Radio România Internațional

Tag: PACE

  • January 5, 2016

    January 5, 2016

    Although temperatures are slightly increasing, the weather remains very cold for this time of the year in Romania. Snowfalls are still reported in the south-east and north-west. The highs range between minus 8 and 5 degrees Celsius, with a minus 6 degree reading in Bucharest at noon. Over the past few days, 3 people died because of the biting cold, and 42 others have been rescued by the authorities. Road, railway and air transport is disrupted by the snow and wind.



    Bulgaria, Romanias southern neighbour, announced a code yellow alert against snow, black ice and strong wind, valid today in several parts of the country, the Romanian Foreign Ministry announced. Romanian citizens who travel or intend to travel to Bulgaria are urged to have their vehicles properly equipped and to check the latest news in this respect. The Foreign Ministry previously warned Romanian tourists that a similar alert was in place in Bosnia-Herzegovina.



    The importance of guaranteeing the freedom of the press is vital to any democratic country, particularly in a EU member state, said the Liberal Deputy Ionuţ Stroe, the head of Romanias delegation to the Parliamentary Assembly of the Council of Europe. In a statement to Radio Romania, he described as disquieting the fact that a law drafted by the new Conservative power in Poland, under which the directors of the public radio and television stations are to be appointed by the finance minister, was passed by the Parliament in Warsaw without public debate. On Monday, 4 international media freedom watchdogs filed a complaint in this respect with the Council of Europe. They criticise the law as threatening the independence of public media. The authors of the protest urge the Polish Conservative party “Law and Justice to immediately scrap this law, which is pending for promulgation by President Andrzej Duda, from the same party.



    Copenhagen announced temporary controls on its German border, shortly after Sweden had taken similar measures at its border with Denmark. The Danish PM Lars Lokke Rasmussen warned that unless the EU manages to protect its borders, several countries will have to tighten security checks. He explained that, following the restrictions imposed by Sweden, Denmark might be faced with a large number of illegal immigrants. In turn, the Swedish authorities claim that they are trying to reduce the number of refugees reaching their country. Last year, 160,000 people applied for asylum in Sweden, the largest number in Europe after Germany. Denmark and Sweden are the last states to introduce border checks in the Schengen zone. In September 2015, Germany introduced controls on its Austrian border, and last week Norway, which is not an EU member but is part of the visa-free area, announced that travelers without a visa would be denied access to the country.



    The leaders of the Moldovan pro-Western Liberal and Democratic parties, announced they would hold new talks in order to form a new parliamentary majority and a new government. The announcement comes after on Monday the prime minister designate, Ion Sturza, failed to get the votes of a sufficient number of MPs in the Moldovan Parliament, more than half of whose members were absent from the session. The Parliament Speaker, Adrian Candu, said that the vote is failed according to the Constitutional Court rules, and the head of state Nicolae Timofti is now to nominate a new candidate for the PM seat. Should the new attempt fail as well, Timofti must dissolve the Parliament and announce early elections. The previous cabinet, headed by the Liberal-Democrat Valeriu Streleţ, was dismissed on October 29, following a no-confidence motion tabled by the pro-Russian Communists and Socialists, but backed by the Democratic Party as well.



    The UN Security Council strongly criticized the attack on the Saudi Embassy in Tehran, and Saudi Arabia suspended diplomatic ties with Iran after its embassy in Tehran was stormed and set alight by violent protesters, disgruntled with the execution of Shia Muslim cleric Nimr Baaqer al-Nimr by Riyadh. As tensions between Saudi Arabia and Iran escalate, Russia expressed willingness to host negotiations between the two foreign ministers. In turn, the EU and USA call for calm following the row between Sunni Saudi Arabia and Shia Iran.



    The Romanian tennis player Simona Halep, number 2 in the world, has withdrawn from the Brisbane tournament in Australia, having nearly 900,000 US dollars in prize money, and so did the current trophy holder, no. 4 WTA Maria Sharapova of Russia. Simona said that, in spite of the problem with her left leg, she would take part in the Sydney tournament next week. Two other Romanian players, Andreea Mitu and Patricia Maria Ţig, have qualified in the doubles quarter-finals of the Shenzhen tournament in China, which has 500,000 US dollars in prize money. In the first round, they defeated Zarina Dias / Ling Zhang (Kazakhstan/China), 6-2, 6-4.

  • Siria – un conflict departe de a se stinge

    Siria – un conflict departe de a se stinge

    Peste
    250.000 de morţi şi aproximativ 12 milioane de persoane care au părăsit ţara -
    este bilanţul, provizoriu încă, al situaţiei din Siria. Una din ce în ce mai
    complicată, cu impact asupra securităţii regionale şi europene. Zonă de război
    pentru rebelii care se opun regimului de la Damasc – precum fundamentaliştii
    din Statul Islamic sau Al-Qaeda, dar şi fracţiunile moderate – şi forţele
    loiale lui Bashar al-Assad, Siria, ca
    teatru de operaţiuni militare, s-a complicat din momentul în care Moscova a
    răspuns solicitării liderului sirian de a efectua bombardamente în sprijinul
    său.

    Actor important în conflict, Washingtonul îi susţine pe rebelii care se
    opun lui Bashar al-Assad, având însă un duşman comun cu regimul de la Damasc -
    jihadiştii din autoproclamatul Stat Islamic şi miliţiile Al-Qaeda din zonă. În
    pofida divergenţelor de opinie, Moscova şi Washingtonul au reuşit totuşi să
    ajungă la un acord privind evitarea unor incidente nedorite între părţi pe
    frontul sirian.

    Corespondentul Radio România la Moscova, Alexandru Beleavschi,
    explică situaţia: Documentul se numeşte . Viceministrul rus al apărării, Anatoli Antonov, a declarat că el
    reglementează acţiunile aparatelor cu şi fără pilot, deci şi a dronelor în
    spaţiul sirian, şi conţine un fel de reguli şi restricţii care au ca scop prevenirea
    incidentelor între aviaţia rusă şi cea americană. Ministerul rus al apărării
    subliniază că regulile stipulate în acest memorandum se extind şi asupra
    piloţilor din alte ţări decât Statele Unite, care fac parte din coaliţia
    anti-ISIS. Ministerul rus al Apărării afirmă, în acelaşi timp, că dacă Rusia se
    află în Siria în mod legal, la invitaţia conducerii de acolo, coaliţia condusă
    de Statele Unite, nu.

    Operaţiunea militară a Rusiei în Siria
    a crescut în intensitate după declanşarea ofensivei terestre a armatei siriene.
    Potrivit ministerului rus al Apărării, aviaţia rusă a distrus sute de obiective
    ale ISIS şi ale altor organizaţii teroriste în rândurile cărora se
    înregistrează derute şi chiar dezertări. Rezultatele la sol ale armatei siriene
    sunt, însă, modeste în oraşe, unde aviaţia rusă nu acţionează, islamiştii
    dispunând de poziţii bine întărite şi de reţele foarte dezvoltate de
    comunicaţii subterane.

    Cum este privită la Washington situaţia din Siria? Corespondentul Radio România în SUA,
    Doina Saiciuc: Administraţia americană încearcă să relanseze
    convorbirile de pace pentru Siria cu Rusia, Turcia, Arabia Saudită şi în mod
    potenţial chiar cu Iranul, convorbiri care să conducă la încetarea luptelor
    între armata preşedintelui Assad şi forţele moderate de opoziţie şi care să
    permită tuturor părţilor să se concentreze asupra înfrângerii militanţilor
    Statului Islamic. La Departamentul de Stat, purtătorul de cuvânt John Kirby a
    insistat că memorandumul de înţelegere dintre Departamentul American al
    Apărării şi Ministerul Rus al Apărării privind regulile de navigaţie în
    siguranţă în spaţiul aerian sirian a piloţilor coaliţiei nu schimbă obiectivul
    SUA privind o tranziţie politică în Siria, adică plecarea de la putere a
    preşedintelui Assad.

    Dacă vă uitaţi la ţintele pe care Rusia continuă să
    le lovească şi la sprijinul pe care îl acordă regimului sirian pe teren nu
    puteţi ajunge decât la concluzia că Rusia intenţionează să susţină regimul
    Assad, ceea ce nu va face altceva decât să exacerbeze conflictul, să inflameze
    tensiunile sectare şi să conducă mai mult extremism acolo şi în alte părţi ale
    regiunii. Vreau să spun fără niciun echivoc, semnarea memorandumului important
    pentru siguranţa piloţilor nu face nimic pentru a calma îngrijorările noastre privind
    activităţile militare ruseşti în Siria    , a mai spus John Kirby.

    Casa Albă a
    criticat, pe de altă parte, Rusia după rara vizită, din această săptămână, a
    preşedintelui sirian Bashar al-Assad, la Moscova, pentru a se întâlni cu
    preşedintele Vladimir Putin.

    Noi vedem primirea cu covorul roşu a lui Assad,
    care a folosit arme chimice împotriva propriului popor, în contradicţie cu
    scopul declarat de ruşi pentru o tranziţie politică în Siria    , a afirmat
    purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Eric Schultz.

    Bucureştiul consideră că
    pacea în Siria poate fi restabilită doar prin dialog. Preşedintele Klaus
    Iohannis: Faptul că în ultima vreme Rusia s-a angajat militar în
    Siria, nu ajută la soluţionarea crizei, după părerea noastră, ci complică
    situaţia. Singura cale de ieşire din această criză este calea negocierii.
    Acesta este punctul de vedere oficial al României şi acest punct de vedere îl
    facem cunoscut peste tot. Nu este un punct de vedere simplu teoretic. România
    este printre puţinele ţări care mai are personal la Ambasada din Damasc. Nu
    suntem unul din marii actori, însă prin faptul că suntem acolo putem fi
    facilitatori în discuţii care pot duce spre pace în zonă.

    Intervenţia
    Rusiei în Siria este văzută de unii analişti drept o încercare a Moscovei de a
    modifica peisajul strategic al Orientului Mijlociu, Vladimir Putin profitând de
    o reacţie slabă a administraţiei americane pentru a restaura rolul pe care
    Rusia l-a pierdut în Orientul Mijlociu în anii ’70.

  • Război sau pace?

    Război sau pace?

    La 28 iulie 1914, Austro-Ungaria ataca Serbia şi declanşa, astfel, primul război mondial. Nu era nicio surpriză, atacul a fost precedat de un ultimatum şi se producea la exact o lună de la asasinarea, la 28 iunie 1914, a prinţului moştenitor al Imperiului austro-ungar. A urmat un adevărat tir de declaraţii de război, aruncate de o parte şi alta de ţări care nu aveau nimic de a face cu asasinatul de la Sarajevo, cu Serbia sau Austro-Ungaria. Aroganţa militaristă, lupta pentru hegemonie şi interesele personale au dus la un război extins în toată lumea, cu zeci de milioane de morţi, răniţi şi dispăruţi. Din discuţiile despre acest război lipsesc raportările la motivele declanşării războiului iar la sfârşit, în 1918, puţini îşi mai aminteau de ce a început.



    Oricum, după război, lumea avea să arate complet altfel. Mai multe imperii, printre care şi Austro-Ungaria, au trecut definitiv în istorie, democraţia a început să lucreze serios, mai ales în Europa. În ianuarie 1918, ultimul an al războiului, preşedinte Wodrow Wilson a ţinut un discurs emblematic pentru poziţia SUA, care intraseră în război în 1917, evident, alături de Marea Britanie, Franţa şi ceilalţi aliaţi inclusiv România. Contururile trasate atunci de liderul american se regăsesc în evoluţia ulterioară a societăţii internaţionale. Imperiul ţarist s-a transformat în Uniunea Sovietică, printr-un uriaş complot comunist, iar Germania kaiserului a ajuns o republică stăpânită de gânduri de revanşă, fiind la baza noului război mondial, izbucnit 2 decenii mai târziu. Secolul scurs de când imperiile europene au incendiile omenirea a fost cel mai intens din istoria sa.



    Evenimentele organizate pentru a evoca momentele de acum o sută de ani ne arată o lume încă în secolul al XlX-lea, cu mentalităţi învechite dar în care progresul tehnico-ştiinţific era evident şi începea să îşi spună cuvântul. De altfel, se poate spune că tocmai evoluţia tehnică, puţin înţeleasă liderilor statelor de atunci, a dus la amploarea cunoscută de primul război mondial. Şi tot dezvoltarea tehnologică şi cuceririle ştiinţifice au dat evoluţia omenirii din acest secol recent, care o fac să semene tot mai mult cu fanteziile unor visători din secolele trecute.



    În 1914, automobilele de abia apăruseră şi aveau încă roţi de lemn iar avioanele făceau primele zboruri dar foarte rapid, deşi românul Traian Vuia făcuse prima ridicare de la sol a omului, cu mijloace proprii de bord, doar în 1906. De atunci, omul a ajuns în spaţiul extraterestru, stăpâneşte spaţii vaste pe pământ sau sub pământ şi sub ape dar şi pe cele profunde, atomice, din interiorul materiei sau chiar din interiorul fiinţei umane. Pentru prima dată în istoria sa, societatea umană este una globală, bazată pe cunoaştere şi comunicare pe întreaga suprafaţă a Terrei.



    Harta politică a Europei stabilită după primul război mondial se menţine şi astăzi, cu foarte mici modificări. Evoluţia cea mai importantă petrecută pe Vechiul Continent este tocmai unificarea Europei care, ne spune istoria, a generat şi primul şi al doilea război mondial. O utopie până atunci, ideea europeană s-a impus funcţional după al doilea război, fiind una dintre puţinele lecţii învăţate de politicieni şi liderii naţionali ai Europei. Secolul scurs de la declanşarea primului război mondial sau cele 3 sferturi de secol de la declansarea oficială a celui de al doilea război mondial, care se vor împlini la 1 septembrie, nu arată, însă, că omenirea ar fi învăţat lecţia păcii şi a războiului din aceste cumplite conflagraţii prin care a trecut. Fără a atinge dimensiunile mondiale ale celor 2 conflagraţii, războaiele au răscolit fără încetare omenirea, producând, chiar în aceste zile, morţi, răniţi şi multă suferinţă.

  • Ucraina şi Europa

    Ucraina şi Europa

    Rusia trebuie să sprijine planul propus de preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, pentru soluţionarea crizei ucrainene şi să facă uz de influenţa sa asupra separatiştilor din sud-estul acestei ţări, se menţionează într-un comunicat, după şedinţa de luni a Consiliului UE la nivelul miniştrilor de externe. Documentul mai cuprinde un apel la adresa Moscovei de a continua retragerea trupelor sale de la graniţă.



    Statele Uniunii reafirmă, totodată, că sunt gata să introducă sancţiuni suplimentare şi cer Rusiei să-şi folosească influenţa pentru eliberarea observatorilor OSCE aflaţi, încă, în mâinile rebelilor. Amintim că, săptămâna trecută, Poroşenko a ordonat încetarea focului în regiunea Donbass, pana la 27 iunie. Ordinul este parte a unui plan de soluţionare a conflictului din sud-estul Ucrainei, care include negocieri, crearea unei zone-tampon de zece kilometri la frontiera ruso-ucraineană şi un culoar pentru mercenarii ruşi, care să le permită să treacă în Rusia, după depunerea armelor. Liderii separatiştilor au declarat că vor respecta acest armistiţiu temporar.



    Corespondentul Radio România la Moscova transmite că au avut loc, deja, consultari ruso-ucrainene sub egida OSCE, premergătoare negocierilor propriu zise. Ele sunt condiţionate de separatişti de retragerea formaţiunilor paramilitare ucrainene, a Gărzii Naţionale şi a trupelor regulate şi de compensaţii din partea Kievului pentru familiile celor ucişi sau răniţi în cursul operaţiunilor militare. Rebelii mai cer amnistierea tuturor participanţilor la mişcarea de insurgenţă şi convenirea între preşedintele ucrainean şi reprezentanţii celor două autoproclamate republici a unui proiect de act constituţional care să stabilească statutul acestora.



    În viziunea separatiştilor, documentul s-ar putea referi la un statut de federaţie, de confederaţie sau la un alt statut special al celor două regiuni în componenţa Ucrainei, condiţie pe care Kievul a respins-o, până acum, categoric. Pe de alta parte, preşedintele SUA, Barack Obama, l-a avertizat, luni, pe omologul său rus, Vladimir Putin, că va introduce noi sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse, dacă Moscova nu va pune capăt agresiunii în Ucraina, în special pătrunderii de arme ruseşti şi sprijinirii teroriştilor.



    Anterior, ministrul britanic de externe, William Hague, a declarat că, în opinia sa, planul de pace al preşedintelui ucrainean, Petro Poroşenko, este “puternic şi foarte bun” şi speră că “toată lumea, inclusiv Rusia, va lucra asupra lui”. Cu toate acestea, el a avertizat că, dacă până vineri, Moscova nu va lua măsuri reale pentru a sprijini planul de pace al lui Poroşenko, UE va fi gata să impună Kremlinului noi sancţiuni.