Tag: Pactul Ecologic European

  • Studii de impact pentru strategiile noului Pact Ecologic European

    Studii de impact pentru strategiile noului Pact Ecologic European

    Eurodeputata Carmen Avram,
    din Grupul Socialiștilor și Democraților şi membră a
    Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European AGRI din
    Parlamentul European, i-a adresat recent o interpelare Comisarului European
    pentru Agricultură Janusz
    Wojciechowski, prin care îi solicită detalii cu privire la studiile de
    impact pe cele două strategii fundamentale ale noului Pact Ecologic European:
    Biodiversitate şi De la fermă la furculiţă.


    Am invitat-o pe eurodeputata Carmen
    Avram să ne explice de ce sunt necesare alte studii de impact:

    Studiile de impact sunt foarte necesare pentru orice schimbare care
    apare la nivel naţional, european, mondial dacă este cazul. Ar fi trebuit să avem
    studii de impact înainte de fi decise atât Politica Agricolă Comună, cât mai
    ales strategiile care vor produce schimbări majore în modul în care se face
    agricultură. La fiecare întâlnire cu membri ai Comisiei Europene, cu comisarul
    pentru agricultură, am întrebat dacă există studii de impact şi ce arată ele.
    Dacă nu există, când se vor face ele pentru că noi deja lucram la acele strategii,
    ţineam legătura în permanenţă cu fermierii din ţară şi chiar cu fermieri
    europeni şi cu asociaţii europene, aveam nişte informaţii de acolo cum că
    lucrurile s-ar putea să decurgă neaşteptat faţă de optimismul Comisiei
    Europene, dar aveam nevoie de nişte studii făcute de experţi. Ori, ceea ce
    descoperim acum, foarte târziu, este că este posibil să avem un impact negativ
    odată cu aplicare acestor strategii pentru Biodiversitate, De la fermă la
    furculiţă şi alte prevederi care apar în noua Politică Agricolă Comună.


    Interpelarea eurodeputatei Carmen Avram vine în contextul în
    care au apărut informații potrivit cărora există un studiu care evalua impactul
    strategiilor asupra agriculturii, definitivat în urmă cu un an, dar pe care
    Comisia Europeană nu l-ar fi făcut public. Asta, deși negocierile privind noua Politică Agricolă
    Comună erau în plină desfășurare la acel moment:

    Nu este neapărat un studiu de impact, dar analizează impactul pe care
    strategiile Biodiversitate şi De la fermă la furculiţă le vor avea asupra
    agriculturii europene. Şi el este îngrijorător pentru că în el se arată că
    experţii au tras concluzia că, în cel mai bun scenariu, după implementarea tuturor
    acestor obiective de mediu, Uniunea Europeană, pe de o parte, ar reuşi să scadă
    emisiile de gaze cu efect de seră cu doar 28,4%, sub ţinta de 50% şi apoi de
    100% pe care şi-ar dori-o Comisia Europeană. Şi mai mult, că această reducere
    la nivel european ar provoca o creştere cu 14% a gazelor cu efect de seră în
    afara Uniunii Europene. Deci practic noi am exporta poluarea în afara Uniunii
    Europene. Apoi, mai există studii făcute de cercetători de la diverse
    universităţi europene cu profil agricol, la comanda unor organizaţii de
    fermieri şi care au ajuns la concluzia că, odată cu ţintele care sunt propuse
    în aceste strategii şi anume de reducere la jumătate a pesticidelor, a
    fertilizatorilor, a antibioticelor, precum şi cu obiectivul de creştere a agriculturii
    organice cu până la 25%, producţia europeană de hrană va scădea dramatic. De exemplu,
    aceşti experţi estimează că Uniunea Europeană va înregistra o scădere cu 20% a
    producţiei de carne de vită, cu peste 6% a producţiei de lapte, cu peste 20% a
    producţiei de cereale.


    Conform
    eurodeputatei Carmen Avram, nici pentru România estimările nu sunt optimiste: În cazul specific al României, există nişte scenarii făcute de un alt
    studiu care nu a fost încă publicat, dar pe care l-am consultat şi pot să vă
    spun, în premieră, că există aceste scenarii, după cum urmează! În scenariul 1,
    se ia în calcul doar reducerea cu 50% a pesticidelor, România va înregistra o
    scădere de 7% a producţiei de cereale şi de 4% la porumb. În scenariul 2, dacă
    reducem cu 50% pierderea nutrienţilor din sol, România va înregistra o scădere
    de 20% la cereale şi tot de 20% la porumb. În alt scenariu, o evaluare a
    impactului cumulativ, deci reducerea pesticidelor, sechestrarea nutrienţilor şi
    reducerea cu 10% a suprafeţei arabile, adică toate prevederile care apar în
    aceste strategii, deci dacă le cumulăm pe toate acestea, înregistrăm cele mai
    mari pierderi, până la 29% producţia de cereale şi 24% producţia de grâu.



  • Coal must go on?

    Coal must go on?

    Schimbările climatice reprezintă una dintre principalele provocări cu care se confruntă astazi civilizaţia umană. Oamenii de ştiinţă au căzut de acord că emisiile masive de dioxid de carbon generate de activitatea umană reprezintă o cauză majoră a acestor schimbări şi că ceva trebuie făcut până nu este prea târziu.



    Liderii lumii — sau, mă rog, majoritatea lor — au preluat cauza, după ani şi ani de dezbateri, şi au pus bazele unor politici de natură să reducă emisiile de CO2. Uniunea Europeană, de pildă, a adoptat aşa-numitul Pact Ecologic European, sau Green Deal, iar obiectivul principal este ca, până în 2050, Comunitatea Europeană să devină neutră din punctul de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră.



    Au fost puse la punct programe şi strategii care vizează mai toate domeniile, mai cu seamă cel energetic. Sursele poluante de energie, precum cărbunele, de pildă, ar trebui să devină istorie.



    Îngrijorările privind securitatea energetică a europenilor vin pe fondul unei situaţii în care în care resurse interne majore, precum cele de cărbune, de pildă, sunt “trecute în rezervă” din cauza emisiei de gaze cu efect de seră pe care o presupune exploatarea acestora. Tendinţa de închidere a minelor de cărbune are ca orizont deceniul următor, după anul 2030 urmând să consemnăm renunţarea completă la exploatarea energetică a zăcămintelor carbonifere în Uniunea Europeană. Acestea rămân totuşi o resursă considerabilă şi nu puţine sunt vocile care pun în discuţie renunţarea definitivă la cărbune.



    Despre politicile europene în domeniu ne vorbesc invitaţii noştri, profesorul Ionuţ Purica, expert în energie, şi Dumitru Fornea, secretar general al Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian, membru al Comitetului Economic şi Social European, raportor al Comitetului pe teme de tranziţie energetică.




  • Implementarea Regulamentului privind Fondul Tranziției Juste în România

    Implementarea Regulamentului privind Fondul Tranziției Juste în România

    Fondul Tranziției Juste este un instrument creat special pentru a ajuta
    regiunile europene care au cea mai mare nevoie de finanțare în tranziția spre o
    economie verde. Este vorba de acele regiuni unde este nevoie să facem cele mai
    mari investiții pentru a ajunge la o economie neutră din punct de vedere al
    emisiilor de carbon, așa cum este prevăzut în Pactul Ecologic European.


    Vestea bună pentru România este că țara noastră va fi unul dintre marii
    beneficiari ai acestui instrument: 1,95 de miliarde de euro, adică 11% din bugetul
    total de 17,5 miliarde de euro, finanțare europeană nerambursabilă.

    Despre mecanismul de implementarea al acestui instrument, în România, aflăm de la eurodeputatul Siegfried
    Mureșan, raportor privind avizul Comisiei pentru bugete din Parlamentul
    European asupra Fondului Tranziției Juste:

    Scopul acestui fond este să fie ajutaţi toţi oamenii şi toate
    întreprinderile care în tranziţia spre o economie verde vor trebui să se
    adapteze, să se ajusteze. Cu aceşti bani vrem să dezvoltăm economic judeţele
    miniere din România, de aceea banii vor merge în primul rând spre IMM-uri, spre
    antreprenori care vor lansa noi afaceri şi vor crea locuri de muncă, acolo în zonă.

    Banii vor fi folosiţi, de asemenea, pentru îmbunătăţirea infrastructurii,
    pentru a atrage noi investitori, pentru recalificarea personalului, dar conform
    nevoilor foarte clare ale economiei reale, nu cum s-a făcut până acum. Deci,
    avem acum mai multe fonduri europene decât oricând pentru zonele miniere şi
    scopul este să îi investim în dezvoltare economică pentru a crea locuri de muncă stabile, bine plătite, în
    domenii de viitor, inclusive în domeniile legate de energie regenerabilă.

    În
    special sectorul privat este foarte interest de aceste fonduri şi este o veste
    bună, fiindcă locurile de muncă nu pot fi create decât în sectorul privat, nu
    putem fi cu toţii funcţionari la stat. Pentru ca oamenilor să le meargă mai
    bine în aceste zone, pe termen lung, e nevoie de noi investiţii, noi companii,
    IMM-uri şi investiţii atrase din alte zone ale ţării. Sectorul privat s-a
    mobilizat bine şi sunt exact cei care trebuie să se mobilizeze. Cei care doresc
    să absoarbă nfonduri europene din acest Fond al Tranziției Juste trebuie să se
    bazeze pe energie verde, pe noi tehnologii şi să contribuie la reducerea emisiilor de bioxid de
    carbon, reducerea consumului de energie, îmbunătăţirea eficienţei energetice şi
    combaterea schimbărilor de climă.


  • „Europa în haină 9” – Ziua Europei online alături de Europe Direct București

    „Europa în haină 9” – Ziua Europei online alături de Europe Direct București

    Duminică, 9 mai 2021, cu ocazia
    celebrării Zilei Europei, Europe Direct București, din cadrul Institutului
    European din România, a organizat evenimentul online intitulat Europa în haină
    9. Evenimentul a fost compus dintr-o serie de postări pe canalele de social
    media, postări care au inclus difuzarea Imnului Uniunii Europene Odă Bucuriei,
    în interpretarea corului de copii ai Școlii Europene, din cadrul Programului
    Național Cantus Mundi, difuzarea unui quiz zglobiu pe platforma Kahoot.it, prin
    care participanții și-au testat cunoștințele de cultură generală despre UE etc.


    Tema centrală a evenimentului a fost
    pactul Ecologic European, una dintre prioritățile Comisiei Europene, fapt
    pentru care am lansat o provocare elevilor de la căteva școli din București și
    Ilfov de a confecționa obiecte vestimentare din materiale reciclabile, cu
    scopul de a promova reducerea deșeurilor prin reciclarea responsabilă. Deosebit
    de creativi, copiii au confecționat și au purtat respectivele vestimentații,
    adresând totodată un mesaj către semenii lor, prin care i-au îndemnat la
    protejarea naturii și la construirea unui viitor verde în Europa.




    Articolul complet poate fi accesat pe
    site-ul Europe Direct
    București


    Loredana Licuța, coordonator Europe
    Direct București

  • Simularea procesului decizional din cadrul UE: „EP Days in Stara Zagora”

    Simularea procesului decizional din cadrul UE: „EP Days in Stara Zagora”

    La data de 14 decembrie a avut loc al doilea eveniment online de simulare a
    procesului decizional din cadrul Parlamentului European. De această dată,
    gazdele au fost colegii noștri de la Centrul Europe Direct din Stara Zagora,
    Bulgaria. Evenimentul, care s-a desfășurat prin intermediul platformei Meet, a
    avut ca temă Pactul Ecologic European.


    Participanții au fost elevi de liceu de la Colegiul Național Sf. Sava și
    Colegiul Național Spiru Haret din București, precum și elevi de la Liceul
    Antim I, dar și de la Școala de Limbi Străine Romain Rolland din Stara
    Zagora, Bulgaria.


    Evenimentul a fost moderat de Konstantin Stoyanov, coordonatorul Centrului
    Europe Direct Stara Zagora. Invitatul de onoare a fost dl Boyko Blagoev, Șeful
    departamentului Comunicare al Reprezentanței Comisiei Europene în Bulgaria.


    Elevii au fost distribuiți în 6 camere de discuții, reprezentând cele 6 grupuri
    politice europene pe care au ales să le reprezinte: ECR, EPP, Greens, ID, Renew
    Europe și S&D.


    În urma dezbaterilor, liderii grupurilor politice au luat cuvântul și au
    prezentat principalele provocări și posibilele soluții la problemele legate de
    atingerea neutralității climatice. Aceștia au ajuns la un consens cu privire la
    necesitatea implementării unor surse de energie verde eficiente accesibile ca preț.


    Dorim să le mulțumim atât colegilor noștri din Stara Zagora cât și elevilor
    și cadrelor didactice pentru această colaborare fructuoasă!


    Pentru mai multe detalii, vă rugăm accesați site-ul Europe Direct București.


    (Loredana Licuța, coordonator Centrul Europe Direct
    București)

  • Planul de investiții al Pactului Ecologic European

    Planul de investiții al Pactului Ecologic European

    Schimbările climatice și periclitarea mediului sunt o amenințare reală
    pentru Europa și pentru întreaga lume. Pentru a găsi cele mai bune soluții la
    această situație, Europa are nevoie de o nouă strategie care să transforme
    comunitatea europeană într-o economie modernă, competitivă și eficientă din
    punctul de vedere al utilizării resurselor.

    Preocuparea pentru acest lucru se
    reflectă și în acțiunile coraportorului Siegfried Mureșan,
    deputat din partea Partidului Popular European:

    Finanțarea Pactului
    Ecologic European este un raport la care eu lucrez de la începutul acestui an,
    în calitate de coraportor al Parlamentului European. Și acesta este cadrul care
    va defini alocarea fondurilor europene pentru proiecte privind protecția
    mediului în următorii ani. Știm că ne dorim ca, până în anul 2050, să nu emitem
    mai mult dioxid de carbon decât poate Planeta absorbi pe căi naturale.

    Pentru a
    ne atinge acest obiectiv, trebuie ca, până în anul 2030, să avem o reducere a
    emisiilor de dioxid de carbon cu 55%, față de anul de referință, anul 1990. Iar
    acest raport al meu spune următorul lucru: va trebui ca unele zone să facă
    sacrificii mai mari. Sunt zone mai puternic dependente de combustibilul fosil
    cum ar fi cărbunele. Va trebui ca aceste zone să facă eforturi mai mari pentru
    a se adapta. Este exemplul zonelor miniere din România. Iar raportul meu spune
    foarte clar: zonele în care tranziția spre o economie verde va fi mai dificilă
    trebuie ajutate cel mai mult.


    Bineînțeles,
    finanțarea Pactului Verde European este deosebit de importantă pentru atingerea
    obiectivelor propuse în raport. Siegfried Mureșan consideră că este nevoie atât
    de resurse financiare europene și naționale, cât și private.

    Pentru a ne atinge aceste obiective, avem nevoie de între 250 de mii și
    40 de miliarde de euro investiții la nivelul întregii Uniuni Europene. Raportul
    meu prezintă posibilele surse de finanțare.

    În primul rând, sursele publice de
    la nivel european, fondurile europene. 30% din bugetul Uniunii Europene va fi
    alocat în proiecte care au o contribuție pozitivă asupra mediului:
    îmbunătățirea eficienței energetice, reducerea poluării, reducerea emisiilor de
    dioxid de carbon, și asta în toate domeniile.

    Și în agricultură, de exemplu,
    putem produce mai verde, mai ecologic. Vom aloca resurse publice, bani publici
    de la nivel european și de la nivel național, dar este nevoie și de investiții
    ale sectorului privat. Raportul încearcă să identifice și cum poate fi sectorul
    privat încurajat, ajutat, stimulat pentru a investi în noi tehnologii.


    Uniunea Europeană va oferi sprijin financiar și asistență tehnică pentru a
    ajuta statele cele mai vulnerabile în trecerea la economia verde. În acest
    scop, comunitatea europeană a creat așa-numitul Mecanism pentru o
    tranziție justă. Mecanismul va contribui la mobilizarea a cel puțin 100 de
    miliarde de euro, în perioada 2021-2027, în regiunile cele mai afectate.


  • Comisia pregătește noi inițiative pentru a stimula sectorul agriculturii ecologice

    Comisia pregătește noi inițiative pentru a stimula sectorul agriculturii ecologice

    În perspectiva implementării la nivelul Uniunii Europene a planului pentru agricultura ecologică, 25% din suprafața agricolă să fie destinată culturilor ecologice, Comisia a propus amânarea cu un an a intrării în vigoare a noii legi, de la 1 ianuarie 2021 la 1 ianuarie 2022.


    Ce înseamnă pentru fermierii români realizarea acestui prag, ca 25% din suprafața agricolă să fie destinată culturilor eco, vă prezentăm în dezbaterea de astăzi.


    Inteviu cu: Florian Ciolacu, director executiv, Clubul Fermierilor Români, Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS).


  • Pactul Ecologic European în timpul pandemiei

    Pactul Ecologic European în timpul pandemiei

    Pactul Ecologic European este un program
    ambiţios care îşi propune ca, prin intervenţii legislative şi financiare, să
    reducă emisiile de carbon ale UE la zero până în 2050. Europarlamentarul Nicu
    Ștefănuță, vicepreședintele Delegației Parlamentului European pentru relaţia cu
    Statele Unite ale Americii, membru al
    Comisiei pentru Mediu, Sănătate publică şi Siguranţă alimentară (ENVI) şi al
    Comisiei pentru Bugete (BUDG), este unul dintre cei mai activi susținători ai
    Pactului Ecologic European:

    Aici nu este vorba
    doar de niște acțiuni pe mediu. Aici este vorba de felul în care toată economia
    noastră se va schimba, de fapt toată ecologia noastră. Puteți întreba
    fermierii, apicultorii, puteți întreba foarte mulți oameni și ei vă vor
    răspunde că, într-adevăr, schimbările climatice nu sunt filosofie, nu sunt o
    chestiune abstractă despre care discută niște oameni de știință. Schimbările
    climatice sunt o realitate. Ultima mea călătorie oficială înainte de criză și
    de închidere a fost la Constanța, și acolo, în toată Dobrogea, lumea se plânge
    de deșertificare, se pierd terenuri și pierdem nu numai terenuri agricole în
    fiecare an, ci și râuri. Ca să nu mai vorbim de păduri.

    Practic, aș vrea să
    schimbăm gândirea asta, că ar fi vorba doar de niște acțiuni de mediu care poate
    sunt necesare, poate nu. Este vorba de propria noastră supraviețuire și de continuarea
    într-un model nou a viitorului. Și mai cred că România trebuie să profite de
    banii care sunt inclusi în Pactul Verde European, de asemenea de fondurile pe
    care le presupune acest recovery plan, acest plan de revenire al economiei
    propus de Comisia Europeană.


    Europarlamentarul Nicu Ștefănuță ne explică
    și de ce este importantă aderarea României la obiectivele Pactului Verde
    European, care combate schimbările climatice prin politici interne ambițioase
    și printr-o colaborare strânsă cu partenerii internaționali.

    România și-a asumat
    acest rol și a făcut pași importanți în privința mixului său energetic pentru
    că avem deja foarte multe surse regenerabile , avem potențial atât pentru
    energie eoliană cât și pentru energia oferită de soare, avem niște oportunități
    fantastice. Și eu așa aș vrea să vedem discuția asta, în termeni de oportunități,
    cum putem să încasăm cât mai mulți bani din ceea ce înseamnă Pactul Verde
    European. Eu lucrez la Parlamentul European pe acel fond de tranziție
    echitabilă, care ar trebui să ajute regiunile miniere sau foarte bogate în
    carbon să se adapteze și să treacă la următorul pas în evoluția lor.

    Și cum
    spuneam, doresc ca tot mai mulți bani europeni să ajungă în aceste regiuni. Initial
    Comisia Europeană propusese 7, 5 miliarde, dar în contextul crizei, atât eu,
    cât și celălalt raportor al PPE, Siegfried Mureșan, am hotărât împreună să
    creștem acea sumă la aproximativ 24-30 de miliarde, pentru că e nevoie de mult
    mai mulți bani. Și este nevoie ca acești bani să vină direct de la UE, nu prin
    cofinanțare națională, pentru că nu mai avem bani în contextul crizei .Asta
    este lupta noastră în acest moment. Într-adevăr, facem o tranziție, dar tranziția
    costă bani, de aceea este necesar să ajungă în România cât mai mulți bani.


  • Strategie europeană pentru biodiversitate

    Strategie europeană pentru biodiversitate

    Avertismentul vine de la experți în biodiversitate consacrați la nivel mondial, potrivit cărora pandemiile recente sunt o consecinţă directă a activităţii umane, în special a sistemelor noastre financiare şi economice globale, care pun preţ pe creşterea economică cu orice costuri. Dispunem de o mică fereastră de oportunitate de a depăşi provocările actualei crize, pentru a evita să semănăm seminţele celor viitoare. Profesorii Josef Settele, Sandra Diaz şi Eduardo Brondizio au coordonat cel mai amplu studiu planetar de evaluare a stării de sănătate întreprins vreodată, care a fost publicat în 2019 de Science-Policy Platform on Biodiversity and Ecosystem Services, iar concluzia este că societatea umană este în pericol din cauza declinului accelerat al sistemelor de susţinere a vieţii naturale ale Terrei.



    Într-un articol dat publicităţii recent, împreună cu dr Peter Daszak, care pregăteşte următoarea evaluare de sănătate, aceștia atrag atenția că despăduririle larg răspândite, expansiunea necontrolată a agriculturii, a fermelor intensive, mineritului şi dezvoltării infrastructurii, precum şi exploatarea speciilor sălbatice au creat o ‘furtună perfectă’ pentru răspândirea bolilor. Cercetătorii spun că pachetele de redresare economică de ordinul trilioanelor care sunt puse în circulaţie de guverne trebuie folosite pentru întărirea şi impunerea protecţiei mediului și că trebuie aplicată o abordare unitară One Health la nivel global. Pentru că Sănătatea oamenilor are o legătură strânsă cu sănătatea animalelor sălbatice, sănătatea animalelor de fermă şi sănătatea mediului. De fapt, este o unică sănătate.



    “Criza provocată de coronavirus ne-a arătat cât suntem de vulnerabili și cât de important este să restabilim echilibrul între activitatea umană și natură, spune și Frans Timmermans, vicepreședintele executiv pentru Pactul Verde european. Comisia Europeană a adoptat, în luna mai, două noi strategii – una vizează biodiversitatea, iar a doua sistemul alimentar. Noua strategie privind biodiversitatea prevede, între altele, ca, până în 2030, 30% din terenurile și mările Europei să fie transformate în zone protejate gestionate eficient și cel puțin 10% din suprafața agricolă să revină “la elemente de peisaj bogate în diversitate.



    Adoptată în plină pandemie de COVID-19, strategia este un element central al planului de redresare al UE, fundamental pentru prevenirea apariției unor epidemii viitoare și consolidarea rezilienței la acestea, explică Frans Timmermans:

    Strategia de biodiversitate este esențială pentru stimularea rezistenței noastre, prevenirea apariției și răspândirii unor boli viitoare, cum ar fi zoonozele. Deoarece distrugând natura într-un ritm fără precedent – și acum cu aproximativ 1 milion de specii expuse riscului de dispariție în doar zeci de ani – ne amenințăm literalmente propria viață, sănătatea și starea noastră de bine. Întrucât crizele climatice și de biodiversitate sunt complet interconectate, stoparea pierderii biodiversității este o condiție prealabilă pentru atingerea neutralității climatice.

    De asemenea, este un imperativ economic, deoarece aproape jumătate din PIB-ul mondial este legat de natură. În această strategie de biodiversitate, propunem ținte ambițioase pentru 2030 și prezentăm un plan de anvergură de restaurare a naturii UE. Ne propunem, de exemplu să protejăm mai mult terenurile și mările, să readucem polenizatorii și să îmbunătățim practicile agricole prietenoase cu biodiversitatea, să ecologizăm orașele noastre, să reducem poluarea, să plantăm copaci și să îmbunătățim sănătatea pădurilor noastre.



    O altă strategie adoptată, “De la fermă la consumator, stabilește o reducere cu 50% a utilizării pesticidelor, o diminuare cu cel puțin 20% a utilizării îngrășămintelor, o reducere cu 50% a vânzărilor de antimicrobiene utilizate pentru animalele de fermă și acvacultură, precum și atingerea obiectivului de a consacra 25% din terenurile agricole agriculturii ecologice. Strategia preconizează crearea unui nou echilibru mai bun între natură, sistemele alimentare și biodiversitate, pentru a proteja sănătatea și bunăstarea cetățenilor noștri și, în același timp, pentru a spori competitivitatea și reziliența UE, spune Frans Timmermans:


    Strategia “De la fermă la consumatorconstruiește o valoare a durabilității prin lanțul alimentar. Prezintă o nouă abordare a modului în care putem asigura securitatea alimentară, în timp ce producem și tratăm în mod durabil produsele alimentare, cât de multe pesticide folosim și cât de multă poluare provocăm prin utilizarea excesivă de îngrășăminte. De asemenea, ne propunem reducerea antimicrobienelor care duc la 33 de mii de decese în Europa în fiecare an.



    Cele două strategii se consolidează reciproc, reunind natura, fermierii, întreprinderile şi consumatorii pentru a crea împreună un viitor durabil şi competitiv. Potrivit Bruxelles-ului, în conformitate cu Pactul verde european, acestea propun acţiuni şi angajamente ambiţioase ale UE pentru a combate declinul biodiversităţii în Europa şi în întreaga lume şi pentru a transforma sistemele noastre alimentare în standarde mondiale pentru durabilitatea competitivă, protecţia sănătăţii umane şi planetare, precum şi pentru mijloacele de subzistenţă ale tuturor actorilor din lanţul valoric alimentar.


  • Priorităţi în bugetul UE post-COVID-19

    Priorităţi în bugetul UE post-COVID-19

    Eurodeputatul
    Siegfried Mureşan, împreună cu Grupul Partidul
    Popular European din care face parte, solicită regândirea priorităţilor
    bugetare ale Uniunii Europene în contextul pandemiei cu noul tip de
    coronavirus.


    Cerem un fond european ambiţios de redresare post-COVID-19 şi cerem ca Parlamentul să fie implicat în crearea acestui fond, aceasta este abordarea pe care o propune Siegfried Mureşan.

    În primul rând, finanţare consistentă pentru
    priorităţile tradiţionale ale Uniunii Europene, adică agricultura şi politica
    de coeziune. Ambele sunt politici de pe urma cărora România beneficiază foarte
    mult. În al doilea rând, trebuie să finanţăm corespunzător noile priorităţi ale
    Uniunii Europene, lucrurile pe care le-am promis împreună – Consiliul, Comisia
    şi Parlamentul – cetăţenilor, în ultimele luni. Pactul Ecologic European, securitatea
    frontierei, să facem mai multe în domeniul apărării, să creştem numărul de
    burse Erasmus pentru studenţi, să investim în digitalizare, în cercetare, în
    inovare – practic, în modernizarea Europei. Nu avem voie să uităm de această
    modernizare a Europei, doar pentru că ne confruntăm cu criza noului tip de
    coronavirus.


    Nu doar finanţare
    pentru sfera de activităţi deja consacrate îşi doreşte Siegfried Mureşan, dar
    şi un buget de rezervă pentru situaţii neprevăzute, similare celei cu care ne
    confruntăm, la fel şi pentru susţinerea domeniului medical post-COVID-19.

    Cea de-a treia condiţie, pentru a putea
    susţine bugetul, este ca acesta să conţină o rezervă pentru situaţiile de
    urgenţă ce pot apărea în următorii şapte ani. Vom avea crize şi în următorii
    şapte ani, pe care niciunul dintre noi nu le poate anticipa acum. Este nevoie
    ca bugetul Uniunii Europene să aibă o rezervă. Şi patru, un fond de redresare
    ca urmare a crizei COVID-19. Acest fond trebuie să conţină bani pentru
    modernizarea spitalelor. Este vorba de acel pachet de 50 de miliarde de euro pe
    care eu l-am propus şi pe care Parlamentul European îl susţine, alcătuit din
    fonduri pentru îmbunătăţirea infrastructurii din spitale, pentru modernizarea
    spitalelor din România şi din alte colţuri ale Uniunii Europene.


    În următoarele
    luni, Uniunea Europeană va lua decizii bugetare care vor hotărî parcursul
    întregii comunităţi pentru următorii şapte ani. Este deosebit de important ca
    instituţiile europene să decidă exact ce fonduri vor fi alocate pentru ca
    fiecare stat membru în parte să depăşească această criză sanitară fără
    precedent, dar şi ca Uniunea Europeană să fie pregătită, din punct de vedere
    financiar, pentru scenarii similare.

    Este
    nevoie de un buget robust, care să răspundă nevoilor oamenilor din fiecare colţ
    al Europei, din fiecare ţară, regiune şi oraş european. Este nevoie, totodată,
    de un fond şi de un Plan de redresare după criza COVID-19 care să ţină cont de
    aşteptările tuturor cetăţenilor europeni
    , conchide Siegfried Mureşan în
    scrisoarea adresată preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi
    preşedintelui Consiliului European, Charles Michel.


  • Implementarea Pactului Ecologic European în  judeţele din România

    Implementarea Pactului Ecologic European în judeţele din România

    Pactul ecologic
    european va mobiliza investiții publice și va contribui la deblocarea de
    fonduri private prin intermediul unor instrumente financiare ale UE pentru
    realizarea tranziției la o economie neutră din punct de vedere al emisiilor
    poluante.


    În acest sens,
    europarlamentarul Siegfried Muresan a prezentat o serie de propuneri pentru îndeplinirea
    obiectivelor Pactului Ecologic European în judeţele din România care vor
    putea accesa finanțare europeană nerambursabilă prin Fondul European al
    Tranziției Juste.




    Siegfried Mureșan: Uniunea Europeană
    doreşte ca până în anul 2050 să devenim neutri din punct de vedere al emisiilor
    de dioxid de carbon. Adică să nu emitem mai mult dioxid de carbon decât ceea ce
    poate absorbi natura. Pentru a atinge acest obiectiv, cu toţii va trebui să ne
    adaptăm. Să protejăm mai bine mediul înconjurător, să folosim surse
    regenerabile, nepoluante, de energie.


    Uniunea Europeană va
    ajuta oamenii, regiunile şi ramurile economice cele mai puternic afectate.


    În România este clar
    că mineritul şi zonele carbonifere vor trebui ajutate, de aceea Uniunea
    Europeană spune aşa: vor veni fonduri europene nerambursabile în judeţele
    Hunedoara, Gorj, Dolj, Prahova, Galați și Mureș.


    Câţi bani vor veni şi
    în ce condiţii? Uniunea Europeană pune la dispoziţie 7,5 miliarde de euro pentru
    toate ţările membre ale Uniunii Europeane, fonduri nerambursabile, bani gratis,
    în plus faţă de toate fondurile europene alocate până acum.


    Vestea bună este
    că din aceşti 7,5 miliarde de euro, 750 de milioane de vor veni în România.
    Suntem a treia ţară ca volum al fondurilor europene alocat din acest fond. 2
    miliarde de euro vor merge în Polonia, 800 de milioane de euro, în
    Germania şi 750 de milioane de euro vor veni în România.


    Eu, ca raportor al
    Parlamentului European pentru finanţarea Pactului Ecologic European voi cere ca
    banii din acest fond al Tranziției Juste să meargă către investiţii durabile,
    în industrie sustenabilă, nouă, modernă, în inovare, în sprijinirea IMM-urilor
    şi a tinerilor antreprenori.


    Nu vreau să folosim
    aceşti bani în focuri de paie precum măsuri de reconversie profesională pe
    care le-am tot văzut în ultimii 20 de ani şi care nu au avut niciodată efectul
    scontat. Pentru a ajuta oamenii din regiunile carbonifere trebuie să cream
    dezvoltare economică şi locuri de muncă, acolo.







  • Bilanț Comisia Europeană la 100 de zile de mandat

    Bilanț Comisia Europeană la 100 de zile de mandat

    Ursula von der Leyen a făcut la începutul săptămânii un bilanț al primelor 100 de zile de la preluarea mandatului de șefă a Comisiei Europene și a vorbit de domeniile pentru care Uniunea trebuie să găsească soluţii. Este vorba de problema migranţilor aflaţi la frontiera dintre Turcia şi Grecia, de criza provocată de coronavirus şi de provocările cu care se confruntă economia.

    Fără un nou buget nu vom fi capabili să reacţionăm la aceste probleme. Iată de ce le cer statelor membre să ajungă la un acord, a afirmat şefa executivului comunitar.

    Ea a avertizat asupra calendarului extrem de strâns, care impune ca toate chestiunile financiare pentru următorii şapte ani să fie rezolvate până la finalul acestui an.

    Ursula von der Leyen a vorbit și despre tranziția digitală, despre parteneriatele cu Africa și cu Balcanii de Vest și despre Pactul ecologic european, una dintre primele acțiuni ale actualei Comisii. Această inițiativă are la bază obiectivul ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

    Pactul ecologic european este însă mai mult decât atât – este noua strategie de creștere economică a Uniunii, a spus Ursula von der Leyen.

    Ea a insistat însă la prezentarea bilanțului pe impactul asupra economiei pe care îl are și îl va avea epidemia provocată de coronavirus. Luăm în calcul ”toate instrumentele disponibile” pentru a susţine economia ţărilor afectate, a spus șefa executivului comunitar.

    Ea a reluat asigurările și după reuniunea extraordinară de marți seară cu șefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană, reuniune organizată prin videoconferință. Ursula von der Leyen a anunţat crearea unui fond special ca răspuns la epidemie și a dat asigurări că ajutoarele vor ajunge la companiile care au cel mai mult nevoie. Ar fi vorba de o potenţială sumă de 25 de miliarde de euro.

    Banii ar trebui să înceapă să fie transferaţi în următoarele săptămâni, a mai declarat Ursula von der Leyen, adăugând că fondurile vor fi canalizate spre sistemele de sănătate, companiile mici şi piaţa muncii.

    7,5 miliarde de euro ar urma să provină din fonduri comunitare pe care guvernele naţionale nu au putut să le cheltuiască din cauza complexităţii birocratice.


  • Propuneri privind combaterea poluării şi protejarea mediului în România

    Propuneri privind combaterea poluării şi protejarea mediului în România

    Unul
    dintre europarlamentarii implicaţi în dezbaterile privind efectul schimbărilor climatice
    şi al încălzirii globale este domnul Iuliu Winkler.




    Reporter: Ne
    puteţi spune cât de realişti trebuie să fim, aici în România, privind rezolvarea dificultăţile energetice pentru a
    putea trece la o economie neutră din punct de vedere al emisiilor poluante?




    Iuliu Winkler: Subiectul
    este întradevăr important şi cred că ne aflăm în faţa celei
    mai mari schimbări, celei mai mari transformări pe care trebuie să o realizăm
    în secolul XXI. Este vorba de, nu mai puţin, calitatea mediului, calitatea
    vieţii pe care o lăsăm generaţiilor care vin după noi.


    Sigur că există foarte multe
    aspecte tehnice în ceea ce priveşte domeniul energetic, în ceea ce priveşte
    agricultura, în ceea ce priveşte investiţiile necesare în infrastructură; fie
    că vorbim despre infrastructur rutieră, de transport de cale ferată şi aşa mai
    departe…, fie că vorbim despre infrastructura de comunicaţii, foarte
    importantă în secolul XXI.


    Şi mai este un punct, extrem
    de important, care eu consider că lipseşte din iniţiativa Comisiei Europene, şi
    anume educaţia şi schimbarea mentalităţilor. Este nevoie, cred eu de grija
    fiecăruia, pentru că fiecare, până la urmă, suntem consumatori şi suntem
    poluatori, la rândul nostru. Această conştientizare a conştientizării colective
    este un capitol care lipseşte.

    Mi se pare că nu este foarte bine atins în
    propunerea despre Pactul Ecologic European pe care am putut să o cunoaştem
    începând din luna decembrie, iar acum, Comisia Europeană ne-a făcut propunerea
    şi a unei legi climaterice. Eu cred că vor fi discuţii aprinse în Parlamentul
    European, cred că sunt diferenţe substanţiale între statele membre, ca atare şi
    priorităţile în fiecare stat membru vor fi diferite unele de celelalte.


    În România, problema care ne
    împiedică să fim foarte eficienţi este problema disparităţilor; disparităţi
    regionale, disparităţi între judeţele României, din punct de vedere al
    dezvoltării… Aceste disparităţi trebuie reduse, în primul rând, şi
    conştientizarea problemelor, provocărilor şi a răspunderii individuale trebuie
    să fie un efort colectiv al întregii societăţi, până la o mai bună colaborare
    şi un mai bun dialog social cu Guvenul.


  • Bani europeni pentru stații de încărcare a  mașinilor electrice

    Bani europeni pentru stații de încărcare a mașinilor electrice

    Comisia Europeană va aloca 53 de milioane de euro pentru extinderea stațiilor de încărcare a mașinilor electrice. În acest fel, România va contribui la reducerea emisiilor nocive generate de autovehicule, în conformitate cu obiectivele stabilite în Pactul ecologic european. Schema europeană de sprijin va acoperi perioada 2020-2025 și va stimula investițiile în stații de reîncărcare a vehiculelor hidride şi a vehiculelor electrice cu baterie din zonele urbane, suburbane și rurale.

    Beneficiarii acestui sprijin, acordat sub formă de granturi, vor fi toți operatorii economici care îndeplinesc anumite criterii, de exemplu în ceea ce privește echiparea cu prize. Vânzările de autovehicule electrice (integral sau plug-in hibride) au crescut în ultimii ani în România și pe fondul stimulentelor oferite de stat la achiziția unei astfel de mașini. Astfel, prin Programul Rabla Plus subvenţiile ajung până la 10.000 de euro, iar numărul de tichete din acest an este cu 20% mai mare decât în 2019. În primele 11 luni din 2019, românii au cumpărat peste 1.400 de mașini electrice, 353 de mașini hibrid plug-in și 4.260 de mașini hibride.

    Maria Grapini, europarlamentar: România este printre ultimele state membre care au o infrastructură pentru încărcarea mașinilor electrice și trebuie să ne pregătim. Dar nu putem conta numai pe ajutorul de la Uniunea Europeană, trebuie să avem și în bugetul național bani pentru aşa ceva, pentru că ținta 2030 se apropie. Vor fi scoase toate mașinile Diesel și avem ca obiectiv trecerea pe maşini încărcate electric. România are această problemă. Chiar dacă cetățeanul ar înțelege să-și schimbe mașina acum și să cumpere una care să meargă pe electric, nu ar avea stații suficiente de încărcare.

    Deci, țara membră trebuie să aibă o co-participare. Problema este să luăm acești bani și să facem treabă. Trebuie știut că pe lângă aceşti bani care au o destinație precisă, pentru infrastructura cu alimentare electrică, noi am votat în Parlament un fond de circa 100 de miliarde special pentru a sprijini statele membre în implementarea Parcului ecologic. Asta înseamnă că, de exemplu, dacă România vrea să facă infrastructura pentru transport feroviar, rutier sau în aeroporturi va putea, pe lângă banii din noul exercițiu financiar, să ia din acest fond dedicat statelor membre pentru implementarea Pactului ecologic. Numai că trebuie proiecte.


    Pactul ecologic european prezentat în decembrie 2019 stabileşte măsuri care urmăresc ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Dar, pentru atingerea neutralităţii climatice, este necesară o reducere cu 90% a emisiilor generate de transporturi până în 2050.


  • Mureș şi alte 5 județe,  zonă de investiţii prioritare din Fondul pentru Tranziţie Echitabilă

    Mureș şi alte 5 județe, zonă de investiţii prioritare din Fondul pentru Tranziţie Echitabilă

    Liderul
    Delegaţiei PSD din Parlamentul European, Dan Nica, a declarat că judeţul Mureș,
    împreună cu alte 5 județe din România,
    este considerat de Comisia Europeană ca fiind zonă de investiţii
    prioritare din Fondul pentru Tranziţie Echitabilă, conform analizei preliminare
    a Comisiei privind regiunile eligibile.


    Merită
    reținut că noua Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen a
    elaborat Pactul ecologic
    european
    -
    o foaie de parcurs menită să asigure durabilitatea economiei UE, prin
    transformarea provocărilor legate de climă și de mediu în oportunități în toate
    domeniile de politică.


    S-a imaginat un mecanism european de
    susţinere a trecerii la economia neutră climatic și constituirea unui fond,
    numit Fondul pentru Tranziţie Echitabilă, care la nivelul UE este de 7,5
    miliarde de euro. România se numără printre cele 3 țări care vor beneficia de
    acest fond după Polonia şi Germania, țării noastre revenindu-i 757 de milioane
    de euro din Fondul pentru Tranziţie Echitabilă.


    Din
    acest fond vor fi finanțate proiecte care vizează susținerea zonelor monoindustriale și a
    celor energointensive, care utilizează combustibili fosili, zone care vor fi
    cele mai afectate de trecerea la o economie nepoluantă.



    Europarlamentarul Dan Nica: Acest fond are menirea de a sprijini întreprinderile
    puternic energointensive și regiunile cu un caracter monoindustrial. Guvernul
    trebuie să adopte o hotărâre prin care zonele pot intra sub incidența acestui
    ajutor, trebuie să întocmească proiectele necesare și să poată să le depună
    pentru momentul în care acest apel de cerere de proiecte este deschis.
    Autoritățile locale vor putea și ele să depună. Ținând cont de faptul că
    anumite state membre UE deja au anunțat că au proiectele pregătite, până la
    sfârșitul lunii iunie aceste proiecte ar trebui să fie gata și la noi. Cine are
    proiectele, va primi și banii.




    După analiza preliminară efectuată de
    Comisia Europeană, din țara noastră
    județele care sunt eligibile sunt: Mureș, Galaţi, Hunedoara, Gorj, Dolj
    și Prahova.

    Europarlamentarul
    Dan Nica a mai precizat că Guvernul României are responsabilitatea de a elabora
    în regim de urgență planuri regionale de tranziție spre economia neutră
    climatic, axate în special pe diversificarea economiei locale, reconversia
    profesională și refacerea ecologică a terenurilor afectate.