Radio România Internațional

Tag: Pactul Ecologic European

  • Green Deal

    Green Deal

    Responsabilă pentru circa 10% din emisiile cu
    efect de seră, Uniunea Europeană şi-a propus ca până în 2050 să devină primul
    continent neutru din punct de vedere climatic. Altfel spus, să reducă emisiile
    de dioxid de carbon şi alte elemente toxice până la nivelul la care acestea
    sunt absorbite în totalitate de ecosisteme, în mod natural. Nu este nicidecum o
    idee nouă, se numără între priorităţile Bruxellesului de câţiva ani, iar în
    decembrie, anul trecut, Ursula von der
    Leyen a lansat în plenul legislativului comunitar Pactul ecologic european.
    Documentul reprezintă o foaie de parcurs menită să asigure durabilitatea
    economiei europene, prin transformarea provocărilor legate de climă şi de mediu
    în oportunităţi în toate domeniile de politică şi prin garantarea unei
    tranziţii care să fie echitabilă pentru toţi şi favorabilă incluziunii
    tuturor.

    Eurodeputatul român Siegfried Mureşan: Vrem ca până în anul 2050 să nu emitem mai mult dioxid de carbon decât
    poate natura absorbi pe căi naturale prin mediul înconjurător, prin vegetaţie.
    Acesta este obiectivul sustenabil pe termen lung: mai puţină poluare, oraşe mai
    curate şi, în acest proces, locuri de muncă stabile, bine plătite, în noi
    sectoare ale economiei, bazate pe cercetare, pe inovare, pe digitalizare.

    Oamenii sunt cei în jurul
    cărora s-a construit Pactul ecologic european, viziunea noastră pentru o Europă
    neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Ne aşteaptă o transformare
    fără precedent, care va funcţiona dacă va fi echitabilă şi fiabilă pentru noi
    toţi. Vom sprijini oamenii şi regiunile care vor trebui să depună eforturi mai
    mari pentru realizarea acestei schimbări, pentru a ne asigura că nimeni nu este
    lăsat în urmă. Pactul ecologic implică nevoi ridicate de investiţii, pe care le
    vom preschimba în oportunităţi de investiţii    – a precizat Ursula von der Leyen.

    Potrivit preşedintei Comisiei Europene, planul este de a mobiliza cel puţin o
    mie de miliarde de euro, care să deblocheze un val de investiţii verzi.
    Potrivit Bruxellesului, Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă este un
    instrument-cheie bazat pe trei surse principale de finanţare – Fondul pentru o
    tranziție echitabilă, o schemă de finanțare la nivelul InvestEU și un mecanism
    de împrumut prin colaborare cu Banca Europeană de Investiții. Toate statele membre, regiunile şi sectoarele vor trebui să
    contribuie la tranziţie, intensitatea provocărilor va fi, însă, diferită. Pactul este
    descris drept cel mai ambiţios pachet de măsuri.

    Europarlamentarul din România Carmen
    Avram explică: Green Deal îşi
    propune schimbarea tuturor politicilor pe baza cărora a funcţionat Uniunea
    Europeană în ultimii 70 de ani, pentru că vrea să reducă cu aproximativ 50%
    emisiile de carbon până în 2030 şi între 80 şi 100% până în 2050. Adică, Europa
    ar trebui să devină primul continent fără emisii de carbon. Toată această
    revoluţie are ca scop limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius faţă de
    perioada preindustrializare. De ce e nevoie de asta? Pentru că e dovedit
    ştiinţific că ne îndreptăm cu viteză spre punctul din care nu ne vom mai putea
    întoarce şi Pământul va deveni de nelocuit.

    Pactul ecologic european
    este noua noastră strategie de creştere – ne va ajuta să reducem emisiile şi să
    creăm în acelaşi timp locuri de muncă    , a subliniat Ursula von der Leyen.
    Pentru aceasta, propunerea Comisiei este ca, în exerciţiul financiar 2021-2027,
    un sfert din bugetul Uniunii să fie folosit pentru activităţi care au legătură
    cu clima. Şi, pentru că, potrivit Comisiei, politicile actuale ar permite o
    reducere de numai 60% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2050,
    se impun acţiuni mai ambiţioase.

    Parlamentul European dorește ca viitorul
    act legislativ privind clima să fie mai ambițios în ceea ce privește obiectivul
    UE de reducere a emisiilor până în 2030, 55% până în 2030 față de nivelul din
    1990, în loc de cel puțin 50%, cu țintă către 55%, așa cum a fost propus de Comisia Europeană. UE ar trebui să
    adopte aceste obiective cu mult timp înainte de conferinţa ONU privind
    schimbările climatice, din noiembrie.

    De asemenea, deputații doresc o țintă
    intermediară pentru 2040, pentru a se asigura că UE este pe drumul cel bun în
    vederea atingerii neutralității climatice în 2050. Într-o scrisoare
    prin care mai multe state comunitare solicită Comisiei să accelereze procesul,
    se apreciază ca discuţiile dintre ţările membre ale Uniunii Europene privinţa
    obiectivul climatic final pentru 2030 trebuie să înceapă cel mai târziu în luna
    iunie, ceea ce înseamnă că până atunci executivul comunitar ar trebui să
    prezinte propriile recomandări.

    România este parte a Pactului ecologic şi,
    alături de Polonia şi Germania, ar urma să primească cei mai mulţi bani
    europeni din mecanismul pentru o tranziţie justă în reducerea emisiilor până în
    2050.

  • Pactul ecologic european

    Pactul ecologic european

    Miza Pactului ecologic european este transformarea Europei în primul
    continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Susținut de
    investiții în tehnologii ecologice, soluții durabile și noi întreprinderi,
    Pactul ecologic eurpean poate fi o nouă strategie de creștere a economică a UE.

    Europarlamentarul Nicu Ştefănuţă a
    atras în mai multe rânduri atenţia asupra necesităţii protejării mediului şi a
    vorbit despre măsurile pe care le poate lua UE în lupta împotriva schimbărilor
    climatice. În acest sens, ne-a vorbit despre relevanţa Pactului ecologic
    european.

    Pactul ecologic european este un mare pachet legislativ,
    cuprinde 48 de regulamente europene şi va acoperi în jur de 30%, poate chiar
    40% din bugetul european. Adică va fi vorba de foarte mulţi bani, de sute de
    miliarde de euro, pe care ar trebui să reuşim să-i atragem în România. De
    asemenea, ar trebui să reuşim să-i atragem într-un mod cât mai simplu, cât mai
    puţin birocratic. Mai există un aspect la care ţin foarte mult, voucherizarea.
    Ar fi preferabil să putem să atragem bani direct de la UE decât să trecem mereu
    prin autorităţile de management care presupun birocraţie, o întreagă serie de
    acte, un nou nivel administrativ.

    Deci simplificarea şi accesul la bani este
    misiunea mea pentru Pactul ecologic european, dincolo de oprirea efectelor
    schimbărilor climatice în România, pentru că ele sunt substanţiale. Vorbim
    despre deşertificarea solurilor, de despăduriri, vorbim despre probleme
    importante pentru România, care ne vor afecta pe toţi. Şi pe oamenii simpli de
    la ţară, şi pe copiii lor mai ales.

    Europarlamentarul Nicu
    Ştefănuţă este de părere că trebuie încurajată menținerea pădurilor existente,
    iar cei care fac acest lucru să fie stimulați prin acordarea unor fonduri europene.
    Totodată, Ștefănuță a propus şi un program – PlantEU- prin care să fie dați
    bani pentru finanțarea de plantare de puieți. În opinia lui Nicu Ştefănuţă, Pactul
    ecologic european are implicații foarte mari pentru România și este necesară o
    analiză aprofundată a lui de către toți decidenții politici:

    Misiunea mea în aceşti cinci ani este să mă asigur că România va
    profita de ceea ce se numeşte Pactul Verde, Pactul ecologic european.Toată lumea
    este oarecum speriată că va trebui să aplice măsuri de mediu, dar eu, mai
    degrabă, văd partea pozitivă. Trebuie să vedem cum putem atrage fonduri pentru
    măsurile de mediu. Să vedem cum pot obţine agricultorii fonduri pentru măsuri
    de împădurire pe terenuri degradate. Sau, cum putem atrage fonduri prin scheme
    eco, prevăzute în noua politică agricolă comună, scheme prin care agricultorii
    pot obţine fonduri deasupra plăţilor directe. Eu văd oportunităţile, mă
    concentrez pe ele, sunt foarte atent la ce fonduri putem obţine din noul pachet
    ecologic european.




  • Viitorul cărbunelui în producția europeană de energie

    Viitorul cărbunelui în producția europeană de energie

    Cărbunele asigură încă o bună parte din producţia
    de energie la nivelul Uniunii Europene. Cum însă viitorul energiei în
    comunitatea europeană este strâns legat de obiectivele de mediu ambiţioase ale
    Uniunii, se urmăreşte trecerea cât mai rapidă şi mai sustenabilă către surse
    regenerabile de energie. Cât va mai conta însă, în viitor, cărbunele în
    producţia europeană de energie?

    Ne răspunde Dumitru Fornea, membru al
    Comitetului Economic şi Social European şi, totodată, secretar general al
    Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian, organizaţie cu o puternică prezenţă
    în minerit şi energie.

    Prin Acordul
    de la Paris, din 12 decembrie 2015, Uniunea Europeană se angajează să reducă
    drastic emisiile de carbon. S-a stabilit în felul acesta ca, până în 2030, emisiile de carbon să fie
    reduse cu 40 la sută, iar până în 2050, Ununea Europeană este foarte ambiţioasă
    şi doreşte să le reducă până aproape de zero. Pe de altă parte, un sfert din
    energia electrică produsă în Uniunea Europeană vine din cărbune. Aşa cum este
    formulată ambiţia europeană, se pare că nu se dă nicio şansă cărbunelui. Dar,
    pe de altă parte, Polonia a spus că nu poate să renunţe la cărbune până în
    2050. Germania are un moratoriu până în 2030, dar unele centrale termice sunt
    pe cale de a fi închise până în 2022. Spania a închis deja minele de cărbune,
    Bulgaria nici măcar nu vrea să ia în discuţie tema…

    În Grecia s-a făcut iniţial
    un anunţ din partea premierului că vor închide până în 2030, dar se pare că au
    revenit între timp şi vor încerca să găsească soluţii alternative. Trebuie să
    luăm în considerare toate aceste aspecte. Noi avem încă nişte rezerve în
    România, care pot fi utilizate. Dacă sistemul nostru energetic va renunţa la
    cărbune, la combustibilii fosili, sepune întrebarea: <>. Soluţia reală ar fi să găsim tehnologii care să poată înlocui
    aşa-zisele <>, dar este puţin probabil ca acest
    lucru să se întâmple într-o perioadă foarte scurtă de timp.


    Renunţarea la cărbune are însă şi serioase
    implicaţii de ordin social, după cum ne spune Dumitru Fornea, membru al
    Comitetului Economic şi Social European, secretar general al Confederaţiei
    Sindicale Naţionale Meridian.

    În
    11 state membre, cărbunele asigură 230 de mii de locuri de muncă în industria
    minieră şi energetică. Vorbim de aproximativ un milion de persoane care vor fi
    direct afectate. Această politică ambiţioasă privind protecţia mediului şi
    schimbările climatice trebuie să fie corelată cu măsurile de protecţie socială,
    cu investiţiile în regiunile miniere afectate, cu măsuri active pentru educarea
    şi formarea celor care sunt in pericol de a-şi pierde locurile de muncă.


  • Cum poate beneficia România de Fondul de Tranziţie Justă?

    Cum poate beneficia România de Fondul de Tranziţie Justă?

    Comisia Europeană a prezentat, recent, Pactul Ecologic European,
    un ambiţios pachet de măsuri menit să permită cetăţenilor şi întreprinderilor
    din Uniune să facă tranziţia către o economie verde şi durabilă. Instrumentul prin
    care vor fi sprijinite regiunile şi statele care se află în situaţii dificile pentru
    a reuşi atingerea obiectivelor Pactului este aşa-numitul Fond de Tranziţie
    Justă. Principalele ţări beneficiare ale acestui Fond sunt cele care au un
    sistem energetic bazat în mare măsură pe combustibili fosili, prima fiind
    Polonia, urmată de Germania şi România.

    L-am întrebat pe europarlamentarul
    Cristian Ghinea, din grupul Renew Europe, cât ar urma să primească România din
    acest Fond, şi, mai ales,
    cum:


    Aproximativ 800 de
    milioane de euro. Comisia Europeană propune un mecanism foarte complex, în care
    ei pun aproximativ opt miliarde de euro, statele beneficiare trebuie să pună
    din fondurile europene de coeziune o altă parte, pentru a atrage acei bani de
    la Bruxelles, şi mai vin şi instrumente financiare. Deci, practic, Guvernul
    României trebuie să-şi calculeze banii pentru perioada de programare 2021 -
    2027 astfel încât să-i cupleze cu aceşti bani din Fondul de Tranziţie Justă ca
    să fie înmulţiţi, pe baza unor analize teritoriale. Luăm, de pildă, Valea
    Jiului care, foarte probabil, va fi inclusă în acest program. Asta înseamnă că,
    la nivel de Guvern, se face o analiză reală a ceea ce se întâmplă la faţa
    locului, cum putem să ajutăm această regiune, din punct de vedere al
    infrastructurii, din punct de vedere social, din punct de vedere al accesului
    la sănătate…

    Pe baza acestui plan, gândim un pachet de măsuri, punem bani din
    fondurile europene ale noastre, primite de România oricum, şi putem să luăm
    bani din Fondul de Tranziţie Justă. Un fel de tu pui trei euro, iar de acolo
    iei un euro. Cam asta trebuie să fie proporţia. Mai mult chiar, poţi să
    lansezi şi instrumente financiare, adică nu bani gratis, aşa-numitele granturi,
    ci credite cu o dobândă specială, cu o perioadă de graţie mai lungă şi aşa mai
    departe. Din păcate, administraţia noastră – Guvernul României, Ministerul
    Fondurilor Europene – nu prea ştie să lucreze cu instrumente complexe. Lucrează
    cu bani gratis, cu multe verificări, dar fără să fie foarte clar impactul. De
    asta, dacă nu se schimbă mentalitatea la Ministerul Fond    urilor Europene, nu
    prea văd să beneficiem la nivelul de 800 de milioane de euro, atât cât putem
    obţine maxim.


    Pentru a pune în practică Pactul Ecologic European, Comisia
    Europeană va lansa, spre consultare publică, în următoarea perioadă, mai multe
    acte normative.


  • Pachetul de Mobilitate

    Pachetul de Mobilitate


    Negociat de către Parlament și Consiliu, Pachetul de Mobilitate a trecut într-o formă care nu a fost agreată de transportatorii din unele state membre. Propus de Comisia Europeană în mai 2017, acest pachet legislativ, care a avut ca scop reformarea condiţiilor de lucru ale transportatorilor, a împărţit Uniunea Europeană în două tabere, una a ţărilor din Vest care doreşte o legislaţie strictă, cealaltă, a ţărilor din partea estică a continentului, care s-a exprimat în favoarea unei legislaţii mai suple. Unii îi acuză pe ceilaţi de dumping social, ceilalţi le reproşează că în această legislaţie se regăseşte o formă de protecţionism. În forma în care a fost negociat, Pachetul de mobilitate pare a fi în avantajul unor state membre din vestul Europei.



    Europarlamentarul Marian Jean Marinescu, din grupul Popularilor Europeni, remarca, în toamna anului trecut, rapiditatea cu care a trecut acest pachet, la finalul de mandat al Comisiei Juncker:


    “Despre pachetul de mobilitate, cum este denumit, acolo unde sunt trei regulamente, unul este pe cabotaj, adică pe transportul într-o ţară, alta decât cea în care ai sediul companiei, despre timpii de condus şi de odihnă şi al treilea regulament despre situaţia când se consideră că şoferul este muncitor detaşat, deci acest pachet de mobilitate a fost încheiat printr-un trilog, un trilog al cărui rezultat pe mine mă nemulţumeşte foarte, foarte mult. După părerea mea, cu prevederile care au fost finalizate prin acest acord, acest pachet nu este în conformitate cu Tratatul european, în special cu una din libertăţile fundamentale, libertatea serviciilor.”



    Acest Pachet va intra în vigoare în forma deja convenită sau sunt posibile modificări ale acestuia? Ne explică europarlamentarul Marian Jean Marinescu:


    “Comisia Europeană a reacţionat şi ea, şi a luat o hotărâre, a declarat că nu este mulţumită de acest pachet, de câteva prevederi din acest pachet, în special de întoarcerea camionului la 8 săptămâni acasă şi va elabora un studiu de impact atât pentru acest subiect în particular, dar şi în ceea ce priveşte impactul asupra pieţei interne, ceea ce este foarte important, pentru mine, cel puţin. Şi, în conformitate cu rezultatele, va utiliza libertatea de a propune modificări la acest pachet. Este timp pentru că două dintre cele trei regulamente, este vorba despre cabotaj şi de detaşare întră în vigoare la 18 luni după publicarea, după intrarea în vigoare a acestor regulamente, care se întâmplă la 20 de zile după publicarea în Monitorul Oficial. După aprecierile mele, acest lucru se va întâmpla undeva în decembrie 2021, ianuarie 2022, deci este timp pentru acest lucru. Pe de altă parte, eu sunt absolut convins că vor fi state care vor acţiona la Curte în momentul în care aceste regulamente vor apărea în Monitorul oficial şi sper ca şi România să facă acelaşi lucru.”



    Transportatorii din România contestă unele prevederi ale acestui Pachet. Una dintre acestea se referă la obligaţia de a aduce autovehiculele în ţară la fiecare 8 săptămâni, ceea ce ar fi în contradicţie cu Pactul Ecologic European al noii Comisii deoarece va determina creşterea semnificativă a curselor fără încărcătură în UE şi, implicit, a emisiilor de dioxid de carbon.





  • Investiții de peste 10 miliarde în România, prin Pactul ecologic european

    Investiții de peste 10 miliarde în România, prin Pactul ecologic european

    România se numără printre primi trei mari beneficiari ai Mecanismului pentru o tranziţie justă, destinat să ajute Europa să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050, potrivit estimărilor Comisiei Europene. Astfel, prin adoptarea Pactului ecologic european, România ar urma să primească investiții de 10,1 miliarde de euro, conform Bloomberg News, citat de Agerpres.



    100 de miliarde de euro pentru cele mai afectate regiuni



    Potrivit estimărilor Polonia va fi principala beneficiară al Mecanismului și ar urma să beneficieze de investiţii în valoare de aproximativ 27 miliarde de euro. Germania va beneficia de investiţii în valoare de 13,4 miliarde de euro, iar Cehia de 7,8 miliarde de euro, conform aceleiași surse.



    Chiar dacă toate regiunile vor avea nevoie de finanţare, mecanismul asigură un sprijin ţintit care să ajute la mobilizarea unui cuantum de cel puţin 100 de miliarde de euro în perioada 2021-2027 în cele mai afectate regiuni, pentru a atenua impactul socio-economic al tranziţiei. Prioritatea este ca investiţiile europene să ajute lucrătorii şi comunităţile care se bazează pe lanţul valoric al combustibililor fosili.



    “Invităm statele membre să identifice regiunile care au nevoie de banii şi de sprijinul nostru practic şi de asemenea să lucreze cu Comisia la un plan concret de schimbare, a declarat vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene pentru Pactul ecologic european, Frans Timmermans, cu ocazia prezentării Mecanismului pentru o tranziţie justă.



    Ludovic Orban: “Fiecare țară are o capacitate diferită de a putea face față investițiilor care sunt necesare



    Pactul verde a fost unul dintre principalele subiecte abordate de premierul Ludovic Orban în cadrul întâlnirii cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în vizita efectuată săptămâna trecută, la Bruxelles. “Am abordat Green Deal (n.r. Pactul verde) mai ales din perspectiva costurilor care vor apărea pentru atingerea obiectivelor care sunt stabilite la nivel european. Am menționat faptul că există în fiecare țară o situație specifică. De asemenea, fiecare țară are o capacitate diferită de a putea face față investițiilor care sunt necesare și susținerii programelor necesare pentru a atinge obiectivele și, mai ales, a combate eventualele efecte negative care pot apărea din punerea în practică a obiectivelor stabilite în pact, a declarat Orban.



    Premierul român a adăugat că autoritățile de la București au transmis deja câteva puncte de vedere în ceea ce privește reglementările din cadrul Pactului care vor intra în dezbaterea autorităților europene: “De exemplu, susținerea companiilor care au nevoie de investiții, retehnologizare, introducerea și altor regiuni – în cazul României, regiunea Valea Jiului, care va fi afectată de măsurile și de obiectivele care trebuie atinse ca urmare a Pactului verde.

  • După Pactul verde, Comisia va lansa și un Pact climatic

    După Pactul verde, Comisia va lansa și un Pact climatic

    Nu există deocamdată foarte multe informații despre acest nou Pact. Se știe doar că documentul este menit să facă auzită vocea cetățenilor și să le confere un rol în conceperea noilor acțiuni de combatere a schimbărilor climatice și de degradare a mediului, văzute ca o amenințare la adresa existenței Europei și a întregii lumi.

    Inițiativa, la care se lucrează în momentul de față, va fi lansată după Pactul Ecologic, prezentat luna trecută de președinta Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen. Este o strategie care își propune să transforme Uniunea într-o economie modernă, eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor și competitivă, în care să nu mai existe emisii de gaze cu efect de seră până în anul 2050.

    În Pactul Ecologic european nu se vorbește doar despre reducerea emisiilor. Înseamnă încurajarea inovațiilor. Se referă la mâncare de calitate și mobilitate modernă. Va duce la crearea de noi afaceri și piețe în întreaga Europă, spune șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen. Și tot ea adaugă: Pactul ecologic european este noua noastră strategie de dezvoltare.

    Pactul acoperă, de altfel, toate sectoarele economiei, în special transporturile, energia, agricultura, industria siderurgică , tehnologia informațiilor, textilele și produsele chimice.

    Îndeplinirea obiectivelor necesită însă investiții semnificative. Ar fi vorba de 260 de miliarde de euro până în 2030 doar în sectorul energiei și al combaterii schimbărilor climatice. Aceste investiții vor necesita mobilizarea sectorului public și a celui privat.

    Unii spun că prețul plătit pentru această transformare este prea mare. Să nu uităm însă cât ne-ar costa să nu facem nimic. Un preț mai mare de la un an la altul. Inundațiile ne costă 5 miliarde de euro în fiecare an. Și tot în fiecare an, seceta produce pagube de 10 miliarde de euro, iar cei mai loviți sunt fermierii, mai afirmă Ursula von der Leyen.

    Comisia se pregătește, de asemenea, să prezinte o Strategie privind biodiversitatea pentru 2030, un nou Plan de acțiune privind strategia industrială și economia circulară, o strategie de la fermă la consumator pentru o alimentație durabilă.


  • Prioritățile Parlamentului European pentru 2020

    Prioritățile Parlamentului European pentru 2020

    Parlamentarii europeni se întorc așadar la muncă de luni, 13 ianuarie. Pe masa de lucru se află, între altele, adoptarea unei rezoluții cu privire la Pactul ecologic european, propus luna trecută de noul executiv comunitar condus de Ursula von der Leyen. Este vorba de o foaie de parcurs cu acțiuni menite să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor și să pună capăt schimbărilor climatice.

    Credem că nu suntem proprietarii acestei planete. Avem doar grijă de ea pentru generațiile care vin după noi. Avem datoria morală să o protejăm. Este o promisiune pe care o facem copiilor și nepoților noștri, a afirmat la prezentarea planului eurodeputata Esther De Lange.

    În momentul în care va fi pus în practică, pactul va aduce schimbări în toate sectoarele economiei.




    Începutul de an este dominat și de ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană pe 31 ianuarie. Acordul de retragere are nevoie de aprobarea legislativului britanic, dar și de cea a Parlamentului european. Și nu pare deloc o formalitate să primească girul eurodeputaților.

    Am primit mesaje din partea a mii de cetățeni britanici care trăiesc în Uniunea Europeană, dar și a europenilor rezidenți în Regatul Uni. Vor să știe care va fi statutul lor, spune Guy Verhofstadt, raportor pentru Brexitului din partea Parlamentului European. Și tot el adaugă: Trebuie să rezolvăm această problemă înainte ca Acordul de retragere să primescă girul din partea noastră.

    Un vot la Strasbourg pe tema acordului de retragere ar urma să aibă loc pe 29 ianuarie, dar ar putea fi organizat şi mai devreme.

    Viitorul buget multianual al Uniunii va fi complex. În primul rând realizarea lui este complexă pentru că există o problemă: Brexitul va produce anumite dezechilibre. Unele țări vor fi nevoite să plătească mai mult la bugetul comun, altele au nevoie de mai mulți bani, afirmă președintele Consiliului European, Charles Michel.

    Vor continua așadar în acest an și negocierile cu privire la viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru 2021-2027. Sunt multe lucruri de pus la punct, pentru că sunt multe neînțelegeri. Parlamentul și-ar dori, de exemplu, mai mulți bani pentru combaterea schimbărilor climatice, stimularea inovației și protejarea frontierelor.

  • Pactul Ecologic European

    Pactul Ecologic European

    Comisia Europeană a prezentat, la sfârşitul anului trecut, Pactul Ecologic European, un
    set de măsuri care vor transforma Europa în primul continent neutru din punct
    de vedere climatic. Proiectul acoperă toate sectoarele economiei, în
    special transporturile, energia, agricultura, clădirile și sectoarele
    industriale, de exemplu cele ale siderurgiei, cimentului, textilelor și
    produselor chimice. Preşedintele Comisiei pentru industrie, cercetare şi
    energie din Parlamentul European, Cristian Buşoi, şi-a exprimat sprijinul
    pentru obiectivele acestui acord propus de Executivul european:


    Uniunea
    Europeană își propune că în 2050 să devină un spațiu care, din punct de vedere al emisiilor,
    să fie neutru, adică nu va mai emite. De asemenea, îți propune o reducere
    a emisiilor, până în 2030, de 50-55%. Sunt obiective ambițioase care,
    odată ce vor fi adoptate ca și obiective politice, odată ce vor fi acceptate,
    vor genera foarte multe schimbări în economiile și sistemele energetice ale
    țărilor UE. Lucrurile vor fi total diferite până în 2050. Si cred că este
    extrem de important și pentru România să înțeleagă această miză, pentru că
    astăzi România nu pare că are o strategie prin care să își coordoneze planurile
    imediate și pe termen mediu cu deciziile strategice majore de la nivel
    european. Cea mai importanată decizie fiind aceasta – Green deal – Acordul
    verde.



    Pentru ca obiectivele acestui acord ecologic să fie
    îndeplinite vor fi necesare investiții semnificative. Numai pentru următorii 7
    ani vor fi mobilizate investiții de o sută de miliarde de euro, anunță
    oficialii europeni. Este vorba de un fond pentru tranziție spre economia
    verde prin care vor fi sprijinite țările și regiunile care trebuie
    să facă sacrificii mari în cadrul tranziției spre o economie verde. Cel puţin
    25% din bugetul pe termen lung al UE ar trebui să fie alocat acţiunilor climatice,
    iar Banca Europeană de Investiţii va oferi un sprijin suplimentar.

    Cristian Buşoi: Vor fi fonduri europene, vor fi fonuri sub formă de
    granturi, vor fi fonduri care vor veni de la Banca Europeană de Investiții și
    de la alte instituții financiare europene sub formă de împrumuturi
    preferențiale. Va exista, de asemenea, din bugetul european un fond de
    tranziție energetică echitabilă care va ajuta țările și regiunile cele mai greu
    împovărate de această transformare, de această schimbare să investească,
    să aibe locuri de muncă și să obțină energie din surse curate. România va
    trebui să fie beneficiară a acestui fond european de tranzitie
    just. El va fi undeva la cinci miliarde de euro. Polonia, de asemenea, care
    este o țară unde cărbunele joacă un rol foarte important – peste 70% din mixul
    energetic -, va trebui să fie sprijinită. România încă are puțin noroc pentru
    că, pe de o parte, avem energia nucleară, care este o energie curată,
    nepoluantă, și avem încă energia hidro cu o participare la mixul energetic
    foarte importantă, dincolo de investițiile din ultimele decenii în energie
    eoliană sau energie solară.


    Liderii europeni au susținut planurile de
    reducere a emisiilor de carbon ale blocului comunitar până în 2050, cu excepția
    Poloniei care a refuzat să se angajeze în acest proiect.





  • O nouă Comisie Europeană

    O nouă Comisie Europeană

    Noua Comisie Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, a fost
    aprobată, miercuri, de plenul legislativului comunitar şi urmează să îşi
    înceapă oficial activitatea pe 1 decembrie.


    Executivul european a primit cele
    mai multe voturi de la popularii europeni, de la social democraţi şi din partea
    liberalilor de la Renew Europe. România va fi reprezentată în noua Comisie de
    Adina Vălean, care a preluat portofoliul transporturilor. Aceasta a declarat la
    Radio România că va urmări implementarea de măsuri care să facă transportul
    sustenabil, dar şi să asigure siguranţa cetăţenilor, în condiţiile în care în
    fiecare an îşi pierd viaţa pe drumurile Europei 25 de mii de oameni.


    Adina
    Vălean: Primul lucru este că vom implementa sistemul de transport inteligent -
    asta înseamnă o monitorizare a tuturor drumurilor. În al doilea rând, sunt
    chestiuni legate de îmbunătăţirea infrastructurii propriu-zise, pentru că un
    drum prost, neamenajat, nesemnalizat sau cu gropi favorizează accidentele.
    Apoi, e vorba de a gândi o politică industrială, oamenii să îşi permită un
    control tehnic periodic cât mai bun pentru maşini, şi nu în cele din urmă,
    dorim să lucrăm printr-un schimb de bune practici la ceea ce înseamnă
    comportamentul la volan


    Potrivit trimisului Radio România la
    Strasbourg, protecţia mediului şi schimbările climatice, creşterea economică,
    incluziunea, inovarea şi digitalizarea, precum şi protecţia democraţiei, a
    valorilor europene, a drepturilor cetăţenilor şi a statului de drept sunt
    principalele priorităţi ale noului preşedinte al Comisiei. Ursula von der
    Leyen, prima femeie care preia această responsabilitate, a declarat că statul
    de drept este fundamentul construcţiei europene şi că nu poate exista nici un
    fel de compromis în privinţa regulilor sale. Şefa executivului european s-a
    pronunţat pentru atragerea în Uniune a statelor din Balcani şi a vorbit despre
    importanţa unei puternice relaţii transatlantice. Cel mai ambiţios punct al
    programului Ursulei von der Leyen este Pactul Ecologic European, pe care l-a
    promis încă de când a fost aleasă.


    Ursula von der Leyen: Pactul
    Ecologic European este o obligaţie pentru sănătatea planetei noastre şi pentru
    cetăţenii noştri, pentru economia noastră, iar Frans Timmermans este persoana
    potrivită ca să realizeze acest pact ecologic şi sunt încântată că va fi ajutat
    de Kadri Simson, Adina Vălean şi de mulţi alţii. Acest Pact Ecologic este noua
    noastră strategie pentru creştere, ne va ajuta să reducem emisiile în timp ce
    creăm locuri de muncă.


    După votul de învestire a noii Comisii,
    europarlamentarii au dat undă verde bugetului Uniunii aferent anului viitor,
    care asigură un sprijin mai bun pentru protejarea climei, stimularea
    investiţiilor în cercetare, infrastructură şi susţinerea tinerilor.