru cercetare, ştiinţă şi inovare, a declarat: Orizont 2020 este unul dintre cele mai bune programe pentru ştiinţă din lume. Este un program care se întinde pe 7 ani, a început în 2014 şi se va încheia în 2020 iar, până acum, rezultatul a ceea ce am făcut a fost destul de uimitor şi, uneori, uităm asta. Avem până acum 14000 de proiecte care au creat colaborări între ţări, lucru pe care nimeni din lume nu l-a făcut. Acum vorbim despre următorii ani – 2018, 2019 şi 2020. Ce vom face cu restul de 30 de miliarde pentru viitorul Europei? Aceasta este principala chestiune politică. Avem trei ani de parcurs şi trebuie să ne concentrăm şi să gândim care sunt priorităţile pentru Europa, dar în acelaşi timp trebuie să îndrumăm oamenii de ştiinţă şi cercetătorii.


    Deşi majoritatea activităţilor de cercetare şi inovare sunt în curs de desfăşurare sau încă nu au început, programul Orizont 2020 înregistrează deja rezultate. Cercetătorii din cadrul programului Orizont 2020 au contribuit până acum la descoperiri majore precum exoplanetele, bozonul Higgs şi undele gravitaţionale.


  • Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2018

    Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2018

    Parlamentul European a adoptat bugetul Uniunii Europene pentru anul 2018, în valoare de peste 160 de miliarde de euro. Se vor aloca mai multi bani pentru creștere economică durabilă, locuri de muncă și securitate. Bugetul mai prevede o creștere de 54%, comparativ cu 2017, a plăților pentru Politica de Coeziune. În acest fel vor fi alocați suficienți bani în buget pentru a achita toate facturile primite de la statele membre pentru cheltuieli cu fondurile de coeziune.

    Bugetul Uniunii pentru anul 2018 prevede creșterea alocărilor financiare pentru investiții în locuri de muncă pentru tineri, cercetare, inovare, siguranța cetateanului, precum și pentru statele din Vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova. De asemenea, valoarea totală a fondurilor structurale și de coeziune prevăzute în buget a crescut la 46 de miliarde de euro față de sumele prevazute la acest capitol în 2017.

    Fonduri în plus vor fi alocate anul viitor și programelor cheie care contribuie la crearea de locuri de muncă și crestere economică, precum programul european de cercetare și invoare « Orizont 2020 », pentru cel de mobilitate universitară Erasmus + sau cel pentru fermierii europeni, a declarat eurodeputatul Siegfried Mureșan, negociatorul-șef al Parlamentului European pentru Bugetul Uniunii Europene din 2018: Infrastructură, inovare, cercetare, dezvoltare, IMM-uri, bani pentru studenți Erasmus, căci toată lumea știe dacă mergi două semestre cu o bursă Erasmus în alt stat membru al Uniunii Europene, ai mai bune șanse de a te angaja după aceea, oriunde alt undeva în Europa sau chiar și acasă, deoarece angajatorii apreciază experiența internațională a tinerilor. Fondurile pentru agricultură au crescut ușor, cu 1,2 procente anul acesta față de anul trecut și am pus 34 de milioane de euro în plus la dispoziția tinerilor fermieri tocmai pentru a crea mai multe oportunități în mediul rural .

    Bugetul adoptat prevede, în premieră, o reducere a fondurilor de preaderare destinate Turciei cu 105 milioane de euro, a mai precizat Siegfried Mureșan: Credem că realitatea politică din Turcia nu corespunde standardelor europene și situația se înrăutățește. În plus, față de aceste 105 milioane de euro tăiate, mai punem 70 de milioane de euro în rezervă, asta însemnă că banii sunt blocați pentru moment și vom pune acești bani la dispoziția Turciei doar dacă îndeplinește o serie de condiționalități legate de justiție, standarde democratice, libertatea presei, libertatea de exprimare, drepturile omului. Dacă aceste condiționalități nu vor fi îndeplinite, atunci fondurile vor fi în continuare blocate.

    În același timp, sunt alocate 4,9 milioane de euro pentru combaterea dezinformării și a propagandei venită dinspre Federația Rusă. O altă noutate, lansarea programului de acordare a unui bilet gratuit de tren valabil timp de o lună în 30 de țări europene pentru fiecare tânăr care împlinește 18 ani și care vrea să viziteze Europa. Programul primește o finanțare inițială pentru anul viitor de 12 milioane de euro.

  • Jurnal românesc – 10.06.2014

    Jurnal românesc – 10.06.2014

    Exporturile României au atins 17 miliarde euro în primele patru luni ale anului, iar importurile 18,6 miliarde euro, conform estimărilor preliminare ale Institutului Naţional de Statistică, publicate marţi. Comparativ cu perioada similară din 2013, exporturile au crescut cu 8 procente, iar importurile cu 7,7%. Deficitul comercial a crescut cu 74 de milioane de euro in primele 4 luni, ajungand la 1,7 miliarde euro.



    Ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism, Florin Jianu, face o vizită de lucru in Spania. La Madrid el s-a intalnit cu reprezentanţi ai Confederaţiei Spaniole a întreprinderilor Mici şi Mijlocii, şi ai Organizaţiei Mondiale a Turismului. Confederaţia Spaniolă a întreprinderilor Mici şi Mijlocii este cea mai reprezentativă din Spania, având un milion de membri.



    Elevii susţin, în perioada 10-12 iunie, proba orală de evaluare a competenţelor de limba română din cadrul examenului de Bacalaureat 2014. Rezultatul obţinut la această probă nu se calculează la media finală de la Bac 2014, dar un candidat nu poate promova examenul dacă nu participă şi la probele orale. Examenul de Bacalaureat constă în trei probe scrise şi trei orale, precum şi o testare a competenţelor digitale. Din cauza ratei mici de promovabilitate din anii trecuţi, aproape 60 de mii de absolvenţi de liceu au refuzat să se înscrie la examen. În 2012, doar 43 % dintre liceenii care au participat la bacalaureat au promovat. Anul trecut, promovabilitatea a fost de 55 %.



    Copiii nu vor mai putea fi lăsaţi de părinţi la creşe săptămânale, de luni până vineri, după ce parlamentarii au votat desfiinţarea acestor servicii, considerate o formă mascată de abandon. Statul va trebui să găsească însă o soluţie pentru cazurile excepţionale. Copiii vor putea fi duşi la creşe, de stat sau private, doar cu program zilnic şi dacă cei mici au între trei luni şi trei ani, iar de la patru ani vor merge la grădiniţă. Asta prevede un proiect de modificare a legii creşelor, adoptat de Senat, în calitate de cameră decizională. Măsura este una lăudabilă, spun şi autorităţile, şi specialiştii, însă va trebui găsită o alternativă pentru cazurile excepţionale, iar legea bonelor tocmai a suferit o nouă amânare.



    Leonard Orban, fost comisar european, Mircea Sbarna, fost consilier diplomatic la Reprezentanta Permanentă a Romaniei pe langa UE, prezinta pe 12 iunie, la Bucuresti, programul Horizon 2020 al Comisiei Europene. Peste 100 de linii de finantare sunt deschise, in prezent, in cadrul acestui program de cercetare-inovare in 12 domenii diverse precum provocari societale (socio-economic); IT&C, energie, mediu, sanatate, excelenta in domeniul stiintific. Programul beneficiaza de fonduri de 7,8 miliarde de euro din partea UE;



    România a înregistrat anul trecut sub 180.000 de nou-născuţi, cel mai scazut nivel după al doilea război mondial, a declarat preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Tudorel Andrei. El a precizat că în 2013 scăderea populaţiei a venit preponderent din sporul negativ şi nu din imigraţie.


    .