Radio România Internațional

Tag: PACE

  • Instrumentul european pentru pace

    Instrumentul european pentru pace

    Instrumentul
    european pentru pace a fost înființat pe 22 martie 2021 menit să consolideze
    capacitatea Uniunii Europene de a preveni conflictele, de a promova pacea și de
    a consolida securitatea internațională. Recent, Consiliul de Afaceri Externe a
    propus suplimentarea cu 5 miliarde de euro a ajutorului oferit Ucrainei prin
    Instrumentul pentru pace.

    Mihai Sebe, expert în chestiuni europene, spune că
    blocul comun, prin continuarea sprijinirii Ucrainei, dă un puternic semnal
    public:

    Uniunea Europeană a
    decis să asigure și să continue furnizarea asistenței pentru Ucraina, inclusiv
    sprijin militar, de o manieră sporită și previzibilă, accentul fiind pus pe
    ideea de predictibilitate a asistenței oferite, tocmai pentru a putea permite o
    planificare pe termen lung. Toate aceste sume vehiculate pentru instrumentul
    pentru pace și pentru crearea fondului de asistență pentru Ucraina arată în
    fapt hotărârea Uniunii Europene de a continua furnizarea de asistență.

    A fost,
    totodată, discutată și situația activelor ruse blocate în statele membre ale
    Uniunii, respectiv posibilitatea de a utiliza o parte din veniturile și
    profiturile excepționale dobândite de aceste active ruse blocate tocmai pentru
    a veni în sprijinul Ucrainei. Asistența pentru Ucraina ar trebui gândită dintr-o
    perspectivă globală. În momentul de față, avem mai multe crize care riscă, cu
    ghilimelele de rigoare, să se acopere una pe cealaltă sau, respectiv, să se
    potențeze una pe cealaltă, tocmai pentru a crea un climat general instabil. Uniunea
    Europeană a simțit nevoia oferirii acestui semnal public de continuare a
    asistenței, de sporire a sa, și de previzibilitate a asistenței.


    L-am întrebat pe
    Mihai Sebe dacă perspectiva revenirii lui Donal Trump la Casa Albă și recentele
    declarații privitoare la creșterea capacității europene de apărare influențează
    decizia.

    Toate aceste declarații nu sunt de fapt decât o reluare
    a unor declarații și a unor scenarii mai vechi discutate în timpul primului
    mandat al președintelui Trump.

    În fapt, Uniunea Europeană deja se gândește la
    această perspectivă de dobândire a autonomiei strategice și de asigurare a
    sustenabilității și rezilienței solidarității europene.

    De altminteri, încă din
    perioada pandemiei, care a provocat o serioasă perturbare a lanțurilor de
    aprovizionare, ideea unei Uniuni Europene care să controleze o parte din
    lanțurile de aprovizionare prin care să-și asigure suveranitatea în
    domenii-cheie a fost o idee din ce în ce mai vehiculată pe scena europeană.


  • Oamenii și planeta nu își pot permite să piardă încă un deceniu

    Oamenii și planeta nu își pot permite să piardă încă un deceniu

    La opt ani de la lansarea Agendei 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă, crizele globale multiple și interconectate cu care ne confruntăm în prezent sunt un risc semnificativ pentru însăși viabilitatea realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD). Cu toate acestea, în contextul crizelor multiple, ODD rămân pentru noi un far și o busolă, fiind unica viziune universală pentru pace, prosperitate socioeconomică și durabilitate a mediului de care dispunem. Nepunerea în aplicare a principiilor ODD privind incluziunea socială, energia curată, accesul universal la servicii publice și consumul și producția responsabile va duce la și mai multe crize și rivalități geopolitice. Nepunerea în aplicare a ODD va fi, de asemenea, dăunătoare pentru întreprinderi și pentru competitivitate în viitor: potrivit celui mai recent raport al Forumului Economic Mondial, crizele de mediu și sociale vor domina riscurile globale în anii următori.



    În perioada 17‑19 iulie, o delegație a Comitetului Economic și Social European (CESE) va participa la Forumul politic la nivel înalt de la New York — un eveniment esențial pentru punerea în aplicare a ODD. Pentru prima dată, UE va prezenta o revizuire voluntară la nivelul UE a progreselor înregistrate în cadrul Agendei 2030 — la care CESE a contribuit prin furnizarea opiniilor colective ale societății civile.



    Cum putem valorifica această ocazie, în calitate de societate civilă organizată, pentru a ne asigura că ODD redobândesc un rol central în agenda politică? Cum își face auzită vocea CESE?



    Deși recunoaștem poziția de lider a UE în contextul global, avem nevoie și dorim ca UE să investească și mai mult în credibilitatea ODD și să conducă eforturile internaționale de accelerare a punerii în aplicare a ODD. Întrucât geopolitica a devenit mai complexă, iar știrile false și dezinformarea se răspândesc, sunt în joc nu numai ODD, ci și democrația noastră în general.



    În cadrul evenimentelor conexe și a reuniunilor bilaterale cu funcționari ONU de la cel mai înalt nivel, cu reprezentanți ai diferitelor Grupuri majore și cu alte părți interesate de pe teren, vom transmite mesaje puternice cu privire la importanța asigurării unei implicări structurate și semnificative a grupurilor societății civile, a organizațiilor de tineret, a grupurilor de femei, a întreprinderilor și a sindicatelor, ca element‑cheie pentru stimularea progresului ODD. Coerența politicilor și o strategie globală privind ODD sunt, de asemenea, esențiale.



    În anii următori, până în 2030, CESE este pregătit să își joace în continuare rolul de a accelera punerea în aplicare a agendei și de a-și consolida rolul ca spațiu de colaborare între societatea civilă și factorii de decizie politică. Oamenii și planeta nu își pot permite să piardă încă un deceniu. Mai sunt doar șapte ani până în 2030 — lumea trebuie condusă în direcția cea bună. Trebuie să ne angajăm cu adevărat într-o tranziție justă și să nu lăsăm pe nimeni în urmă în această călătorie. Nu este o sarcină care trebuie lăsată generațiilor viitoare și nici o misiune care trebuie lăsată la latitudinea guvernelor viitoare. Aceasta este o sarcină pentru prezent. Este sarcina celor responsabili în acest moment. Nu este timp de pierdut! (articol de opinie, autori Oliver Röpke, președintele CESE – Comitetul Economic şi Social European; Peter Schmidt, președintele Secțiunii pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului CESE)


  • Sandra Djuvara Melone din Belgia

    Sandra Djuvara Melone din Belgia

    Sandra Djuvara Melone din Belgia, activ implicată în procesul de consolidare a păcii în lume, preşedinta Search for Common Ground, nepoata istoricului Neagu Djuvara şi președinta Asociației Culturale Neagu Djuvara”.



  • Summitul Comunităţii Politice Europene în Rep. Moldova

    Summitul Comunităţii Politice Europene în Rep. Moldova

    Republica Moldova a găzduit pe 1 iunie, la Castelul Mimi din satul Bulboaca, cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene – o platformă nouă de coordonare politică, ce îşi propune să promoveze dialogul şi cooperarea în vederea abordării chestiunilor de interes comun şi să consolideze securitatea, stabilitatea şi prosperitatea continentului european. Cei aproape 50 de lideri prezenți au discutat despre securitate şi pace, dezvoltarea infrastructurii economice şi sociale în spaţiul european şi rezilienţa în faţa ameninţărilor produse de războiul din Ucraina. Totodată, oficialii europeni au reiterat sprijinul pentru Republica Moldova în vederea realizării angajamentelor asumate în calitate de stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană.


    Summitul reflectă puternica determinare a liderilor europeni de a readuce pacea în Europa, a subliniat gazda întâlnirii, președinta Maia Sandu. Potrivit acesteia, reuniunea s-a încheiat cu mai multe rezultate concrete pentru țara sa, printre acestea numărându-se decizia privind scăderea tarifelor pentru serviciile de roaming, lansarea misiunii UE de parteneriat cu Republica Moldova, un nou pachet de ajutor în valoare de aproximativ 1,6 miliarde de euro şi oferirea de către Norvegia a unei finanţări nerambursabile de 50 de milioane de euro. Maia Sandu a subliniat și faptul că organizarea summitului la doar 20 de km de Ucraina este o expresie clară a solidarităţii cu această țară şi cu poporul ucrainean, care luptă pentru libertate, valori europene şi pentru viitorul continentului.


    La rândul său, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a primit un semnal puternic de sprijin din partea aliaţilor în problema furnizării de avioane de luptă. Zelenski a mai spus că Ucraina doreşte viitoare garanţii de securitate, dacă aderarea la NATO nu este posibilă pentru moment.


    Prezentă la summit, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lăudat reformele întreprinse de Republica Moldova în vederea aderării la UE şi a promis că va creşte semnificativ dimensiunea delegaţiei comunitare la Chişinău, pentru a ajuta la implementarea reformelor, în timp ce Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Josep Borrell, a apreciat că diferendul transnistrean nu ar fi un impediment pentru aderarea Republicii Moldova la Uniune.


    În alocuțiunea sa, preşedintele României, Klaus Iohannis, a subliniat că Republica Moldova nu este singură, iar sprijinul statelor democratice va continua atât pentru Chișinău, cât și pentru Kiev. Agresiunea militară împotriva Ucrainei constituie cea mai disruptivă perioadă de după Războiul Rece. Ne revine responsabilitatea, în calitate de Comunitate a statelor democratice europene, să răspundem acestui moment istoric şi să îi susţinem pe cei mai vulnerabili dintre noi, a apreciat liderul de la București.



  • Altfel, despre unitatea europeană

    Altfel, despre unitatea europeană

    Construcţia europeană este un principiu care se mobilizează în vremuri de
    pericol comun, de război. Iniţiativa din 1950, lansată prin Declaraţia Schuman,
    venea după un război catastrofal, declanşat şi purtat de ţări europene. Înainte
    de Al Doilea Răboi Mondial, un alt război teribil de eficient în moarte şi
    distrugere a zguduit Bătrânul Continent, leagănul civilizaţiei, al democraţiei
    şi al drepturilor omului. Proiectul comunitar european a început, la mijlocul
    secolului trecut, cu o propunere ce părea a fi eminamente economică. Miza era,
    totuşi, pacea în Europa, prin punerea în comun a ramurilor economice ce ar
    putea alimenta intenţiile belicoase ale ţărilor europene. Ideea era deosebit de
    îndrăzneaţă şi s-a dovedit foarte eficientă. În 1949, cu un an înaintea
    Declaraţiei Schuman, ţările europene, Canada şi SUA înfiinţau NATO, organizaţia
    menită să aplice Tratatul Atlanticului de Nord, semnat de aceste ţări la Washington, pentru a se apăra împreună.

    După încheierea celui de Al Doilea Război Mondial, scena politică
    internaţională a urmat linii ideologice de diviziune. Uniunea Sovietică, sub
    conducerea lui Stalin, unul dintre cei mai sângeroşi dictatori din istoria
    omenirii, a mers pe drumul separării şi opunerii faţă de ţările unde funcţiona
    economia liberă, bazată pe capital. Şi atunci s-a evoluat de la imaginile cu
    liderii învingători din război, inclusiv Stalin, ce sugerau interesul comun, la
    opunerea şi separarea în blocuri antagoniste. Începuse Războiul Rece iar ţările
    ce deveniseră comuniste, după ce fuseseră ocupat-eliberate de Armata Roşie, se
    grupau în jurul atotputernicei Uniuni Sovietice. A fost creat CAER, o
    organizaţie economică cu nume de bancă populară – Consiliu de Ajutor Economic
    Reciproc, şi o structură militară, Tratatul de la Varşovia, care imita
    organizaţia Tratatului de la Washington.

    Cu inima strânsă încă ne amintim
    tensiunile unei jumătăţi de secol de confruntare cu mâna pe butonul nuclear,
    Războiul Rece riscând să ajungă un război atomic, de sfârşit de lume. Sistemul
    comunist din Europa s-a prăbuşit în 1989 iar în 1991, chiar Uniunea Sovietică
    se descompune în fostele 15 republici unionale. NATO şi Comunitatea Europeană
    se extind spre Est, primind noile democraţii, în căutarea proiectului de
    siguranţă economică şi militară a continentului unit. Pentru început, părea că
    Rusia, moştenitor în multe domenii, inclusiv al armelor nucleare, al Uniunii
    Sovietice, eliberată şi ea de comunism, urmează modelul democraţiei liberale,
    cu alegeri libere, sistem pluripartid şi respectarea drepturilor omului.

    În
    prezent, însă, asistăm la un adevărat coşmar, cu un război declanşat fără
    justificări sau declaraţii făcute de Rusia împotriva unui stat independent şi suveran,
    membru al ONU, Ucraina. Populaţia civilă a devenit ţinta predilectă a
    loviturilor militare, clădiri de locuinţe cad sub bombe iar oamenii mor peste
    tot. Nimic din ce se întâmplă acum în Ucraina nu poate fi justificat prin
    prisma legilor internaţionale, a legilor omeneşti, a logicii sau a politicilor
    acestui secol. Europa comunitară este încă divizată în faţa acestei provocări
    de coşmar şi simplele reacţii economice nu par a avea vreo eficienţă pe câmpul
    de luptă. Se face un bilanţ al evoluţiei construcţiei europene şi vedem că,
    până la urmă, proiectul politic a rămas destul de labil, cu propuneri timide în
    situaţia de agresiune militară criminală de la frontierele Uniunii Europene.
    Acolo unde trebuia să funcţioneze o generoasă politică europeană de vecinătate
    se desfăşoară un război adevărat, de secol XX, alimentat de porniri de
    dominaţie teritorială şi de resuscitare a unor perimate dar periculoase obsesii
    imperiale.

  • Muzica ta 20.03.2022

    Muzica ta 20.03.2022

    Muzică…pentru PACE



  • Din nou despre flancul estic al NATO

    Din nou despre flancul estic al NATO

    Invazia Rusiei în Ucraina a repus cu acuitate în discuție întărirea flancului estic al Alianței Nord-Atlantice. Neimplicarea militară declarată a NATO în ostilitățile sângeroase ce țin de zile bune capul de afiș al actualității mondiale nu înseamnă pasivitate. Dimpotrivă! Pretențiile pe care Moscova le-a emis în repetate rânduri – ca Ucraina să nu adere la Alianță, așa cum și-ar dori în calitate de stat suveran și independent, iar NATO să revină la arhitectura sa de dinainte de 1997 – au fost respinse răspicat. NATO i-a cerut preşedintelui rus Vladimir Putin să oprească imediat invazia împotriva unei ţări paşnice, să îşi retragă necondiţionat toate forţele din Ucraina şi să înceapă un demers diplomatic sincer. Alianța nu va impune o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei şi nici nu va trimite trupe în această ţară, dar va continua să facă tot ce îi stă în putinţă pentru a apăra fiecare milimetru din teritoriul aliat. Or, date fiind deciziile și amenințările omului forte de la Kremlin, NATO a decis să își întărească apărarea la sol, în aer şi pe mare, trimițând mai multe trupe pe flancul său estic, la care se adaugă avioane și nave militare puse în alertă maximă.

    Preşedintele Klaus Iohannis declară că, în acest moment, Bucureștiul nu pornește de la scenariul conform căruia conflictul din Ucraina vecină s-ar putea extinde, dar că România îşi sporeşte, în continuare, considerabil, cu sprijin aliat, capacitatea de descurajare și apărare în special în Marea Neagră. Klaus Iohannis: ʺEste foarte clar că avem un agresor – Rusia şi noi trebuie să facem tot ce trebuie pentru a ne proteja şi a asigura o defensivă pentru statele noastre. În acest sens, este de dorit şi este destul de probabil să vină forţe din NATO mai aproape de flancul estic.ʺ

    La Baza Mihail Kogălniceanu de lângă Constanţa, a ajuns un contingent important din Franţa și Belgia,în cadrul Forţei de Reacţie rapidă a NATO. Acolo, sunt, totodată, militari din Statele Unite, Italia şi Germania și există planuri să vină forţe suplimentare. ʺCea mai puternică Alianţă politică militară din lume este aici, în România, întărind flancul estic, pentru a proteja şi apăra toţi Aliaţii şi fiecare centimetru din teritoriul NATO. Un atac asupra unuia dintre noi va fi privit ca un atac asupra tuturor. Angajamentul nostru faţă de articolul 5 din Tratatul de la Washington este de fier.ʺ – declară și premierul Nicolae Ciucă, general de armată în rezervă. Pe de altă parte, și baletul diplomatic, cu evidentă simbolistică de unitate aliată, continuă în România! După ce la București s-au aflat șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și ministrul francez al Apărării, dna Florence Parly, săptămâna aceasta a venit rândul șefei diplomației canadiane, Melanie Joly, și, în curând, a vicepreședintei Statelor Unite, Kamala Harris, pentru a dovedi, la fel cum Casa Albă spune că o va face şi în Polonia, forţa şi unitatea NATO, precum şi sprijinul american în faţa agresiunii Rusiei.


  • „Ascultă 5 minute de muzică clasică” – pentru pace și solidaritate, între 1 și 31 martie

    „Ascultă 5 minute de muzică clasică” – pentru pace și solidaritate, între 1 și 31 martie

    Hipermarketuri, mall-uri, librării, muzee, sedii de firme: sunt spațiile neconvenționale unde marea muzică a tuturor timpurilor se va auzi în fiecare zi a lunii martie, în cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, inițiat de Radio România Muzical și desfășurat fără întrerupere începând cu anul 2010.

    În martie 2022, campania stă sub semnul păcii și solidărității, a muzicii care unește, a compasiunii pentru cei afectați de război. Violonistul Alexandru Tomescu, solist concertist al Orchestrelor Radio România și ambasador al proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică: Avem nevoie mai mult ca oricând de muzică clasică. Atunci când multe dintre reperele din jurul nostru par a fi răsturnate, putem găsi în muzică sprijin, alinare, energie. Cred cu toată tăria în forța muzicii de a ne modela caracterul, de a ne face mai empatici, de a ne deschide ochii către nevoile aproapelui nostru. De a face din noi oameni mai buni, în fiecare zi. Campania Ascultă 5 minute de muzica clasica este șansa noastră la o viață mai bună, nu doar din punct de vedere spiritual. De 25 de ani, Radio România Muzical aduce în casele și sufletele noastre forța, echilibrul și bucuria nestavilită a muzicii clasice. Îndrăznesc să spun că viețile noastre n-ar fi fost la fel fără acest post de radio unic.

    Celebre lucrări muzicale devin parte a ambientului sonor propus de partenerii proiectului, toate, în interpretarea unor prestigioși interpreți români – înregistrări de marcă din arhiva Radio România. Printre acestea, Rapsodia română op. 11 nr. 1 de George Enescu, cu Orchestra Filarmonicii George Enescu, dirijor Sergiu Celibidache, înregistrări ale Orchestrei Naționale Radio și ale Orchestrei de Cameră Radio, având la pupitru nume ilustre de dirijori – Cristian Măcelaru, Cristian Mandeal, Horia Andrescu; înregistrări cu soliști celebri, precum pianiștii Radu Lupu și Dan Grigore, violoniștii Alexandru Tomescu și Liviu Prunaru, violonceliștii Marin Cazacu și Ștefan Cazacu, pianistul Dan Mizrahy.

    Partenerii proiectului sunt nume importante din retailul și business-ul românesc: Carrefour România, Cora România, Castelul Bran, Mobexpert, Dedeman, CRH România, Librăriile Cărturești, Librăriile Humanitas, Iulius Mall din Iași, Timișoara, Cluj și Suceava, Palas Mall Iaşi, ParkLake Shopping Center și Băneasa Shopping City din București, PwC România, Avia Motors, Timpuri Noi Square, Business Garden Bucharest. Cu sprijinul Mood Media.

    Ediția martie 2022 marchează și aniversarea a 25 ani de la înființarea Radio România Muzical, care a început să emită în 24 martie 2022. Cristina Comandașu, inițiatoarea proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, redactor șef Radio România Muzical: În vremuri tulburi, sper ca muzica clasică, în spații unde nu suntem obișnuiți să o ascultăm, să aducă ceea ce căutăm cu toții: echilibru, seninătate, momente de liniște, o pauză de la tumultul cotidian, alinare, deschidere față de aproapele nostru. Adică exact ceea ce aduce în casele celor care ascultă Radio România Muzical de 25 ani încoace. Tot ce a avut mai bun societatea ultimelor sute de ani regăsim în muzica clasică – și sper să vă bucurați de aceste momente de Valoare și Tradiție, ascultând fie și numai 5 minute, fie mai mult decât atât, zi de zi, la Radio România Muzical. Le mulțumesc partenerilor proiectului, alături de noi în ultimii 12 ani.

    Proiectul Ascultă 5 minute de muzică clasică are o istorie neîntreruptă de 12 ani în spații neconvenționale din întreaga țară. Prima ediție a avut loc în octombrie 2010 și de atunci, pe parcursul lunilor martie și octombrie, în fiecare zi, publicul a avut șansa de a descoperi sau redescoperi marile opusuri ale muzicii clasice, în spații neașteptate, audiții întâmpinate pozitiv atât de clienții, cât și de angajații partenerilor proiectului. În cadrul aceluiași proiect, de-a lungul timpului au fost organizate și concerte cu muzicieni români, care s-au bucurat de un deosebit succes de public.

    Din 2014, Ascultă 5 minute de muzică clasică este și program național în școlile din România. În ultimul an școlar, 2020-2021, la acest program au participat aproape 230.000 elevi din București și alte 31 județe din țară; proiectul se află în desfășurare și pe parcursul anului școlar 2021-2022. Elevilor le sunt propuse spre audiție, în fiecare săptămână, două lucrări muzicale însoțite de explicații legate de compozitori și interpreți.

    Mai multe informaţii despre această campanie pot fi accesate pe pagina www.romania-muzical.ro/5minute, acolo unde pot fi ascultate atât piesele propuse în spațiile neconvenționale, cât și cele propuse elevilor din școli.

    Radio România Muzical, unicul post de radio românesc dedicat muzicii clasice, poate fi ascultat în FM (97.6 și 104.8) sau live online la www.romania-muzical.ro.

  • Poziţia UE cu privire la convorbirile de pace din Afganistan

    Poziţia UE cu privire la convorbirile de pace din Afganistan

    Uniunea Europeană consideră că pacea în Afganistan poate fi obținută doar prin implicarea unor reprezentanți ai tuturor afganilor. În prezent, singurele convorbiri de pace se desfășoară între talibani și Statele Unite, fără implicarea reprezentanților guvernului de la Kabul.

    Războiul din Afghanistan este cel mai lung din istoria Statelor Unite, care au intervenit în acea țară în urmă cu 18 ani, după ce talibanii aflați la putere la vremea respectivă au refuzat să îl predea pe Usama bin Laden, lider al rețelei teroriste Al Qaida, care lansase atacul din 11 septembrie. Conflictul afghan dura, însă, de zeci de ani la momentul intervenției Statelor Unite – mai întâi sub forma războiului anti-sovietic, apoi a războiului civil dintre foștii mujahedini și, în sfârșit, a conflictului dintre talibani și Alianța Nordului. Victoria rapidă de după invazie a fost urmată de eforturi de stabilizare la care au contribuit și aliații europeni din NATO ai Statelor Unite, însă în anii care au urmat talibanii s-au regrupat, s-au consolidat și au început să controleze tot mai multe teritorii.

    Președintele afghan Așraf Ghani a anunțat că își dorește convorbiri de pace fără niciun fel de precondiții însă oferta a fost respinsă de talibani care refuză să discute cu Kabulul considerând că acesta se află sub controlul Statelor Unite. Washingtonul a acceptat discuții preliminare separate, ceea a tensionat relațiile cu guvernul afghan, a cărei poziție e sprijinită de Uniunea Europeană. Într-o recentă vizită întreprinsă în Afghanistan, șefa diplomației europene,

    Federica Mogherini, a insistat asupra faptului că procesul de pace este meritul lui Așraf Ghani și a pledat pentru negocieri purtate de afghani:

    A venit timpul pentru afghani, pentru toți afghanii, fără a exclude pe cineva, să ia în propriile mâini viitorul țării. Pentru ca procesul de pace să fie viabil este nevoie să fie îndeplinite anumite condiții – nu condiții pentru lansarea procesului de pace, ci pentru ca acesta să fie durabil. Prin aceste condiții Uniunea Europeană este alături de poporul afghan, fără să lase vreodată pe cineva în urmă. În primul rând un acord de încetare a focului acceptat de talibani și convorbiri de pace cu guvernul afghan. În al doilea rând, este nevoie de o echipă de negocieri din care să facă parte reprezentanți ai întregii societăți afghane, inclusiv femei – și vreau să insist asupra acestui punct întrucât femeile s-au arătat capabile să joace un rol esențial în negocieri de pace care au avut loc în întreaga lume; s-a demonstrat că orice acord de pace la a cărui negociere au participat și femei are cu 40% mai multe șanse să reziste în timp așa că avem nevoie de femei la masa negocierilor în interesul obținerii unor rezultate. De asemenea, aici în Afghanistan femeile reprezintă o parte semnificativă a societății și includerea lor în procesul de pace este o garanție că acesta le aparține afghanilor și este dirijat de aceștia. În al treilea rând – menținerea și întărirea realizărilor politice, economice și sociale din ultimii 18 ani, în special in ceea ce privește drepturile femeilor, fetelor, copiilor și minorităților.

    Federica Mogherini a adăugat că Uniunea Europeană este în contact și cu alți actori globali sau regionali care pot juca un rol important în procesul de pace – ONU, Federația Rusă, China, Iran, state din Asia Centrală și Pakistanul. Totodată, Bruxellesul sprijină și eforturile partenerilor săi americani, a mai afirmat șefa diplomației europene.


  • Lupta pentru pace

    Lupta pentru pace

    Pacea a fost o temă favorită a
    propagandei comuniste pentru a fi pusă în contrast cu capitalismul care ar fi
    iubit războiul. Încă în scrierile lor, teoreticienii marxism-leninismului
    afirmau că proletariatul asuprit ar fi fost pacifist, iar proprietarii
    asupritori ar fi promovat conflictul sub orice formă. Schema filosofiei
    marxiste era simplistă şi, cu toate acestea, confuză. Chiar şi atunci când
    chema la revoluţia proletară mondială pentru a schimba lumea, proletariatul
    folosea mijloacele violente pentru a lichida burghezia în scopul instaurării
    păcii eterne după ce ar fi cucerit puterea. Victoria bolşevismului din 1917 nu
    a adus pacea nici pe departe, ba dimpotrivă. Uniunea Sovietică a căutat prin
    toate mijloacele să întărâte la revolte violente şi la haos atât în vecinătatea
    ei apropiată, cât şi în întreaga lume. În realitate, şi regimul comunist iubea
    conflictul aşa cum îl iubea orice alt regim. Iar pacea nu a devenit nimic
    altceva decât o vorbă goală prin care oamenii puteau fi mai uşor păcăliţi.
    Astfel, propaganda sovietică a inventat sloganul lupta pentru pace care, dincolo
    de faptul că era o formulare aberantă, dovedea o izbitoare inadecvare la
    realitate.


    În România, lupta pentru pace a
    intrat în mentalul colectiv începând cu ocupaţia sovietică din 1944 şi a ieşit
    după căderea comunismului în 1989. În anii 1950 circula o glumă care spunea că
    vom lupta pentru pace până când nu va mai rămâne piatră pe piatră. Gluma ilustra
    lipsa de substanţă a sloganului şi era un semn că toţi aceia care îl foloseau o
    făceau pentru a obţine interese personale şi a urca în aparatul de partid. Pacea
    a fost unul dintre stâlpii de bază ai propagandei comuniste în tot timpul
    existenţei sale, în timpul regimului Ceauşescu ea atingând forme groteşti prin
    proclamarea acestuia drept erou al păcii.


    Inginerul Ştefan Bârlea a fost
    important activist comunist pentru problemele tineretului în anii 1950-1960.
    Intervievat în anul 2002 de Centrul de Istorie din Radiodifuziunea Română, el
    îşi amintea de anul 1955 şi de semnificaţiile sale. Pe plan practic, 1955
    avea câteva semnificaţii mai deosebite. Prima a fost lansarea de către patriarhul
    Iustinian a unei pastorale de care noi ştiam şi pe care o percepusem foarte
    pozitiv. În acea pastorală a fost prima manifestare, pentru că eu alta eu nu
    cunosc în afară de ce se pomenea în Biserica ortodoxă, în care se chema la o
    dezarmare nucleară. Era deja un act de participare politică a Bisericii
    ortodoxe, probabil că i s-a cerut de către regim, nu ştiu exact. E greu de
    cunoscut căile Domnului care sunt ceva mai ocolite. Totul a coincis cu o
    puternică mişcare pacifistă încurajată şi condusă de Uniunea Sovietică. Ea a
    început această mişcare pacifistă cam de prin anul 1949 şi a tot evoluat până
    s-a ajuns ca în 1955 să aibă loc Adunarea Mondială a Păcii.


    După al doilea război mondial, era
    logic ca omenirea să vrea pace. Însă Uniunea Sovietică avea alte interese şi
    promova pacea idelogică. Ştefan Bârlea spunea că sarcina sa era de a face
    manifestări publice în acest sens. Făceam mitinguri ale tineretului, aproape
    în fiecare an aveam două-trei mitinguri. În 1950, la Varşovia a avut loc al
    doilea congres pentru apărarea păcii, s-a ales un consiliu mondial şi atunci,
    între participanţii oficial anunţaţi, pe lângă delegaţiile ţărilor au intrat
    două organizaţii de tineret, Federaţia Mondială a Tineretului Democrat şi Uniunea
    Internaţională a Studenţilor. Ambele aveau organizaţii constituite în consilii,
    unul la Praga şi o reprezentanţă prin Polonia. Şi aceste organizaţii care
    reprezentau mişcarea pacifistă ca membri de drept ai Consiliului Mondial al
    Păcii cereau organizaţiilor naţionale de tineret, studenţi şi tineret, să
    organizeze manifestări ale tineretului în spiritul păcii. Şi aşa se face că am
    organizat o serie de mitinguri foarte mari aici, în Herăstrău, în Pavilionul H,
    în sala Floreasca. S-au organizat la un moment dat şi în aer liber.


    După întregul tipic, la mitinguri se
    ţineau cuvântări mobilizatoare. Ştefan Bârlea îşi aducea aminte de organizarea
    unor asemenea adunări publice. Ordinea de zi venea prin Comitetul Central
    al UTM-ului, respectiv după aceea prin Consiliul Asociaţiilor Studenţilor ca
    recomandare a Consiliilor internaţionale ale acestor organizaţii. Cuvântarea se
    ţinea fie de un reprezentant al organizaţiilor de tineret internaţionale, şi
    atunci era ceva mai mare, participa şi toată conducerea noastră, fie ţinea
    cineva local. Noi, dacă organizam în toate centrele universitare şi în toate
    oraşele, nu erau alţi conferenţiari decât cei care erau activişti ai
    organizaţiei. Maurer, de exemplu, a ţinut o cuvântare despre pace odată când
    era directorul juridic al Academiei. Propaganda care a fost pivotul principal
    al penetrării noii ideologii în ţară se îngrijea de fiecare dată să se tipărească
    nişte materiale pe baza cărora puteai să-ţi construieşti o cuvântare şi sigur
    şi oamenii şi cereau aşa ceva. Ca la orice spectacol, că era până la urma-urmei
    spectacol politic, avea regia lui care trebuia să respecte câteva puncte. Dacă,
    de exemplu, era o manifestare la care participa şi conducerea partidului, atunci
    era un regizor al spectacolului. Erau câţiva cunoscuţi cum era Hero Lupescu şi
    alţii, care conducea regia de la Operă.



    Lupta pentru pace a dispărut odată cu dispariţia
    comunismului. Un ideal precum pacea, pentru a fi atins, nu poate fi numai
    clamat. El trebuie asumat şi aplicat de toţi oamenii şi de toate regimurile
    politice.

  • Der Europarat kritisiert das neue ukrainische Bildungsgesetz

    Der Europarat kritisiert das neue ukrainische Bildungsgesetz

    Die Ukraine hat einen Fehler begangen. So lautete das Fazit des Abgeordneten Korodi Attila, vom Demokratischen Verband der Ungarn in Rumänien, Mitglied der rumänischen Delegation, in Bezug auf die Resolution der Parlamentarischen Versammlung des Europarates über das neue ukrainische Bildungsgesetz. Dazu sagte der rumänische Parlamentsabgeordnete, selbst Mitglied einer nationalen Volksminderheit, die Behörden in Kiew hätten die Stellungnahme der Venedig-Kommission erwarten, Beratungen mit den Nachbarländern führen und die europäischen Vorschriften, nämlich die Europäische Charta der Regional- oder Minderheitensprachen und das Rahmenübereinkommen zum Schutz nationaler Minderheiten, respektieren müssen, bevor sie das Bildungsgesetz annahmen. Die zwei EU-Normen definieren sehr klar den Grundsatz für den Zugang der jungen Mitglieder der nationalen Volksminderheiten zu Bildung in der Muttersprache, so Attila Korodi.



    Die Parlamentarische Versammlung des Europarates (PACE) hat am Donnerstag mit einer Stimmenmehrheit eine Resolution angenommen, die das neue Bildungsgesetz verurteilt. Das bestätigt den Antrag der rumänischen Delegation, die von weiteren fünf nationalen Delegationen unterstützt wurde, dass das neue ukrainische Bildungsgesetz im Eilverfahren diskutiert werden sollte. Mit der Resolution brachten die PACE-Abgeordneten ihre Sorge darüber zum Ausdruck, das am 27. September vom ukrainischen Präsident Petro Poroschenko unterzeichnete Gesetz beschränke das Recht nationaler Minderheiten, in ihrer Muttersprache unterrichtet zu werden. Konkret soll es im Text der Resolution heißen, das neue Gesetz gewährleiste nicht das nötige Gleichgewicht zwischen der offiziellen Sprache und den Minderheitssprachen“. Das neue Gesetz beschneide ernsthaft die Rechte, die die Minderheiten im Lande zuvor gehabt hätten. Diese Minderheiten fänden sich nun in einer Situation wieder, in der der Unterricht in ihrer eigenen Muttersprache nur an der Grundschule stattfindet. Dies fördere keinesfalls gutnachbarschaftliche Beziehungen, betonte man in der PACE.



    Die Abgeordneten riefen deshalb die ukrainische Führung auf, die Frage zu überdenken. Es wurde eine Option vorgeschlagen, wonach mindestens 60 Prozent der Unterrichtszeit auf Ukrainisch und bis zu 40 Prozent in der Minderheitssprache stattfinden soll. Laut dem ukrainischen Gesetz sollen ab dem 1. September 2018 Kinder an den Schulen der Minderheiten nur bis zur vierten Klasse hauptsächlich in ihrer Muttersprache unterrichtet werden dürfen. Danach soll die Unterrichtssprache Ukrainisch sein, die Minderheitensprachen sollen als getrenntes Fach unterrichtet werden. Ab dem 1. September 2020 soll der Unterricht komplett auf Ukrainisch stattfinden.



    Letzten Monat hatten der rumänische Außenminister Teodor Melescanu und seine Amtskollegen aus Ungarn, Bulgarien und Griechenland ein gemeinsames Schreiben unterzeichnet, in dem sie ihr Besorgnis und ihr tiefes Bedauern über das neue Bildungsgesetz in der Ukraine äußern. Der rumänische Bildungsminister, Liviu Pop, ging nach Kiew, um gegen das neue ukrainische Bildungsgesetz zu plädieren. Ebenfalls in September forderte das Bukarester Parlament einstimmig die Behörden in Kiew auf, das neue Bildungsgesetz noch einmal zu untersuchen. Die rumänischen Abgeordneten und Senatoren erklärten, sie würden die Entwicklungen in der Ukraine infolge des neuen Bildungsgesetzes mit Besorgnis und höchster Aufmerksamkeit verfolgen und machten auch einen Appell an die ukrainische Regierung, die Situation so schnell wie möglich zu lösen, und zwar durch gutgemeinte Aktionen, im Geiste der Kooperation und mit genauer Einhaltung der europäischen Standards betreffend den Schutz der nationalen Volksminderheiten. Der rumänische Staatspräsident, Klaus Iohannis, hat seinen für Oktober geplanten Staatsbesuch in Kiew auf ein noch nicht bestimmtes Datum aufgeschoben.



    Laut Politkommentatoren sei das Besorgnis der Bukarester Behörden höchst legitim, da etwa eine halbe Million Rumänen als nationale Minderheit in der benachbarten Ukraine leben, die meisten von ihnen auf den ehemaligen rumänischen Territorien, die 1940 durch ein Ultimatum von der damaligen Sowjetunion annektiert und1991 von der Ukraine als Nachfolgestaat übernommen worden waren.

  • October 12, 2017

    October 12, 2017

    GOVT RESHUFFLE – The National Executive Committee of the Social Democratic Party, the main party in the coalition in power in Romania, convenes today to discuss the government reshuffle requested by PM Mihai Tudose. During the same meeting, the relations between the government and the party are to be clarified. Over the past few days the PM has discussed the reshuffle both with President Klaus Iohannis, and with the Social Democratic leader, Liviu Dragnea. The names the most frequently mentioned in the media in relation to the reshuffle are Sevil Shhaideh, deputy PM and Minister for Regional Development, and Rovana Plumb, minister delegate for European funds, both of them members of the Social Democratic Party and prosecuted for corruption offences. The minister in charge with liaising with Parliament, Viorel Ilie, a member of the Alliance of Liberals and Democrats in Romania, the junior partner in the ruling coalition, is also in a similar situation. Other ministers with image problems may also be replaced.




    PACE – The Parliamentary Assembly of the Council of Europe is discussing in an emergency meeting in Strasbourg today Ukraines new and controversial education law. The talk, proposed by the Romanian delegation with support from 5 other national delegations, comes after Ukraine enacted a law that severely restricts access to mother tongue education for ethnic minorities in that country. Senator Titus Corlăţean, the head of the Romanian delegation and also a vice-president of PACE, told Radio Romanias correspondent in Strasbourg that he was hoping for a fair debate, able to persuade the Ukrainian authorities to amend the law. Under the new legislation, ethnic minority children will be able to study in their respective mother tongues only in kindergarten and primary schools, and then they will have to study in Ukrainian exclusively. On Wednesday, the President of Ukraine, Petro Poroshenko, promised PACE that Kiev would bring the new act in line with all the conclusions of the Venice Commission and would comply with the European Charter for regional or minority languages. Nearly half a million ethnic Romanians live in the neighbouring country, most of them in the Romanian territories annexed by the USSR in 1940, further to an ultimatum, and taken over by Ukraine as a successor state in 1991.




    AUTOMOTIVE – President Klaus Iohannis and PM Mihai Tudose took part on Thursday in the launch of the new Ford Ecosport model, at the Ford plant in Craiova, southern Romania. The head of state said that, by attending the event, he intends to convey a strong message of support for the automotive industry in Romania, which is growing increasingly competitive and has a better and better image in the European market. Since it took over the plant in 2008, Ford has invested over one billion euros in the production unit in Romania. More than 2,800 people are employed by Ford Craiova. The biggest carmaker in Romania is Automobile Dacia, based in Pitesti, in the south, taken over by the French group Renault in 1999. Over 13,500 people are working for this company, which has a turnover of over 4.3 billion euros.




    SPAIN – Spain is celebrating its National Day today, amid tensions between the separatist authorities of Catalonia and the central government in Madrid. PM Mariano Rajoy gave the regional Catalan leader Carles Puigdemont until Monday to give up plans to declare the regions independence, otherwise Catalonia would see its local autonomy suspended. Rajoy accused the Catalan government of having generated one of the most difficult times in Spains democracy and of having staged a very dangerous attack against the Constitution, the unity of Spain, the Catalan state and, most importantly, against Spains people living together.




    MOLDOVA – The European Union announced it would not grant the Republic of Moldova the remaining 28 million euros under the reform programme, intended for changes in the field of the judiciary. The Union believes the Government in Chisinau has failed to meet the conditions requested by Brussels. The EU delegation in Moldova mentions in a news release that the authorities in Moldova have shown poor commitment for reform, have not allotted enough funding and staff and, as a result, progress in terms of judicial reforms has been insufficient. Last week, PM Pavel Filip announced Moldova would no longer receive this years instalment of the 100 million euro aid programme provided by the EU. He admitted that the measure had been prompted by Chisinaus decision to change the election system for the forthcoming parliamentary elections, in such a manner as to favour the major parties.




    HANDBALL – The Romanian womens handball champions CSM Bucharest Wednesday night outplayed the Polish side Vistal Gdynia, 34-23, in an away game in Champions League Group A. This is the second win for CSM, after on Saturday night they defeated the Slovenians Krim Mercator Ljubljana, 30-18 at home. The Romanian side are next to play Nykoebing Falster Handboldklub of Denmark, on October 22. CSM Bucharest won the Champions League in 2016, when it first took part in the competition, and is one of the favourites to win this inter-club competition.


    (translated by: Ana-Maria Popescu)

  • Romania supports reforms in Moldova

    Romania supports reforms in Moldova

    Still dramatically divided between those fostering Soviet nostalgias, on the one hand, and supporters of Western values, on the other hand, the Moldovan society was bound to generate conflicting political forces. The latest elections have led to a difficult cohabitation of a pro-Russian, Socialist president, Igor Dodon, and a heterogeneous coalition Cabinet supporting European integration, headed by the Democrat Pavel Filip. Since taking office, Dodon has travelled to Russia 3 times in less than half a year. Fillip on the other hand feels a lot more comfortable in Bucharest, Brussels and Strasbourg.



    The 2014 signature of the association and free-trade agreements between the Republic of Moldova and the European Union has irritated Moscow, which banned imports from Chisinau. In turn, the countrys Western partners have difficulties tolerating the corruption in Moldova, culminating with the surreal vanishing of one billion US dollars, accounting for 15% of the countrys GDP, from the Moldovan banking system.



    For fear that their money would be swallowed into a corruption black hole, the IMF, EU and World Bank have temporarily suspended credit lines for Chisinau. At that time, Romania was the only one willing to give its neighbouring country a 150 million euro loan, with a 4 and a half years maturity and a preferential 1.45% interest rate.



    Attending the meeting of the Parliamentary Assembly of the Council of Europe on Monday, the PM of the Republic of Moldova acknowledged, in a statement for Radio Romanias correspondent in Strasbourg, the importance of Bucharests support:



    Pavel Filip: “Romanias support is very important to us and I would like to express my gratitude to our friends in Bucharest. We can see this support not only here, at the Council of Europe, but also at home, on a daily basis. When the Republic of Moldova went through its most difficult times, namely last year when our financing sources were all cut out, Romania was the one that gave us a first loan, which was necessary if we were to return to a normal course of events in Chisinau. Not to mention a lot of other forms of help that Romania gives to the Republic of Moldova, such as the refurbishing and building of hundreds of kindergartens, or the provision of school buses. But I think the most important thing for us is the constant support that Romania offers for our efforts to join the EU.



    This support is in fact a constant element of Bucharests foreign policy. Created on a part of Romanias eastern territory annexed by Stalins Moscow in 1940, the Republic of Moldova proclaimed its independence on august 27, 1991, and Romania was the first country in the world to recognise the new state. And ever since, regardless of the political affiliation of its governments, Romania has been the most steady supporter and advocate of the independence, integrity and European integration of the Republic of Moldova.

  • January 26, 2017

    January 26, 2017

    BUDGET – Romanian PM Sorin Grindeanu announced that the draft budget bill for 2017 will be finalized in Friday’s government session, and sent to Parliament for debate right away. The head of the executive said that the budget includes all the measures provided for in the governing coalition platform. The largest portion of the budget is earmarked for transportation, agriculture, health and SME incentives. A lower portion of the budget as compared to 2016 goes to energy, education, regional development, as well as the ministries of the interior and foreign affairs, the Presidency, the chambers of Parliament, and the Foreign Intelligence Service. The budget bill is structures on the supposition of an economic growth of 5.2%, and a budget deficit of 2.96% of the GDP.



    ROMANIAN INTELLIGENCE – The Romanian Intelligence Service will issue an ethical conduct code for its employees, to be published in a few days in the National Registry, as announced by intelligence chief Eduard Hellvig. He explained that the document will clarify the possible incompatibilities facing an intelligence officer. The announcement comes after the leadership of the service was called to hearings in Parliament by the expert committee. At the end of the seven hour sitting, the head of domestic intelligence said that recently his institution was the target of unprecedented attacks, but that it would not be involved in power plays.



    MOLDOVA – The President of the Republic of Moldova, pro-Russian Socialist Igor Dodon, announced he would hold a referendum on amending the Constitution, which would enhance his prerogatives, allowing him to dissolve Parliament. The press and constitutional law experts say that Dodon, who was elected in November, is attempting to put in place a dictatorial regime, and is vying for total power. According to the Moldovan Constitution, the president does not have the right to introduce a referendum to amend the Constitution. Only citizens, the government, or a third of the chamber of deputies can do so.



    BLACK CUBE – Israeli citizen Ron Weiner received a definitive conviction from the Bucharest Court of Appeals after pleading guilty in the so-called Black Cube case, being sentenced to 2 years and 8 months in prison. He was convicted for harassing in March 2016 the head of the National Anti-Corruption Directorate, Laura Codruta Kovesi. In November 2016, another Israeli citizen involved in this case, David Geclowicz, got the same sentence, which got suspended. A third Israeli citizen involved in the case, Yossi Barkstein, managed to flee Romania, with an arrest warrant issued.



    PACE – Romanian Social Democratic Senator Titus Corlatean, former Minister of Foreign Affairs, was elected for a new term as head of the Middle East subcommittee of the Parliamentary Assembly of the Council of Europe. The session was attended by Israeli and Palestinian delegations. According to the Senate in Bucharest, the participants stressed the need to continue the Israeli-Palestinian peace process, as well as the threat of international terrorism.



    MIGRATION- Romanian police, under the coordination of organized crime prosecutors, are carrying out raids at the houses of suspected human traffickers, a communiqué issued by the Romanian police says. The operation is being run in several Romanian counties, as well as the capital Bucharest. The investigation shows that between August and December last year, a criminal group specializing in the illegal transport of migrants on the Turkey-Romania-Hungary route brought to Romania over 100 illegal migrants from Syria, Turkey, Afghanistan and Morocco. Their final destination was Germany. Five transports of migrants have been discovered, and in one situation 42 people, included 18 minors, were hiding in a tanker. We recall that in the past months, the Romanian border police have been confronted with numerous illegal border crossing attempts at the countrys southern and western borders.



  • Fotbal şi pace

    Fotbal şi pace

    Din păcate, întrecerile de fotbal nu se desfăşoară în lumina principiului
    olimpic, cel care cere ca atunci când se întrec atleţii, războiul să se
    oprească. Războiul nu se mai opreşte nici în timpul jocurilor olimpice iar
    fotbalul a încins mereu spiritele sau a dus chiar la război. Fotbalul a creat
    pasiuni ce au depăşit de multe ori nivelul normal sau pe cel al distracţiei.
    Confruntarea din teren, care trebuie să fie eminamente sportivă, este preluată
    în tribune şi în afara lor sub forme violente, tragice uneori. Dincolo de
    aceste pasiuni, există o încărcătură politică a acestor mari evenimente, unde
    se flutură steaguri şi echipa se confundă cu ţara.

    În Franţa a început
    campionatul European de Fotbal, chiar cu meciul de la Paris dintre ţara gazdă
    şi România. Atmosfera este tensionată, oraşul-luminilor, pe care nu doar
    românii îl venerează, fiind lovit, în noiembrie trecut, de demenţa războiului
    teroriştilor împotriva oamenilor. Suspiciunea s-a strecurat în tot ce, înainte,
    era joie de vivre la Paris. Acum, şi după atentatul de la aeroportul de
    la Bruxelles, oricine poate fi o ameninţare, un om transformat în maşină de
    ucis care nu dă doi bani pe viaţă, nici pe a lui, nici pe a semenilor săi. Este
    o filosofie străină vieţii pariziene, străină civilizaţiei umane, în general,
    care promovează viaţa şi spiritul.

    Situaţia actuală, în care se desfăşoară
    Campionatul european de fotbal din Franţa,
    este complexă şi inedită. Această competiţie s-a desfăşurat pentru prima
    dată în 1960, tot în Franţa, şi se numea Trofeul Naţiunilor Europene. În ciuda
    numelui, prima finală a fost jucată de URSS şi Iugoslavia, două state federale
    care nu mai există în prezent, de fapt de un sfert de secol. Atunci a câştigat
    echipa sovietică, dar 4 ani mai târziu, la a ll-a ediţie a competiţiei, URSS a
    pierdut în faţa gazdei, Spania franchistă. URSS repetă eşecul de două ori, în
    faţa Germaniei şi a Olandei, apoi dispare şi din fotbal şi de pe hartă. La fel
    Iugoslavia, mai pierde o finală, în faţa Italiei, iar în anii 90 se
    dezintegrează ca stat. În 1992, respingerea Iugoslaviei, calificate la
    campionatul european din Suedia, lasă locul Danemarcei care, până la urmă,
    câştigă respectivul campionat european. În 1976, Iugoslavia găzduieşte
    Campionatul european de fotbal, aflat la a V-a sa ediţie, iar finala este
    cântigată de Cehoslovacia, ţară care, de asemenea, s-a împărţit în 2 state, la
    începutul lui 1993.

    Până acum, România a participat doar la alte 3 Campionate
    europene şi cea mai bună performanţă este calificarea în sferturi, în 2000.
    Atunci, campionatul european se desfăşura pentru prima dată în 2 ţări, Olanda
    şi Belgia. Ultima ediţie dinaintea celei din Franţa, cea din 2012, s-a
    desfăşurat şi ea în 2 ţări, Polonia şi Ucraina. Era deja un semn de orientare
    vestică a fostei republici sovietice care acum este răvăşită de un război civil
    şi cu o parte a teritoriului, Crimeea, amputată, luată de Rusia, colega de
    lagăr sovietic a Ucrainei. Aşadar, nu putem vorbi de o istorie îndelungată a
    Campionatului European de Fotbal dar în ea vedem frământările Bătrânului
    Continent din ultima jumătate de secol, cea mai dezvoltată parte a întregului
    glob pământesc. Titlul original al competiţiei, Trofeul Naţiunilor Europene,
    reprezintă o serioasă influenţă anglo-saxonă şi face apel la ideea de naţiune
    şi stat-naţiune dar nu are nicio problemă să promoveze o interpretare a
    termenului european mai generoasă decât o făceau Comunităţile Economice de
    atunci. Astfel, naţiuni europene erau şi ţările din Estul comunist, URSS-ul
    însuşi, care a avut un parcurs ambiţios, în vremurile de impunere şi ca putere
    fotbalistică.

    Acum, pericolele se numesc asimetrice şi problemele sunt mai
    complexe, necunoscute, practic nu ai cu cine să le negociezi. Aflată în stare
    de război cu terorismul, Franţa organizează pentru a treia oară Campionatul
    european de fotbal şi vrea ca bucuria acestui sport excepţional să fie
    deosebită, àla francaise!