Radio România Internațional

Tag: Orizont 2020

  • Comisia Europeană: Mai mulți bani pentru cercetare în 2019

    Comisia Europeană: Mai mulți bani pentru cercetare în 2019

    Comisia Europeană a propus majorarea cu 100 de milioane de euro a fondurilor alocate în 2019 programelor Orizont 2020 şi Erasmus+, informează Agerpres. După majorarea cu 100 de milioane de euro propusă miercuri, bugetul total pentru cercetare şi pentru mobilitatea studenţilor în 2019 va ajunge la o sumă cumulată de 15,2 miliarde de euro, a informat Comisia Europeană.



    “Se adaugă astfel în prezent 100 de milioane de euro la suma care era deja prevăzută. Este o veste extraordinară pentru cercetătorii şi studenţii din Europa, întrucât aceştia vor putea să beneficieze de mai mult sprijin din partea UE pentru proiectele lor”, a declarat Gunther H. Oettinger, comisarul european pentru buget şi resurse umane.



    Sprijin masiv pentru cercetarea în domeniul climei



    Cea mai mare parte a fondurilor, respectiv 80 de milioane de euro, vor fi destinate sprijinirii cercetării în domeniul climei în cadrul programului Orizont 2020. Astfel, suma va contribui la realizarea obiectivului ambiţios de alocare a unui procent de 35% din bugetul programului Orizont 2020 pentru cercetarea în domeniul climei, una din principalele provocări ale UE.



    O cincime din suma propusă (20 milioane de euro) vor merge către programul Erasmus+, pentru crearea unor universităţi europene. Astfel Uniunea Europene își propune să înfiinţeze 12 astfel de universităţi vare să le permită studenţilor să obţină o diplomă prin combinarea studiilor în mai multe ţări ale UE, contribuind astfel la competitivitatea internaţională a universităţilor europene în UE şi în întreaga lume, mai informează Agerpres.



    Ce este Orizont 2020



    Orizont 2020 este cel mai amplu program de cercetare și inovare derulat vreodată de UE. și are o finanțare totală în valoare de de 80 de miliarde EUR pentru perioada 2014-2020.


    Orizont 2020 beneficiază de susținerea politică a liderilor europeni și a deputaților în Parlamentul European, care au convenit că investițiile în cercetare și inovare sunt esențiale pentru viitorul Europei, plasându-le în centrul Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.



    Ce este Erasmus +



    Erasmus+ este programul prin care UE sprijină educația, formarea, tineretul și sportul în Europa. Dispune de un buget de 14,7 miliarde EUR, bani cu ajutorul cărora peste 4 milioane de europeni vor putea câștiga experiență și avea acces la studii, formare și voluntariat în străinătate.



    Programul Erasmus+, care va fi derulat până în 2020, nu se limitează la studenți. El reunește un număr de 7 programe anterioare și oferă oportunități pentru diverse categorii de persoane și organizații.



    Ilustrație foto: David Mark from Pixabay

  • Din aprilie va exista un cadru european de examinare a investițiilor străine

    Din aprilie va exista un cadru european de examinare a investițiilor străine

    Uniunea Europeană va dispune de luna viitoare de norme noi prin care va putea monitoriza investițiile directe provenite din țări din afara spațiului comunitar, atunci când apar îngrijorări legate de securitate sau de ordine publică.

    Oficial se numește cadru de examinare a investițiilor străine directe și intră în vigoare de luna viitoare grație acordului la care a ajuns recent Consiliul Uniunii Europene, prezidat în prezent de țara noastră, și a votului favorabil dat de legislativul comunitar pe 14 februarie.

    Regulamentul va fi obligatoriu pentru toate statele membre și a apărut, scrie Reuters, în urma îngrijorării unor țări, precum Franța sau Germania în fața investițiilor tot mai mari ale companiilor chineze sprijinite de stat în sectoare strategice, precum telecomunicațiile, cercetarea ori infrastructura de transport.

    Cadrul va furniza statelor membre instrumentele prin care se pot opune unor investiții străine în active strategice dacă ele consideră că acele investiții pun în pericol securitatea și ordinea publică internă.

    Ca urmare a acestei reglementări, Comisia va avea dreptul de a emite avize în cazuri care vizează mai multe state membre sau atunci când o investiție ar putea afecta un proiect sau program în interesul întregii Uniuni, cum ar fi Orizont 2020 sau Galileo.

    Totodată, noul cadru va crea un mecanism de cooperare prin care statele membre și Comisia vor putea face schimb de informații și își vor exprima preocupările legate de anumite investiții. În același timp va încuraja cooperarea internațională în procesul de examinare a investițiilor.

    Nu este o măsură protecționistă. Nu își propune să oprească investițiile de care avem, de altfel, nevoie pentru locuri de muncă și creștere economică. Nu este în nici un caz un mijloc prin care Comisia Europeană încearcă să le spună statelor membre ce investiții să accepte pe teritoriul lor, spune comisarul european pentru comerț, Cecilia Malmstrom.

    De altfel, executivul comunitar ține să reafirme că interesele în materie de securitate națională țin de responsabilitatea statelor membre, așa cum tot ele vor avea ultimul cuvânt de spus în privința autorizării unei anumite operațiuni.

    De ce este însă important noul cadru? Explicațiile vin tot de la comisarul european pentru comerț, Cecilia Malmstrom:

    Este un instrument nou care ne va ajuta să ne consolidăm capacitatea colectivă de a răspunde în mod adecvat provocărilor care apar în această eră a globalizării. Mai ales atunci când investițiile străine sunt o amenințare pentru interesele noastre strategice. Este pentru prima oară când evaluăm aceste riscuri și căutăm soluții plecând de la ideea că suntem o economie integrate.


    Mai trebuie spus că regulamentul a fost adoptat în urma unei propuneri din 2017 a președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker.

    Iar în momentul de față, noile reguli sunt cu atât mai importante cu cât mai multe state membre se pregătesc să lanseze licitații pentru licențele unei noi rețelei de telecomunicații 5G


  • Instituirea programului Orizont Europa

    Instituirea programului Orizont Europa

    Comisia propune cel mai ambițios program pentru cercetare și inovare de până acum – Orizont Europa. Noul program se va baza pe realizările și pe succesul programului pentru cercetare și inovare anterior (Orizont 2020) și va permite Uniunii Europene să se mențină în fruntea sectorului cercetării și inovării la nivel mondial.

    În cadrul următorului buget pe termen lung al Uniunii Europene 2021-2027, Comisia Europeană propune alocarea a 100 de miliarde EURO pentru cercetare și inovare, prin intermediul noului program-cadru, Orizont Europa. Dan Nica, raportor al Parlamentului European, a luat cuvântul în sesiunea plenară din 11 decembrie a Parlamentului European, pentru a explica cum trebuie construit viitorul program-cadru de cercetare și inovare.

    Dan Nica: Orizont Europa trebuie să fie un program clar, simplu și rapid, suficient de ambițios pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă Uniunea. Dacă dorim să facem din Uniunea Europeană un adevărat lider în domeniul cercetării și inovării globale, bugetul trebuie să fie proporțional cu provocarea. Cel puțin 120 de miliarde de euro, prețuri constant, sunt necesare. Nu ne putem permite ca Uniunea Europeană să fie în urma principalilor săi competitori. Prin știință, inovare și cercetare fundamentală, Europa poate deveni mai competitivă și poate rămâne în fruntea cercetării și inovării globale, creând locuri de muncă de calitate. Totodată, reducerea semnificativă a decalajului de cercetare și inovare la nivelul Uniunii, în special prin creșterea participării în Orizont Europa, în comparație cu cadrul anterior, a statelor membre cu performanțe mai scăzute în domeniul cercetării și inovării va face ca Uniunea să își maximizeze potențialul de cercetare și dezvoltare. Subliniez că principiul excelenței rămâne principiul de bază în selectarea tuturor proiectelor și nu consider că excelența se află doar în anumite părți ale Europei. Excelența trebuie susținută și promovată în cadrul întregii Uniuni. Un element-cheie este ca cel puțin 35% din bugetul total al acestui program să fie alocat pentru a sprijini obiectivele Uniunii Europene în materie de climă, ceea ce va stimula produse mai ecologice, cu o valoare adăugată durabilă pentru utilizatorii finali. De asemenea, este importantă continuarea instrumentului pentru întreprinderi mici și mijlocii în forma cât mai apropiată de cea din Orizont 2020. Elementele de noutate introduse de Comisie și susținute de Parlament, precum EIC, Consiliul european pentru inovare, și misiunile vor trebui să contribuie, pe de o parte, la creșterea competitivității Uniunii Europene și, pe de altă parte, la rezultate tangibile pentru toți cetățenii europeni.


  • Includerea bolii Lyme pe lista Uniunii Europene a bolilor notificabile

    Includerea bolii Lyme pe lista Uniunii Europene a bolilor notificabile

    Centrul European pentru
    Prevenirea și Controlul Bolilor și experții statelor membre au elaborat o
    propunere de includere a bolii Lyme pe lista Uniunii Europene a bolilor
    notificabile. Studiile recente estimează incidența bolii Lyme la 22 de cazuri
    pe an, la 100 de mii de persoane, cu o creștere constantă în mai multe state
    membre. Odată cu includerea în lista bolilor notificate de Uniunea Europeană,
    vor fi consolidate supravegherea şi criteriile de diagnosticare. Acest lucru va
    duce la o evaluare mai precisă a bolii Lyme și a tendințelor de răspândire a
    acesteia în Europa. Dezvoltarea de noi și mai bune metode de diagnosticare și
    vaccinuri va fi sprijinită în continuare prin programul-cadru pentru cercetare
    și inovare, Orizont 2020, și prin alte instrumente disponibile.

    Pe marginea
    acestui subiect ne vorbeşte Claudiu Ciprian Tănăsescu, europarlamentar: Boala Lyme sau boala cu o mie
    de fețe, care afectează întregul organism, este cea mai comună și mai larg
    răspândită afecțiune transmisă de căpușe în Europa. Salutăm includerea bolii
    Lyme pe lista europeană a bolilor transmisibile, ceea ce va permite pacienților
    să beneficieze de avantajele unui sistem de sănătate robust și structurat de
    identificare rapidă și fiabilă a cazurilor de borelioză Lyme în Uniunea
    Europeană, precum și de asistența reciprocă în domeniul analizei și al
    interpretării datelor colectate. Însă trebuie să consemnăm și faptul că această
    boală cu o mie de fețe solicită finanțări suplimentare față de cele alocate de
    Uniunea Europeană până acum, în vederea creșterii eforturilor de cercetare
    pentru detectarea precoce, diagnosticarea și tratamentul boreliozei. De
    asemenea, avem nevoie de mai multe campanii de informare și de sensibilizare a
    persoanelor cu risc crescut de îmbolnăvire, precum și de campanii de diseminare
    a celor mai bune practici de diagnosticare și de depistare a bolii Lyme.




  • Acord politic privind un cadru UE pentru examinarea investițiilor străine directe

    Acord politic privind un cadru UE pentru examinarea investițiilor străine directe

    Uniunea Europeană ia măsuri de protecție în fața investițiilor străine ostile, care ar putea să îi pună în pericol securitatea sau sectoarele strategice ale economiei. Un acord politic în acest sens a fost convenit recent de Parlamentul, Consiliul şi Comisia Europeană.

    Înțelegerea la care au ajuns cele 3 instituții prevede crearea unui cadru european pentru examinarea investițiilor străine directe. Franţa, Germania sau Italia s-au numărat de-a lungul timpului printre statele membre ale Uniunii care s-au arătat îngrijorate de preluarea unor companii din domenii sensibile, precum cel al înaltei tehnologii, de către investitori străini, în special din China. Ca măsură de precauție au cerut Bruxelles-ului o legislaţie comunitară care să permită filtrarea anumitor operaţiuni.

    Europa trebuie să îşi apere întotdeauna interesele strategice. Avem nevoie de control cu privire la achiziţiile efectuate de societăţi străine, care vizează asemenea active, spune preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

    Iar noul cadru european creează un mecanism de cooperare în cadrul căruia statele membre şi Comisia vor putea face schimb de informaţii şi îşi vor putea exprima anumite îngrijorări cu privire la natura și scopul anumitor investiții străine.

    Totodată, Comisia Europeană ar urma să aibă dreptul de a emite avize în cazurile care investițiile străine privesc mai multe state membre sau ar putea afecta un proiect sau un program de interes pentru întreaga Uniune. Este cazul programului Orizont 2020, din domeniul cercetării și al inovării, sau al programului Galileo, varianta europeană a sistemului american GPS. Statele membre vor avea însă ultimul cuvânt de spus și vor decide și de acum încolo dacă o anumită operațiune ar trebui autorizată sau nu pe teritoriul lor.

    Potrivit comisarul pentru comerţ, Cecilia Malmström, înțelegerea ‘este o etapă importantă a procesului început cu un an în urmă pentru protejarea tehnologiilor şi infrastructurilor sensibile din Uniune. Și tot atunci, la începerea procesului, ea a dat asigurări că Europa rămâne deschisă pentru investiţiile străine directe: În actualul context internațional, lumea are nevoie de lideri în materie de comerț. Uniunea Europeană se află în fruntea celor care își doresc schimburi comerciale libere și corecte, păstrarea sistemului multilateral şi a regulilor corecte. Ne propunem să păstrăm Uniunea Europeană deschisă pentru investiții străine într-un cadru nediscriminatoriu, transparent și predictibil. Cadrul european pentru examinarea investițiilor străine directe ne permite însă să răspundem colectiv și să ne apărăm interesele strategice atunci există un risc la adresa lor.

    Compromisul găsit acum a fost salutat de raportorul pe această temă al Parlamentului European, francezul Franck Proust. El spune că în atenție vor fi numeroase domenii de activitate: de la industria aerospațială sau sectorul bateriilor electrice până la securitatea alimentară ori mass-media. Înțelegerea trebuie acum validată de statele membre ale Uniunii. Va fi supusă apoi votului în Parlamentul European, în sesiune plenară, la începutul anului viitor.


  • Plan de acţiune al Comisiei pentru dezvoltarea bioeconomiei

    Plan de acţiune al Comisiei pentru dezvoltarea bioeconomiei

    Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune
    pentru dezvoltarea unei bioeconomii durabile și circulare, care să servească la
    dezvoltarea societății, a mediului și a economiei în Europa. Strategia în domeniul bioeconomiei face
    parte din eforturile Bruxelles-ului de a oferi un nou impuls pentru locuri de
    muncă, creștere economică și investiții, urmărind, în acelaşi timp, să
    îmbunătățească și să intensifice utilizarea durabilă a resurselor regenerabile    .
    Comisia a propus 14 măsuri pentru a îndeplini trei obiective-cheie.

    Vicepreședintele responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și
    competitivitate, Jyrki Katainen,
    explică: Primul obiectiv – extinderea
    și consolidarea biosectoarelor, deblocarea investiţiilor şi pieţelor; al doilea
    – dezvoltarea rapidă de bioeconomii în întreaga Europă;     iar al treilea – înțelegerea limitărilor ecologice ale
    bioeconomiei. Există numeroase oportunităţi legate de bioeconomie. Bioeconomia
    reprezintă un concept vast. Când vorbim de oportunităţi ne gândim cu uşurinţă
    la energie – la energia regenerabilă, ne putem gândi la opotunităţi uriaşe în
    domeniul industriei textile, în domeniul medical sau în cel al plasticului.

    Astfel, pentru a exploata potențialul
    bioeconomiei de a moderniza economia și industriile europene, Comisia va crea o
    platformă în valoare de 100 de milioane euro, pentru a aduce inovațiile
    ecologice mai aproape de piață și pentru a reduce riscurile investițiilor
    private în soluții durabile    . De asemenea, va facilita dezvoltarea unor noi
    biorafinării durabile în întreaga Europă. Statele membre și regiunile, în
    special în Europa Centrală și de Est, au un vast potențial insuficient utilizat
    de valorificare a biomasei și a deșeurilor. Pentru a remedia această situație,
    Comisia a decis să elaboreze o agendă strategică de implementare a dezvoltării
    durabile a produselor alimentare și agricole, a silviculturii și a produselor
    ecologice. De asemenea, va institui, în cadrul programului Orizont 2020, un
    mecanism de sprijinire a politicii în domeniul bioeconomiei UE pentru țările
    UE, cu scopul de a elabora agende naționale și regionale privind bioeconomia.
    Bruxelles-ul va lansa şi acțiuni-pilot pentru dezvoltarea de bioeconomii în
    zonele rurale, de coastă și urbane, de exemplu în ceea ce privește gestionarea
    deșeurilor sau stocarea carbonului în sol. Ecosistemul se confruntă cu
    amenințări și provocări grave, cum ar fi o populație în creștere, schimbări
    climatice și degradarea terenurilor. Pentru a face față acestor provocări,
    Comisia va pune în aplicare un sistem de monitorizare și va promova bunele
    practici cu privire la modul de funcționare a bioeconomiei în limite ecologice
    sigure.


  • Scent Explore-proiect de cercetare al UE, finanţat prin programul Orizont 2020

    Scent Explore-proiect de cercetare al UE, finanţat prin programul Orizont 2020

    Cu inundaţiile nu este de joacă. Dar un
    joc ne-ar putea ajuta să luptăm împotriva lor.


    Oamenii de ştiinţă din Europa au
    dezvoltat o aplicaţie, denumită ‘Scent Explore, pentru a încuraja cetăţenii
    să monitorizeze condiţiile de mediu locale. Este un joc similar lui Pokemon Go, care
    făcea furori cu ceva timp în urmă. Diferenţa este că Scent Explore ajută la
    îmbunătăţirea hărţilor de risc de inundaţii, cu mai mult de 15%.     Astfel, autorităţile vor ştii care sunt
    zonele vulnerabile şi unde trebuie intervenit.     Delta Dunării
    se numără printre zonele incluse în proiectul pilot. Voluntarii societăţii
    ornitologice române au participat până acum, la două expediţii, una în vară şi
    una în septembrie, în cadrul cărora au testat aplicaţia şi au cules date.


    Aflăm
    detalii despre joc şi despre finalitatea proiectului, de la Kinga Cîmpan,
    voluntar al Societăţii Ornitologice Române, implicat în proiect: Este de
    fapt un joc distractiv, în care utilizatorul primeşte puncte pentru găsirea
    unor creaturi ascunse în localitatea lor. Este una dintre cele patru aplicaţii
    de fapţ dezvoltate de cercetătorii proiectului Scent, totul pentru a obţine o
    imagine mai precisă a schimbărilor de mediu. Noi suntem în etapa pilot a
    proiectului. Ceea ce înseamnă zonă rurală, mai naturală, Delta Dunării şi zona
    urbană selectată este în Grecia, arealul râului Kifisos.



    REPORTER: Datele vor
    ajuta şi la actualizarea hărţilor de risc la inundaţii?


    KINGA CÎMPAN: Acestea
    vor fi rezultatele aşteptate, pentru că, după ce se vor aduna, datele acestea
    vor fi analizate de partenerii noştri, care o să modeleze tot felul de
    scenarii, pe baza acestor date. Şi da, o să avem ca rezultat (n.r.identificarea
    unor) zone cu risc mai ridicat la inundaţii.


    REPORTER: Când se va
    încheia partea aceasta, de colectare de informaţii?


    KINGA CÎMPAN: Proiectul ţine până la mijlocul anului 2019. După aceea, se poate continua ca
    şi o aplicaţie, să vedem dacă avem rezultatele aşteptate.




    Scent este un proiect de cercetare al
    Uniunii Europene finanţat în cadrul programului Orizont 2020. Acesta este implementat de 10
    organizaţii partenere din şase ţări: România, Grecia, Italia, Olanda, Israel şi
    Irlanda.


    Setul de instrumente Scent la scară
    largă este testat în două zone pilot: zona urbană de-a lungul râului Kifisos
    din Attica, Grecia şi zona rurală din Delta Dunării din România


    Datele colectate de cetăţeni, utilizând
    aplicaţiile Scent, vor completa bazele de date globale existente, cum ar fi
    GEOSS şi Copernicus.


    Datele generate de cetăţeni vor fi mai
    precise şi dinamice, decât cele colectate prin metode clasice, deoarece vor
    înregistra informaţii în timp real.


  • Finanțări europene pentru inovarea şi dezvoltarea producţiei de baterii

    Finanțări europene pentru inovarea şi dezvoltarea producţiei de baterii

    Comisia
    Europeană a marcat, la începutul acestei săptămâni, un an de la lansarea
    Alianţei Europene pentru Baterii, EBA, perioadă în care au fost înregistrate
    progrese majore. Astfel, primele instalații-pilot de producție
    sunt în curs de construcție și se anunță proiecte suplimentare de stabilire a
    UE ca actor principal în domeniul strategic al producției de baterii și al
    inovării aferente. Alianța Europeană pentru baterii a fost lansată în octombrie 2017
    de vicepreședintele Comisiei Europene Maroš Šefčovič, împreună cu statele
    membre și cu industria de profil. Această platformă de cooperare reunește în
    prezent Comisia Europeană, statele membre UE interesate, Banca Europeană de
    Investiții și peste 260 de părți interesate din domeniul industriei și al
    inovării. Pe piaţa auto au apărut deja autovehiculele electrice sau hibrid, iar
    ponderea acestora pe drumurile Europei va creşte. De aceea, bateriile vor fi la
    fel de importante pentru industria autovehiculelor din secolul 21, aşa cum a
    fost motorul cu ardere internă pentru secolul 20. De aceea, Uniunea Europeană
    trebuie să aibă capacitatea de a dezvolta și de a produce baterii pentru a-şi
    menține poziția de lider atât în sectorul autovehiculelor, cât și în domeniul
    sistemelor energetice curate. Dezvoltarea acestui domeniu depinde de o
    finanțare corespunzătoare a proiectelor din acest domeniu, finanșare care vine
    chiar de la instituțiile Uniunii Europene.

    Andrew McDowell, vicepreședintele
    Băncii Europene de Investiții: Politica industrială a
    secolului 21 ar trebui să arate așa, ca o interacțiune a sectorului public cu
    cel privat, iar comunitatea financiară, inclusiv Banca Europeană de Investiții
    trebuie să creeze cadrul de lucru pentru dezvoltarea acestui sector strategic.
    Ambiția puternică a Băncii Europene de Investiții, care este banca Uniunii
    Europene este aceea de a fi partenerul preferat al Alianței europene pentru Baterii.



    Pe lângă tranziția către o energie curată,
    producţia pe scară tot mai largă a bateriilor va stimula crearea de locuri de
    muncă și creșterea economică, iar pe de altă parte va impulsiona cercetarea și
    inovarea. Planul de acţiune al Comisiei Europene privind bateriile a vizat
    toate activitățile care pot ajuta statele membre, regiunile și industria
    europeană să elaboreze proiecte competitive, inovatoare și durabile pentru
    producția de baterii. Un subdomeniu specific îl reprezintă materiile prime,
    care vor face subiectul unei conferinţe la nivel înalt în luna noiembrie, la
    Bruxelles, în cursul căreia vor fi prezentate recomandări privind dezvoltarea
    unor condiții-cadru atractive pentru explorarea, extracția și reciclarea
    materiilor prime pentru baterii în Europa. Conform unui viitor cadru de
    reglementare, bateriile introduse pe piaţa Uniunii vor trebui să fie nu doar
    competitive, de înaltă calitate și sigure, ci și durabile și reciclabile. O
    reuniune pentru stabilirea cadrului de reglementare este stabilită pentru luna
    decembrie a acestui an. O atenţie deosebită este acordată, totodată, cercetării
    şi inovării. Astfel, în ianuarie 2019, va fi lansată o cerere de propuneri, cu
    un buget total de 114 milioane de euro provenit din Programul Orizont 2020,
    pentru aspecte specifice sectorului bateriilor.


  • Evoluţia Alianţei UE în sectorul bateriilor la un an de la lansare

    Evoluţia Alianţei UE în sectorul bateriilor la un an de la lansare

    Alianţa Uniunii Europene în domeniul bateriilor a făcut progrese uriaşe în primul an de la înfiinţare. Oficialii europeni spun că se fac paşi importanţi pentru ca Uniunea să devină un jucător important în domeniul producerii de baterii.

    Viitorul este al maşinilor electrice. Iar pentru a continua să fie lider de piaţă în sectorul auto, dar şi în domeniul sistemelor energetice curate, Uniunea Europeană trebuie să aibă capacitatea de a dezvolta şi produce propriile baterii. Aşadar, producţia de baterii este un imperativ strategic pentru tranziţia la o energie curată, ca şi pentru modernizarea şi creşterea competitivităţii industriei. În acelaşi timp, va contribui la generarea de locuri de muncă şi la creştere economică, va stimula cercetarea şi inovarea şi va ajuta Uniunea Europeană să-şi respecte angajamentele asumate prin acordul de la Paris pentru combaterea schimbărilor climatice.

    În mai puţin de un an, Institutul European de Inovare şi Tehnologie a reuşit să mobilizeze şi să creeze o reţea de actori principali din cercetare şi industrie, provenind din toate segmentele lanţului valoric al bateriilor, spune vicepreşedintele Comisiei, responsabil pentru Uniunea energetică, Maroš Šefčovič: Această Alianţă a dezvoltat o reţea de 260 de actori din cercetare şi industrie şi am început să cooperăm foarte strâns cu guvernele, cu bănci europene de investiţii, iar Comisia Europeană se mândreşte cu faptul că are grijă ca acest proces să decurgă cât mai bine posibil. Comparativ cu alte politici, se poate spune că, practic, paşii făcuţi până acum au evoluat la viteza luminii, iar asta a fost posibil datorită dorinţei comune de a construi independenţa strategică a Uniunii în acest sector, care ar putea valora 250 de miliarde de euro anual din 2020. Am fost foarte impresionat să aflu că de la lansarea acestei Alianţe, acum un an, sunt deja în derulare sau în stadiu de planificare, investiţii de 100 de miliarde de euro în acest sector.


    Uniunea Europeană intenţionează să permită chiar şi acordarea de ajutoare de stat pentru cercetări în domeniul bateriilor destinate vehiculelor electrice şi va oferi cofinanţare în valoare de miliarde de euro companiilor care vor să construiască unităţi gigant de producere a bateriilor.

    În cadrul programului Orizont 2020 au fost incluse fonduri de 200 de milioane de euro pentru proiecte în domeniul bateriilor şi 800 de milioane de euro pentru finanţarea construirii facilităţilor. Regiunile care vor să promoveze acest domeniu au la dispoziţie fonduri regionale de 22 de miliarde de euro, iar Fondul European pentru Investiţii Strategice poate accesa miliarde de euro de la Banca Europeană de Investiţii pentru a construi echivalentul unei mega-uzine.


  • Europarlamentarul C. Bușoi a început o campanie de consultare a stakeholder-ilor din Sănătate

    Europarlamentarul C. Bușoi a început o campanie de consultare a stakeholder-ilor din Sănătate

    Europarlamentarul
    Cristian Bușoi (PNL, PPE) este raportor în Parlamentul European din partea
    Comisiei de Mediu și Sănătate pentru Programul pentru Cercetare și Inovare 2021
    – 2027 – Orizont Europa și pentru Programul de Sănătate al Uniunii
    Europene 2021-2027 (FSE+), din cadrul Fondului Social European Plus.


    Cristian Buşoi este raportor în Parlamentul European din partea Comisiei de Mediu și Sănătate si a început deja o campanie de consultare a stakeholder-ilor din Sănătate: autorități, medici, decani și rectori ai Universităților de Medicină și Farmacie, reprezentați ai industriei din domeniu și ai organizațiilor nonguvernamentale, pentru a identifica, astfel, oportunitățile de care sistemul nostru de sănătate ar putea beneficia în viitorul cadru financiar multianual European.


    În
    ceea ce privește Programul Orizont Europa, Cristian Bușoi salută propunerea
    Comisiei de a integra Sănătatea în toate politicile europene și de a fuziona
    anumite fonduri.










  • ORIZONT 2020: Silvologie şi bioeconomie

    ORIZONT 2020: Silvologie şi bioeconomie

    Proiectul ERIFORE (Research Infrastructure for Circular Forest Bioeconomy), finanțat cu peste 2,5 milioane EUR prin programul Orizont 2020 al Uniunii Europene, este coordonat de Finlanda. Prezentarea pe scurt a rezultatelor proiectului, la 20 august 2018, a fost publicată sub titlul European research infrastructure links forest science and bioeconomy. Scopul proiectului este ca Europa să-și realizeze potențialul de lider mondial în cercetarea în domeniul bioeconomiei bazate pe păduri. Au fost identificate infrastructurile de cercetare care răspund nevoilor pe termen lung ale comunității de cercetare și ale altor părți interesate, în cadrul unei strategii pentru dezvoltarea acestora la nivel european. Evitând astfel dublarea eforturilor, proiectul contribuie la punerea în comun a resurselor, la raționalizarea utilizării infrastructurilor de cercetare, la standardizarea proceselor și a procedurilor, consolidând astfel conducerea globală a infrastructurii de cercetare europene.

    Au fost identificate nevoile și driverele de cercetare, disponibilitatea și nevoile de dezvoltare și colaborarea în domeniul bioeconomiei forestiere circulare. Au fost prezentate și modelele inițiale de afaceri, planurile de finanțare și structurile de guvernanță. Toate rapoartele publice sunt accesibile pe site-ul ERIFORE. (Dr. Mariana Bara Institutul European din România)

  • Către un sector sustenabil și competitiv al acvaculturii europene

    Către un sector sustenabil și competitiv al acvaculturii europene

    În ciuda bunelor intenții la nivelul Uniunii Europene, reflectate în
    Regulamentul de bază privind Politica Comună în domeniul pescuitului, precum și
    în comunicările relevante ale Comisiei Europene – cea din 2009, care avea drept
    scop să dea un nou impuls și să construiască un viitor durabil pentru acvacultură,
    și cea din 2013, care propunea orientări strategice, acțiuni la nivel
    național, regional sau local, măsurile luate nu au răspuns așteptărilor
    sectorului.


    Prin urmare, acvacultura din Uniunea Europeană nu a putut
    valorifica numeroasele oportunități, reflectate de dezvoltarea globală din
    sector, cererea tot mai mare de produse halieutice, nivelul ridicat al sustenabilității
    mediului și al calității produselor, know-how-ul întreprinderilor și inovaţiile.
    Acesta este motivul pentru care în şedinţa plenară a Parlamentului European din
    11 iunie a fost dezbătut raportul privind sustenabilitatea şi competitivitatea
    acvaculturii europene    .


    Invitat la dezbateri, comisarul european Tibor Navracsics,
    responsabil pentru educație, cultură, tineret și sport a declarat: Împărtășesc opinia că este
    nevoie de sprijin pentru inovare și vom sprijini idei și abordări inteligente
    care vor face sectorul acvaculturii mai durabil și mai competitiv. Lucrăm la
    lansarea unui Forum albastru de bioeconomie, care ar trebui să fie operațional
    în al treilea trimestru al anului 2018 și care va ajuta la identificarea de
    proiecte, va elabora o foaie de parcurs pentru dezvoltarea sectorului și va
    găsi noi piețe și lanțuri de valorificare. Lucrăm, de asemenea, la o Platformă pentru
    Investiții în Economia Albastră pentru a susține ideile de afaceri inovatoare.
    Această platformă va contribui la mobilizarea fondurilor atât din resurse
    private, cât și din resurse publice, inclusiv din Fondul european pentru
    investiții strategice. Și, desigur, există un sprijin continuu pentru
    dezvoltarea acvaculturii în actualul și noul Fond European pentru Pescuit și
    Afaceri Maritime, precum și finanțarea cercetării prin intermediul programului
    Orizont 2020.


  • Horizon Europe, perspective 2020

    Horizon Europe, perspective 2020

    Uniunea Europeană îşi concentrează forţele asupra cercetării şi inovării.
    Programul multianual de finanţare Orizont 2020 pune la dispoziţia cercetătorilor
    europeni oportunităţi pentru dezvoltarea serviciilor inovatoare, cu impact
    pozitiv la nivel mondial.     Cel mai amplu program pentru cercetare şi inovare
    derulat în Uniunea Europeană le oferă participanţilor 80 de miliarde de euro pe
    o durată de şapte ani, în perioada 2014 şi 2020.

    Jyrki Katainen, comisarul
    european pentru locuri de muncă, creştere economică, investiţii
    şi competitivitate: Trebuie să îmbunătăţim bunul mers al lucrurilor în domeniul cercetării.
    Trebuie să ne implicăm în problemele cu care acest domeniu se confruntă, de
    aceea avem nevoie de mai multe investiţii. Menţinerea şi îmbunătăţirea stilului
    de viaţă european sunt strict legate de investiţiile în viitor. Inovaţiile
    înlesnite de tehnologie, digitalizarea în creştere a tuturor sectoarelor şi
    megatrend-urile globale precum inteligenţa artificială şi ecomomia circulară şi
    globalizarea creează noi şi uriaşe oportunităţi. Investiţia în cercetare şi
    inovare este o investiţie în viitorul Europei. Ne ajută să fim competitivi la
    nivel global şi să ne îmbunătăţim viaţa de zi cu zi. Ne permite să fim
    pregătiţi oricând atât pentru oportunităţi, cât şi pentru provocări. În mod
    clar, acţiunea europeană în domeniu are valoare adăugată. Cu doar 7% din
    populaţia lumii, Europa deţine 20% din investiţiile globale în cercetare şi
    dezvoltare şi produce o treime din aplicaţiile ştiinţifice de înaltă calitate
    şi deţine un rol de lider în sectorul industrial, în domeniile farmeceutic,
    chimic, în inginerie şi modă. Cercetarea finanţată de către Uniunea Europeană a
    înregistrat avansuri enorme şi descoperiri în domeniul ştiinţific. Liderii
    europeni au devenit foarte atenţi la cum ne putem concentra forţele pentru a
    consolida în mod susţinut domeniile cercetării şi inovării.



    Dezvoltarea tehnologiilor de vârf va ajuta Europa să-şi păstreze
    competitivitatea şi să creeze noi locuri de muncă de înaltă calificare. Orizont
    2020 sprijină tehnologiile revoluţionare necesare pentru stimularea inovării în
    toate sectoarele, inclusiv tehnologiile informaţiilor şi comunicaţiilor, dar şi
    domeniul spaţial. Procesele avansate de fabricaţie, biotehnologia şi
    nanotehnologia stau la baza produselor revoluţionare ale viitorului. De
    asemenea, Orizont 2020 contribuie la crearea unui sistem de transport
    sustenabil adecvat unei Europe moderne şi competitive.


  • Proiectul de buget al UE pentru 2019

    Proiectul de buget al UE pentru 2019

    Comisia Europeană a prezentat proiectul de buget al UE pentru
    2019,     cu 3% mai mare decât cel de anul acesta. Un buget axat pe creștere economică, solidaritate şi securitate, cu accent
    pus pe realizarea de investiţii    , în conformitate cu prioritățile Comisiei Juncker.

    Propunem un buget ambițios care să continue
    să sprijine prioritățile noastre, în special în ceea ce privește investițiile,
    ocuparea forței de muncă, tineretul, migrația, solidaritatea și securitatea și
    care să ofere valoare adăugată la nivel european pentru cetățenii noștri    ,
    a declarat Günther Oettinger,
    comisarul responsabil pentru buget și resurse umane.

    În 2019, vom ajunge la o viteză de croazieră în
    ceea ce priveşte poliica de coeziune, iar finanţarea pentru Politica Agricolă
    Comună rămâne stabilă    , a mai precizat comisarul Oettinger: Pe lângă aceste programe consistente -
    coeziune şi agricultură – mai avem în plus şi nişte sarcini noi pe care Comisia
    trebuie să le îndeplinească şi pentru asta e nevoie de o alocare bugetară
    sporită. Dorim să ne concentrăm pe a face economiile noastre mai puternice, mai
    rezistente. De aceea, sugerăm creşteri semnificative pentru programe-cheie,
    care ar trebui să ajute economia europeană să crească, să se stabilizeze şi să
    creeze locuri de muncă în special pentru tineri, pentru a scădea şomajul în
    rândul tinerilor.


    Propunerea de buget prezentată porneşte
    de la premisa că Marea Britanie va continua să participe la punerea în aplicare a bugetelor
    UE până la sfârșitul anului 2020    , chiar şi după retragerea sa din Uniune. Fondurile
    pentru sprijinirea creșterii economice vor reprezenta aproximativ 80 de
    miliarde de euro în credite de angajament în 2019. Sunt prevăzuţi bani
    suplimentari pentru pentru cercetare și inovare în cadrul programului Orizont
    2020    , în vederea unei noi Întreprinderi europene
    comune pentru calculul de înaltă performanță; bani suplimentari pentru
    educație în cadrul programului Erasmus+


  • O nouă agendă pentru cercetare și inovare – o ocazie pentru Europa de a modela viitorul

    O nouă agendă pentru cercetare și inovare – o ocazie pentru Europa de a modela viitorul

    Investițiile în cercetare și inovare reprezintă investiții în viitorul Europei. Ele ne ajută să concurăm la nivel mondial și să ne păstrăm modelul nostru social unic. Ele îmbunătățesc existența cotidiană a milioane de oameni aici în Europa și în jurul lumii. În 2013, Comisia Europeană a aprobat 80 de miliarde de euro pentru cel mai amplu program de cercetare şi inovare derulat vreodată de Uniune, Orizont 2020. El este completat cu alte programe anexate fiecărui domeniu în parte.


    Pentru că, după cum spunea vicepreședinte al Comisiei, responsabil pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate, Jyrki Katainen, a sosit momentul să plasăm ambiţiile Europei la nivelul următor: A sosit timpul ca Europa să recupereze întârzierile în dezvoltareaeconomiei digitale, în cadrul competiţiei globale. Mai multe reforme aşteaptă să fie duse la îndeplinire, precum urgenţa unor investiţii importante în dezvoltarea reţelei de internet de mare viteză şi conexiune de calitate, protejarea creatorilor europeni şi a drepturilor de autor. Trebuie să echipăm Uniunea Europeană cu echipamente de înaltă tehnologie, pentru a putea face faţă atacurilor cibernetice. Şi – nu în ultimul rând – trebuie să ne asigurăm că datele non-personale circulă în deplină libertate pe tot teritoriul Uniunii. Europa deține o capacitate de cercetare de talie mondială și o bază industrială solidă. Însă, trebuie să facem mai mult – mult mai mult – pentru a transforma această excelență în succes. Noile tendințe, precum inteligența artificială și economia circulară, vor produce schimbări profunde în societate și economie. Trebuie să acționăm cu rapiditate pentru a putea conduce noul val de inovare și a ridica standardul în concurența la nivel mondial.


    Cu doar 7% din populația lumii, Europa reprezintă 20% din investițiile mondiale în cercetare și dezvoltare, produce o treime din toate publicațiile științifice de calitate și deține o poziție de lider mondial în sectoare precum industria farmaceutică, industria chimică, ingineria mecanică și moda. Cu toate acestea, Uniunea Europeană progresează lent în direcţia atingerii obiectivului de a investi 3% din Produsul Intern Brut în cercetare şi dezvoltare, iar decalajul faţă de principalii concurenţi la nivel internaţional, creşte tot mai mult – arată cel mai recent raport al Comisiei. Astfel, întreprinderile europene investesc tot mai puţin în cercetare şi dezvoltare, în timp ce, în Japonia şi Coreea de Sud, se investeşte de două ori mai mult decât în Europa.

    Noua Agendă europeană pentru cercetare și inovare prezintă o serie de acțiuni concrete care să ofere o prosperitate durabilă Europei. Astfel, vor fi simplificate normele privind ajutoarele de stat pentru a facilita finanțarea publică a proiectelor inovatoare, inclusiv combinarea de fonduri europene și naționale. O altă componentă este formarea unui personal de înaltă calificare, în conformitate necesităţile întreprinderilor şi, în consecinţă, adaptarea învăţământului la aceste obiective.